Sunteți pe pagina 1din 160

ALMANAH 2004 VICIILE {I ROMNII

ALMANAH 2004
V I C I I L E {I ROMNII

ALMANAHUL VICIILOR

CAPITOLUL I: CELE 10 P~CATE MI{TO O INTRODUCERE DE ANDREI PLE{U

CAPITOLUL II ISTORIA VICIILOR DE D R A G O { VASILE

CAPITOLUL IV DESPRE VICII {I P~CATE DE HORIA -ROMAN PATAPIEVICI

CAPITOLUL III VICIUL I ALCOOLUL {I }IG~RILE TOMA ROMAN JR. IOAN GRO{AN PERCUTIO C O R N E L I VA N C I U C IULIAN T~NASE VICIUL II PREACURVIA DAN CHI{U GABRIEL DROGEANU FLORIN IARU JEAN LORIN STERIAN VICIUL III FUR~CISMUL IOAN T. MORAR CORNEL IVANCIUC VICIUL IV BE}IA PUTERII VLADIMIR TISM~NEANU ADRIAN CIOROIANU VICIUL V |NTRZIEREA MIRCEA TOMA IOAN T. MORAR VICIUL VI LENEVIA DOOBY BROTHERS VICIUL VII MNCATUL ALIN IONESCU R~ZVAN CUCUI VICIUL VIII MITOMANIA IOAN T MORAR ALEXANDRU V~RZARU VICIUL IX JOCURILE GABRIEL DROGEANU DANIEL GOACE DRAGO{ VASILE RADU COSA{U VICIUL X {I ALTE VICII MI{TO VIOREL MO}OC CORNEL IVANCIUC LIVIU MIHAIU NICOLAE COVACI

CAPITOL I

P`CATE
CELE ZECE

[TO MI
Existen]a marilor vicio[i ne impiedic` s` reflect`m asupra viciilor proprii [i, de altfel, asupra viciilor n general. C`ci despre vicii nu [tii cu adev`rat dect ceea ce propriile tale vicii ]i ng`duie s` afli. Iar viciile tale, micile tale vicii p`lesc, de regul`, n compara]ie cu anvergura profesioni[tilor. Fa]` de be]ivul cronic, pr`bu[it sub mesele bodegilor, prin parcuri, sau sub podurile ora[elor, fa]` de zgrcenia caricatural` a cte unei rude bogate, fa]` de accesele de furie ale colericului clinic, sau fa]` de surescitarea perpetu` a desfrna]ilor insa]iabili, te sim]i mai degrab` neinteresant, minor, scuzabil.

de Andrei PLE{U

Ai sl`biciuni. Omene[ti. Dar uit`-te mai atent: deconstruie[te-]i, cu o minim` luciditate, respectabilitatea, ia not` de toate cte ]i trec uneori prin cap, f` inventarul a tot ceea ce ]ii s` nu se [tie despre tine, contempl`, curajos, cantitatea de inavuabil pe care o ascunzi clip` de clip` [i ai s` vezi c` e[ti un caz gras. Ai, n dozaje felurite, toate viciile. Iar dac` nu le ai, l ai, cu siguran]`, pe cel mai grav: orgoliul de a fi virtuos!

TU NU AI VICII.

II

N TERMENI RELIGIO{I,

viciilor li se spune patimi. Se atrage, astfel, aten]ia asupra pasivit`]ii viciosului. Viciosul e un p`timitor, adic` un ins care p`]e[te ceva. Ceea ce nseamn` c` atacul destructurant, ispitele, vin mai curnd din afar`; de la demon, sau de la farmecul lumii. De la demon prin intermediul farmecului lumesc. Cu alte cuvinte, nu s\ntem construi]i ca produc`tori de viciu, nu avem fire vicioas`. Dar s\ntem buni conduc`tori de ispite, s\ntem receptivi, disponibili, consumatori. Asta pare s` ne dezvinov`]easc`. Dac` s\ntem victimele unor agen]i externi, s\ntem nevinova]i. n realitate, s\ntem invita]i la responsabilitate, adic` la reac]ie. De ceva care nu-]i este consubstan]ial po]i s` te aperi. Po]i lua m`suri, po]i organiza manevre defensive. Cnd adversarul e n afara ta, po]i angaja o lupt`, un r`zboi. Cu un adversar interiorizat, ai [anse minime. De aceea, una din vicleniile r`ului e s` se insinueze n interioritatea ta, s` se instaleze n intimitatea ta, s` se identifice cu tine, ca [i cnd n-ar fi dect un chip al t`u. Cnd ncepi s` crezi c` r`ul nu e o primejdie distinct` de tine, cnd ncepi s` crezi (sau e[ti f`cut s` crezi) c` r`ul e[ti tu, a[adar c` e[ti r`u, b`t`lia e pierdut`.

III

R E Z U LT~ C~ VICIUL

e efectul unui exces de ospitalitate. Devii gazd` pentru tot soiul de musafiri

nepofti]i, te umpli de ei, a[a cum te umpli de purici, plo[ni]e, c`pu[e [i viermi. A fi p`timitor e a fi primitor, a te l`sa invadat, ocupat, locuit de ceva care ]i este str`in. S-ar zice c`, n materie de vicii, omul generic e ca romnul str`mo[esc: practic` o tradi]ional` ospitalitate. Lucrul nu e lipsit de o anumit` component` ridicol`. ]i pui casa la dispozi]ia unor golani care, ncet-ncet, te evacueaz`. Remediul poate fi, de aceea, o sfnt` mnie: zici destul [i faci cur`]enie. Viciile trebuie luate n serios, dar nu trebuie monumentalizate. n definitiv, cum spunea un c`lug`r, puzderia ispitelor seam`n` cu un bzit de mu[te. E normal s` te sim]i agasat, dar ndrjirea maniacal`, preocuparea obsesiv` pentru lichidarea parazi]ilor nu face dect s` le consolideze rezisten]a. Viciile nu trebuie nfiin]ate prin sermonizare catastrofic`. Mult mai eficace e s` le iei peste picior, s` n]elegi ct po]i fi de caraghios sub impactul lor. Pe scurt, [i plonjnd n actualitate, Academia Ca]avencu e mai de folos n combaterea patimilor dect predica tenebroas` [i intransigent`. Uneori, e bine s` te opui tenta]iei cu un hohot de rs.

IV

VICIILE NU ATAC ~ S O L I TA R ,

ci n hait`. Sfin]ii P`rin]i, care snt doctori n materie, atrag mereu aten]ia asupra reac]iei n lan] pe care o provoac` ntotdeauna primul mare derapaj malefic. Orice consim]ire vinovat` le instituie treptat pe toate celelalte. Ioan Cassian, n`scut, pare-se, n Dobrogea, str`romn care va s` zic`, crede c` fitilul optim al incendiului generalizat e l`comia pntecelui. Fie c` se

manifest` ca ner`bdare a nfulec`rii, ca pl`cere de a te mbuiba, sau ca pasiune a sofistic`rii gastronomice, l`comia alimentar`, inocent` la prima vedere (chiar dac` subtil suicidar`), declan[eaz` inevitabil apetituri colaterale. Dup` o mas` bun` ]i vin idei. De la fleica din farfurie, privirile ([i minile) alunec` spre coapsa vecinei. Fandacsia-i gata [i se nume[te desfrnare. Desfrnarea are ns` nevoie de mijloace. {i cum gonfla]iunea post-prandial` nu spore[te nici farmecul personal, nici vigoarea inflama]iei erotice, te vezi n situa]ia de a-]i procura servicii pl`tite. Ai nevoie de bani. Pl`cerea devergondajului se asociaz`, deci, cu pl`cerea de a cheltui, [i cu iubirea de argin]i. E cea de a treia treapt` a p`catului. Urmeaz` a patra: mnia. Ca sa faci rost de bani, e musai s` fii competitiv. Te agi]i, c[tigi [i pierzi, devii irascibil. Te enerveaz` obstacolele, te enerveaz` bog`]ia altora, te enerveaz` tot: faci scandal, mocne[ti resentimentar, por]i ranchiun`. Din cnd n cnd, resursele tale de umanitate [i iau distan]` fa]` de asemenea devieri temperamentale. ]i dai seama c` ceva nu e n regul` [i te apuc` triste]ea. E p`catul num`rul cinci. Triste]ea e starea care survine nentrziat dup` un acces de furie, dup` o pagub`, dup` o dorin]` contrariat`. Dar exist` [i triste]i f`r` motiv, angoase difuze, crize de lehamite. Intr`, astfel, n scen` un viciu insidios, greu de definit, o adev`rat` boal` a sufletului, care se nume[te acedie: un amestec de somnolen]`, de adumbrire [i instabilitate l`untric`, o oboseal` a inimii aproape f`r` leac. Cel lovit de acedie e n pragul mor]ii interioare, prad` u[oar` a oric`rei disolu]ii. De aceea, aceast` a [asea treapt` a p`catului poate lua locul primeia, ca o nou` r`d`cin` a r`ului. Lehamitea, pierderea criteriilor [i a sim]ului pentru virtute pot preg`ti terenul pentru o reluare a cercului vicios: l`comie a pntecelui, desfrnare, avari]ie, mnie, triste]e. Dac` totu[i, prin str`danie proprie [i ajutor ceresc, reu[e[ti s` scapi de caruselul acestor [ase patimi, e foarte probabil s` fii confiscat de urm`toarele dou`: slava de[art` (ngmfarea subsecvent` unei reu[ite materiale sau spirituale) [i mndria (trufia, orgoliul), adic` sentimentul unei infinite ndrept`]iri de sine, iubirea de sine neru[inat`, dispre]ul fa]` de tot ce nu e eu. Orgoliul ca treapt` suprem` a r`ului individual poate fi, la rndul lui, obr[ie a unei noi circularit`]i. Te sim]i ndrept`]it, prin auto-fascina]ie, s`-]i oferi chiolhanuri fabuloase, femei, bani [i victime. Iar`[i [i iar`[i, vrtejul absorbant al viciilor se reconstituie viguros, pornind de pe oricare din treptele lor. Dinaintea acestei epidemii, o singur` consolare: a[a cum un viciu adoptat le instituie pe toate celelalte, un viciu suprimat le arunc` n aer pe toate celelalte, sau, n orice caz, le [ubreze[te sim]itor. Un r`u minimal poate deveni, prin rostogolire, un dezastru. Dar un bine nensemnat poate deveni, prin induc]ie, o apoteoz`.

ANUMITE V I C I I R E Z U LT~

din practica defectuoas` a virtu]ilor. Unii, de pild`, prefer` s` nu fac` nimic, de fric` s` nu fac` prost. Perfec]ionismul, p`catul scrupulului excesiv, s\nt chipuri ascunse ale orgoliului. Angelismul e [i el un viciu: un fel de puritate retoric`, afi[at`, urm`rind s` c[tige aplauze [i prozeli]i. Angelismul face, n trup, parad` de destrupare. Eliberat de ispitele c`rnii, el e devorat, cnd nu e pur` stupiditate, de marile p`cate ale spiritului: slava de[art` [i mndria. Vicioase pot fi [i asceza ostentativ`, iubirea idolatr`, blnde]ea ipocrit`,

10

smerenia demonstrativ`, filantropia egolatr` [i risipitoare (prodigalitatea).

spirituale extra-teritorialitatea e riscant`.

VI

A L ~T U R I DE VICIILE

VII

O ANALITIC~ AT E N T~

care deriv` din practicarea excesiv` [i inadecvat` a virtu]ilor, exist` [i virtu]i care se nasc din transfigurarea viciilor. Lenea, de pild`, poate deveni materia prim` a contemplativit`]ii [i temeiul unei subtile metafizici a non-ac]iunii. A f`ptui nef`ptuind (wu-wei) e stilul nsu[i al eticii taoiste. n]eleptul care nu intervine agresiv n ordinea lucrurilor [i care produce efecte salutare prin simpla sa prezen]` imit` metabolismul Principiului nemi[c`tor, care ns` mi[c` totul. {i erotismul carnal poate fi, n perimetrul [colilor tantrice, deturnat, salvat, ca tehnic` de ob]inere a extazului. Te po]i elibera de corp nu doar suprimndu-l, ci [i epuizndu-i toate posibilit`]ile, pe principiul cnd e[ti c`zut la p`mnt nu te po]i scula dect sprijinindu-te pe p`mnt. Cu alte cuvinte, simpla demonizare a pl`cerii nu garanteaz` extirparea ispitei. O cale plauzibil` e [i aceea a pl`cerii de-dramatizate, sistematizate, utilizate ca trambulin`, ca vehicul al unei rupturi de nivel. Preiei, ca la jiu-jitsu, energia adversarului [i o utilizezi mpotriva lui. Pe cei care, citind aceste rnduri, vor lua nonac]iunea taoist` drept expresie teoretic` a lui muie]i-s posmagii, iar disciplinele tantrice drept un soi de bordel mistic, i asigur c` bat cmpii [i i sf`tuiesc s` nu ncerce nimic. Exigen]ele (fizice [i intelectuale) impuse de specula]ia chinez` [i de anumite practici indiene dep`[esc n dificultate rigorile ascezei cre[tine, mai apropiate de firea [i tradi]iile europene. n domeniul tehnicilor

a viciilor, ca cea propus` de Ioan Cassian [i de patristic` n genere, reu[e[te s` scoat` la lumin` ncreng`turi imprevizibile: afli c` nclina]ia spre cabotinaj [i bufonerie e legat`, indirect, de p`catul desfrn`rii: dorin]a de a seduce, penajul arborat ca o nad`, gluma groas` [i vorba de[ucheat` preg`tesc terenul echivoc al concupiscen]ei. nd`r`tul naturilor ve[nic bomb`nitoare, atinse de insomnia spiritului critic, st` orgoliul, buna impresie despre sine. Meschin`ria sufleteasc` (pusilanimitatea) e un aspect secundar al triste]ii, al proastei dispozi]ii. Incapabil s` se deschid` generos spre ceilal]i, sufletul se contract`, erodat de umori acre [i de stupori crepusculare. Obsesia originalit`]ii [i pasiunea nevrotic` pentru tot ce e nou au de a face cu slava de[art`: s\nt simptomele preten]iei de a fi altfel, ale isteriei de a fi mereu bran[at, la zi, n pas cu veacul. Acedia are [i ea epifenomene nea[teptate. Curiozitatea maladiv`, de pild`, care caut` informa]ia ca pe un drog, ca pe un stimulent acut, capabil s` disloce iner]ia interioar`. Flec`reala este, de asemenea, un semn al acediei: ea ncearc` s` acopere, cu emisia ei vid`, blocajul reflexiei vii [i inexpresivitatea timpului irosit. E bine s` fim precau]i cu micile p`cate. Evaluarea lor genetic` poate fi plin` de surprize. La r`d`cina ascuns` a cte unui tic nevinovat se afl`, adesea, ample parcele de necroz` l`untric`.

prind` corp, e nevoie de provocarea exterioar` de care se ocup` Cel`lalt [i de receptivitatea noastr` flasc`. Cnd ced`m, ced`m, se spune, din sl`biciune. Dincolo de sl`biciune, se str`vede ns` o cauz` despre care se vorbe[te mai pu]in [i care, tocmai de aceea, este mult mai eficace: ignoran]a, o ignoran]` care arboreaz`, dup` mprejur`ri, cele mai perfide deghizamente. Exist` o ignoran]` a inimii, o nvrto[are care anuleaz` spontaneitatea [i fr`gezimea afectelor, [i exist` s`r`cia mental`, care nu [tie s` separe accesoriul de esen]ial, aparen]ele de realitate. Exist` torpoarea discern`mntului, ac]iunea nereflectat`, ner`bdarea op]iunii facile, obnubilarea comunic`rii cu semenii, inadecvarea, prostia, prostia pur` [i simpl`, anticamer` privilegiat` [i ngr`[`mnt optim al r`ut`]ii. Viciul e proasta utilizare a propriei persoane [i a lumii. }i se d` o biciclet` [i o folose[ti la t`iat lemne. E[ti invitat s` adulmeci o paji[te [i o transformi n maidan. Asta nu e sl`biciune. E lips` de inteligen]`, gndire [chioap`. P`c`tosului nu trebuie s`-i cerem, a[adar, numai s` se ab]in`, s` reziste, s` fie tare. Trebuie s`-i cerem, m`car din cnd n cnd, s` fac` un efort intens [i consecvent de gndire. Fii cuminte! nu nseamn` n fond altceva dect Fii cu minte!, gnde[te, r`s-gnde[te [i r`zgnde[te-te!

V III

PENTRU CA UN VICIU S~

11

CAPITOL

FILE DIN ISTORIA

VICIILOR
CUM ZORILE ARAT~ CIVI-

SERVICIILOR {I MICILOR PL~CERI SECRETE


de Drago[ VASILE

6000-4000 \.Hr. Primele be]ii din istorie: \n Mesopotamia se cultiv`, \n mod organizat, vi]` de vie. Din aceast` perioad` dateaz` [i primele mahmureli ale omenirii, precum [i primele f`c`le]e cu sisNOAPTE DE BE}IE tem de prindere dup` u[`. 2700-2500 \.Hr. Vinul ajunge [i \n Egipt, dar vin beau numai preo]ii [i membrii familiei regale. Salahorii de pe [antierele faraonului consum` t`rii populare [i, c\nd se \nt\lnesc prin galeriile piramidelor, \ncep s` se-njure: Ce, b`, nu-]i mai ajunge strada?. cca. 2000 \.Hr. |n China, be]ia se pedepse[te cu moartea! Inutil, de vreme ce, c\nd d` razia peste ei, inculpa]ii s\nt deja mor]i de be]i. 1700 \.Hr. Codul lui Hammurabi reglementeaz` comer]ul cu vin \n tot Babilonul [i interzice \ntrunirile cu caracter politic g`zduite de negustorii de alcool. Sili]i de \mprejur`ri, negustorii de alcool \ncep s` se \ntruneasc` acas` la politicieni. 1200-800 \.Hr. Canabisul este men]ionat \n Atharvaveda (text sacru hindus) drept iarb` sacr`. |n consecin]`, indienii de pe valea Indusului (popor pacifist din fire) \ncep s` fac` mai mult` dragoste [i tantra, [i mult mai pu]in r`zboi. L I Z A} I E I , D U P~ O

I N D U S T R I A VITICOL~ {I R E F O R M E L E SEXUALE

1000 \.Hr. Oamenii de [tiin]` romani clasific`, primii, soiurile de struguri \n func]ie de culoare, gust [i t`rie. Consumatorii din Roma dau [i ei dovad` de acela[i spirit pragmatic, clasific\nd tipurile de be]ii \n: cu l`utari sau f`r`. sec. VI \.Hr. Solon deschide \n Atena primele case de toleran]`. Astfel, b`rba]ii cet`]ii au [i ei unde s` se duc` atunci c\nd nevestele prietenilor s\nt plecate la coafor. sec. V \.Hr. Herodot observ` c` tracii s\nt poporul cel mai numeros dup` inzi. Legenda spune c` \n Tracia s-a n`scut Dionysos, zeul pl`cerilor viticole (Xenopol), iar cultul acestuia va d`inui [i pe teritoriul Daciei, p\n` la venirea lui Zamolxis la putere. 384-382 \.Hr. Din lunga list` de aman]i ai lui Aristotel, enum`r c\]iva: Palefat, Teodoct, Heraias. Nu m` pune]i s` vi-i zic pe to]i, c` nu [tiu at\ta filosofie.

15

753 \.Hr. (\ntemeierea Romei) 311 d. Hr. (edictul lui Galeriu \n favoarea cre[tinilor). La Roma, viciul devine realitate. O realitate de zi cu zi, ceva obi[nuit, nu merit` s`-]i ba]i capul. Seva moravurilor se trage din laptele corupt al lupoiacei de la care au supt Romulus [i Remulus. Nu aia de pe Ana Ip`tescu, ci personajul istoric, real, Lupa (lupoaica), o ]`ranc` ]\]oas`, la care f`ceau coad` ciobanii din zon`, c\nd se s`turau de oi. 40-48 \. Hr. |mp`r`teasa Messalina Valeria (a treia so]ie a \mp`ratului Claudius) se prostitueaz` noaptea, de amorul artei, \ntr-un bordel din zona muncitoreasc` a ora[ului. Ea are camera ei, tariful ei [i un nume de scen`: Lyscia. Iuvenal noteaz`: C\nd patronul \[i trimitea acas` fetele, (Messalina) pleca trist` \nchiz\ndu-[i totu[i ultima e tot ce putea face c`m`ru]a. Dincolo de nimfomanie, exist` o explica]ie: avant la lettre, Messalina era o feminist`, o femeie independent`: nu voia, domle, s` tr`iasc` din mun]ii de aur ai b`rbatului!

D A C I A , L E A G ~ N U L V I N I F I C A} I E I

las`! Se pilesc cu bere Caraiman [i \ncep s` vorbeasc` prostii: barz`, varz`, viezure. (Not`: se pare c`, totu[i, Burebista [tia el ceva c\nd a dat ordin s` se taie viile: ajung\nd cu armatele la coloniile grece[ti de la litoralul M`rii Negre, el a constatat c` grecii, popor de arti[ti, f`ceau un vin din stafide, t`m\ios [i greu ca marmura, care se bea regulamentar numai \ndoit cu ap`. Or, ]`ranii din oastea lui Burebista d`deau g`uri \n butoi cu suli]a [i-l sorbeau cu nesa] direct de la surs`! Normal c` se f`ceau pra[tie [i nu-i mai ridicai din pivni]e nici cu incanta]iile lui Deceneu!) 9-17 d.Hr. Exilat la Tomis, Ovidiu face observa]ii interesante asupra mediului \nconjur`tor. Lui \i dator`m primele men]iuni nu Triste, ci vesele, despre podgoria de la Murfatlar. 64 d Hr. Nero se \mbat` [i d` foc Romei. Nu peste mult timp, so]ia sa, Poppea, moare, \n urma unui avort. Nero alearg` \ndurerat pe str`zile Romei, \nt\lne[te un t\n`r, Sporus, care aduce oarecum cu defuncta, \l duce la palat, \l castreaz` [i se \nsoar` cu el. |n nebunia lui, m` mir c` Nero nu i-a t`iat [i capul, pe motiv c` Sporus n-a fost \n stare s`-i d`ruiasc` urma[i. sec. I d.Hr. Printre al]ii, de la Tacit afl`m c`, totu[i, ceva-ceva li se pare str`mo[ilor no[tri, romanii, peste m`sur` de vicios: sexul oral! Le este at\t de sc\rb` s`-l practice \nc\t, pe vasele romane, pedofilii, homosexualii, lesbienele [i zoofilii s\nt reprezenta]i \ntotdeauna cu gura \nchis`.

A LT E
7 0 - 4 4 \ . H r . Domnia lui Burebista. |n c\rd`[ie cu Marele Preot Deceneu, el unific` triburile dacogete, \mpinge hotarele ]`rii p\n` la sud de Dun`re [i d` ordin s` se rad` toate viile din regat. Dar daco-ge]ii cei mai viteji dintre traci nu se

CONTRI-

106 d.Hr. |n fine, Traian cucere[te Dacia. Pe monezile b`tute \n noua provincie erau reprezenta]i o femeie dac` [i doi copii, care \i ofer` acesteia struguri pesemne principala bog`]ie a ]`rii. Se presupune c` so]ul femeii nu este reprezentat pe moned` \ntruc\t, la data c\nd se f`cuse [edin]a foto, el z`cea, beat mang`, l\ng` strugurii din teasc. Urmeaz` o scurt` perioad` neinteresant`, c\nd omenirea, sensibil`

BU}II ROMNE{TI: PIVNI}E {I CONSUMATORI

16

la suferin]ele lui Hristos, se ad\nce[te \n studiul c`r]ilor sfinte [i prefer` vinul de \mp`rt`[anie, sexul normal, postul [i rug`ciunea. 1457-1504. Domnia lui {tefan cel Mare. Conform legendei, dup` fiecare b`t`lie c\[tigat`, el se-mb`ta de bucurie, ridica o biseric` [i pleca \n pelerinaj, la curve (am`nunte \n Almanahul Academia Ca]avencu 2003). Se mai [tie c` Fane era mic de stat, iute la m\nie [i degrab` v`rs`toriu de vin \n pahare. Mare fan al licorilor de Cotnari (atestate documentar \nc` de la 1448), Babanu a construit, la curtea domneasc` de la H\rl`u, pivni]e care au rezistat, iat`, peste 500 de ani. Cine [tie c\te capete de boieri a ra[chetat {tefan la be]ie, numai \n cei 50 de ani de domnie! 1492. Columb descoper` America. Mai \nt\i, descoper` ni[te b`[tina[i \n pielea goal`, care fumau pipa p`cii. La \ntoarcere, Columb bag` \n buzunar [i ni[te semin]e de tutun, care, p\n`-n 1519, se r`sp\ndesc \n toat` Spania. Urmeaz` Germania (1559), Fran]a (1560) [i Anglia (1570). Pentru romni, mult mai importante au fost descoperirea narghilelei, odat` cu venirea la putere a Mavrocorda]ilor [i Calimachilor, [i a cartu[ului de Kent, odat` cu Ceau[escu.

FABRICI DE AMANTE {I MANAGERI DE SEAM~

1527. Opiumul intr` \n literatura medical` european` sub numele de laudanum. Imediat, din tavernele Parisului se aude un strig`t: Laudanum fie numele Domnului!. sec. XVI. Francezii debarc` la New Orleans (Nouvelle-Orlans, cum \i zicea pe-atunci). Ei aduc \n America un joc de c`r]i pe nume poque poker, cum i se spune azi (inventat, se pare, \n China secolului I d.Hr). Americanilor nu le r`m\ne dec\t s`-i a[tepte pu]in pe italienii din Sicilia, ca s`-i \nve]e cum se joac` poker pe bani serio[i. 1638. |ncepe domnia lui Ludovic al XIV-lea. {irul amantelor oficiale \ncepe [i el, cu ducesa Louise de Lavallire (15 ani l\ng` rege), continu` cu marchiza de Montespan (8 ani [i 8 copii), apoi, dup` o remaniere, cu Madame de Maintenon. |n culmea entuziasmului, Regele Soare \ns`rcineaz` un ministru cu conducerea unei [coli speciale, unde fetele de 9-11 ani, de familie bun`, erau preg`tite s` devin` amante regale. Cic` le-nv`]au modelling, masaj thailandez [i muzic` de relaxare. 1716. La cererea Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir scrie Descriptio Moldaviae. Aici, domnia sa face aprecieri interesante, dar discutabile, despre cre[terea [i descre[terea vinurilor romne[ti: Vinul cel mai bun se face la

17

Cotnari, \ndat` dup` acesta vine vinul de Hu[i. Alo, domnu Cantemir, p`i se poate? Vre]i s`-i scol pe speciali[tii Academiei de sub mas`, ca s` v` povesteasc` ei despre vinul cel mai bun de la Jidvei [i Murfatlar? 5 a p r i l i e 1 7 2 5 . Se na[te, la Vene]ia, Giovanni Giacomo Casanova. Demonstr\nd aptitudini ie[ite din comun, micul Casanova convinge imediat vreo zecedou`[pe doici s`-[i p`r`seasc` b`rba]ii [i s` vin` s`-i dea lui ]\]`! 1 7 2 9 . |mp`ratul chinez Yung Cheng interzice consumul de opium, pentru c` nimeni nu mai muncea \n ]ara aia. Nici m`car `ia care trebuiau s` aib` grij` de culturile de opium!

la 28 iunie 1780, nota: Domnul de Sade a dat ieri foc turnului [i mi-a f`cut onoarea s` se prezinte. 1790. Casanova \ncepe s`-[i scrie memoriile, pe care n-a avut timp s` le termine, fiindc` tot timpul era plecat \n documentare. 1821. La Bucure[ti, Grigore Ghica (domn al }`rii Romne[ti pentru cinci ani [i jum`tate) se \ndr`goste[te de Eufrosina S`vescu, o jup\ni]` aprig`, de condi]ie modest`. Grigore Ghica avea 57 de ani, Eufrosina 14. Lui Grigore Ghica \i pl`ceau l`utarii, c\inii [i femeile, copilei Eufrosina copiii ([i deci avu dou` fete cu domnul Ghica). F`r` regrete deci, Grigore Ghica se desparte de so]ia lui, Maria Hangerli, fat` de domn fanariot, cu s\nge molcom [i s\nii l`sa]i.

D O U ~ P E R S O N A J E CONTROVERSATE

Marchizul de Sade [i Grigore Ghica 1776. Marchizul de Sade este arestat [i \nchis la Vincennes (apoi la Bastilia). Sade se face vinovat de un oarecare comportament indecent: biciuie[te ni[te prostituate nevinovate, le unge r`nile cu alifie, se las` biciuit [i sodomizat; apoi, organizeaz` orgii \n buc`t`rie, cu toate servitoarele, se pune cu biciul pe ele, le unge r`nile cu alifie [i le ofer` bomboane cu cantaridin`, ca s` nu mai fie sup`rate. La r`coare, Sade \[i mai revine pu]in, c\t s` scrie Justine [i Histoire de Juliette. La Vincennes, marchizul e coleg cu p\rn`ia[ul Conte de Mirabeau, care,

18

PA R A D I S U R I ARTIFICIALE {I MAI ALES FISCALE

1821. Thomas de Quincey public` celebrele sale Confesiuni ale unui opioman englez (care-i vor influen]a, \n cele mai mici detalii, pe Edgar Poe [i Baudelaire). Afl`m c` dependen]a lui De Quincey dateaz` \nc` din 1804, c\nd studia la Worcester College, Oxford. E \nc` o dovad` c`, atunci c\nd nu se fuma \n draci, la Oxford se f`cea carte, nu glum`! 18 martie 1839 . |n \ncercarea de a stopa traficul cu opium, \mp`ratul Chinei, Lin Tse-Hu, \i oblig` pe negustorii str`ini s`-[i predea toat` marfa. Englezii se enerveaz`, doar se f`cea un ban frumos din treaba asta, [i trimit flota reginei pe capul lui Tse-Hu. |ncepe Primul r`zboi al opiumului, pe care chinezii \l vor pierde lejer, doi ani mai t\rziu. Ca desp`gubiri de r`zboi, provincia Hong Kong este ced a t ` b r i t a n i c i l o r, c a r e f ` c e a u colec]ie.

1856. Conform idealurilor pa[optiste, ]iganii s\nt dezrobi]i. |n coresponden]a lor, Ion Br`tianu, Mihail Kog`lniceanu [i Vasile Alecsandri evoc`, nu f`r` nostalgie, aventurile lor etno-amoroase din tinere]e. C\nd, pe la mo[iile lor, se t`v`leau cu slujnicele lor mici [i negricioase (care n-aveau temei legal s` protesteze), prin vie, \n f\n, la grajduri. P`i, unde altundeva? Acas` la ei nu aveau loc de neveste, \n cas` la ele n-aveau loc de cai! 1860. Charles Baudelaire public` Les paradis artificiels, un fel de Fleurs de lalcool et de la drogue (absint [i opium, cum se purta \n epoc`). Auzind cum se nume[te cartea, negustorii de iarb` s\nt convin[i c` Baudelaire n-a [tiut ce s` cumpere [i lanseaz` urgent o super-ofert` cu sloganul Cump`ra]i paradisuri 100% naturale!.

1865. Verlaine se \nsoar`, dar, \n 1870, se mut` cu Rimbaud. Trei ani mai t\rziu, se \nt\mpl` ceva, trage pu]in cu pistolul \n Rimbaud, `sta mic are noroc, Verlaine face pu[c`rie doi ani. C\nd iese, moare de foame, se apuc` profesional de b`ut [i, spre sf\r[itul carierei, ajunge s` scrie sonete despre lesbiene. Exist` un Dumnezeu! 1880-1961. Mihail Sadoveanu. Un clasic consumator interbelic, Ceahl`ul literaturii romne [tia s`-[i tr`iasc` via]a [i opera, demonstr\nd o t`rie de st\nc` la chiolhanuri, din care ie[ea pe picioare, cu paharul sus. Iat`, spre exemplu, ce cuvinte pline de m`re]ie \i inspir` cele c\teva l`zi de Cotnari care nu-i lipseau niciodat` din c`mar`: Ca orice lucru scump, nu se potrive[te destr`b`l`rii; drumul lui trebuie s` \mplineasc` puterile min]ii

D E L A V E R L A I N E LA LAS VEGAS

19

[i virtutea trupului. Frumos, nu? 1894-1964. Via]a [i opera lui P`storel Teodoreanu. Lui \i dator`m cea mai complet` defini]ie dat` vreodat` vinului: Vinul este singura fiin]` \n stare lichid`. 1901. De[i se afla \n plin` perioad` ro[ie, Pablo Picasso picteaz` c\teva dintre operele sale din perioada albastr`, inspirate din realitatea boemei pariziene: Femeie cu ]igar`, B`utoarea de absint (dou` buc`]i). Date fiind convingerile sale comuniste, ar fi trebuit ca Picasso s` petreac` mai mult timp cu boema moscovit`, poate-i ie[eau [i ni[te capodopere cu b`utoare de vodc` ce te bag` sub mas`. 15 mai 1905. Comuna Las Vegas este declarat` ora[. Cazinourile alea mari apar pu]in mai t\rziu, \n anii 30-40, c\nd Las Vegas este declarat un ora[ plin de mafio]i. 1 9 1 3 . Apollinaire \[i public`

E S E N } ~ { I APAREN}~ |N CHESTIUNEA {EICULUI

Lover, moare prematur, la v\rsta de 31 de ani. La aflarea ve[tii, mai multe femei [i un b`rbat s-au sinucis. {i nu \nt\mpl`tor: \nainte s` devin` cel mai mare amant bisexual al lumii, Rudolph frecventeaz` cluburile gay din Paris, unde intr` direct la produs. |n paralel, practic` meseria de gigolo, pe l\ng` femeile grase, bogate [i trecute de 50 de ani. Apoi, acumul\nd experien]`, intr` \n biznis [i este arestat la New York pentru proxenetism! Oricum, ca proxenet, Valentino ar`ta mai b`rbat ca \n {eicul, unde, a[a fardat, s` recunoa[tem, ar`ta a curv`. 1930. Jean Cocteau public` Opium, o introspec]ie halucinant` \n via]a [i literatura lui privat`. Se pare c`, mai t\rziu, amantul lui Cocteau, actorul Jean Marais, i-ar fi sugerat s` schimbe titlul urm`toarelor edi]ii \n Homopium, [tii, ca s` surprind` mai bine ideea de dependen]`.

Alcoolurile. Divine versuri! Niciodat` n-o s` pot s` beau ca omu `sta! 1918. Apare studiul Drugs and Genius (de Jeannette Marks), despre influen]a drogurilor [i alcoolului, excitantele con[tiin]ei, \n opera unor mari scriitori. N-am \n]eles prea bine la ce capitol intr` femeia \n via]a marilor scriitori: la droguri u[oare sau la alea scumpe? 2 3 a u g u s t 1 9 2 6 . Ru d o l p h Valentino, The Worlds Greatest

30. C\nd nu se juca de-a mama [i de-a tata cu Lupeasca, regele Carol al II-lea obi[nuia s` joace poker cu marii industria[i ai vremii, Malaxa [i Auschnitt. Care obi[nuiau s` piard` \n fa]a regelui, dac` nu din mil`, m`car din respect fa]` de autoritate. februarie 1933. Dup` grevele de la Grivi]a, Gheorghe Gheorghiu-Dej este arestat. So]ia \l p`r`se[te instantaneu [i, culmea tupeului, se m`rit` cu un poli]ist. Odat` eliberat, Dej d` iama \n du[manul de clas` [i-n femei, ca s` se elibereze de tensiunile ideologice acumulate \n \nchisoare. Dup` modelul sovietic, el \[i recruteaz` amantele din mediul artistic (balerine, actri]e) [i r`m\n de o oarecare notorietate rela]iile sale cu Dina Cocea [i Elena R`chi]eanu.

CAPITALISM, COMUNISM {I NAZISM

20

Conform acelora[i directive de la R`s`rit, Gheorghiu-Dej (un fin ideolog al ]uicii) practic` chiolhanurile care \ncep dup` dou`[pe noaptea [i se termin` c\nd o da Dumnezeu, adic` Taica Stalin. februarie 1945. Conferin]a de la Ialta. S` vedem cine a ciop\r]it

r`zboiul din Irak. februarie 1948. Acuzat de politic` na]ionalist-[ovin`, Lucre]iu P`tr`[canu este arestat. La interogatorii i se arat`, pentru intimidare, ni[te fotografii indecente, \n care P`tr`[canu (care, \nainte de a fi comunist, se socotea romn [i, \nainte de a fi romn, se socotea un b`rbat \n v\n`) exersa lupta de clas` corp la corp cu o serie de tovar`[e. Dac` criminalii `ia de securi[ti ar da drumul la dosare, poate am putea vedea [i noi cum arat` pozele astea porno cu P`tr`[canu, f`cute de comuni[ti, cu aparate de fotografiat sovietice, cu tehnologie furat` de la nem]i.

AL}I SCRIITORI, INCLUSIV EL C O M A N DA N T E

Europa cu creionul: F.D. Roosevelt, un pre[edinte bolnav, aproape infirm, pe care \l durea \n cur de Romnia; W. Churchill, care balota zilnic whisky, [ampanie [i vodc` (de[i medicii \l avertizaser` s-o lase mai moale, c-o s`-i crape ficatul); [i I.V. Stalin, un dictator rus care, potrivit genelor sale ancestrale, d`dea paharul de vodc` peste cap cu dezinvoltura gestului cu care trimitea 10.000 de be]ivi \n Siberia. octombrie 1946. Tribunalul de la Nrnberg \l condamn` la moarte pe Hermann Gring. Dup` Gring, r`m\n o pastil` de cianur`, spart`, un costum alb, p`tat pu]in pe la revere, [i o uria[` colec]ie de vinuri (opera unui specialist), din care alia]ii au b`ut \ntr-o veselie, cam p\n` la

1954. Apare, \n Marea Britanie, eseul al lui Aldous Huxley The Door of Perception, \n care descrie experien]ele lui nefericite cu mescalina drog ob]inut dintr-un cactus pitic, care cre[te doar \n Mexic. Mam`, [i c\t s-a mai chinuit Huxley cu ghiveciul `la de pe birou! 1955. Henri Michaux d` [i el cu nasul de mescalin` [i se pune pe scris. |n numai zece ani de consum, el devine grafologul absolut al narcomanilor (Mizerabilul miracol: mescalina, Infinitul turbulent, Cunoa[terea prin h`uri etc). decembrie 1956. |nainte de ajung` tricou la Vama Veche [i marc` de havan`, Che Guevara se apuc` de fumat. Avea 28 de ani. Mai t\rziu, El Che va enumera, \n scrierile sale, ce trebuie s` poarte \n rani]` un lupt`tor de gheril`, c\nd pleac` la revolu]ie: un hamac, o p`tur`, sare (pentru a conserva alimentele), un bidon cu ap` proasp`t`, medicamente de baz`, vaselin` pentru arm` [i tutun fiindc` o ]igar` este cel mai bun tovar`[ pentru un soldat singur. Desigur, El Comandante se referea la havana de dup` lab`. 1960. Cu ocazia unui interviu despre droguri [i creativitate, Huxley este \ntrebat dac` rela]ia lui nepotrivit` cu narcoticele l-a ajutat mai mult ca poet sau ca prozator. Huxley evit` un r`spuns tran[ant, dar explic`: Vezi tu, \n timpul acestui tip de experien]`, nu prea e[ti tentat s` faci nimic practic. Deci nici s` scrii, poezie sau proz`. Cum dracu? Nici m`car s` zaci pe canapea [i s` dictezi? 1962. Senza]ional! |n Republica Moldova, la Mereni, se deschide fabrica de vinuri Dionysos-Mereni. Cic` cele mai bune vinuri ale fabricii se v\nd la amfore de trei sferturi.

21

J.F.K., este g`sit` moart`, \mpu[cat`, la sanchi, \ntr-o tentativ` de jaf . Jurnalul ei intim dispare din locuin]a ei [i apare, brusc, \ntr-unul dintre sertarele de la CIA. Deci cine-a zis c` Marilyn Monroe (1926-1962) ar fi fost singura?

A D M I N I S T R A} I A K E N N E DY
F
Apogeul serviciilor sexuale secrete noiembrie 1963. J.F.K. este asasinat, la Dallas. Jack, cum \i spuneau prietenii [i amantele, las` \n urma sa o lume \n lacrimi: pe Jackie Kennedy (care, \nainte de c`s`torie, \i inspirase replica Dac` nu m` \nsor, lumea o s` zic` c` e ceva \n neregul` cu mine); pe actri]a Gene Tierney, jurnalista danez` Inga Arvad, casnica Judy Campbell Exner, fosta amant` a boss-ului Mafiei din Chicago, Sam Giancana; \n fine, o Americ` \ndoliat`, incluz\nd- o p\n` [i pe actri]a Angie Dickinson, care, \n leg`tur` cu Jack, afirmase c` Au fost 60 de secunde cele mai grozave din via]a mea!. Ah, s` nu le uit`m pe cele dou` secretare de la Casa Alb`, botezate de Secret Service Fiddle & Faddle, pe care Jackie le prezenta ziari[tilor veni]i pentru prima oar` la Casa Alb`: Iar cele dou` secretare, de la birou, s\nt amantele so]ului meu. octombrie 1964. Mary Meyer, una dintre zecile de amante ale lui

R
1967. The Beatles lanseaz` albumul Sgt. Peppers Lonely Hearts Club Band, considerat de critici cel mai beton din istoria trupei. Se remarc` imediat piesa Lucy in the Sky with Diamonds, \n care unii exege]i identific` ni[te ini]iale pu]in cam ilegale \n UK [i USA: LSD! Lennon neag` orice leg`tur` cu subiectul, apoi \i cere voie lui Yoko [i \[i aprinde un joint. 1 martie 1969. Jim Morrison este arestat \n Miami, Florida, pentru c`, \n timpul unui concert Doors, se face vinovat de expunere indecent` pe scen` [i de rela]ii intime, dar cam ur\t mirositoare, cu domni[oara Mary Jane. Jim ne va zice this is the end, my only friend \n iulie 1971, la Paris, \n urma unui stop cardiac combinat cu whisky, droguri [i, nu \n ultimul r\nd, vodc`. 1969. De[i lui Nicu Ghear` n-o s`-i vin` s` cread`, dintre cele 5.162 de cazuri medicale \nregistrate la Wo o d s t o c k , n u m a i 797 aveau o oarecare leg`tur` cu narcoticele. Din totalul de trei

POWER EXCES {I PUTERE DE C U M P~TA R E

22

decese \nregistrate la festival, doar dou` se datoreaz` consumului de droguri. {i cu urm`toarele dou` doar patru! 1970. Jimi Hendrix moare din cauza unei supradoze (18 septembrie), iar Janis Joplin, de[i nu era cazul, \i urmeaz` exemplul (4 octombrie). Ca dovad` c` ni[te nenorociri nu vin niciodat` singure, The Beatles se destram` \n acela[i an. George Harrison declar`: Nu mai are rost s` continu`m: a ap`rut Led Zeppelin.

Jnger a murit \n 1993, la v\rsta de aproximativ 103 ani! 15 august 1977. Elvis just left the building. Definitiv. Cauza oficial`: stop cardiac. Dar adev`rul e c`, \n ultima vreme, Regelui \i cam pl`cea s` m`n\nce mult: \n fiecare zi \[i f`cea c\te zece-cin[pe sandvi[uri cu Dilaudid, Amytal sau Percodan (ultimul din lista asta de medicamente fiind un derivat al opiumului). M` rog, or fi fost pe-acolo [i ni[te aspirine [i furazolidoane expirate, nu bag m\na-n foc. 1988. John F. Kennedy jr. apare pentru prima oar` \n fa]a delega]ilor la Conven]ia Na]ional` a Partidului Democrat. Trebuia s`-l vad` toat` lumea pe cel care duce mai departe mo[tenirea politic` [i zestrea genetic` a familiei, dar, mai ales, pe bulangiul `la care s-a culcat cu Madonna, Sharon Stone sau Daryl Hannah [i s-a trezit, dintr-o dat`, politician! 1992. Actorul Michael Douglas se interneaz` \ntr-o clinic` de dezintoxicare din Tucson, Arizona. Aici, el se trateaz` pentru dependen]a de alcool [i pentru ceea ce americanii numesc sex addiction. |ntrebat de ziari[ti cum e s` te tratezi de sex la pu]ulic`, Michael Douglas a dat un r`spuns ambiguu: Bullshit! Its all bullshit! I mean, come on, I never pretended to be a saint!.

O N O U ~ G E N E R A } I E {I-O RIDIC~

I S T E R I A PREZENTULUI

1970. Ernst Jnger scrie [i public` volumul Aproxim`ri. Droguri [i extaz, un eseu despre ad\ncurile psihicului [i ale imagina]iei, inspirat din experin]e personale. Vestea bun` e c`, \n ciuda pasiunii sale pentru scris,

1993. Nicu Ceau[escu este eliberat de la Jilava. Era o cruzime s` ]ii un b`utor de calibrul lui, din vechiul regim, \ntr-un loc r`coros \n care numai pu[c`ria[ii amatori, din actualul regim, primesc pachete cu Dom P-

rignon, Smirnoff [i Martell. aprilie 1994. Kurt Cobain, liderul trupei Nirvana, ia o pu[c` de v\n`toare [i o supradoz` de heroin`. Combina]ia se dovede[te a fi mortal`. 1995. Monica Lewinsky este angajat` la Casa Alb`. Aici, ea se apuc` de fumat [i trage c\teva fumuri, la po[t`, cu Bill Clinton, care-i atrage aten]ia c` prea umeze[te trabucul `la! 1 9 9 6 . Actorul Robert Downey jr. este arestat pentru posesie de droguri (cocain`, crack, heroin`). |n 2000, prime[te Globul de Aur pentru rolul din Ally McBeal, dar cur\nd este concediat de produc`torii serialului din motive pu]in diferite: consum de cocain`,

23

crack, heroin`. 1998. Se deschide, la Bucure[ti, Cigar Club, singurul din Balcani. Membrii clubului pl`tesc o tax` de 600 de dolari pe an. V` da]i seama c\t po]i s` bei de banii `[tia dac` te duci s` ag`]i gagici \ntr-un club obi[nuit? martie 2003 . Andrei Gheorghe recunoa[te la radio c` a fumat marijuana. Deci se poate [i la noi, \n Romnia! |l a[tept`m la radio pe Nicolae V`c`roiu, ca s` ne spun` c\nd s-a apucat el de b`ut [i de furat, sau pe Adrian N`stase, s` ne l`mureasc` odat` care-i viciul s`u cel mai mare: arogan]a sau obr`znicia? august 2003. Stufstock. La Vama Veche, aprox. 30.000 de consumatori se str\ng ca s` salveze ce se mai poate salva \n ]ara asta: buna dispozi]ie [i berea.

Desen de Camil Ressu

Eu unul am vicii. |ntr-o discu]ie \n picioare - [i discu]iile \n picioare sunt cele mai dificile - Horia Patapievici considera c` nu po]i fi \n stare a scrie despre viciul t`u foarte Personal. Probabil pe simplul motiv c` orice viciu adev`rat e o chestie prea intim` pentru a fi pus` la dispozi]ia marelui public. Valetul nu trebuie s` [tie \ntotdeauna ce faci tu la toalet`. N-am fost de acord, [i s` nu fii de acord cu Patapievici e o chestie trebuie s` recunoa[te]i. Nu exist` viciu pe care s` nu-l po]i admite de dragul onestit`]ii, fie ea [i gratuit`, m`car o dat` \n via]`. Altfel intri \n acea banal` defini]ie \n care faci parte integrant` din categoria celor care nu recunosc. {i nu exist` o anatem` mai mare dec\t banalitatea. Un dram de sminteal`, vorba lui Constantin Noica, e mult mai notabil` dec\t acea normalitate neanentizat`. A[a c` viciul meu intim ([i vreau s`-l dezv`lui) este acesta: FAC DIN C|ND |N C|ND LAB~ DE{I AM ZIS C~ NU MAI FAC! Liviu Mihaiu

24

CAP

ITO

L 3

VICIUL 1

ALCOOLUL [I ]IG`RILE

SPITALUL

ULEIUL
UMBLA CU PA H A R U L V O P S I T de Toma ROMAN jr.
Am ajuns n curte la Spitalul 9, rebotezat Alexandru Obregia [i am dat peste unul care necheza sco]\nd la iveal` ni[te din]i portocalii de nutrie. De spaim`, am g`sit repede Sec]ia 8 Clinic`-Psihiatrie unde s\nt interna]i alcoolicii serio[i. M-am lini[tit de tot c\nd am ajuns n biroul profesorului doctor Dan Prelipceanu, zis tata machitorilor. Profesorul Prelipceanu se ocup` de `ia care ar merita s`-[i scrie n cartea de munc` ,,be]iv de peste 30 de ani.
Doctorul Prelipceanu zice c` alcoolismul nu-i un viciu, e o boal`. Fiindc` to]i radem o bere-dou` sau o cinzeac`, l-am \ntrebat care-i limita dintre pileala normal` [i alcoolism, de unde \ncepi s` glisezi spre starea care duce la intemare. Cic` s` bei zilnic nu \nseamn` c` e[ti alcoolic. Dac` e s` o lu`m a[a, francezii maturi beau, dup` statistici, cam jum`tate de litru de vin zilnic. Ar trebui s` fie un popor de alcoolici, dar de fapt au doar o inciden]` mai mare de ciroze hepatice. Nici dac` te \mbe]i turt` o dat` la [ase luni nu e[ti alcoolic. Aproape tuturor li se \nt\mpl`. Alcoolici adev`ra]i s\nt `ia care beau frecvent pn` [i pierd controlul, cei care ajung n timp la o dependen]` fizic` fa]` de spirtoase, cei care crap`-n ei p\n` au halucina]ii. S\nt mul]i care, de-a lungul anilor, au topit n vodc` \ntregi case, care stau be]i-cuc [i c\te o s`pt`m\n`-n [ir [i dup` aia sufer` ca droga]ii, intr`-n sevraj [i fac ur\t c\nd nu mai au ce s` dea pe g\lc`. Al]i alcoolici, care depind psihic de gradele din sticl`, dup` ce o fac lat` [i impun s` stea pe uscat, stau un timp, c\teva zile, apoi li se produce un declic c\nd v`d o reclam` de b`utur` la televizor sau pe fereastra unei cr\[me pe unii care dau noroc cu rom [i o dau iar` pe ulei p\n` cad sub frapier`. Doctorul Prelipceanu spune c` la aproximativ 70-75% din clien]ii s`i alcoolismul este o boal` genetic`, iar restul au ajuns s` cad` frecvent prin [an]uri pe motiv de sup`r`ri, bucurii, anturaj. Deficien]a de serotonin` este un motiv rar [i interesant pentru care ajungi alcoolic. Din cauza ei, se petrece ceva pe creier [i nu mai ai inhibi]ii. Dup` cum spune doctorul, at\t marii eroi c\t [i o parte din alcoolicii care n-au ,,opritoare au deficien]` de serotonin`.

29

Pe majoritatea i aduc cu arcanul neveste, ta]i, colegi de birou care nu-i mai suport`. Cam dou` treimi vin dup` ce i-au umflat apropia]ii care nu-i mai \nghit [i doar o treime din proprie ini]iativ`, fiindc` s-au hot`r\t s` nu-[i mai dea n cap cu b`utura. |n cazul celor adu[i obligatfor]at, se petrece mai tot timpul o recidiv`. Be]ivii de carier` nu suport` autoritatea, nu vor s` se lase prli]i, [i de-asta se apuc` s` bea pe [est \nc` din timpul tratamentului sau dup` ce ies zic c` se duc s` dea un telefon [i crap`-n ei la col] juma de kil de vodc`. Cei pu[i la supraveghere g`sesc [i ei metode ingenioase. A intrat n istorie cazul unui celebru scriitor, care, ajuns la Spitalul 9, s-a inspirat din Lumini [i umbre [i alte filme cu ilegalit`]i, [i a cerut prietenilor s`-i aduc` vodc` n borcane de iaurt vopsite-n alb. Asta fiindc` un amic de-al s`u de[tept, dar lichea, care comitea scenarii cu crunta opresiune burghezo-mo[iereasc`, \[i punea personajele invariabil s` transporte tipografii clandestine din loc n loc, n sticle de lapte vopsite \n interior n alb. Fiindc` cei cu adev`rat dependen]i intr` n sevraj la fel ca droga]ii, \ntr-o prim` faz` se face un tratament medicamentos menit s` le reduc` suferin]a fizic`, s` le redea pofta de mncare [i pofta de via]`. Celor care \ncearc` s` tri[eze [i beau chiar n timpul curei de dezintoxicare, li se d` antalcool (pentru ini]ia]i disulfiran), o solu]ie care, odat` luat`, \]i produce o grea]` teribil` [i migrene cumplite c\nd te atingi de alcool. Totu[i, cea mai important` parte a tratamentului nu e cea medicamentoas`. Dup` ce s-a terminat cura din spital, proasp`tul externat ar trebui s`-[i g`seasc` un hobby, de la regulat c\t mai multe femei, p\n` la

colec]ionat pliciuri de mu[te sau timbre, ceva care s`-l ]in` departe de c\rciumi [i de tenta]ia de a turna pe gt. Alcoolicii anonimi s\nt [i ei eficien]i, fiindc` s\nt indivizi care au trecut cam prin acelea[i situa]ii, care pot discuta [i se privesc cu \n]elegere. |n str`in`tate, pe bani de la buget, alcoolicii anonimi [i-au deschis propriile baruri unde beau ap` n pahare de vodc`, ceai n pahare de coniac [i bere f`r` alcool. Statistic vorbind, cei care ajung la balamucul de stat snt persoane destul de modeste, alcoolicii plini de lovele prefernd clinici particulare cu regim hotelier, mncare de la restaurante de lux, unde nu-i afl` nimeni. Totu[i, doctorul Prelipceanu, datorit` faimei, are cam 30% dintre pacien]i cu studii superioare [i mai apeleaz` la el [i oameni cu bani. Anul acesta, de exemplu, a avut printre clien]i [i vreo patru colegi medici, dintre care unul era tat`l unui cunoscut parlamentar. La [edin]ele alcoolicilor anonimi care se ]ineau chiar n incinta Sec]iei 8 psihiatrie, descindea dintr-un Volkswagen Passat, cu [ofer n livrea [i un cunoscut om de afaceri, care \nvrte milioane de dolari.

Femeile alcoolice ajung cu greu la spital. Cu toate c` s\nt destule, le e greu s` recunoasc` c` au probleme cu b`utura, iar familiei i e greu s` accepte situa]ia. |n general, ele snt persoane \ntre dou` v\rste, dezam`gite de via]a de familie, divor]ate, e[uate profesional. Ele se \mbat` rar n crcium`. De obicei, ajung s` bea c\te un litru de lichior pe sear`, n fa]a televizorului, asta p\n` cnd beau [i televizorul. Maria e din C\mpina [i a fost subinginer. Are 35 de ani [i nu arat` chiar foarte r`u. A r`mas [omer` la 32 de ani, dar n-a prea contat, fiindc` Dan, so]ul ei, f`cea afaceri care mergeau bini[or. Dan era mai mult plecat, ea se plictisea [i din cauza asta \[i omora timpul b\nd vermuturi. Cnd Dan a fugit cu o vnz`toare mai

A L B ~ C A Z ~ P A D A

30

t\n`r`, a trecut de la vermuturi la vodc` cu arome de fructe [i apoi, din ra]iuni pecuniare, la lichioruri ieftine, de gen Tanita-c`p[un`. Ajunsese s` bage-n ea [i un litru pe sear`. {i-a dat seama c` e ceva-n neregul` n momentul n care a nceput s` aib` halucina]ii, s` vad` pitici, viezuri, lilieci, veveri]e [i [obolani. De la piticii care-i circulau pe creier i se [i trage porecla de Alb` ca Z`pada. |mi zice: Piticii erau dr`gu]i, aveau fesuri [i rucsace [i un fel de sacouri de firm`. M` speriam ns` cnd vedeam lilieci [i [obolani, zbieram, trezeam vecinii [i aveam necazuri. Piticii, o veri[oar` primar` [i vecinii au convins-o s` se bage la Spitalul 9. E mul]umit` c` nu a apucat s`-[i bea apartamentul [i jur` c` odat` ie[it` din spital nu o s` se mai ating` de alcool, o s`-[i caute ceva de munc`, dar asta nu se [tie niciodat`.

]`, Fane a fost umflat [i vr\t direct la dezalcoolizare. Binen]eles c` a continuat disiden]a p\n` cnd a ajuns s` bea Carmol. Dup` Revolu]ie s-a pensionat pe caz de boal` [i s-a reprofilat, ca domnii, pe vodc` la plastic [i pe alte delicatese. Familia l tot umfla [i-l ducea la spital, el se ambi]iona s` fie disident [i fa]` de rude. Acum s-a internat de bun`voie, din ra]iuni practice. Pensia nu-i mai ajunge la c\t bea, Carmolul s-a scumpit [i el, [i nu prea mai are ce s` fac`. n plus, c\t st` la spital, m\ncarea e gratis. Cel`lalt Fane bea, ca tot omul de pe [antierele patriei, c\te un kil jumate de t`rie pe zi, nu conta ce. S-a sup`rat r`u pe macheal` acum 6 luni, c\nd l-au trimis la pachet, acas`, din Israel. Era [ef de echip`, c[tiga bine, dar s-a f`cut pulbere ntr-o zi cnd a c`zut de pe schel` [i [i-a rupt o m\n`. Pozeaz` n victima climei foarte calde care l turtea repede [i a cupidit`]ii patronului. Patronul evreu l-a trimis acas`, ba chiar nu i-a dat banii pe ultimele dou` luni, c` nu [i-ar fi respectat contractul: Al naibii jidan, att a[tepta ca s`-mi trag` din bani, dar a fost [i vina mea. Cei doi veterani stau de obicei pe o b`ncu]`-n fa]a pavilionului [i din [u[oteala lor se aud n clar cuvinte magice pentru orice be]iv de pe vremea lui Ceau[escu: ,,Cristal, RDV, RDM, Ochii lui Dobrin. Pentru cititorii care nu f`cuser` ochi pentru a[a ceva pn` n 89, este vorba de o vodc` situat` cu un deget deaDoamn` Dana, acum, supra S`niu]ei, de rachiu de vin, rachiu de c\t e postul la \nceput, deviza mere [i ]uic` Dou` prune, licori din noastr` este PRO TV te ascult` ce care ]i puteai cump`ra o cantitate mare vezi. Dar c\nd so]ul dvs. va ajunge prela un pre] mic. mier, deviza noastr` pentru d\nsul va fi PRO TV te ascult` tot ce vrei.

ALCOOLICII O M O N I M I

Cei doi Fane se cunosc de mult` vreme, snt unul a patra oar` [i altul a treia oar` la dezalcoolizare. Au ambii n jur de 50 de ani. Unul a fost tehnician [i secretar de partid pe sec]ie, cel`lalt a fost maistru pe [antier. Amndoi beau puternic \nc` din anii socialismului biruitor. Primul Fane s-a dus beat cuc la o [edin]` a organiza]iei de baz` [i s-a pi[at pe el. Tovar`[ul de la Centru care asista a considerat asta un act de disiden-

Unii urc`, al]ii coboar`. Unii s`r`cesc, al]ii se-mbog`]esc: Adrian Srbu \nainte de a se \nsura cu Janine; [i Dana \nainte de a se m`rita cu guvernarea Adrian N`stase.

31

A V E A GUST DE MENTOSAN

Cel mai interesant caz peste care am dat este Dom Mihai. Zice: Io am fost sportiv de performan]`, campion na]ional [i la judo [i la box n 67 [i n 68. Voiam s` dau la I.E.F.S., da mi-au zis de la Securitate s` m` duc la ei, c`-mi dau leaf` mare. ~ia vedeau spioni peste tot, m` trimiteau la \nceput s` umblu prin mun]i cu un c\ine lup dup` agen]i capitali[ti, st`team la cort c\te o s`pt`mn`, dou`. |n mun]i, nu tu gagici, nu tu distrac]ii, m` plictiseam. Binen]eles c` n-am v`zut un spion n via]a mea, nici pn` acum. C\nd s-a f`cut deta[amentul de Securitate interven]ii, desant aerian, m-am dus acolo, c` m`car st`team n ora[. Paradoxal, spune c` alcoolismul i se trage de la para[utism: Io eram sportiv, nu m\ncam deloc b`utur`. La interven]ii, m-au \nv`]at s` sar cu para[uta, s` cobor din elicopter pe coard`, pe cl`diri. |nainte de fiecare salt, ne d`deau s` bem vreo sut` de grame dintr-un fel de lichior cu gust bun de mentosan. Nu-[ ce drog puneau n el, da s`reai din avion r\z\nd, n-aveai nici un fel de treab`. Altfel, erai speriat, mai ales c` auzeai n unitate c`, a[a, de vreo dou` ori pe an, mai murea c\te unul la antrenamente, nu i se desf`cea para[uta, [i mai [tiu eu ce. De la treaba asta, cu mentosanu `la, m-am luat eu de alcool. Aveam leaf` mare, pl`tit` n func]ie de salt. Luam prim` de salt

\ntre 40 [i 800 de lei, he-he, `sta era saltul de noapte, n [urub. Scoteam [i 7.000 de lei pe lun`, o groaz` mare de bani. F`ceam c\te 3-4 salturi pe lun`, pica banul. Am f`cut n total cam 425 de salturi, v` da]i seama ce bani am luat pe ele. Fiindc` era plictiseal` mare n unitate [i avea mul]i bani, nea Mihai, c\nd sc`pa pe-afar`, n amintirea mentosanului euforizant, topea numai b`uturi de soi pentru vremea aia, coniac Hennessey sau whisky Black&White. Clipa de glorie a carierei lui a fost cnd l-au luat printre cei care au asigurat paza lui Ceau[escu \ntr-o vizit` n Coreea de Nord. |n timpul vizitei, s-a ab]inut de la b`utur`, [i de aia, cnd a ajuns acas`, a dat-o feroce pe ulei. Cnd se mb`ta cle[te, nu f`cea ur\t, nu s`rea la b`taie, doar se nchidea n el, sau se euforiza. Nu mai avea precizie [i, din cnd n cnd, i veneau idei bizare. La un salt [i-a rupt o m\n`, iar la un antrenament s-a \mpu[cat singur n picior. |n tramvaiul 21 a crezut c` e n avion, [i a s`rit din mers la o curb`. Nu 1-au mai l`sat s` sar` cu para[uta. Dup` 89, a avut un accident de ma[in`, a fost trecut n rezerv` pe caz de boal` cu gradul de c`pitan, fiindc` nu avea studii superioare. L-a l`sat nevasta, fiindc` bea tot. Are pensie mic`, pe care p\n` acum c\teva luni o preschimba n vodc`. Zice c` s-a l`sat definitiv [i c` vrea s` se rec`s`toreasc` [i s` se angajeze consilier la o firm` de bodyguarzi sau s` predea teoretic para[utismul sportiv. M` roag` doar at\t: ,,Dom reporter, nu-mi da]i numele n clar, fiindc` colegii mei, cum erau Batan [i lancu, au ajuns generali, [i `ilal]i mai [mecheri din Securitate s\nt `i mai mari oameni de afaceri, \nv\rt miliardele. Dac`-mi v`d numele n clar sau fa]a n ziaru dumneavoastr`, se r\de de mine [i cu curu. Am ie[it din Sec]ia de dezalcoolizare. Cum `la cu din]i de nutrie care necheza nu mai era n curte, am plecat lini[tit, la pas.

32

SCRIITORUL [I ALCOOLUL de Ioan GRO{AN


Acum c\]iva ani, \ntr-o splendid` diminea]` de septembrie, imediat dup` orele 10, o a[teptam pe fiica mea mai mic`, Lidia, la terasa Muzeului Literaturii Romne, ca s`-i dau ni[te bani s`-[i cumpere rechizite pentru anul [colar ce sta s`-nceap`. Intrasem acolo r`sfoind o revist` [i m-am a[ezat la prima mas`, imediat dup` grilaj, ca s-o v`d c\nd vine dinspre Consulatul Francez, f`r` s` m` mai uit ce e \n spate, de-a lungul terasei. Dup` c\teva minute, a ap`rut [i ea, vesel` ca \ntotdeauna, cu inimitabilul ei sur\s. Apoi, brusc, am v`zut cum, privind peste um`rul meu, privirea, chipul i se schimb`, devenind de-a dreptul \ngrijorate. M-am uitat [i eu \n spate: la ultima mas` de pe teras`, \n plin soare, erau patru scriitori, be]i mang`, dormind cu capetele pe mas` [i cu m\inile at\rn\ndu-le pe l\ng` trup. (Evident, n-o s` le dau numele.) Veniser` probabil de la o alt` teras` non-stop s` se dreag`, dar nu mai apucaser`: soarele, p`s`relele, prima halb` Tata mi-a zis Lidia cu [ov`ial` \n glas, f`r` s`-[i poat` dezlipi privirea de pe confra]ii mei `[tia de-acolo s\nt scriitori? Nu, nu m-am gr`bit eu s` r`spund nu s\nt scriitori, s\nt arti[ti plastici. Dar erau scriitori. M` emo]ioneaz` [i azi \ngrijorarea pe care am sim]it-o \n \ntrebarea fiicei mele: fiind scriitor, nu cumva s` devin [i eu a[a ceva, cu capul pe mas` [i cu m\inile at\rn\nd pe l\ng` trup. Fiindc` alcoolul, ca [i scrisul, ca [i plastica, corupe, magnetizeaz`

al naibii. De fapt, ca \ntotdeauna, marele nostru Caragiale a g`sit [i-aici expresia perfect`, memorabil`, pentru efectul alcoolului: a magnetiza. Din timid, devii vorb`re] sau invers, expansivitatea se interiorizeaz` [i la suprafa]` nu r`m\ne dec\t o privire goal`, \ntoars` spre tine \nsu]i. P\n` la un punct, magnetizarea cap`t` [i-un ct senzual: orice femeie inexpresiv`, la care p\n` atunci nu te-ai fi uitat nici trei secunde, \ncepe s` devin` interesant` [i, asemenea unei stranii substan]e chimice, Am b`ut [i eu la via]a arunc` spre tine valen]e dup` mea, dar cu m`sur`. C` alcoolul valen]e, desigur, toate nesatis\]i ia min]ile [i ajungi s` spui tot ce nu f`cute. (De aici [i nemuritoarea \ndr`zne[ti s` zici c\nd e[ti treaz. Cum ar fi acuma s` m` \mb`t eu [i s` strig Tr`iasc` comunismul!?

Ion Iliescu, surprins \n ipostaza de ap`r`tor al machism-lemnismului

33

vorb`: Nu femeia e ur\t`, b`utura nu-i destul`!.) Dar poate c` efectul cel mai profund al alcoolului este, la firile nonviolente, \n]elegerea celuilalt, comprehensiunea total`, dublat` de o irepresibil` nevoie de fraternizare, peste diferen]ele sociale, peste timp [i mode, \n Uvedenrodele unui vin bun. Pot sta ore \ntregi \ntr-o cr\[m` de cartier s` ascult p`surile unuia sau ale mai multor necunoscu]i nera[i, cu priviri oblice [i m\ini b`tucite, expresive, care se spovedesc ]ie, preot laic [i atoate\n]eleg`tor, c` la cap`tul m`rturisirii nu le dai canon, ci \nc-o vodc`. Subiectele s\nt acelea[i, eterne ca temele mari ale literaturii: c` l-a p`r`sit nevasta, c` nu-l \n]eleg copiii, c` nu mai are slujb`, c` Adrian N`stase e un bou etc. {i din nou ca \n Caragiale \]i vine s` exclami: Uite-i ce dr`gu]i s\nt!. {i chiar s\nt. De fapt, dac` st`m la una mic` [i ne g\ndim bine, nu alcoolul corupe, ci grupul alcoolic \n care bei. Viciul alcoolului b`ut \n grup, cu amicii, poate deveni la un moment dat, prin cantitate [i constan]`, dramatic. |n schimb, viciul alcoolului b`ut, singur [i mohor\t, acas` e tragic. Marile deliruri, fantasmele care te pr`bu[esc definitiv \n ratare [i moarte vin numai din be]ia singuratic`. Am [tiut c` imensul poet Virgil Mazilescu n-o s-o mai duc` mult c\nd am aflat, cu un fior de groaz`, c` \ncepuse s` bea singur, noapte de noapte, acas`. N-a[ putea \ncheia acest mini-articol (pentru c`, iat`, tocmai a sosit primul r\nd de halbe) f`r` a citi unul din cele mai mari poeme pe tema alcoolului, scris de prietenul meu Ion Mure[an. Dup` p`rerea mea, o capodoper`. Iat`-l:

Vai, s`racii, vai s`racii alcoolici, cum nu le spune lor nimeni o vorb` bun`, mai ales, dar mai ales diminea]a, c\nd tremur` \ngrozitor [i merg cl`tin\ndu-se pe l\ng` ziduri, iar uneori cad \n genunchi [i-s ca ni[te litere scrise de un [colar st\ngaci. Numai Dumnezeu, \n marea Lui bun`tate, apropie de ei o c\rcium`, c`ci pentru El e u[or ca pentru un copil ce \mpinge cu degetul o cutie de chibrituri. A[a se face c` numai ce ajung la cap`tul str`zii [i de dup` col], de unde \nainte nimic nu era, zup, ca un iepure le sare c\rciuma \n fa]` [i se opresc pe loc. Atunci o lumini]` feciorelnic` le sclipe[te \n ochi [i transpir` cumplit de at\ta fericire. P\n` la amiaz` ora[u-i ca purpura. P\n` la amiaz` de trei ori se face prim`var`, de trei ori se face toamn`, de trei ori se duc [i se \ntorc p`s`rile din ]`rile calde. Dar ei vorbesc [i vorbesc despre via]`. Despre via]`, a[a, \n general, chiar [i alcoolicii tineri se exprim` cu o responsabilitate cald` [i cu o uimitoare maturitate. {i chiar dac` se mai b\lb\ie, se mai poticnesc, [i f`r` s` expun` idei teribil de profunde, inspira]i de tinere]e ei reu[esc s` spun` lucruri cu adev`rat emo]ionante. Dar Dumnezeu, \n marea Lui bun`tate, nu se opre[te aici: imediat face cu degetul o g`uric` \n peretele Raiului [i \i invit` pe alcoolici s` priveasc`. (Ah, unde s-a mai pomenit at\ta fericire pe capul unui om!) {i chiar dac`, din cauza tremuratului, nu reu[esc s` vad` dec\t un petec de iarb`, tot e ceva peste fire. {i tocmai atunci se treze[te unul de stric` totul. {i zice: |n cur\nd, \n cur\nd va veni seara. Atunci ne vom odihni [i vom afla \mp`care mult`. Ca la un semn, to]i se ridic` de la mas` [i cu batiste albe \[i [terg buzele umede. {i le este foarte, foarte ru[ine.

34

De pantofii fura]i [i de pantalonii uji pe crac nu-mi pare r`u. Da pe urm`, c\nd s-a trezit c\inele `la pe care dormeam, m-am lovit pu]in la cap [i mi-a venit s` plec. A[a a ie[it beleaua: mergeam lini[tit spre cas` [i un nesim]it m-a c`lcat pe m\n`.

F`nu[ Neagu, un prozator umflat cu p\lnia, ajuns, dintr-un nuvelist talentat, un romancier de mare litraj

ACTOOLICII... ANONIMI [I NU PREA!

de PERCUTIO
Actorii [i b`utura. Era o vreme n care, uneori, cele dou` no]iuni aproape c` se confundau. Explica]ia poate fi [i una simpl`, care ]ine mai degrab` de notorietate dect de viciu: dac` intrai ntr-o crcium` n care erau o sut` de oameni de diferite profesii care beau, [i m`car un singur actor, cu condi]ia minimal` ca acela s` fie ct de ct

cunoscut, a doua zi povesteai la serviciu, ca pe un merit personal [i un act de vitejie, cum l-ai v`zut chiar tu pe actorul cutare beat sau bnd, f`r` s` aminte[ti ns` nimic despre ceilal]i clien]i, la fel de necunoscu]i ca [i tine [i care, n crcium` fiind, se ndeletniceau cu acela[i lucru Binen]eles, pentru a spori caracterul excep]ional pe care ]i-l conferea brusc o astfel de vecin`tate cu celebritatea altuia, subn]elesul povestirii sublinia [i aspectul de continuitate bahic` al respectivului actor, certificat de un axiomatic: v` spun eu!, contribuind astfel la construc]ia unor adev`rate legende, mult gustate de public, dar nu totdeauna adev`rate... Desigur, notorietatea [i popularitatea snt componente de baz` ale actoriei luate ca profesie, [i poate chiar de la ele, sau mai precis de la lipsa lor, pleac` [i rela]ia mai strns` a artistului n general [i a actorului n mod special cu alcoolul. Actorii pot beneficia de recunoa[tere imediat`, fie pe scen`, prin aplauze, fie printr-un bun` ziua, Maestre! pe strad`. Am spus c`, teoretic, pot beneficia, dar n realitate doar pu]ini snt cei ale[i, [i atunci pentru ceilal]i strugurii devin acri, [i neputnd ajunge la ei, i caut` uneori direct n sticl`. Pentru un pictor e aproape lege c` recunoa[terea i poate veni [i la o sut`

35

de ani dup` moarte, chiar se sprijin` temeinic n exemple din istorie, dar un biet actor pe care nu-l aplaud` nimeni zeci [i sute de seri la rnd ncepe s` se acreasc` [i s` cultive cu obstina]ie nu ntrebarea fireasc` de ce eu nu iau aplauze?, ct mai cu seam` de ce ia `la aplauze?. De aici pleac` [i o destul de cunoscut` anecdot`, scornit` n tinere]e de un actor ajuns acum, s`racul, el nsu[i ratat, alcoolic [i anonim, despre comportamentul actorului ratat la o petrecere. Zice c` `sta, ratatul, nu particip` cu nimic ntreaga sear` la bucuria petrecerii, nu danseaz`, nu spune glume, nu face curte la femei, ci doar st` ntr-un col] [i bea ncontinuu, pn` cnd, spre diminea]`, te nimere[ti cumva n fa]a lui, [i atunci, cu glasul pozat, adic` teatral ngro[at, sau cum spunea Amza Pellea, glasul cu care la alimentar` `[tia cer de doi lei parizer, s` [tie lumea c`-s actori!, te ntreab`, pe rnd, cu seriozitate [i n`duf, dac` ai v`zut Hamlet, [i nea[teptnd s`-i r`spunzi te anun]` c` el trebuia s` joace personajul principal, dar iar dac` ai v`zut Romeo [i Julieta, trebuie s` [tii de la el c`, da, ce te miri, el trebuia s` joace Romeo, dar n Richard III el trebuia s` joace Richard, dar [i tot a[a pn` la ntrebarea dac` ai v`zut meciul Stelei, cnd a luat cupa la Sevilla, [i n care, da, sigur c` te-ai prins deja, el [i nimeni altul trebuia s` joace Duckadam, dar Dar nu numai rata]ii profesional caut` refugiul n b`utur`. Pove[tile cu actori care beau au farmecul lor [i pentru c` transfer` asupra respectivului erou ceva din eventuala simpatie datorat` vreunui personaj interpretat. Despre unul dintre cei mai ndr`gi]i

[i aprecia]i, m`car pn` s` se apuce de l`l`it penibil un fel de roman]e, se spune, de exemplu, c` ntr-un an a f`cut revelionul cu b`trna sa mam` [i, la trecerea dintre ani, luat fiind de b`utur` [i, din obi[nuin]`, fiind convins c` se afl` ntr-un local, la ntrebarea mamei sale dac` mai dore[te ceva ar fi r`spuns: nota [i mai du-te-n m`-tii! Tot despre el se poveste[te ns` n lumea teatrului, aproape cu evlavie, c` nu bea niciodat` n ziua spectacolului, ca [i cum asta ar proba irefutabil devotamentul fa]` de profesie dus pn` la acest suprem sacrificiu, de a nu bea n ziua n care mergi la lucru! {i ntr-o zi din asta cu spectacol, aflat pe la prnz pe terasa cofet`riei Dun`rea, este v`zut cu o citronad` n fa]` de c`tre un coleg mai de mna a treia, ajuns azi universitar de mna a doua. Acesta din urm`, ns`, era bine de tot [i vizibil afumat, dar a avut puterea s`-[i exprime mirarea fa]` de op]iunea momentan non-alcoolic` a maestrului, la care acesta i-a r`spuns c`, dup` cum se [tie, pentru c` seara are spectacol, n ziua aceea nu bea.

36

Corect, a r`spuns colegul de breasl`, [i eu la fel, cnd joc, nu beau ! Dar nu prea joci, a venit mu[c`toare replica de r`spuns Despre un altul, om altfel admirabil de cumsecade, se spune c` venea la restaurant [i comanda o vodc` mic` [i o sond` mare cu ap`. Sorbea cte pu]in din p`h`ru]ul cu vodc`, se strmba [i repede stingea arsura cu o gur` uria[` de ap` din sond`. n realitate, avea vodc` n ambele recipiente! Se pare c` brevetul acestei metode apar]ine, de fapt, unui distins dra-

maturg aproape uitat, care ns` era cndva directorul unui teatru de pe Magheru, teatru ce abia acum, la mul]i ani de la moartea lui, a reu[it s`-[i centreze activitatea n jurul unei crciumi ce a nlocuit o libr`rie. Se poveste[te despre una din vedetele aceleia[i institu]ii, actor f`r` umor pe scen`, dar n schimb, cum se spune, f`r` nici un haz nici la crcium`, c` intrnd n spectacol dup` ingurgitarea a [apte sute de rom Havana, ntr-o celebr` montare optzecist` a Fra]ilor Karamazov, la un moment dat a nceput s` strige n scen`: Ivan, Ivan, [i a tot insistat, mirat la culme c` personajul Ivan nu mai intra n scen`. Nici nu avea cum s` mai intre o dat` pentru c`, de fapt... el era interpretul lui Ivan, [i deci se striga singur! Se poveste[te [i despre cazuri dramatice, cum ar fi cel al fiului lui George Calboreanu, un tn`r care-[i dorea o cu totul alt` carier` dect cea artistic`, neavnd chemare [i se B`i, Nicule, vin s`rb`torile pare nici talent [i nu mai g`sesc Mo[ Cr`ciun pentru `ia mici! Ponta a f`cut [i `sta ceva burtic` [i mi-e c` nu mai intr` pe horn. Daciana s-a [mecherit [i nu mai vrea s` poarte barb`. Nu te intereseaz` un job de-`sta de sezon? Nu trebuie dec\t s` cari un sac c-un Audi [i s`-i ]ii \n bra]e \n timp ce-]i recit` o poezioar` din Eminem. Batem palma? B`i, da s` nu te prind iar c`-mi sugi romul din bomboanele de ciocolat` din brad!

Nea Nicu V`c`roiu, un personaj aparent simpatic, cuminte [i devreme \n zori acas`, care nu are ce c`uta la alcoolicii anonimi, pentru c`-l [tie toat` lumea de la televizor

37

pentru teatru, ci pentru matematic`, dar cam la modul n care fusese Ceau[escu semi-ilegalist, pentru c`, de[i se dar tat`l voia s`-i asigure copilului un ascundea, nu-l c`uta nimeni. viitor controlabil de c`tre el la n cercul de amici strn[i la una mic` n jurul lui Florian Pitti[ la Carul cu momentul acela, n care se voia Bere, era spre exemplu, prin anii 80, un cet`]ean lini[tit [i {tefan cel Mare, ascultat ca domnicumsecade pe care, ns`, l chema n buletin tor [i n familie. chiar Nicolae Ceau[escu, de[i nu B`iatul a fost b`gat la Of, of, of, ce \nseamn` [i avea nici o leg`tur` cu familia IATC de c`tre renuv\rsta asta! C\nd eram eu t\n`r, pe la 5-6 respectiv`. Deliciul mesei era mele tat`lui, tot de ani, fumam numai f`r` filtru, b`gam dou` pungi de ns` ca, dup` primele pahare, asta a [i absolvit, dar aurolac pe inima goal` [i nu aveam nici pe dracu. M` fiecare s`-i dea comenzi nepl`cndu-i deloc jucam cu nenii `ia din Belgia p\n` diminea]a... Dar acum, lui Ceau[escu, spre disceea ce f`cea, nedup` ce trecui de 10 ani, vai de vie]i[oara mea, sim]esc c` perarea chelnerilor care fericirea adncinm` las` toate alea: pe la al patruzecilea chi[toc \ncep s` turnau n pahare [i mai ales du-se, u[or-u[or a tu[esc [i m` ia cu ame]eal` dup` nici un kil de coneac. a turn`torilor care turdat n patima be]iei. Se Dac` azi mi-e a[a, m` [i \ntreb: la majorat, nau direct la Securitate! spune c`, la un moment adic` la b`tr\ne]e, cum o s`-mi fie? Mai exist` o larg` categorie dat, tat`l a intervenit a actorilor care beau interzicndu-i complet degeaba, doar din dorin]a consumul de alcool, ba de a imita, de a fura penchiar obligndu-l, de[i era tru o clip`, o or` sau o de acuma om n toat` noapte statutul celor mari. firea, s` vin` acas` seara Aceast` dorin]` macin` [i nainte de ora 21 [i, mai ncol]e[te nc` din anii faales, s` sufle n fa]a cult`]ii, [i a nenorocit pe mamei sale, ca ntr-o mul]i. Se spune c` n anii fiol`, ca s` probeze c` din urm`, unul dintre ace[ti n-a b`ut. veleitari, ajuns cu revoluA ]inut figura cam o ]ia la prestigiosul Teatru s`pt`mn`, pn` ntr-o Bulandra, aflndu-se la o sear` n care orele se mas` cu mai mul]i actori, scurgeau rapid dup` 21, ntre care [i Gheorghe iar juniorul nu mai Dinic`, l tot agasa pe acesap`rea, cnd, pe la dou` ta cu p`reri despre teatru noaptea, s-a deschis u[a pertinente, de expert, de la intrare, dar nu s-a pn` cnd acesta l-a b`gat n v`zut intrnd nimeni la sfr[it n seam`, ntrebndu-l n`]imea unui om normal. ce meserie are. Actor, a Asta pentru c` tn`rul, r`spuns expertul. Eu vorTinere vl`stare din Epoca de Aurolac, beat, mergea trndu-se beam serios, i-a ntors-o, spun\ndu-le turi[tilor str`ini o zical` din b`tr\ni: cu greu n patru labe. f`r` strop de glum`, Cine n-are minori, s`-[i cumpere! V`zndu-l, b`trnul Diplomatul Calboreanu, care-l a[tepta Tot serios s-ar putea vorbi pe tronul lui de tat`, a gr`it cu despre absolut orice categorie profesional` prin prisma paharului. B`utura ca inconfundabilul glas de voievod: ndeletnicire ]ine ns` ntotdeauna loc de ceva care lipse[te, de regul` feriM`-ta s-a culcat, dar sufl`-mi cirea, a[a c` subiectul devine delicat, oameni sntem [i noi, supu[i gre[elii. Vom mie! ncerca ns` s` ne apropiem de fenomen cu fapte, nume, m`rturii [i dreapt` n anii de dinainte de 89 b`utul era m`sur` n cartea ce se afl` n preg`tire. [i un fel de frond` anticomunist`,

38

YO R R I C K [ I M`R`[EASCA, P E C OA M A IERBII UDE, \NAINTE DE SUSPINUL PRIVIGHETORII


de Cornel IVANCIUC
|ntr-o sear` de var`, a unui an cenu[iu din Zodia Ciumei, prietenul meu Lukcs, care era gropar, nu s-a mai \ntors din cimitir. |i ziceam Yorrick. Cine-i `la? m` cerceta Lukcs. Un gropar ca tine. L-am f`cut curios. Am continuat: un personaj din Hamlet pe care nu-l remarci, dar dac` l-ai v`zut, nu mai po]i s`-l ui]i, c`ci te urm`re[te fa]a lui pn` dincolo de moarte. Aha, cred c` pricep, mi-a zis el, lustruindu-[i unghiile. O f`cea de zeci de ori pe zi. Sngele lui albastru, de nobil ungur, \i \mbobocea \n cele mai fine, mai nefiresc de roz [i \ngrijite unghii pe care le-am v`zut vreodat`. Umbla \mbr`cat \ntr-un parpalac pn` la p`mnt, [i vara [i iarna, cu care m`tura mormintele. Era \nc`l]at cu o pereche de ciocate, foarte la mod` prin anii `ia. Era prin optzeci. Manolescu [i Ulici \nc` nu b`nuiau ce pacoste avea s` le cad` pe cap cu optzeci[tii, care se preg`teau s` asasineze tiparele ]epene ale literaturii romne. Lukcs nu b`nuia c` optzeci[tii tr`iau \n Romnia. Eu eram un ciumat, [i \nc` nu b`nuiam c`, al`turi de Lukcs, aveam s` tr`iesc singura \ntmplare paranormal` din via]a

mea. Era iunie. Era var`. Arc rupt din cer era Maramure[ul. Ploua de-a proasta. Ora[ul sem`na cu jungla. Lukcs sem`na cu Andy Garcia. Eu sem`nam tot mai mult cu acel Ivanciuc pe care-l [tiu [i cunosc de 47 de utopii, [i tocmai m` preg`team s` trec pe cea de-a dou`zeci [i cincea, \n august. I-am zis lui Lukcs: arat`-mi locul t`u de munc`. Era noapte. Veneam de la un chef. Eram be]i pra[tie. Ploua. Se auzea rul Iza, umflat ca vaca. Hai s` facem o baie, mai \nti, mi-a zis Lukcs, c` suntem murdari ca porcii. Nu intri \n groap` murdar ca un porc. Hai. Ploua. Nu [tiam s` \not. Lukcs [tia. Ploua. Dac` el [tia, mi-am zis, atunci \not [i eu. Lukcs era puternic [i pe el mu[chii st`teau ]epeni, ca \n galantar. S`pa gropi. De la aia i s-au tras mu[chii. Tr`gea musculatura la el, ca bibanul la rm`. Am intrat \n ru. Bjbiam ca orbe]ii. Mi-a zis: o s` \not`m \n cel mai adnc loc, unde s-au \necat to]i \neca]ii din Sighet. Pe ultimul, Nasturian, care ]i-a fost coleg, l-am \ngropat luna trecut`. Puteai s`-l mai contrazici pe Lukcs? Nu puteai. Se baza pe eviden]a gropilor lui de gropar. Mi-am zis: a fi sau a nu fi, e tot aia. Am \notat pe lng` el, ca pe[tele pilot pe lng` rechin. Cnd d`deam s` m` \nec, m` tr`gea de p`r [i m` punea pe linia de plutire. Sub mine mugeau bulboanele. |noat` naibii, \mi zicea Lukcs, c` n-am chef s` te \ngrop [i pe tine. Am \notat. Ce era s` fac? Avea sens s` m` pun cu Lukcs? N-avea. |notam. Ploua. Cnd am ie[it din ap`, ar`tam ca un castor blegit. Drdiam. El st`tea, solemn ca un ungur, \n fa]a unei primejdii de care-l durea \n toh`s [i nu drdia. Ne-am dus \n cimitir, s`-mi arate locul lui de munc`. Lucra la o cript` pentru un grangure de la municipala de partid, care d`duse ortul popii alalt`ieri [i familia mortului a[tepta ca Lukcs s` termine lucrarea ca s`-l \ngroape cre[tine[te. Am cobort \n cript`. Am fumat un Carpa]i f`r` filtru. Am stri-

vit chi[tocul cu c`lciul, de fundul gropii. Am a]ipit acolo, ca la vreo jum`tate de ceas. M-am trezit mort de frig. Hai s` suim pe munte, ca s` te \nc`lze[ti, mi-a zis Lukcs, c` ar`]i ca un strigoi \nghe]at. Hai. Am urcat dealul Solovan,

39

orbec`ind printre trunchiurile stejarilor. Cnd d`dea cu capul \ntr-un copac, Lukcs zicea: scuza]i, [i orbec`ia mai departe. A[a era el, politicos cu stejarii. L-am \ntrebat: m`i, Yorrick, tu de ce-]i ceri scuze stejarilor? Pentru c` din stejar se fac cele mai adev`rate sicrie, mi-a zis el, [i a continuat: nu dai cu capul \ntr-un sicriu f`r` s`-i ceri scuze mortului. A[a e. Avea dreptate. Ploua. Ne-am oprit \ntr-o poian`. Gata, a zis Lukcs, r`mnem aici. Urc`m mine, pe lumin`. Ne-am chinuit s` aprindem focul pn` a r`s`rit soarele. Era un soare mai zgrciog ca o legiune de sco]ieni. Nu mai ploua. Pe ierburile pleo[tite de ploaie sclipeau miliarde de pic`turi \n culorile curcubeului. Lukcs s-a uitat lung la curcubee [i a zis: via]a omului e ca iarba de pe cmp, care pn` seara se usuc` [i o arunci \n focul unui cuptor. Am luat-o piepti[ prin curcubee. A stat ploaia. El m`tura cu anteriul natura patriei, care era ud` ca nutria cnd iese din ap`. Patria ar`ta ca dup` potop. Era u[or trist`, aparent ab`tut`, vag inteligent` [i a naibii de plouat` patria mea. Mustea patria [i era ud` flea[c`. A[a ne-a prins amiaza, lingnd r`nile Romniei, prin zrnele ei, prin mohorul ei, prin bumb`c`ri]a ei [i prin pipirigul ei, cutremurate de ploaie. Am r`mas f`r` ]ig`ri. I-am cerut una lui Lukcs. {tiam c` \n buzunarele parpalacului lui po]i g`si toat` substan]a viciilor de pe p`mnt. N-am, mi-a r`spuns el, dar dac` ai r`bdare, o s` vin` [i tutunul. Am urcat creasta Pietrii. C`piam c` n-aveam tutun. |n jur, nu era nici ]ipenie. Era doar iarba aceea \n care musteau curcubeele [i Lukcs cu anteriul lui, f`cut flea[c`. Eram [i eu care m` strecuram pe [leaurile f`cute de anteriul lui

Lukcs, care deschidea ierburile ca un cu]it de conserve. Atunci s-a petrecut minunea: uit`-te [i spune-mi ce vezi, m-a aten]ionat Lukcs. |n fa]a noastr`, pe coama ierbii ude, z`ceau dou` ]ig`ri M`r`[e[ti uscate iasc`, pierdute din buzunarul unui \nger fum`tor. Am zis c` visez. Mi-am dat dou` palme ca s` m` trezesc. Repet: ]ig`rile z`ceau uscate pe o coam` de ierburi ude, \n dup`amiaza unei zile de var`, dup` ce plouase [apte zile [i nop]i la rnd. Din clipa aceea m-am convins c` [i Dumnezeu fumeaz`, cnd e plictisit, cte o m`r`[easc`. A doua zi, Lukcs s-a spnzurat \n cimitir, cnd se \ngna ziua cu noaptea. Afar` \ncepuser` s` suspine deja privighetorile \n cire[i. Yorrick fumase m`r`[easca condamnatului, a[a c` putea s` moar` lini[tit. Yorrick al meu s-a n`scut \n 1960 [i a tr`it 21 de ani. Avea un frate care cnta roman]e obosite la acordeon. {i un v`r cunoscut, pe Alexandru Dohi, zis Doxa, poet optzecist de mare calibru, care a fugit \n Suedia, unde s-a f`cut hamal de lux, pe lng` casele universitarilor b`trni de la Uppsala. |nainte de a o tunde spre libertate, l-am v`zut pe Doxa, coco]at pe o schel` de zugrav, ce \mbr`]i[a ca o anacond` casa lui Lukcs. Ct` vreme a tr`it, Lukcs s-a comportat ca un nobil. Odat`, la Timi[oara, a r`mas f`r` chibrituri, seara, [i era beat. A trecut pe lng` magazinul Bega, [i a v`zut o brichet` \ntr-o vitrin`. A luat un pietroi, a spart vitrina, [i-a aprins ]igara [i a plecat mai departe, m`turnd bezna cu parpalacul lui ct o \mp`r`]ie. L-a ridicat mili]ia, l-a zvntat \n b`taie [i i-a dat drumul cnd s-a l`murit c` n-a furat nimic. El nu voia dect un foc [i n-avea de la cine s`-l ia, la trei diminea]a, pe str`zile pustii ale Timi[oarei. Alt` dat`, i-am comandat un craniu. Mi-a adus o hrc` superb` de bab`, cu o bucat` de creier stafidit r`mas` \n`untru, ca o nuc` plns` [i resemnat`. Maic`-mea s-a speriat r`u de tot [i a \ngropat baba pe buza gr`dinii. Apoi a descoperit-o din gre[eal`, \ntr-o prim`var`, cnd s`pa r`sadurile de salvie [i cr`i]e. A aruncat-o peste gard, la vecin, care a \nmormntat baba, pentru a treia oar`, [i ultima, \n apele Tisei. Prin 86, cnd am fost \n Sighet, l-am auzit cntnd la acordeon pe fratele lui Lukcs, acelea[i roman]e pr`fuite [i obosite. M-a n`p`dit, ca [i acum, amintirea lui Yorrick. Cnd te-ai \ntlnit cu Yorrick, nu-l vei mai uita niciodat`, \ntruct fa]a lui te va urm`ri pn` dincolo de moarte.

40

F U M AT U L D`UNEAZ` GRAV SERIOZIT`]II de Iulian T~NASE


|mi aprind o ]igar` [i \mi amintesc: odat`, c\nd aveam zece ani, am fumat dou` pachete de ]ig`ri \ntr-o singur` zi. Acum, dup` dou`zeci de ani, am devenit, din p`cate, mult mai cump`tat: rareori mi se \nt\mpl` s` fumez mai mult de un pachet, un pachet [i jum`tate, pe zi. Doar \n zilele de luni mai fumez uneori c\te dou` pachete de ]ig`ri [i atunci m` simt ca la v\rsta de zece ani. Am ajuns s` fiu fum`tor \n chip firesc, la fel cum, \ntr-o zi, m-am trezit c` port barb` [i c` nu pot s` renun] la ea dec\t cu riscul, deloc neglijabil, de a nu m` mai recunoa[te. Un fum de ]igar` ]inut c\teva secunde \n piept, pe mine, unul, m` face s` fiu mult mai con[tient [i mai subcon[tient de ceea ce mi se \nt\mpl`. Mai mult \ns` dec\t fumatul \n sine, \n sinele acela umed din pl`m\ni, a fuma presupune o \ntreag` recuzit` de gesturi [i mi[c`ri, de arome [i senza]ii, de complicit`]i cu prietenii fum`tori, cu scrumierele, cu focul, cu ferestrele pe care, ca fum`tor, le deschizi mult mai des dec\t o fac nefum`torii. M-am apucat de fumat f`r` un motiv anume, \ns` acum am multe motive pentru care mi-e greu s` m` las. M` consider un fum`tor relaxat, infinit mai relaxat, de pild`, dec\t nefum`torii militan]i. Niciodat` nu am \n]eles s`n`tatea ca pe o corectitudine politic` chestia aceea plicticoas` pe care o propov`duiesc nefum`torii extremi[ti.

|mi mai aprind o ]igar` [i continui s` \mi amintesc: am \nceput s` fumez de-adev`ratelea din dragoste. O iubeam [i ea fuma. St`team de vorb` [i ea \[i aprindea o ]igar` \mi pl`cea mult acel gest al ei [i toate celelalte care \l urmau. Pe nesim]ite, am \nceput s` ne aprindem ]ig`rile \n acela[i timp. Dragostea f`cuse din mine un fum`tor adev`rat [i postura asta mi se potrivea de minune. Dup` ce ne-am desp`r]it am continuat s` fumez a[a puteam s` \mi amintesc mai bine. Apoi am schimbat ]ig`rile cu altele mai tari, semn c` devenisem preg`tit pentru alte lucruri. Atunci, la v\rsta de zece ani, a fost un accident, desigur, s` fumez dou` pachete de ]ig`ri \ntr-o singur` zi. Nici m`car nu le-am fumat singur, ci \mpreun` cu un v`r de-al meu care avea [apte ani. La c\]iva kilometri de Moine[tiul lui Tzara, pe un c\mp \ncadrat de ni[te p`duri, mai mul]i copii exersau subversiunea prin fumat. Habar n-aveam ce \nseamn` s` fii subversiv, dar sim]eam c` e o chestie s` faci ceva ce p`rin]ii \]i tot repet` s` nu faci. |n vara aceea

41

pentru c` toate astea se \nt\mplau \ntr-o var` , influen]at de b`ie]ii mai mari, am fumat tot ce exista \n comer]ul socialist: de la Na]ionale, M`r`[e[ti [i Carpa]i (oribile!) p\n` la mult mai selectele Amiral (pachet cartonat, alb cu ro[u) [i Ci[migiu (negre, super long). Mai ales de acestea din urm` fusesem impresionat, de[i la mine, \n cas`, v`zusem de multe ori ]ig`ri str`ine precum More sau Kent, din care mai tr`geam uneori \mpreun` cu sora mea. |ntr-o zi, mai exact \n ziua aceea, am mers \mpreun` cu v`rul meu Adrian la magazinul din sat. V\nz`toare era o m`tu[` de-a mea. Am profitat de faptul c` nu mai era nimeni \n magazin [i c` m`tu[a mea ie[ise pu]in, l`s\ndu-ne pe noi doi \n`untru: f`r` s` stau prea mult pe g\nduri am furat dou` pachete de Na]ionale [i, ascun[i bine \n gr`dina cuiva, nu ne-am l`sat p\n` nu am fumat pe loc toate ]ig`rile. A trebuit s` mestec`m multe ierburi pe care le [tiam c` s\nt bune \n sensul `sta, pentru ca, \ntor[i acas`, s` nu fim mirosi]i de p`rin]i. De[i puteam s` m` consider fum`tor deja, \n armat`, timp de [ase luni, nu am fumat deloc. Era o atmosfer` neprietenoas`, aproape ostil`, [i eu asociam fumatul prieteniei, muzicii pe care o iubeam [i chiar dragostei. Cum s` fumez pe manelele cu care m` bombardau colegii de armat`?! Nu po]i fuma oriunde, oricum [i cu oricine.

Pe Viciu Dorin Petrescu l-am cunoscut cnd avea 14 ani. Am sc`pat dup` 6 luni de tratament. Viciu Dorin Petrescu este un angajat foarte lini[tit. Oamenii ]in la el, \n m`sura \n care \l cunosc. Tr`ie[te singur, este nec`s`torit. Spre deosebire de restul angaja]ilor, are un singur viciu. Cet`]eanul Viciu Dorin Petrescu a fost \n eviden]a postului nostru timp de 6 ani. |n prezent este la [efu. M` numesc Nicolae Petrescu. Nimeni nu crede c` eu, ca mam`, a[ fi fost \n stare s` duc via]a pe care am dus-o cu Dorinel. Subsemnatul Vasile Beli[, [eful Institutului Medico-Legal, raportez. Am fost \n comisia de expertiz` \n cazul numitului Viciu Dorin Petrescu. Dl. Petrescu a fost depus pentru examinare \n vederea stabilirii alcoolemiei \n urma unui incident petrecut pe autostrada Bucure[ti-Pite[ti. S-a stabilit cu acest prilej c`, dintre to]I cei 29 de conduc`tori auto, numai dnsul nu consumase alcool. Nici m`car nu fumeaz` [I, mai mult, nici nu a condus \n via]a lui o ma[in`. Dorinel e un scump. Sunt Viciu. Singurul meu defect este c` am p`rul rar. |n rest, sunt perfect. Mircea toma

42

BEREA, FRATE CU PROTOROMNUL


Nu Romanii s\nt nasoi! B`utura nu-i destul`!

DECEBALUS, BEER SCORILLO

VICIUL II

PREACURVIA

CEA MAI RAPID`

FEMEIE
DIN VIA]A MEA
de Dan CHI{U
C\nd \nt\lne[te o femeie [i \i place, b`rbatul de obicei se g\nde[te cum s` ajung` c\t mai repede acolo. Nu vreau s` definesc ACOLO pentru c` nu [tiu cu ce s`-l \nlocuiesc. ACOLO poate fi: \n patul ei, \n patul lui, \ntre picioarele ei, \n bra]ele ei, la sfat sau la biseric` [i, de ce nu, \n Nirvana. Motiv pentru care b`rbatul este judecat, criticat, psihanalizat [i desconsiderat, dar nu \n]eleg de ce. Nu m` g\ndeam la asta c\nd am z`rit prin parbriz o t\nar` domni[oar`, bine bronzat`, \mbr`cat` sumar, care tocmai a[tepta un mijloc de transport ce nu mai venea niciodat`. I-am promis c` o duc p\n` \n Constan]a, dar din p`cate nu aveam drum \ntr-acolo [i nici nu doream s`-mi fac. |ns` nu am rezistat sur\sului \ntreb`tor care-mi confirma c` pozi]ionarea excentric` grupului de c`l`tori nu \nsemna dec\t scap`-m` dracului de locul `sta aglomerat!. Am fr\nat [i am \nceput s` caut ceva \n torpedou, \ncerc\nd cu coada ochiului s` observ dac` vine sau nu c`tre ma[in`. De venit, nu venea, dar nici nu m` ignora, r\njind la mine. Am dat \napoi, am deschis geamul si am \ntrebat-o: Nu v` sup`ra]i, `sta-i drumul c`tre Constan]a?. Z\mbet sarcastic [i ochi peste cap am primit drept r`spuns, exact c\nd din partea cealalt` aud: Vorbi]i romne[te, domnu?, m` \ntreab` o cucoan` care a prins momentul, c` v` ar`t eu unde e Constan]a dac` m` lua]i [i pe mine. Cum s`-i explic babei c` bronzeta m` interesa, nu saco[ele ei de plaj`, nici plodul cu lum\n`ri la nas pe care-l t\ra de-o m\n`? Salvarea a venit exact c\nd m` a[teptam mai pu]in, chiar din partea ei, care, f`r` cuvinte, s-a urcat \n ma[in`. Abia acum m-am g\ndit la teoria de mai sus [i asta pentru c`, doar dup` c\teva sute de metri parcur[i, ne-am oprit deoarece un troleu ag`]ase, [i el, dou` Dacii care veneau din sens invers. B`team tot felul de apropouri, dar mai mult de c\teva r`spunsuri monosilabice n-am primit. De ce ai urcat \n ma[in`?, o \ntreb, \n timp ce priveam cum unii \ncercau s` extrag` Dacia din botul troleului. R`spuns n-am primit, dar m`car m-am prins de ce era at\t de mult` lume \n sta]ia de la cap`tul liniei. Sta]ionam. Conversa]ia l\nceze[te. |n dreapta v`d hotelul meu, care-mi f`cea semn cu toate balcoanele s` vin pu]in acas`. O rog [i pe ea s`-l priveasc`, \n speran]a c` va \n]elege m`car disperarea lui (a hotelului) [i va veni cu mine s`-i facem \mpreun` o scurt` vizit` de consolare. Cer[esc din ochi pu]in` \n]elegere [i realizez c`, de fapt, s\nt total

47

nebun. O cunosc de maximum [apte minute [i nu [tiu cum s-o t\r`sc \n camer` ca s`-i studiez bronzul, coapsele [i s\nii, ca s` nu mai vorbim de fundul `la obraznic cu care m` provocase \nc` de c\nd am v`zut-o printre bizonii din sta]ie. Priveam cu disperare cum drumul se degajeaz` [i \mi vedeam planurile n`ruite (e drept, numai ale mele). O cuno[team deja de nou` minute [i, mai bine zis, o \nt\lnisem de zece [i doream s-o iau de nevast`, mai mult \n sensul biblic al cuv\ntului. Tr`iam acel moment confuz tipic b`rbatului, \n care nu [tiam dac`-i acolo pentru c`-i place de mine sau pentru c` vrea cu tot dinadinsul s` ajung` la Constan]a. Speram din toat` inima s` fie mai u[oar` la refuz [i s` urce pu]in cu mine \n camer` s` facem un du[ \mpreun`, c` era z`pu[eal`, dar cum dracului s`-i spun? S` fac oare ca pe vremuri, c\nd ag`]am \n Pia]a Roman` cu tupeu: Domni[oar`, nu v` sup`ra]i, de unde a]i luat covrigul, c` vreau s` v` fut?. De obicei, nu se prindeau \n primele trei secunde [i \ncepeau chiar s`-mi explice, dar c\nd realizau, po[eta zbura fulger`tor [i numai preg`tirea [i experien]a mea m` salvau. Pe unele le mai pufnea r\sul [i acolo atacam brusc, spun\ndu-le c` am ap` cald` (ceea ce conta \nainte de 89). Ce faci, m`i c`scatule, dormi?, m` treze[te un agitat care voia cu orice pre] s` mai avanseze cinci metri p\n` la locul accidentului. M` uit la pasagera mea, din nou. Cred c` deja se citea pe fa]a mea dorin]a [i pentru o secund` am avut senza]ia c` mi-a citit g\ndurile, a[a c` am \ntrebat-o: Ei?. Ei, ce?, r`spunde senzuala, d\ndu-[i pu]in ochii peste cap. Urc`m p\n` la mine c\t repar` `[tia troleibuzul? E la doi pa[i.

Facem un du[, bem ceva, ar fi trebuit s` spun, dar de unde at\ta tupeu, nene, c` era prea bun` [i mi-era fric` c` mi se [ute[te costi]a din fasole. Ei, ce mai zici de c`ldurile astea sau de apa murdar` sau de accidentul stupid din fa]a noastr`, f`r` de care n-ai fi urcat niciodat` la mine \n ma[in`?, am zis eu sau cred c` am zis. Eram ca o echip` de fotbal, u[or speriat` de adversar [i care nu marcase \n primul minut, intr\nd \n degringolad` total`. Ce s` vorbe[ti cu ni[te coapse de competi]ie, cu doi s\ni f`r` silicon (era [i greu pe vremea aia, prin 84), cu ni[te ochi umezi de c`prioar`, care clipeau des? Putea s` fie [i student` la filosofie sau doctorand \n matematic`, eu tot aia vedeam. Vi s-a \nt\mplat vreodata s` o \nt\lni]i pe Nicoleta Luciu pe strada f`r` ajutor [i to]i b`rba]ii din cartier s` fie lua]i \n armat`? Vi s-a \nt\mplat? Ei bine, cam a[a eram eu acolo, cu bun`tatea \n ma[in` [i cu inspira]ia fugit` de-acas`. St`team deja de dou`sprezece minute. O Salvare ]iuie \n fa]a noastr`, nu cred c` e salvarea mea. Aceasta doar ridic` ni[te pasageri u[or r`ni]i. Cei din troleu s-au \mp`r]it \n dou` tabere: unii c-ar fi de vin` Daciile, al]ii c` nesim]itul `sta de vatman sau ce-o fi el gone[te ca un nebun [i de-aia s-au pupat. Gata, ce s`-i mai spun, c` \n dou` minute drumul se degajeaz`? C` nu mai am benzin` p\n` la Constan]a [i c` trebuie s` trec pe la camer` s`-mi iau ni[te bani? Riscam s` coboare [i s` ia o alt` ocazie. {i a[a ceva nu trebuia s` se \nt\mple sub nici o form`. Ce dracu, am \nnebunit? Puteam foarte bine s` o conduc, s`-i cer s` ne \nt\lnim pe sear` sau alt` dat`, s`-mi dea num`rul de telefon de acas` (de mobil nici nu putea fi vorba pe vremea aia), pe c\nd eu nu am \n cap dec\t ACOLO. Stai a[a, c` nu `sta e genul meu. Am crezut \ntotdeauna despre mine ca s\nt un gentleman irezistibil, nu un mitocan agresiv. Am r`suflat u[urat c\nd am aflat c` s\nt galant, dr`gu] [i politicos, dar tot mi-a trecut prin cap bancul cu Bul` care-a salvat o tip` de la viol. Cum? A convins-o. Mergeam deja de dou` minute prin sta]iune. C\rduri de oameni plecau de la plaj`. |n spatele meu, un cortegiu de trolee m` claxona violent. Rulam cu vreo 25 de kilometri la or`, \n speran]a c` apare o minune. Minune, ce minune? Doar s`-mi spun` ea c`-i obosit` [i c` s-ar \ntinde pu]in \n patul meu, goal`, c` e prea cald afar`. {i eu s`-i fac v\nt cu o

48

pan` de p`un. Minunile au trecut, c` nu mai am eu bafta de acum nu [tiu c\]i ani, c\nd \ntr-o diminea]`, pe la cinci jumate cred, plec\nd de la o petrecere, m` sui \ntr-un tramvai gol, u[or obosit, m` a[ez pe scaun, repet, eram singurul c`l`tor din acea duminic` diminea]a, [i, la un moment dat, urc` o doamn` ro[cat`, cam pe la treizeci, se vedea clar c` [i ea petrecuse toat` noaptea, [i se aga]` de bar` drept \n dreptul meu. Simt mirosul de parfum umezit pu]in, dar pu]in, de transpira]ie, ridic privirea [i \nt\lnesc doi ochi cu rimelul u[or deranjat, care oftau evident obosi]i ca [i cum tare mi-ar prinde bine s` stau pu]in jos, c`-s fr\nt`. M` uit \n spate, tramvaiul gol, \n fa]` [tiam c`-i pustiu [i nu \n]elegeam de ce tocmai acolo solicita ro[cata din priviri un loc pe scaun. M` mai uit o dat` \n spate, s` fiu sigur, dup` care m` ridic [i \i propun: Lua]i locul meu, v` rog. Vai, v` mul]umesc mult, eram a[a de obosit` Vin de la o nunt` [i am dansat toat` noaptea, ascultam eu

atent, bine\n]eles \n picioare. De acolo totul a fost simplu. La ce sta]ie cobor\]i?, Aia, Vai, ce coinciden]`, [i eu. {i pe ce strad` sta]i? Extraordinar, [i eu. {i la ce bloc?, B 14, Nemaipomenit, s` nu-mi spune]i c` sta]i [i la scara A, c` a[a coinciden]` n-am mai v`zut \n via]a mea V-a]i prins c` \n diminea]a aia locuiam am\ndoi \n acela[i apartament, aceea[i camer` [i acela[i pat. (Ei, am mai fost [i \n aceea[i baie, aceea[i mas` de buc`t`rie, \n picioare, sub acela[i du[, pe jos, pe unde am apucat [i noi s` dormim pu]in. Dar foarte pu]in.) Ea, bun`tatea bronzat`, proasta dracului, a ratat ocazia pentru c` tocmai am trecut [i de intrarea la hotel, drept pentru care, de nervi, am \nceput s` conduc mai repede. Am mai apucat doar s` m` opresc la baza nautic`, unde toat` lumea m` a[tepta de mult s` juc`m remi. Au r`mas to]i cu gura c`scat` c\nd au v`zut-o, le-am f`cut [trengar cu ochiul, l`s\nd s` se \n]eleag` c` am avut motive serioase de \nt\rziere. Pe ea am dus-o acas` [i, bine\n]eles, nu am mai v`zut-o niciodat` \n via]a mea. |n schimb, la \ntoarcere, le-am povestit b`ie]ilor cu lux de am`nunte ce bun` era, cum am ag`]at-o eu [i cum \n trei minute eram a[a de \mperechea]i de b`teau vecinii \n pere]i c` nu pot s` doarm`, de[i parc` era zi c\nd am ridicat-o. De, minciuni de l`ud`ros, care schimb` povestea de fiecare dat` \n func]ie de ascult`tor. Pentru c` s` [ti]i c` am povestit-o de multe ori ca pe cea mai rapid` femeie din via]a mea.

49

LABA
de Gabriel DROGEANU
Prin clasa a cincea sau a [asea am fost acuzat c` fac laba. Auzisem de acest cuv\nt, r\deam c\nd altul era f`cut labagiu, dar nu [tiam exact ce \nseamn`. C`utasem cuv\ntul lab` \ntr-un dic]ionar \nc` din ciclul primar, dar explica]ia, seac` [i lipsit` de suspans, nu prea ne-a satisf`cut: autoexcita]ie manual`. Cert e c` un cretin a c`rui unic` realizare era faptul c` \l consideram cu to]ii un fel de lunetist al pra[tiilor cu gum` din m`nu[i de lapte, care dobora vrabia de la o sut` de metri [i care mai t\rziu a ajuns mare iubitor de oi [i g`ini, a urlat \n timpul orei de biologie: ia uite, b`, gugumanu face lab`!. Gugumanul eram eu. Unul din abona]ii la premiul I. Titular \n echipa de fotbal. Suportam cu greu porecla asta, pentru simplul motiv c` nu avea absolut nici un sens, n-avea nici o leg`tur` cu un eveniment concret [i era folosit` exclusiv de viitorul zoofil. Dar s` revin la oile noastre ([i nu ale lui): cretinul a observat c` \mi agit m\inile sub banc` habar n-am ce f`ceam [i a tras concluzia uciga[`, absolut demoralizatoare [i \njositoare. Instantaneu, c\teva zeci de perechi de ochi s-au holbat spre mine, pr`jina din ultima banc`. Citeam pe fe]ele lor groaz`, repulsie, dezam`gire. Nu am fost \n stare s` m` ap`r, eram paralizat de g\ndul c` tocmai mi se schimbase statutul. Deci [i eu eram...? Nu-mi venea s` cred. Voi mai juca vreodat` fotbal? Mai am mult de tr`it? Cum se va termina, oare, Sclava Isaura? Spre

uimirea mea, hohotul a[teptat nu s-a declan[at [i nici nu m-au \mpuns ar`t`toarele celorlal]i colegi. Ori erau deja practican]i, ori nici ei nu erau con[tien]i de gravitatea faptei incriminate. Dup` vreun an, timp \n care s-a a[ternut t`cerea peste acel episod [i am trecut cu bine testul p`rului din palm`, specific vicia]ilor de onanie, am tr`it

un [oc: colegii mei [tiau ce e aia [i trecuser` deja la fapte. F`r` mine. Ce tic`lo[i! Vestea mi-a dat-o un individ din clas` care, coco]at pe gardul meu de acas`, m-a \ntrebat \n gura mare dac` mie \mi iese ceva din instrument c\nd fac treaba aceea. Da de ce \ntrebi? P`i, X [i Y se laud` c` lor le iese deja. Termenul era altul, \ns` cred c` e prea colorat pentru a \nc`pea aici. Ce m` fac? Ce s` r`spund? Practic, eram \ncuiat, tocmai halisem un adev`rat [ahmat. Pentru c` nici m`car nu intrasem \nc` \n bran[`. Totu[i, al]ii se sim]eau onora]i de rezultate. Normal, am r`spuns cu o \ntrebare: da ]ie? B`, nu prea. M-am mai lini[tit. Nu mai [tiu ce i-am zis de mine, dar nici el n-a mai insistat. |n schimb, de atunci am tr`it cu senza]ia c` \l am cu ceva la m\n` pe [mecherul clasei. M` ajuta mult [i revista Salut, revista adolescen]ilor de atunci, plin` de Michael Jackson, New Kids on the Block, Vanilla Ice [i rubrici medicale care st\rneau teroarea: onania este nociv`, duce la tulbur`ri de vedere etc.. Num`r de num`r, aceea[i poveste, repetat` obsesiv de un Vergil H\ncu al cutremurelor manuale.

50

P\n` la urm`, am ajuns [i la liceu. Cu vederea \ntreag`, la locul ei. Doar revista Salut, care m-a speriat ani la r\nd, disp`ruse de sub ochii publicului. Eram tot la o or` de biologie, cu profesorul Albulescu. Se inventaser` ni[te covrigi din cauciuc despre care eram convin[i c`, st\lci]i temeinic \n palm`, ajut` la \mbun`t`]irea masei musculare a antebra]ului. Normal, cei c\]iva b`ie]i din clas` eram concentra]i undeva \n fundul laboratorului, unde ne consumam \n voie orele de curs. Una din ocupa]ii era exerci]ii cu covrigul de cauciuc. Mi-a venit r\ndul la proba cine-l ]ine mai mult timp str\ns \n pumn. Ca practicant amator de flot`ri [i nenum`rate flexii pentru biceps, m` descurcam onorabil la aceast` prob`. Prins de \mprejur`ri, am dus sub banc` m\na care se agita puternic, larg, marcat` evident de efortul depus pentru a \nfr\nge rezisten]a

cauciucului. Un neini]iat ar fi crezut c` tocmai comit o lab` de zile mari. Exact pe asta s-a bazat [i colegul care le-a strigat pe cochetele ([i, \n acela[i timp, geniile) clasei, str\nse ciopor \n primele b`nci, [i le-a ghidat privirile neprih`nite c`tre m\na mea care tremura convulsiv, ascuns` de la cot \n jos sub pupitru.

LA \NCEPUT A FOST LIFTUL


OFTATUL, C | T E V A M I N U T E MAI T|RZIU de Vlad PAVEL

Dac` se afla \n spate, \ncetineam pasul. Dac` se afla \n fa]`, nu \mi r`m\nea dec\t s` m` gr`besc. |n seara aceea nu mai [tiu dac` era \n fa]` sau \n spate, \n schimb, \mi amintesc foarte bine c` era brunet`, foarte \nalt`, cu un p`r negru [i foarte lung, cu ni[te picioare foarte lungi pe care o fusti]` foarte scurt` [i destul de albastr` se chinuia \n zadar s` le acopere de la genunchi \n sus. Faptul c` tocmai tr`sese portiera unui Oltcit alb [i ramolit nici nu mai conta din moment de am ajuns-o din urm` la timp [i am urcat \mpreun` \n lift. Nu

51

mai [tiu ce i-am zis [i habar nu am ce mi-a r`spuns, \n schimb, \mi amintesc foarte bine c` eu mergeam la etajul 8 [i ea la 9. Grupul de cifre 89-89, pe care \l formau etajele noastre, era d`t`tor de speran]e. Liftul a urcat mai

repede dec\t de obicei [i ea, ajutat` [i de tocuri, era mai \nalt` dec\t mine. Nu [tiu ce i-am zis, dar sigur i-am zis ceva, \n schimb, [tiu foarte bine ce mi-a r`spuns ea: Eu locuiesc la apartamentul 109. C\nd o femeie \nalt`, dr`gu]` (c`ci era foarte dr`gu]`!), cu un p`r neobi[nuit de lung pentru cartierul \n care locuiesc, \]i spune \n lift num`rul ei de apartament, totul devine dintr-o dat` mult mai clar. Nu [tiu ce i-am r`spuns, dar \mi

amintesc perfect ce s-a \nt\mplat \n continuare. Eu am cobor\t la 8, ea a urcat la 9. Eu tr`geam u[a dup` mine [i intram \n cas`, ea \[i c`uta cheile pentru a descuia promi]`torul ei apartament, cu num`rul 109. Eu m\ncam ceva \n fug`, ea se dezbr`ca tacticos de haine. Eu aruncam hainele de pe mine [i m` repezeam la du[, ea tr`gea o ]igar` [i se admira goal` \n oglind`. Eu \mi vandalizam [ifonierul \n c`utarea unui tricou curat, ea se \nf`[ura \ntr-un minunat halat alb de m`tase. Eu \mi c`utam cheile pentru a ie[i din cas`, ea \[i mai aprindea o ]igar`. Eu c`utam mai departe cheile pe care nu [tiam unde le aruncasem, ea fuma cu privirea pierdut` \n videoclipurile de la Atomic TV. Eu chiuiam de bucurie c` \mi g`sisem, \n sf\r[it, cheile, ea \[i privea unghiile cu aten]ie. Eu sunam la u[a ei, ea \[i stingea ]igara [i venea s` \mi deschid`. Trecuse numai jum`tate de or` de c\nd ne desp`r]isem \n lift [i u[a apartamentului 109 se deschidea cu mult` generozitate. Nu mai era pe tocuri, dar tot \nalt` era. |mbr`cat` \ntr-un halat alb de m`tase, nu p`rea deloc surprins` s` m` vad` \n fa]a u[ii, \n pantaloni scur]i, av\nd pe mine singurul tricou curat pe care \l g`sisem \n [ifonier. M-a invitat \n`untru, am intrat. Dup` exact 32 de minute de la \nt\lnirea din lift, c\nd ne v`zuser`m prima oar`, m` a[ezam confortabil pe canapeaua ei. Dup` 33 de minute, scrumam pentru prima oar` \n scrumiera ei. Discu]ia decurgea bine, vorbeam fleacuri [i ne \n]elegeam perfect. Dup` 40 de minute, ea schimba canalul la televizor. Pe Romnia 1 era un meci de fotbal, Steaua cu nu [tiu cine. I-am spus s` lase acolo, a l`sat. |n timp ce \mi povestea via]a ei, eu m` uitam la meci. |mi spunea despre prietenul ei de care tocmai se desp`r]ise, un cretin care, v`z\nd-o, \ntr-o zi, c` \nva]` ni[te cursuri de englez`, i-a spus: Las-o dracului de englez`!. Am tres`rit la cuvintele astea, poate [i din cauz` c` Steaua tocmai avusese o mare ocazie de a lua gol. |n pauza meciului, la exact 56 de minute de c\nd ne vedeam prima oar`, am luat-o pe dup` umeri [i i-am spus s` stea lini[tit`: Ai f`cut foarte bine c` te-ai desp`r]it, prietenul `la al t`u nu te merita!. Mi-a dat dreptate. Dup` \nc` un minut, ea s-a \ntors \ntr-o parte, dup` ]ig`ri, halatul i-a alunecat [i piciorul ei st\ng [i foarte lung a r`mas gol. A dat s` [i-l acopere, \ns` era prea t\rziu: m\na mea dreapt` \l luase deja \n st`p\nire. Ca s` fie totul \n regul`, i-am f`cut un compliment t\mpit Ce picior frumos ai! sau ceva de genul `sta. |n momentul \n care arbitrul fluiera \nceputul celei de-a doua reprize a meciului dintre Steaua [i nu mai [tiu cine, ea era \n bra]ele

52

mele. Ne s`rutam cu mult` pasiune, lucru normal \ntre vecini. Dup` o or` [i 15 minute de c\nd ne vedeam prima oar`, m\inile ei cotrob`iau frenetic \n pantalonii mei. Gesturile ei erau un amestec de timiditate [i disperare (trecuse ceva vreme de c\nd nu se mai culcase cu vreun b`rbat). |n timp ce \mi luase unealta \n st`p\nire, \mi tot repeta s` o iert. I-am spus s` nu-[i fac` probleme, c` n-am s-o iert. Ceea ce s-a \nt\mplat mai departe este u[or de \nchipuit: ne-am tras-o ca apuca]ii, din c\nd \n c\nd eu mai aruncam c\te un ochi la meciul de la televizor, iar ea \[i tot cerea iertare. De iertat, nam iertat-o dec\t t\rziu, c\nd ni s-au terminat prezervativele.

neasc`? Un nimic. O vorb` mai cu trei \n]elesuri, o ridicare de spr\ncean` nepotrivit`, o gaur` \n ciorap, un chilot murdar la cur, sau chiar un fluture care s-a plimbat pe sub nasul femeii exact atunci c\nd lucrurile fuseser` hot`r\te. Ocaziile pierdute se r`zbun` apoi la un pahar, la o tacla. Ocaziile pierdute s\nt o art`. Chiar am crezut c` fac parte din categoria b`rba]ilor t`cu]i [i adev`ra]i, dar am dat-o \n bar`. Nu m-a r`bdat inima [i, \ntr-un moment de t\mpeasc` sinceritate, am deschis gura [i am zis-o: {ase numere, b`ie]i, la patruzeci [i doi de ani. Dracu m-a pus. Dracu, nimeni altul. Colegii din redac]ie au avut un moment de ezitare (e [i explicabil, s\nt cu cel pu]in zece ani mai tineri ca mine), dup` care au r\s. A doua zi m-au luat cu bini[orul. Nu cumva au fost cinci? Dar de ce nu [apte? {ase ce? Ai dat de [ase ori din fund? |n c\te zile? |n c\te s`pt`m\ni? Apoi, din nou: Ia zi, b`, cum a fost cu alea [apte numere?. Ba pardon, [ase! N-ai zis tu, cu gura ta, c` au fost [apte? Nu, [ase am zis, [ase r`m\n. {i mai l`sa]i-m` dracului \n pace! Regula mincinosului e c` uit` am`nuntele minciunii, a[a c`, dup` vreo lun`, dup` ce au t`cut enigmatic, au reluat ofensiva. Trecuse timp suficient c\t s`

[ASE NUMERE CARE AU R ` S T U R N AT LUMEA de Florin IARU


Degeaba vor sur\de feministele, \n van s-or str\mba psihanali[tii. Un b`rbat adev`rat trebuie s`-[i ]in` gura. C` a f`cut-o, c` n-a f`cut-o, c-a fost bine, r`u, degeaba sau f`r` sens, vorbele s\nt de prisos. Exist`, [tiu, b`rba]i care nu-[i consum` p\n` la cap`t elanul sexual dac` n-o dau [i pe gur`, \n toate pozi]iile, de fa]` cu prietenii uimi]i sau invidio[i. Dar asta e excep]ia, nu regula. Regula e ca pove[tile de sex din cantonamentul b`rb`tesc s` fie pove[ti pesc`re[ti. {i nici m`car nu s\nt prea departe de adev`r. |n definitiv, ce a lipsit ca visul, obsesia s` se \mpli-

53

uit de blestematele alea [ase numere. Ca la [ase din [aijnou`. Dar eu n-aveam ce minciun` s` uit. {i nici n-aveam un r`spuns potrivit. De ce, adic`, tocmai [ase, de ce la o v\rst` destul de \naintat`, de ce eu? Aici e aici. Performan]ele sexuale nu vin ca la sport, din antrenament. Din antrenament c\[tigi calitate, nu cantitate. Antrenamentul \]i d` aripi, nu spor. Antrenamentul sexual e ca poezia. Te \nva]` c` partenerul nu e dec\t o ma[in`rie cu nervi, sforicele [i reflexe. A[adar, povestea mea se \n]epenise \n min]ile lor [i acum c`utau o rezolvare elegant` la o problem` care nici m`car nu mai era a mea. Nu declarasem c` fac asta \n fiecare zi, cu oricine, cu orice pre]. A fost ca povestea cu porcarul [i \mp`ratul. A trebuit s` caut o scorbur` unde s`-mi spun taina. Dar ce scorbur` mi-am g`sit! O redac]ie \ntreag`! M-au luat cu bini[orul. Eram sigur c` fusese aievea? Le \ntinsesem \ntr-o singur` zi sau \ntr-o zi [i o noapte? Luasem ceva? Ce s` iau? Ecstasy, de exemplu! Dar tipa, tipa ar putea depune m`rturie? B`, voi s\nte]i nebuni? O cuno[teau? Era de \ncredere? Pentru c\]i dolari a[ fi acceptat s` repet totul \n fa]a unei camere de filmat? {i a[a mai departe. Dac` te enervezi, e[ti pierdut. A[a c` am r\s o dat` cu ei, dar n-am retractat nimic. Din c\nd \n c\nd, c\te un [ef se mai holba la mine. Unul chiar mi-a explicat ce \l pusese pe g\nduri: Patru, hai, treac`-mearg`, dac` te scremi, iese [i al cincilea num`r cu le[inuri, opt-nou` e cu neputin]`. Dar de ce ai zis [ase? M` \n]elegi? E de domeniul posibilului. Ai spus exact num`rul care are greutate. Nu vrei s` mai la[i la pre], s` te l`s`m [i noi \n pace?.

A[ fi l`sat cu bucurie, dac` a[ fi crezut c` nu m` voi umple de ridicolul pove[tilor pesc`re[ti. {i, apoi, ce mama dracului, chiar a[a fusese. S` fiu \n]eles. Nu m` consider de nici o culoare \n domeniul ofertan]ilor de pl`ceri. Chiar cred c` am un num`r egal de e[ecuri [i reu[ite. Deci, tanda pe manda, mediocru. Cu c\teva tipe a fost brici, cu altele, am fost un dezastru. P\n` la patruzeci de ani, am avut parte de c\teva experien]e mi[to. Pe strad`, pe sc`rile unui bloc, \ntre dou` u[i Cantitativ, \ns`, n-am s`rit p\rleazul. Nici la treizeci [i nou` de ani, [i opt, [i [apte [i [i [i Dar \ntr-o zi s-a-nt\mplat. Iar unui b`rbat \i r`m\ne \n cap, dac` are a[a ceva pe umeri, pentru c` lumea de certitudini pe care o are un b`rbat se r`stoarn`. Cum s` ui]i a[a ceva, domnule? |ntr-o sear`, primesc un telefon. Era o cuno[tin]` mai veche, un homme femmes cu palmares [i condicu]`. M-a luat [i mai pe departe. C` nu ne-am v`zut de mult, c-o fi, c-o p`]i. {i brusc, drept la subiect: Ia zi, nu vrei s`-mi vinzi mie \nt\mplarea ta?. V` jur c` nici nu mi-am dat seama despre ce era vorba. Aia, cu [ase numere Am amu]it. }ie, oricum, nu-]i folose[te la nimic. Tu e[ti poet. Pe tine lumea nici nu te crede! Am respirat ad\nc, lovit \n orgoliu. C\t dai? }ine]i-v` bine. O mie. Au urmat explica]iile. Cum c` el mi-ar fi povestit-o o dat`, iar eu, ca un scriitor mincinos [i inflamat ce m` g`seam, a[ fi adoptat-o. Am r\s. M-am \ntristat. Oamenii tr`iesc din propria lor impresie despre ei \n[i[i mai mult dec\t \n realitate. Era clar c` fiecare scorburic` din redac]ie \[i purtase taina spre alte scorburici. A[a au aflat de p`]ania mea toate semin]iile p`m\ntului. Uneori, pe la petreceri, aud \n spate, ca paranoicul, [u[oteli: ~la cu [ase {ase ce? {ase numere Aiurea! Am aflat despre discu]ii medicale, psihologice [i hormonale p\n` la cel mai \nalt nivel. Eram la cap`tul puterilor. Nu-mi doresc dec\t s` fiu un om normal, normal. Ultima dat`, \n timp ce \ncasam o amend`, \n timp ce mi se t`ia chitan]a, privirea celuilalt s-a dilatat \n timp ce \mi transcria numele. Atunci i-am condamnat pe to]i la moarte. Am hot`r\t s` nu \nnebunesc. {i mi-am adus aminte de Radu Cosa[u [i de teoria lui cu adev`rul integral. {i m-am hot`r\t s` tai r`ul de la r`d`cin`. Iat` cum a fost. La patruzeci [i doi de ani am cunoscut o fat`. Mi-a pl`cut. Cred c` ne-am pl`cut. Am ajuns dis-de-diminea]` la ea [i am f`cut-o. Cum o dat` e ca niciodat`, am repetat-o. Am m\ncat, ne-am sp`lat, am mai f`cut-o o dat`. Am ie[it prin ora[, am m\ncat, am b`ut o sticl` de vin. C\nd ne-am \ntors, am f`cut-o iar, mai cu dichis. Pe urm` am vorbit [i am fumat. Din vorb` \n vorb`, am \ntors e[ichierul patului [i s-a re\nt\mplat. P\n` seara, am crezut c` asta e tot, c` naturelul sim]itor se va nesim]i, ghiftuit. Numai c` urma s` ne desp`r]im. A[a c`, exact ca boxerul care se treze[te din pumni, corpul meu a ]inut s` duc` la cap`t [i repriza a [asea. Asta e, domnilor. Nimic deosebit. S-a-nt\mplat, a[a cum doresc oricui s` i se \nt\mple. De acum, pentru c` e scris, sper ca nimeni s` nu m` mai trag` de istoria personal`. Ce-i scris \n frunte ]i-e pus.

54

URSUL P`C`LIT DE CULPE de Vlad PAVEL


Era un animal, asta se vedea bine. St`tea \n fund [i avea limba scoas`. Privea \ntr-o parte [i, de unde m` aflam, nu se putea vedea prea bine la cine sau la ce prive[te. Era \nconjurat de mai mul]i colegi de specie, dar nu se sinchisea de ei. |[i vedea mai departe de limba lui scoas` [i de privirea aceea zv\rlit`, printre ochii abia miji]i, \ntr-o direc]ie necunoscut`. N-am \n]eles de la \nceput ce se petrece cu el, de ce scotea limba \n halul `la, de ce privea ca un animal, ce era cu coatele alea care se mi[cau at\t de regulat? Umerii \i tremurau urm\nd \ndeaproape ritmul mecanic al coatelor [i colegii lui nu \i d`deau nici o aten]ie, probabil trecuser` [i ei prin asta [i \l \n]elegeau perfect. Eu abia terminasem clasa a opta [i \n]elegeam mai greu anumite mi[c`ri. Era un animal, vedeam bine asta, \l priveam de minute bune [i mi-a fost greu s` cred c` poate fi adev`rat ceea ce \ncepeam de-acum s` \n]eleg. M-am sim]it exact ca un animal, mi-am adus minte de toate momentele \n care f`r` s` \mi scot limba, f`r` s` privesc \ntr-o direc]ie necunoscut`, f`r` s` fiu \nconjurat de colegi de specie practicasem [i eu mi[c`rile alea din coate [i umeri. De la fereastra camerei de hotel, prin aerul tare de munte, priveam la animalul acela [i m` vedeam pe mine, mi[c\ndu-mi cu limba scoas` coatele [i umerii, privind aiurea \ntr-o parte, \nconjurat de colegi care nu \mi d`deau nici o impor-

tan]`. A fost prima [i ultima oar` c\nd am v`zut un urs satisf`c\ndu-se lini[tit de unul singur, a fost prima [i ultima oar` c\nd am v`zut un animal \n carne [i oase masturb\ndu-se de unul singur, de la cinci [i dou`zeci p\n` la [ase.

Desen de Camil Ressu

55

CASA VERDE NU-I ACAS` de Jean Lorin STERIAN


Fetele stau \n[irate de-a lungul gardului ca ni[te buc`]i de carne \n frig`ruie. Noi st`m \n fa]a lor, cu pantalonii umfla]i. S\ntem trei, ele s\nt opt. Am putea juca }ar`, ]ar`, vrem osta[i. La mijloc, arbitr\nd cu ochi sa[ii competi]ia, st` pe[tele. |l cheam` Ciprian [i e s\s\it. Are fa]` de prost. Acela[i lucru crede [i el despre noi. E frig [i trebuie s` ne decidem repede. G\ndul c` o pot avea pe oricare m` furnic` pl`cut. Alegem dou`, c\t ne permitem. De[i Cr`ciunul e aproape, la Casa Verde, cel mai popular bordel din Constan]a, nu se fac reduceri. S\s\itul este doar imbecil, nu [i generos. |n strad`, \ntr-o Dacie alb`, ne a[teapt` Dani, care ne va pune la dispozi]ie casa pe care a v\ndut-o, dar la care mai are cheile. El nu se aventureaz` cu prostituate, din motive igienice. Pe drum, fetele cer s` oprim [i s` cump`r`m prezervative. S\nt obraznice, ca mai toate cele din ora[. |n fosta cas` a lui Dani nu s-a mai f`cut focul din iarna trecut`. E mai frig dec\t \n WC-ul Mediapro din Casa Presei. |n plus, patul e acoperit cu piese pr`fuite de mobilier. Una dintre fete, Elena, ne spune c` la Casa Verde au camere, dar trebuie s` mai d`m fiecare c\te o sut` de mii. Dani, \n]eleg`tor, e deja \n ma[in`. Ne \ntoarcem de unde am plecat. Elena avusese oarecum dreptate. Ciprian ne putea pune la dispozi]ie tuturor singura camer`

disponibil` a bordelului. Realizez ce \nseamn` asta [i nu-mi pas`. Trecem printr-un gang, poposim \ntr-o curte \n ruine, ne strecur`m pe l\ng` un zid pr`bu[it [i ajungem \n camera care avea s` ne \mprieteneasc` pe to]i. Chiar dac` am b`ut foarte mult, tot mi se pare frig. Un radiator construit pe o plac` de BCA, din cele folosite \n bar`cile de pe [antiere, emite o c`ldur` anemic`. E absolut sordid. |mi place. S\nt foarte bine dispus. M` g\ndesc c` am s` scriu c\ndva despre asta. Le \ntreb`m dac` au mai f`cut-o \n grup. ~h`, mi se r`spunde. Nu prea avem ce vorbi. Noi avem glumele noastre, ele au \n buzunar banii no[tri. O ultim` du[c` din sticla de vin de doi litri pe care am c`rat-o permanent dup` noi [i le cerem s` treac` la preludiu. Noi nu facem sex oral, spune demn Elena. Cum adic` nu face]i sex oral? P`i, nu s\nte]i t\rfe? Ba da, dar nu facem sex oral. Vlad se aprinde. Eu r\d. R`zvan se amuz` [i el. Ciorov`ieli pe asemenea teme nu \nt\lne[ti adesea. Dup` zece minute de parlament`ri, Vlad iese \n curte. Urmat de fete. Se \ntoarce cu alte dou`. S\nt dintre cele care fac sex oral. Una arat` chiar bine, dar o monopolizeaz` el. Cealalt` e gr`su]` [i bl\nd`. O cheam` Petronela. Nu m` pot concentra deloc. R\d ca un bou. Iau un pulover [i-l \nv\rt dup` cap, ca un cow-boy la rodeo. R`zvan r\de. R\sul e s`n`tos, dar nu \ncurajeaz` erec]ia. Petronela e foarte dedicat`, \[i respect` job description-ul, dar din c\nd c\nd chicote[te [i ea. O \ndrept c`tre fermoarul lui R`zvan. M` a[ez \ntr-un col] al patului [i beau din vinul prost, dar util. Camera arat` fabulos \n lumina radiatorului. |ntr-unul dintre paturi, Vlad se ceart` cu partenera, care nu vrea s` stea dec\t \ntr-o singur` pozi]ie. E singurul dintre noi care ]ine s` fac` neap`rat sex \n noaptea asta. S\nt foarte g`l`gio[i. R`zvan, pe care-l [tiu din clasa a opta, c\nd f`ceam c`r]i de Vlad Mu[atescu [i Florin Andrei Ionescu, st` la un metru de mine [i g\f\ie anemic. M` enervez subit [i ies dup` Ciprian. Vreau o camer` singur. Adic` eu [i Petronela. M\rlanul m` duce \ntr-o alt` d`r`p`n`tur`. Aprinde lumina [i o ar`tare somnoroas` [i neagr` o zbughe[te de pe divanul jerpelit. E bine aici, fratele meu, \mi spune Ciprian [i \mi mai cere o sut` de mii. Nu-i dau [i \n ochii sa[ii se aprinde o lumin` de [i[. M` \ntorc \napoi \n camer` [i o las pe Petronela se se lupte cu sc\rbavnicul m`dular \n timp ce m` conversez degajat cu R`zvan, ignor\nd c` la cap`tul m`dularului meu se afl` buzele moi ale unei prostituate. Vorbim despre rockoteca Jet House din Mamaia, unde d`deam din cap pe Metallica [i-l b\rfim pe Vlad care se opinte[te din greu s` execute m`car un num`r \n program. Fata lui se indigneaz` de c\te ori \i pune m\na \n p`r. U[a se deschide, ca \ntotdeauna, brusc, [i o dam` necunoscut` ne anun]` c` ora s-a terminat. Petronela m` prive[te duios [i-mi spune: mai vino pe aici, dar singur.

56

|nainte mergeam singur la toalet` foarte des. Pn` cnd am descoperit c` motivul nepl`cerilor mele este absen]a unor prieteni. Dar acum, de cnd folosesc Prostituatmol, problemele mele s-au rezolvat [i m` simt foarte bine cu Lupeasca!

CAROL al-II-lea, ULTIMUL PLAYBOY. TR~IE{TE-}I VIAGRA!

Almanah Academia Ca]avencu

VICIUL III

FUR`CISME

PLAGIATULUI LA
PLAGA
LA CAUZE V E C H I , EFECTE NOI

ROMNI
de Ioan T. MORAR
{i aceast` problem` tot de la Miori]a ni se trage. Nu pentru c` plagiatorul ar face-o de oaie, ci pentru c` de vin` e folclorul. ntr-un spa]iu (dac` vre]i, carpato-danubiano-dmbovi]eano-pontic) n care ani de zile singura form` marcant` de cultur` a fost cea popular`, adic` folcloric`, la ce vre]i s` ne a[tept`m azi? La un popor de academicieni originali? Sta]i, nu s`ri]i a[a, ce vre]i s` face]i? Nu e o jignire, fra]ilor! Dac` mai ]ine]i minte de la [coal` ce anume caracteriza crea]ia folcloric`, ve]i l`sa piatra jos. O lu`m u[urel. Cum era autorul crea]iilor folclorice? Anonim! Ei bine, timp de secole autorul a fost anonim [i, la fel, [i plagiatorii care, de fapt, f`ceau s` circule crea]ia cu pricina. Nu cuno[team autorul, nu ne p`sa de el. D`-l ncolo de anonim! A[a mai gndesc [i acum beuranii, cred c` autorul dup` care au copiat ei va r`mne, pentru restul lumii, anonim! Apoi a mai fost o n`past` care a l`sat urm`ri. Alte sute de ani singura modalitate de a r`spndi textele biserice[ti a fost copiatul. Zeci de copi[ti asta au f`cut toat` via]a: au copiat [i au dat mai departe. {i probabil c` erau socoti]i cu att mai buni cu ct nu puneau nimic de la ei, cu ct, adic`, o f`ceau mai srguincios. Ei, [i asta poate c` s-o fi transmis autora[ului romn.

P L AG I AT U L CU MNA A L T U I A

n general, pentru a se semnala un plagiator este nevoie de al]i doi termeni: autorul plagiat [i d`t`torul n gt. Adic` descoperitorul plagiatului. Cele mai cunoscute cazuri de plagiat de dinainte de Revolu]ie, adic` al lui Eugen Barbu [i al lui Corneliu {tefanache (fost redactor-[ef la Convorbiri literare din Ia[i), se bazeaz` pe o ciud`]enie. D`t`tori n gt au fost chiar autorii fizici ai plagiatului. Pentru c` nu Barbu [i {tefanache au plagiat, ci cei care lucrau pentru ei, negrii lor. Da, se lucra cu negri, marii autori de mai sus erau ori prea sec`tui]i la vna literar`,

61

Almanah Academia Ca]avencu

ori prea implica]i n intrigi [i urzeli scriitorice[ti pentru a mai scrie ei n[i[i. Asemenea marilor ateliere de pictur` ale Rena[terii unde ucenicii preg`teau pnzele, f`ceau oarecari schi]e, dup` care venea maestrul [i-[i punea tu[ele de geniu, tot a[a f`ceau [i autorii sus-cita]i. Puneau ni[te tineri litera]i s` trudeasc` pentru ei. n cazul lui Barbu, de pild`, se spune c` le-a m`rit ritmul de scris pn` peste putin]`. {i, atunci, b`ie]ii (sau b`iatul) s-au ntins n bibliotec`, au luat un volum de Paustovski [i au transcris din el frumoase pasaje. La {tefanache, cic`, a fost [i mai [i: s-a prezentat la el scriitorul Zacusc` [i i-a propus s` scrie o carte mpreun`. Cic` {tefanache i-ar fi spus: scrie-o tu, te pl`tesc, dar o semnez eu. Atunci, scriitorul Zacusc` a copiat un roman din italian` (tradus, poate, tot de el, c` e italienist!) [i i l-a pus pe mas` lui {tefanache. Omul a dat banii [i [i-a pus semn`tura, dup` care l-a publicat. Fiind mare caracter, cum l [tim, Zacusc` l-a dat n gt pe {tefanache, ajuns n situa]ia de a fi [i plagiat, [i turnat, [i cu banii lua]i! La fel trebuie s` fi stat lucrurile [i cu conu Jenic` Barbu, cineva care a fost nemul]umit de banii negri pentru negri o fi ciripit pe undeva. Sau,

poate, doar l-o fi luat gura pe dinainte la vreun chef scriitoricesc. L-a auzit cineva [i, pac, la echipa inamic`! Probabil c` aici ar intra nsu[i premierul Adrian N`stase, care semneaz` cu numele lui tot felul de acte normative pe care nu le-a scris el, adunate n ni[te volume impresionante [i trecute, evident, la C.V. Sau asta ar merge la impostur`? Iat` ct de palpitant` este via]a noastr`, avem un fapt [i nu [tim dac` e plagiat sau impostur`! Este o situa]ie pentru rafina]i, desigur!

P L AG I AT U L LA DRUMUL M A R E

Acum, lucrurile s-au mai schimbat, [i nu prea. De pild`, un celebru petrolist [i politician care a scris o carte s-a trezit, [i el, c` partea teoretic`, ncredin]at` unui negri[or, a fost copiat` n totalitate dup` doi autori americani. {i a ie[it la b`taie spunnd c` nu-i un plagiat pentru c` a luat textul de pe Internet! E ca [i furturile de pe vremuri f`cute de oameni de rnd care nu socoteau c` e furt pentru c` luau de la stat! Culmea e c`, sigur, poate o fi luat-o de pe Internet, dar cum s-a nimerit c` era exact ca [i traducerea romneasc` a acelei lucr`ri, publicate deja, traducere care nu a ajuns pe Internet! S`-l trecem, totu[i, pe politicianul cu pricina la pagube colaterale ale dorin]ei de limpezire doctrinar` [i s`-l rug`m, drept pedeaps`, s` nu mai scrie nici o carte! Un ap`r`tor al plagiatorilor se dovede[te a fi Eugen Simion, pre[edintele Academiei, primul for care ar trebui s` lupte pentru o mai mare acurate]e intelectual` n Romnia. Nu numai c` semneaz`, n calitate de coordonator, un plagiat, dar mai [i sare n ajutorul lui Beuran dorind s`-l scoat` basma curat`, de[i el e o crp` cu care presa [i forurile [tiin]ifice au [ters pe jos. Ct despre plagiatoarea Florina Rogalski, co-autoare a unui manual de Romn`, ea poate sta lini[tit`. Conform legii dreptului de autor, pentru ca plagiatul s` intre sub inciden]` penal`, trebuie ca de]in`torul dreptului de autor (autorul sau mo[tenitorii) s` se adreseze instan]ei. Ei, autoarea plagiat` de pupila lui Simion nu va face scandal deoarece este n sistemul universitar [i orice avansare a sa trebuie acceptat` chiar de Eugen Simion!

62

Almanah Academia Ca]avencu

C`linescu a atras aten]ia asupra unei forme de plagiat numit` compila]ie. Eu ndr`znesc s` numesc asta plagiat onorabil. Adic` autorul compila]iei se str`duie[te s` reformuleze, s` [tearg` urmele, s` combine idei din mai multe surse. Matei C`linescu a spus c` [i n Statele Unite, unde a predat ani de zile, aproape 95% din lucr`rile prezentate, pentru doctorat sau alte scopuri, s\nt compilate. Dar ele s\nt pedepsite de cititori care nu apreciaz` pasta cenu[ie a unor astfel de scrieri. Totu[i, o raz` de soare a existat n interven]ia lui Matei C`linescu, [i cu aceast` raz` de soare voi ncheia, de[i mi pare r`u c` am apucat s` citez sursa, trebuia s` v` fac s` crede]i c` e a mea. Poate data viitoare! Iat` fraza cu raza: Doar cinci la sut` din aceste lucr`ri s\nt originale. Pentru c` originalitatea este un privilegiu al unei elite!.

Despre Beuran [i despre alte zeci de medici nu mai vorbim, am scris n revist`, oricum, c`, de[i amigdalitele s\nt la fel, totu[i la grosimea obrazului ne deosebim!

P L AG I AT U L ONORABIL

La o dezbatare pe tema plagiatului organizat` de Romnia literar` la Clubul Prometheus s-a f`cut un mic istoric al acestei apuc`turi [i s-a spus c` pn` [i Dumas a lucrat, la Cei trei mu[chetari, cu negri (care au ncercat s`-l dea n gt, dar varianta lor de roman era lipsit` de geniul ad`ugat de Dumas!) sau c` Martin Luther King [i-ar fi plagiat teza de doctorat. Desigur, era mai r`u dac` lucra cu negri [i-i exploata! Profesorul Matei

63

MERITOCRA]IA V I C I AT ` A DOMNILOR NELU, ADI, BEBE [I IO[CA

de Cornel IVANCIUC
A fura este un delict, dar a ciordi cu acte \n regul`, mai ales atunci cnd e[ti [i demnitar, iar pe deasupra, [i posesorul unei diplome de revolu]ionar, este un viciu. A-]i ascunde capul \n nisip, sub dou` tipuri de imunitate, una pe care ]i-o garanteaz` Puterea, [i alta pe care ]i-a adus-o Revolu]ia, este cea mai bine conturat` ho]ie, dintre cele cu care ne-au obi[nuit pesedi[tii. Dintre miile de nedrept`]i strig`toare la cer [i samavolnicii dintre cele mai grote[ti pe care ne-a fost dat s` le diger`m \n ultima duzin` de ani, poate cea mai imoral`, mai nes`]ioas`, mai fur`cioas`, mai viciat` [i mai populist` dintre toate este legea rentei de revolu]ionar. Lege care a eternizat ie[irea \n strad` \n merit imprescriptibil, iar pe ferici]ii ei privilegia]i, \n posesori de legitima]ii gratuite pe mijloacele de transport [i \n proprietari de terenuri. Lege care \i excepteaz` de la plata taxelor [i impozitelor, le permite s` traficheze influen]a pn` pe orbitele geosta]ionare, \i cinste[te la parastase [i \i introduce \n Parlament, \n Guvern sau la Pre[edin]ie, pe listele destinate special unor eroi. Statistica reclam` c` terenurile se dau revolu]ionarilor Puterii, de preferin]` \n Dobrogea. Istoria ne \nva]` c`, \n urm` cu aproape dou`

mii de ani, teritoriul de azi al Dobrogei era cucerit [i organizat de Traian \n Dacia Pontica, sau Territorium Capidavense. Pentru ca mai trziu, dup` un alt [ir de victorii succesive \mpotriva b`[tina[ilor, veteranii legiunilor s` fie \mpropriet`ri]i cu p`mnt \n satele Amlaidina, Asbolodeina, Casianum, Celeris, Clementianus, Narcisianus, Quintionis, Sardes, Scenopesis, Secundini, Turris Muca sau Verobrittianus. Serviciul militar al unui legionar roman dura un sfert de secol, spre deosebire de cel al unui revolu]ionar romn, ajuns grangure, care s-a putut \ntinde, de la caz la caz, \ntre un urlet de cinci minute \n fa]a cl`dirilor guvernamentale pe care tot ei le-au populat mai trziu [i o plimbare de o s`pt`mn` pe str`zile Capitalei. Colonii \[i \n`l]au o villa, iar mai multe vill formau un vicus. Ast`zi revolu]ionarii de partid [i de stat recolonizeaz` Dobrogea, [i peste dou` genera]ii hectarele urma[ilor profitorilor din decembrie se vor numi Villa Iosca, Vicus Bebe, Castellum Fane, Castrum Sile sau Municipium Vlase. Dom Nelu nu vrea nici villa [i nici vicus, pentru c` este revolu]ionar de profesie. La Revolu]ie, dom Nelu a venit cu Dacia [i \n pulover [i a plecat ceva mai trziu, \ntr-un costum la dou` ape, cu croiala clasic` a gloriei de membru al Frontului Salv`rii Na]ionale a comuni[tilor [i securi[tilor. Gloan]ele l-au ocolit cu o scrupulozitate att de suspect`, \nct au l`sat loc b`nuielii c` ori erau oarbe, ori antigravita]ionale [i au capitulat de la traiectorie, ori de cte ori dom Nelu f`cea bezele ]`rii din balcon. Scena balconului ne aduce aminte de \ndr`gosti]ii din Verona [i are ceva din z`p`ceala unui Romeo, care se ca]`r` odat` cu sfrcurile iederii spre \nfl`c`ratul piept al Julietei. Azi, Julieta ne e ]ara, iar Romeo \i e Nelu, amantul ei nepereche. Pe Romeo al nostru, care dormita cu un ceas \nainte pe \ntinderile pr`fuite ale unei edituri oare-

64

Almanah Academia Ca]avencu

care, l-a c`]`rat \n balcon dragostea maselor, care se voiau seduse de cntecul lui de siren`. Num`rul de magie al acelui decembrie romnesc nu e unic, [i Cuba mai are \nc` amintiri pe m`sura supravie]uitorilor revolu]iei de la 1 ianuarie 1959. Cel mai bine i-a supravie]uit Fidel Castro, care \n intrarea triumfal` din Havana s-a \ntlnit cu o splendoare de porumbel alb, ce i-a a t e r i z a t m o a l e p e u n u m ` r. Spectatorii au r`suflat u[ura]i [i au exclamat: Iat` trimisul lui Dumnezeu. De fapt, r`suflatul spectacol a fost asezonat cu un truc ieftin, [i ast`zi se cunoa[te pn` [i identitatea dresorului care l-a familiarizat pe porumbel cu um`rul \nving`torului, iar dresorul a fost \nsu[i Fidel. Porumbelul lui Castro din 1959 a fost substituit cu magia gloan]elor lui dom Nelu din 1989 [i numai semnifica]ia de[`n]atului truc a r`mas aceea[i. Dom Nelu, gloan]ele te salut`! ar trebui s` fie salutul tuturor revolu]ionarilor romni din structurile Puterii, care n-au cules nici m`car o ran` de pe cmpul de lupt`, al confrunt`rii cu morile de vnt ale extratere[trilor. Azi, dom Nelu \[i permite s` fie cinstit [i s`rac [i s`-[i publice c`r]ile pe banii sponsorilor Administra]iei Preziden]iale. O parte dintre sponsori fur` de sting cu acte \n regul`, dar dom Nelu \nchide ochii ca un motan plictisit [i se face c` nu \n]elege de unde vine loveaua [i ct de neagr` [i securist` este provenien]a ei. A[a cum nu l-a interesat niciodat`, de la ce generali din spionajul lui Ceau[escu, ajun[i \ntre timp cinsti]ii negustori ai tranzi]iei romne[ti spre economia de pia]`, au provenit fondurile care i-au sponsorizat, la pachet, alegerile [i Eterna [i fascinanta Romnie.

Dom Adi nu [i-a \n`l]at villa \n Dacia Pontica, ci la Cornu, \n Dacia Malvensis. In patria nostra, Adi mult vill habet. |mprejur`rile \n care dom Adi a ajuns [i el un meritocrator nu ne sunt cunoscute. {tim doar att, c` salariul lui uria[ se simte \n largul lui, deoarece ca meritocrator nu mai trebuie s` suporte amputarea impozitului. Iar ca patron absolut al Executivului, lui dom Adi \i curge prin birou un ru cu bale de aur. Danaidele nu fac altceva dect s` se aplece pe vine [i s` le culeag` ca pe spicele de secar`. Dom Adi este mare colec]ionar de art`. Parte dintre tablourile [i statuile lui sunt cump`rate cu banii negri ai baronilor, care i le fac plocon. R`mi tablou, dac` intri \n pove[tile astea \nclcite, [i statuie, dac` continui s` sapi mai departe. Se zice c` un baron atins de streche i-a comandat unui rechin al pu[c`riilor s`-i fure o icoan` de patrimoniu, de la o m`n`stire din Moldova, pentru dom Adi. Se crede c` pinacoteca lui dom Adi colc`ie de falsuri. Se presupune c` Braunerii cu care se f`le[te el \nsu[i, la parastase, nun]i, botezuri, \nmormnt`ri [i pe TVR, sunt mai suprareali[ti dect \nsu[i suprarealismul lui Victor Brauner. Se admite c` \ntre industria de falsuri f`cute dup` Brncu[i, inventat` de Securitatea lui Ceau[escu [i perpetuat` de urma[ii ei, [i dom

65

Almanah Academia Ca]avencu

Adi exist` o leg`tur` indisolubil`, pe care istoria de dup` anul 2004 de-abia a[teapt` s` o deslu[easc`. Dom Bebe a intrat \n vltoarea Revolu]iei cu un deget zdren]e, invocnd c` a fost r`nit de un glonte r`t`cit. Fuga lui nea Nicu l-a prins pe dom Bebe \n sec]ie, la [aib`, [i zic mediile c` degetul [i l-a uitat \n strung, etilizat de [ocul schimb`rii de sistem. Supranumit Certificat, dom Bebe a tip`rit cteva mii de diplome de revolu]ionar \n alb, pentru orice eventualitate. Apoi a vndut indulgen]e [i a b`gat bani \n buzunar cu fadroma. Ca s` scape de ocn`, s-a f`cut [eful Consiliului

Jude]ean Ilfov. Azi \[i scrie memoriile de la Revolu]ie, [i pentru c` are amintiri r`zle]e, a redactat un consistent capitol \n care descrie aparatura din studioul 4 al TVRL [i modul ei de func]ionare. Cu dom Io[ca, Revolu]ia s-a \ntlnit pe baricada de la Inter. |nainte vreme, domnul Io[ca plimba, contra cost, cinii unor mah`ri avu]i prin Floreasca. Experien]a lui de [mecher de cartier i-a prins bine ceva mai trziu, cnd i-a suflat de sub nas ursul crescut special pentru dom Adi, primul vn`tor al ]`rii. Ursul a fost luat \n c`tare de dom Io[ca cu cel pu]in o s`pt`mn` \nainte de a fi m`tr`[it de dom Adi. Apoi s-a f`cut consilier preziden]ial de profesie. Din profesia asta a c[tigat, \ntr-un singur sezon, 400 de mii de euro, cu care ia cump`rat fie-sii o min` de caolin pe \ntinderile pr`fuite ale Dobrogei. Doar r`nile sau moartea pot justifica participarea la o revolu]ie [i a[a discutabil`, ct` vreme nu se cunoa[te nici acum identitatea agresorului din decembrie 89. Beneficiarii unei legi viciate, \n folosul unei liote [i mai viciate, au scormonit \n trecutul lor dup` orice element relevant, amintire \n`l]`toare [i exemplu pilduitor, pentru a se desp`r]i prin onoruri [i avantaje de masa spectatorilor revolu]iei, r`ma[i acas` la televizor. Cunoa[tem cu to]ii un porc de erou decembrist, care pentru c` a fost scuipat de zecile de guri ale protestatarilor care \i contestau trecutul de mangali]` ordinar`, \n fa]a Ambasadei Statelor Unite din Bucure[ti, [i pentru c` a sc`pat de cu]it \n vremea Ignatului, a revendicat [i a [i cules la c]iva ani dup` aceea avantajele de revolu]ionar. Apoi [i-a zis senator PSD [i s-a rebotezat Adrian P`unescu, [i sub [oricul `sta de nume istoria noastr` recent` a \ngr`m`dit toate viciile la un loc. Avem sute de Adi [i Bebe, vicia]i pn` \n m`duva oaselor, \n toate palatele, [i o meritocra]ie pe m`sura ]`rii, iar num`rul de posesori de diplome de revolu]ionari se masific` \n rndurile celui de-al doilea [i al treilea e[alon al Puterii, precum avalan[ele prim`vara. |n mod paradoxal, meritele pe care o na]iune le recunoa[te cet`]enilor ei sunt invers propor]ionale cu virtu]ile ei etice. Elve]ia nu [i-a decorat nici un cet`]ean pentru c` a stins cote]ul m`tu[ii sau a salvat de la \nec p`pu[a nepoatei, dar civismul unui elve]ian cnt`re[te infinit mai mult dect oricare medalie de supravie]uitor f`r` r`ni al Revolu]iei romne, sau dect cinstea [i s`r`cia lui Ion Iliescu, sau dect diploma de c`cat a lui Adrian N`stase, sau dect groh`ielile de scroaf` \n c`lduri care prosl`ve[te patria, dar o fur` pe rupte, ale lui Adrian P`unescu.

66

Ce b`iat dr`gu]! Data viitoare \l s`rut!

Dac` m` s`rut` data viitoare?

DRACULA LAND. PL~CEREA GTULUI

VICIUL IV

BE]IA PUTERii

VICIILE

NOMENKLATURII
V I C I I L E DE EXPRIMARE de Vladimir TISM~NEANU
|nainte de orice alt viciu (\ntre care se pot numi ipocrizia, duplicitatea, servilismul, arogan]a, arivismul, meschin`ria, pofta de \navu]ire), nomenklatura comunist` era un grup esen]ial ostil valorilor spiritului. |n c`r]ile mele am analizat pe larg acest fenomen: oroarea de cultur`, anti-elitismul visceral, dispre]ul pentru intelectuali. |n fapt, acest din urm` element ascundea complexele de inferioritate ale unor indivizi propulsa]i \n v\rful piramidei ini]ial prin interven]ie str`in`, apoi pe baza aranjamentelor de culise [i a mecanismelor clientelare binecunoscute. Nu neg c` au existat [i ideali[ti \ntre militan]ii comuni[ti, \ns` ace[tia au fost rapid neutraliza]i, iar unii au pl`tit chiar cu ani de persecu]ii [i umiliri refuzul de a fi complicii imposturii oficiale. Pretinz\nd a reprezenta dictatura proletariatului, statul comunist nu era dec\t instrumentul perpetu`rii privilegiilor unei caste de profitori lipsi]i de orice repere morale veritabile. Dac` ne g\ndim la Biroul Politic al lui Gheorghiu-Dej, mai cu seam` \n ultimii ani de via]` ai dictatorului stalinist, cred c` este limpede c` avem de-a face cu un grup de ex-proletari (relativ marginali) pentru care nu exist` dec\t un lucru sacru: puterea pe care o de]in \n chip despotic, ne\ngr`dit de vreo lege. Mi-a fost dat s` v`d \n arhivele PCR scrisori trimise de Gheorghe Apostol c`tre ziarul Sc\nteia. Am fost [ocat de incapacitatea unei exprim`ri coerente, ca s` nu mai vorbesc de erorile gramaticale [ocante. Citind apelurile din \nchisoare ale lui Vasile Luca adresate lui Dej, s\ntem frapa]i de persisten]a limbajului ritualizat, caracteristic pentru ortodoxia stalinist` combin\nd agramatismul cu o disperare nedisimulat`, Luca se autoflageleaz` \n spiritul liniei generale dictate de supremul lider communist. C\t despre Alexandru Dr`ghici, tor]ionarul[ef al Romniei \n acei ani, incultura sa nu era egalat` dec\t de cruzimea patologic` demonstrat` \n tratamentul aplicat victimelor. Evident c` tot acest antiintelectualism deriva din natura partidului leninist (Lenin \nsu[i, \ntr-un moment de furie la adresa criticilor regimului totalitar instaurat \n noiembrie 1917, se referea la ace[tia numindu-i gunoi uman.) Gheorghiu-Dej a manifestat un anumit respect \n ultimii ani de via]` pentru unii intelectuali dispu[i s` se angajeze \ntr-un raport de complicitate cu regimul. Pe de alt` parte, \ntr-o [edin]` de Birou Politc, c\nd se discuta publicarea unor articole (absolute inocente) de Lucian Blaga \n Contemporanul, Dej avertiza \mpotriva alunec`rii spre idei [i concep]ii reac]ionare. Vigilen]a revolu]ionar`, \n fapt opacitatea cea mai dezolant`, r`m\ne virtutea suprem`. Consilierul s`u ideologic, Leonte R`utu, era printre pu]inii oameni citi]i din conducerea PMR, \ns` cu

71

greu \l putem numi un intelectual. De-a lungul anilor, asemeni fostului s`u protector, debarcat de Dej \n 1957, Iosif Chi[inevschi, R`utu a f`cut tot posibilul pentru sufocarea spiritului critic. Intelectuali veritabili \n elita comunist` romn` au fost prea pu]ini. Acest lucru poate explica [i absen]a curentelor reformiste ori revizioniste (neo-marxiste), at\t de influente \n Ungaria sau Polonia. Ion Gheorghe Maurer, \n ale sale convorbiri cu Lavinia Betea, vorbea despre niciodat \mplinitul s`u proiect de a scrie o carte despre Marx [i lumea de azi. Nu a reu[it s` scrie aceast` carte pentru c` universul nomenklaturii era unul care respingea orice form` de creativitate. Lucre]iu P`tr`[canu a \ncercat s` ias` din corsetul impus de linia oficial` [i a fost stigmatizat de colegii s`i pentru devieri na]ionaliste. Nici al]ii, precum Alexandru Brl`deanu [i Valter Roman, ori, mai t\rziu, Ion Iliescu, nu au izbutit s` \nving` at\t de puternic \nr`d`cinatul complex anti-intelectual al aparatului. Romanele lui Dumitru Popescu, celebr`ri deschise ale rolului presupus deschiz`tor de drumuri al lui Ceau[escu, s\nt tot at\tea exemple de cultivare a narcisismului birocra]iei de partid. Nu conteaz` a[adar dac` unii lideri erau mai pu]in dogmatici, c\t faptul c` sistemul func]iona pe baza controlului ideologic cel mai strict. Un intelectual precum Miron Constantinescu devenea [i el, \n atari condi]ii, parte a reproducerii unui regim alergic la experiment [i deschidere spiritual`. Mo[tenirea spiritual` a nomenklaturii este a[adar una a lipsei de imagina]ie [i a celui mai agresiv dogmatism.

BE]IA, PU]IN CONTONDENT`, A PUTERII de Adrian CIOROIANU


La sfr[itul lui octombrie 2002 am plecat, cu o important` echip` din conducerea PNL, ntr-un turneu n Moldova, de la M`r`[e[ti la Ia[i [i mai sus, spre Suceava [i R`d`u]i. Dar pn` acolo mai este de povestit un scurt episod intermediar, prinde bine pentru conturarea contextului. Moldova era a doua mea ie[ire de acest gen, [i prima de o anvergur` peste medie. {i, de ce s` nu recunosc, mi f`cea pl`cere. Prima ie[ire politic` fusese la nceputul lui septembrie, cu pre[edintele Stolojan, la Trgovi[te, cu prilejul Zilei municipiului; eu unul nu aveam nici m`car o lun` de politic` la activ, a[a c` eram curios peste m`sur` mai ales c` peste cteva zile urma s` plec n Canada pentru sus]inerea doctoratului [i pentru cteva lungi nop]i de whist cu prietenii de acolo, n care doream nu numai s`-i bat, ci s` le [i povestesc lucruri interesante! Strict tehnic, exista [i un prilej istoric al vizitei la Trgovi[te: se mplineau 600 de ani de atestare documentar` a urbei [i astfel de ocazii, de regul`, se preteaz` minunat unor mici spectacole, inclusiv politice, n care Puterea care oricum este prezent`, prin fi[a postului se cere dublat` obligatoriu de Opozi]ie. Este ceea ce s-a ntmplat la Prefectura ora[ului, unde prefectul altfel un om probabil de treab` ne-a urm`rit atent de la un cap`t la altul al [edin]ei festive. Avea ceva motive. Pentru pre[edintele liberal, Trgovi[te nu este un ora[ oarecare ci este cel natal, al casei p`rinte[ti, al sorei [i al unui teribil de simpatic cine din cei cu urechile lungi, destul de prietenos. Cel mai mult mi-a pl`cut vizita prin pia]a central` a ora[ului. Ca venind dinspre tab`ra intelectualilor oengi[ti [i

72

crtitori, astfel de vizite mi se p`reau a fi parte din ritualul politic regretabil al altor vremuri pe cnd comunismul nlocuise Ziua Sfintei Maria cu Ziua Recoltei [i totul, pe tarabe prefabricate n ideea abunden]ei, ar`ta bine. Ei bine, prima mea vizit` politic` ntr-o pia]` n-a avut nimic din acest presupus spectacol, presupus ipocrit (despre care chiar vorbisem n teza mea, f`cut` pe seama lui Nicolae Ceau[escu deci m` consideram cu att mai imunizat). n pia]a din Trgovi[te, n acea diminea]` de duminic`, 8 septembrie, lumea se uita la noi mai curnd cu ng`duin]` dect cu smerenie. Chiar [i cei, destul de mul]i, ce veneau s` dea mna cu [eful liberalilor, o f`ceau dup` ce-i mai spuneau cte ceva despre greut`]ile vie]ii lor ceea ce, se n]elege, nu se putea ntmpla n alte vremi, cu alte personaje. Plus c` tot romnul are ascuns n el un pui de politician reprimat: rar om s` nu-]i dea un sfat despre cum ar trebui f`cut` politica destul de repede aveam s` n]eleg c` cei mai radicali dintre ace[tia, de regul`, snt exact acei oameni care mai apoi nu vor veni la vot... n fine. Totu[i, la Trgovi[te eu am nv`]at cteva lucruri (lucruri de bun-sim], dar la care nu m` gndisem niciodat`, a trebuit s` mi le spun` consiliera de imagine din echipa noastr`): c` nu are ce c`uta cravata la gt n plimbarea prin pia]`, [i nici ochelarii de soare pe nas; c` minile nu trebuie ]inute la spate asta transmite n subcon[tientul martorilor ideea reticen]ei fa]` de oamenii n apropierea c`rora te afli , ci n fa]`, dac` se poate ntr-o continu` gesticula]ie. (Ca s`-]i faci o idee, cititorule, uit`-te mai atent la Ion Iliescu. Ca om politic, el se mi[c` bine, cred c` e chestie de experien]` cnd faci

politic` o via]`, nu se poate s` nu se prind` ceva de tine.) Apoi, am mai primit [i o lec]ie cred eu, foarte tonifiant` privind distribu]ia rolurilor n cmpul politic. Diminea]a, n fa]a hotelului Valahia din ora[, aveam ntlnire cu [eful filialei locale a liberalilor. Nu-l cuno[team. A ap`rut un tn`r abia trecut de 30 de ani, s-a recomandat Popescu, mi-a spus c` tat`l s`u m` admir` mult etc., iar eu i-am mul]umit tot uitndu-m` n strad`, s`-l v`d venind pe [eful de la jude]. N-a mai ap`rut nimeni; omul nostru din Dmbovi]a era n fa]a mea, [i aveam s`-l cunosc foarte bine n anul ce avea s` treac` de atunci ncolo. Cu toat` obiectivitatea de care mai snt capabil, voi spune c` tocmai ace[ti oameni tineri vor schimba, n mai bine, politica romneasc`. {i revin la povestea cu Moldova. Sfr[it de octombrie 02, a[adar; echipa pre[edintelui plecase joi spre Suceava, eu am plecat abia vineri din cauza orarului de la facultate , ntr-una dintre ma[inile partidului (haide]i, recunoa[te]i, nu v-ar displ`cea s` v` a[tepte o ma[in` la scar`). Trec repede

73

peste ce-a urmat; jonc]iunea cu restul echipei la M`r`[e[ti cnd, trecnd amu[innd pe lng` un coleg de partid, l-am ntrebat A ce mirosi[i, dle S`punaru?,[i el mi-a spus Nini, [i eu am spus, u[or contrariat, Nina Ricci? [i el mi-a spus Nu, zi-mi Nini (mirosea a Cerruti Image) , depunerea de coroane la Mausoleu, drumul spre Adjud [i primirea acolo, apoi Vasluiul [i, n fine, Ia[ii. Be]ia mea s-a ntmplat chiar a doua zi. n dup`-amiaza de smb`t`, Theodor Stolojan a trebuit s` plece de urgen]` la Bucure[ti, a[a c` tot programul din urm`toarea zi [i jum`tate a trebuit recalibrat. Ne-am mp`r]it rolurile [i destina]iile pe unde ar fi trebuit s` ajung` pre[edintele, pentru c` a[teptarea oamenilor merita respectat` [i r`spl`tit` m`car par]ial , [i a[a se face c` eu [i senatorul Gheorghe Flutur am ajuns n t r- o c o m u n ` d e l n g ` I a [ i . Frumoas` comun`. Prim`ria cl`dire nou` , situat` pe deal, era la cap`tul de sus al unui drum n pant`, iar de la [osea nc` mai urcai ni[te sc`ri. Era ora siestei iar la prnz mncasem serios, de la antreu la desert , dar n fa]a prim`riei mobi-

lizarea era impresionant` pe m`sura mul]imii de oameni care doreau s`-l vad` pe [eful liberalilor [i care aveau s` se mul]umeasc`, amabili, cu prezen]a mea. Sigur, gazdele fuseser` anun]ate telefonic de schimbare; dezam`gi]i sau nu (mai curnd da), n-au l`sat s` se vad` vreo umbr` de indispozi]ie. Copii cu pine [i sare ne a[teptau la baza sc`rilor, primarul cu e[arfa tricolor` peste piept era n fa]a lor, lumea frem`ta pe margini. Cum urcam sc`rile, un zumzet a r`zb`tut de sus, din curtea prim`riei: un taraf d`dea tonul la muzica de ntmpinare. Am strns zeci de mini, spunnd de zeci de ori Bun` ziua!, ntrebnd de zeci de ori Cum mai merge treaba?. {i primind, evident, zeci de r`spunsuri, nu foarte diferite ntre ele. n mijlocul tarafului, o frumoas` solist` de prin partea locului a nceput programul muzical, cu acorduri foarte optimiste n ton cu frumoasa zi de toamn` care mai plutea nc` peste sat, pn` departe, spre Ia[i. Se n]elege, preg`tirile erau pe m`sur` iar oaspe]ii care Puah! eram nu le puteau neglija nicicum. Nu vezi c`-i o musc` Must [i vin proasp`t, pe funduri de \n`untru? Du-te imediat lemn r`cituri [i gogo[ari, plus \napoi la buc`t`rie [i s`-mi vii gr`tarele din curte pe care sfriau \napoi cu ea sp`lat` cum trebuie!

Gheorghe Dumitra[cu un fost reprezentant al Puterii b`nuit de murd`rire de bani, [i Silviu Brucan un reprezentant al societ`]ii comuniste de consum

74

mititei [i friptane. Nu [tiu dac` a]i via]a concret`. {i mi-a venit gustat vreodat` carne de berbecu] rndul; era prima cuvntare la un sfert de or` dup` ce a]i mnpolitic` n fa]a unei mul]imi. cat savarine [i tarte cu fructe, v` Mi-am spus c` ori i impredoresc s` vi se ntmple, ve]i sionez pe oameni, ori nimic. n]elege mai bine acel gen de sacriOri le ajung la suflet, ori m` ficiu n politic` la care, probabil, nu las de politic`. Pe urmele lui v-a]i fi gndit, chiar [i cei care l-a]i Cesare Borgia, mi-am spus [i citit pe Constantin Argetoianu. eu Aut Caesar, aut nihil. {i Repede, n primul intermezzo, a i-am dat drumul. n dreapta mea cum st`venit rndul nostru s` ne salut`m team cu microfonul n mn`, gazdele. Solista ne-a pasat elegant lng` frumoasa solist`, care microfonul, pentru cuvintele de bun m` privea profesionistg`sit. Senatorul Flutur a [`galnic era un grup vorbit scurt [i la compact de tineri obiect, lucruri ce Au dus ]ara ]ineau de agrib`rba]i, cam la de r\p`, nea Valeric`! cultur` [i de vreo 20 [i ceva Mi s-au pl\ns to]i ca vrst` [i produc`torii de rachiu: le cam tot putrezesc tone [i tone de pe-acolo ca struguri de c\nd l-au pus num`r. Aveam, nu uita]i, n minte relativ proasp`t` ntmplarea `[tia pe V`c`roiu s` nu de la Trgovi[te, cnd fusesem pl`cut impresionat de vrsta mai bea. pre[edintelui nostru de filial`. A[a nct, dup` o scurt` introducere, mi-am fixat privirea pre] de [apte secunde pe ace[ti juni moldoveni [i apoi, l`rgindu-mi n cerc aria vizual`, am nceput s` le vorbesc oamenilor despre datoria cet`]eneasc` [i chiar patriotic` a tinerilor de a participa la via]a politic` [i s`-i felicit pe cei care, iat` [i ar`tam la tinerii din dreapta mea deja o fac. Felicit`ri se cuvin am mai spus, din cte pot s`-mi reconstitui acum n minte [i celor care, mai n vrst` fiind [i mai experimenta]i, au dispozi]ia [i curajul de a-i sprijini pe ace[ti tineri [i iar`[i ar`tam n dreapta mea , ca ei s` nu stea deoparte [i s` se implice direct, la modul cel mai activ cu putin]`. n fa]a mea, ascult`torii, amabili, d`deau din cap, a ncuviin]are. Ceea ce, evident, m-a ncurajat [i mai mult. Nu gustasem strop de vin, dar ame]eala puterii urcase [i ea sc`rile spre prim`rie, ajungndu-mi n cap. A[a c` am continuat: fericite vor fi comunit`]ile [i ]`rile ce vor ncredin]a responsabilit`]i publice, oricare ar fi ele, unor astfel de oameni ajun[i la apogeul dinamismului lor [i iar am ar`tat la grupul de tineri din dreapta, care ajunseser` pn` [i ei s` m` priveasc` u[or emo]iona]i. S` avem ncredere n ei! am cerut atunci. Ace[ti oameni nu snt nici ntr-att de tineri Cobor\]i de PSD \n beciurile Opozi]iei, Stolojan [i nct s` nu aib` sim]ul datoriei am mai spus , nici ntr-att Stoica pritocesc un vin de mase, recolt` 2004, de trecu]i prin via]` nct rugina rutinei s` le domoleasc` avncules toamna t\rziu tul etc., etc.

75

Inutil s` v` mai zic, chiar credeam fiecare vorb` pe care o spuneam. Miza era s` m` cread` [i ceilal]i. Dup` aplauze, a[ fi zis c` m-au crezut pn` la Dumnezeu. Eram deja ame]it bine de puterea pe care sim]eam c` o iradiez, prin simplele mele vorbe. Am mai strns ni[te mini, mi-am dat cravata jos nv`]asem lec]ia [i am intrat n mul]ime, cu paharul n mn`. Am mncat [i am b`ut n doze rezonabile, am ntre]inut atmosfera, am oferit comp`timiri sau ncuraj`ri dup` caz , sau [i una [i alta. Am fumat al`turi de cei ce fumau, n-am fumat n preajma celor ce nu fumau. Peste vreo dou` ore am mai strns o dat` mini, am salutat [i am plecat. A]i vorbit foarte frumos mi-a spus la zece minute dup` plecare, pe cnd ne preg`team s` intr`m n Ia[i, un ziarist de la un cotidian local pe care-l invitasem cu mine n ma[in`. Oh, da, v` mul]umesc am zis eu , adev`rul e c` tinerii `[tia m-au inspirat. Omul s-a uitat la mine, se gndea probabil s`-i spun, s` nu-i spun, iar n cele din urm` mi-a spus ceea ce, n definitiv, poate fi n]eles [i ca un semn de simpatie. {ti]i ceva mi-a [optit , trebuie s` v` zic un lucru: b`ie]ii nu erau tineri liberali. Snt echipa de fotbal din sat, joac` n jude]ean` unul dintre antrenorii lor e liberal, altul e pesedist... care cum se anun]` n comun`, b`ie]ii snt pe pozi]ii... Adev`rul e c` au cunoscut cam toat` floarea politic` a ]`rii, [i toat` lumea i-a felicitat. Prinde bine, dracu [tie, c` la fotbal nu snt cine [tie ce Cnd am cobort din ma[in`, n Ia[i, m-am lovit u[or cu capul de portier` [i abia atunci am sim]it c` m-am trezit din prima mea be]ie politic`.

Viciul este o \nsu[ire omeneasc` lipsit` de noroc= n-a prins loc \n codul \nsu{irilor onorabile Ioan t. morar

Viciul lenei este atunci c\nd... c`t`lin matei

76

UNIREA.

}i se urc` la cap!

Buzescule, probleme, m`? D`-te, b`, c`-i iei vopseaua!

VICIUL V

\NT\RZIEREA

\NT\RZIEREA, BUN

POPOR
|NTRZIEREA LA ROMNI de Mircea TOMA
Dac` se \ntmpl` s` nu ave]i prilejul s` citi]i acest text, s` [ti]i c` asta se datoreaz` unei mici \ntrzieri de predare din partea autorului. Nu trebuie s` v` sim]i]i frustra]i, pentru c` absen]a textului pe care \l citi]i \nseamn` totodat` c` autorul cel lene[ a fost aspru penalizat, anume cu cel pu]in 50 (cincizeci) de dolari. Cum aceast` sum` este net superioar` celei cu care a]i fost penaliza]i dumneavoastr` cump`rnd Almanahul Academiei Ca]avencu \n speran]a c` ve]i citi textul lui Mircea Toma, ave]i toate motivele s` v` bucura]i, m`garilor. De fapt, dac` e s` v` mai retez din euforie, faptul c` dumneavoastr` lectura]i, totu[i, ni[te articole nu \nseamn` c` n-a]i dat banii degeaba: tot ceea ce ave]i \n fa]a ochilor ar fi trebuit s` apar` \n Almanahul de anul trecut, retarda]ilor. A]i pl`tit marf` expirat`, fraierilor! Dar dac` tot nu conteaz` \n ce an suntem, hai s` vedem de ce \ntrzie romnul. De[i vulgarizat de fizicieni, timpul r`mne o categorie filozofic`. Un gnditor autentic nu accept` s` \nghesuie \ntr-un prozaic cronometraj destinul unei ]ig`ri. Ct timp accep]i ceea ce sus]in fundamentali[tii antipunctualit`]ii anume c` sistemul solar este un bulg`re de spa]iu dintr-un ogor astral ale c`rui limite sunt necunoscute chiar pentru Sfntul Cadastru; ct timp \n sistemul solar Terra nu este dect o particul` \nc` [i mai n`c`jit`; ct timp autorul acestor rnduri fumeaz` atrnat pe caloriferul din buc`t`rie; ct timp anonimul s`u bloc (C12scaraDetaj7ap97) \[i consum` criza de identitate pierdut \ntr-o p`dure de beton; ct timp din balconul Universului nu se poate stabili nici o diferen]` \ntre cartierul Titan [i un c`cat de musc`, nu v`d DE CE s`-mi sting acum ]igara, de ce s`-mi suprim o nevinovat` pl`cere doar ca s` nu \ntrzii o jumate de or` la [edin]a de redac]ie? Ei bine, uite c`, pentru aceste cteva zeci de minute terestre, nu r`spund dect \n fa]a colegilor mei din univers. S` fiu judecat atunci cnd am s` \ntrzii un minut lumin`!

M E TA F I Z I C A |NT|RZIERII

81

ROMNUL I M O R T A L

ora 24, ding-dong, ding-dong; Anul Nou este semnalizat corespunz`tor pentru to]i cet`]enii ora[ului; nem]ii disciplina]i, organiza]i \n cohorte, invadeaz` str`zile [i execut` focul de artificii; bubuieli [i sfrieli timp de fix 15 minute; \n minutul 16 al noului an, la fel de organizat, str`zile sunt abandonate [i toat` lumea \[i ocup` locul \n domiciliu, unde bea; bea, adic` bea timp de 15 minute; dup` o jum`tate de or`, toate (TOATE) luminile se sting; r`mn la crm` romnii, care, ca personajele zbur`toare ale lui Chagall, c`l`toresc motoriza]i de beri peste monumentul timpului german. Heil, fra]ii! Pentru romni, timpul este cel mai mare adversar al vie]ii. Noi s` murim? Ba s` moar` mama lui. B`iete, mai ad` un rnd de via]`!

Str`inii se mir`, cnd vin \n Romnia, de dezinvoltura cu care trateaz` b`[tina[ii orele de \ntlnire. Un amic \mi relata cazul unui vizitator german cu care, \n contextul unei euforizante discu]ii despre ce s-ar mai putea face pentru Romnia ca s` ias` din rahat, a avut ideea s` se mai \ntlneasc` o dat` pentru a detalia solu]ii: p`i, pentru problema asta cu Romnia, eu zic c` ar trebui s` ne mai vedem cndva, poate anul viitor, prin toamn`. Enun] la care neam]ul a scos prompt agenda [I a \ntrebat dac` 8 noiembrie, la ora 17,30, e OK. V-a]i prins c` neam]ul este o persoan` condamnat`. El crede c` existen]a unei persoane este limitat` \n timp. Pentru un neam] durata medie a vie]ii este de 39.420.000 de minute. La oricare dintre minutele astea ai opri cronometrul, romnul mai are timp de o (una bucat`) bere. O bere care este mai mult dect echivalentul \n lichid u[or alcoolizat. O bere este o falie \n timp. Este spa]iul dintre minute \n care romnul \[i \ndeas` cotul, blocheaz` mecanismul [i, fain frumos, rade o halb`. Hopa, ve]i s`ri da ce, neam]ul nu bea bere? Ba bine c` nu! Dar diferen]a fundamental` este c`, pentru bere, neam]ul face loc \n agend`. Bea de la 18 la 20. Bea \n octombrie, la Oktoberfest. Bea de revelion. Dsseldorf, 1998, 31 decembrie,

Dac` \ntrzierile de cteva zeci de minute nu mai mir` pe nimeni, cele de ordinul anilor nu au fost analizate niciodat`. Romnul, spre deosebire de alte na]ii posedate de viciul \ntrzierii, nu \ncalc` punctualitatea numai la nivelul individului. La noi se \ntrzie cu poporul. Pentru scepticii care idolatrizeaz` romnul, am preg`tit cteva date din secolul trecut. Am folosit, ca termen de compara]ie, URSS. O mega-]ar` de referin]` pentru ]`ri[oara noastr`. |n ultimii 100 de ani, Romnia [i-a raportat succesele [i e[ecurile nu fa]` de europeni, ci fa]` de Kremlin. Dar, surpriz`, se pare c` ai no[tri au o problem` cu startul. Iat` [i cteva probe. La ru[i, Iosif Visarionovici Stalin a instaurat regimul care-I poart` numele \n 1929; lene[i, dup` aproxi-

|NTRZIEREA ISTORIC~

82

mativ 10 ani, romnii au descoperit stalinismul. Un stalinism care [i-a atins maturitatea atunci cnd se c`ra pe lumea ailalt` Iosif Visarionovici (1953). Fix cu un an \nainte, Gheorghe Gheorghiu-Dej sp`la ru[inea toleran]ei fa]` de mo[tenirea regimului burghezo-mo[ieresc [i, dup` expulzarea regelui, declan[a cel mai stalinist regim din epoc`. |ntre timp (din 1953), ru[ii o luaser` la picior [i l-au inventat pe Hru[ciov, un comunist relaxat, care fa]` de Gheorghiu-Dej se putea numi liberal. |n timp ce Hru[ciov condamna stalinismul, \n Romnia se pleca la canal. A durat pn` a cr`pat [i Gheorghiu-Dej, \n 1965. Ei bine, cam atunci (1964), la ru[i a ap`rut Brejnev. M\n` de fier, c`lc\i de kaghebist. La un an dup` \nlocuirea lui Hru[ciov, \n Romnia a fost ales

Nicolae Ceau[escu. |n perfect decalaj fa]` de ru[i, Ceau[escu descoperea fa]a hru[ciovian`. A fost o perioad` de aproape 10 ani de destindere. |n 68, dup` invadarea Prag`i, Nicu al nostru aproape c` a declarat r`zboi URSS. A durat exact pn` la vizita \n Coreea de Nord (1971). Ceau[escu se \ntorcea iluminat, cu cultul personalit`]ii \n plisc. Iar cnd ru[ii \ngropau brejnevismul cu tot cu autorul lui (1982) [i-l \nlocuiau cu transparen]a (glasnost-ul) lui Gorbaciov (1985), la noi abia ce descoperea Ceau[escu voluptatea brejnevismului. Care, evident, a durat pn` la scena tragic` de la Trgovi[te (pentru elevii care n-au ajuns la lec]ia cu Revolu]ia, \n decembrie 1989 Ceau[escu a fost executat \n localitatea pe care am pomenit-o). Ce, crede]i c` regula celor 10-20 ani de \ntrziere s-a oprit atunci? A[! A venit Iliescu, redescoperitorul gorbaciovismului! {i ne-a ]inut s` batem pasul pe loc \nc` aproape 10 ani, timp \n care ru[ii, cu tot El]in-ul lor, [i-au cl`dit o ]ar` mafiot`. Un regim la care noi, acum, la \nceputul anilor 2000, abia \ncepem s` aspir`m. Singura mare cucerire a filosofiei \ntrzierii romnilor este c` azi, \n loc s` \ntrziem fa]` de ru[i, am \nceput s` \ntrziem fa]` de Europa.

Scuze, [efu, da m-a sunat prim-secretarul de la Ia[i [i m-a tot descusut: cum e m\ncarea, cum e b`utura, cum v-a]i cazat, dac` v-a plimbat Regina cu calea[ca [i pe unde, m` rog, chestii legate de felul cum e tratat \n Anglia un lider comunist venit din Est. Ce l-o fi interesnd pe el, nu-mi dau seama C\nd s`-l \ntreb de inunda]iile catastrofale de la el din jude], s-a-ntrerupt leg`tura!

Nicolae Ceau[escu pe vremea c\nd i se deschideau toate u[ile cancelariilor Occidentale pentru opozi]ia sa fa]` de Moscova. Opozi]ie care, peste 30 de ani, avea s`-i mai deschid` doar 3 u[i: una de elicopter, una de TAB si una de la unitatea militar` din T\rgovi[te.

83

DOU` VICII, D O U ` PA I E , S` NU SE IA L A B ` TA I E de Ioan MORAR


ntr-o comun` din jude]ul Arad, tr`iau nainte de Revolu]ie [i romni, [i nem]i, n propor]ii aproape egale. Asta pn` au nceput nem]ii s` plece spre Germania. Aia Federal`, desigur. {i cum existau, la Prim`rie, diverse [edin]e referitoare la trebile ob[te[ti, de fiecare dat` nem]ii veneau fix la ora anun]at`, iar romnii abia de se adunau dup` o jum`tate de or`. Romnii ziceau despre nem]i c` au viciul punctualit`]ii, nem]ii i acuzau pe romni de viciul ntrzierii. Cum tensiunile interetnice din comun` nu erau provocate dect de acest mic am`nunt, o minte practic` a g`sit solu]ia pentru a mp`ca cele dou` vicii. Nem]ii erau anun]a]i s` se prezinte cu o jum`tate de or` mai trziu dect erau anun]a]i romnii. {i, astfel, toat` lumea venea la aceea[i or`. {i, n sinea lor, romnii au crezut c` i-au molipsit pe nem]i cu viciul lor, i-au dedat la ntrziere, pe cnd nem]ii se bucurau c`, n sfr[it, romnii s-au dat pe brazd` [i au devenit punctuali. {i au tr`it astfel ferici]i pn` cnd nem]ii au plecat aproape to]i n Germania, cu viciul lor cu tot!

Viciu este atunci c\nd \i ceri voie amantei s` te duci cu nevasta la cazino Gabriel Drogeanu

84

SUN~ LA PARTID-LINE {I F~-}I NOI TOVAR~{I!


S\nt ciuruit`, sun`-m`!

Sun` la 21.22.12.89 [i s\nte]i ca copiii mei!

VICIUL VI

LENEVISM

2000 DE ANI

LENE
SUB M`RI
de The Dooby Brothers
A dubi e un termen mult diferit de dolce far niente sau oblomovism. E mult mai mult! A dubi. Adic`, dup` ce nu ai f`cut nimic toat` ziua, cnd nc` e[ti perfect odihnit, te-a p`r`sit stresul [i e[ti apt de a ncepe o nou` activitate, atunci: te faci comod, te ntinzi n pat, te afunzi n saltea [i, cu un mmmmhhh (de pl`cere absolut`), purcezi la dubeal`! Adic`, din acel moment, creierul [i ntreg corpul ncep s` nu fac` nimic. Obligatoriu TREBUIE s` te rupi de realitate [i s` te la[i p`truns de pl`cerea de a nu face nimic. De ndat` ce ncepe dubeala, ncepi s` [i DUBE{TI. Dar iat` [i cteva exemple de pl`cere maxim` oferit` de dubeal`: Din pozi]ia ntins-pe-pat [i scurs-n-perne-[i-saltea, cel care dube[te nu va putea observa ceea ce se petrece n jurul s`u, v`zul [i auzul se diminueaz` [i sim]ul tactil sau olfactiv nu mai sunt afectate nici dac` ai deschis televizorul pe emisiunea lui Adrian P`unescu, iar mirosul de [oric [i gdil` n`rile [i nici dac` pe un alt program surprizele se ]in lan]. Dubind, pe lng` patul n care dube[ti, poate s` treac` [i doamna fost` ministru Puwak, cu minile pline de magiun de m`ce[e f`cut n familie. Inobservabil` va fi calificarea Danemarcei la Campionatul European de Fotbal, iar pl`cerea cre[te atunci cnd, dubind, lumea din jurul t`u pleac` n propor]ie de 54,62% la vot. n timpul dubelii nu sim]i absolut nimic! Nici cnd ungurii ]i trag covorul ardelenesc de sub pat [i nici cnd vecinul, trntind u[a, d` o rait` la cules de c`p[uni n Spania. Nu te enerveaz`, ci ]i d` o satisfac]ie total` faptul c` ]i se impoziteaz` de vreo trei ori veniturile, iar bunicul, ntors de la pia]`, se sinucide l`snd un bile]el pe care a scris pre]ul la kilogramul de mere. 89

Transpiri [i gfi (c`ci mna de sub plapum` continu` s` se mi[te mecanic), iar pl`cerea nu scade. Din contr`: bunicii i s-a m`rit pensia cu cin[pe mii 21 de lei, iar p`rin]ii, ntor[i din concediu, afl` c` puteau s`-l petreac` n Costa Rica mai ieftin cu 10 milioane dect la Mamaia. A nceput s` ning`. Climax! Dubeala e pe sfr[ite. Pl`cerea a atins punctul maxim: ]i place Romnia! Pl`cerea de a fi romn nu e ntrecut` nici de pl`cerea de a fi bulgar! Dubesc [i pl`tesc. Dubesc. Acolo unde to]i [tiu despre Andreea Marin, dar habar n-au de Ple[u sau Patapievici, acolo po]i dubi! Acolo e patria ta. C`ci, vorba latinului: Dubi patria, dubi bene. S` [i traduc: Dube[te, patrie, c` dube[ti bine.

C` trei mini[tri [i dau demisia n aceea[i zi f`r` s` [tie unul de demisia celuilalt, sau c` fotbalul e condus tot de Na[u Sandu [i Mitic`, c` Teatrul Na]ional l are n frunte tot pe Dinu S`raru, iar Luciul din capul Culturii te orbe[te, asta nu te afecteaz` Tu dube[ti. Adic` dubito ergo cogito. Pl`cerea e maxim`. Climaxul dubelii cre[te exponen]ial. ncepe s`-]i plac` totul. ]i place s` [tii c` media de vrst` a conduc`torilor de institu]ii se apropie de 70-75 de ani, s` afli c` totul se scumpe[te fiindc` ne raport`m la euro, n timp ce salariile scad fiindc` se raporteaz` la lira turceasc` sau c` mna dreapt` de sub plapuma cu care te-ai acoperit se mi[c` mecanic la gndul c` vine globalizarea peste tine political correctness.

84

ACESTE CLIPE DE RELAXARE V~ S|NT OFERITE DE ANGAJA}II DIN SECTORUL DE STAT

VICIUL VII

M \ N C AT U L

DUPLEX CULINAR \NTRE

EUROPA
[I ]`RILE ROMNE
de Alin Cornel IONESCU
Spa]iul ngust dintre maxilare [i limb` a fost teatrul de opera]iuni al unei istorii infinit de condimentate n care, odat` intra]i, putem c`l`tori nea[teptat de repede din Evul Mediu anglo-francez pn` la fanariotele guri ale Dun`rii cu u[urin]a cu care o prepeli]` fript` mpachetat` n foi de vi]` [i sl`nin` afumat` parcurge coridorul scurt dintre gur` [i stomac. Iat`, de exemplu, ce-am fi putut mnca, [i mai ales cum, n Evul Mediu englezesc. De fapt, nu oriunde, ci la banchetul de \nvestire al arhiepiscopului de York, George Neuville, banchet oferit celor 2.500 de invita]i n anul de gra]ie 1472, n al [aselea an de domnie a regelui Eduard al IV-lea. A[adar, s` ncepem cu b`utura: 300 de butoaie de bere, 100 de butoaie de vin, o butie de vin tonic. Cam sl`bu], ve]i spune, dar ia s` p`r`sim paharul [i s` trecem la farfurie [i s` vede]i acolo dezm`]. La capitolul haleal`, abunden]a banchetelor medievale nu cred c-a fost egalat` pn` acum. S` arunc`m a[adar cteva priviri asupra meniului cu care s-au stins lichidele de mai sus: pine f`cut` din 4.000 de kg de gru, 104 boi, 6 tauri s`lbatici, 1.000 de oi, 304 vi]elu[i, 304 porci, 400 de lebede, 2.000 de g[te, 1.000 de claponi, 2.000 de purcei de lapte, 1.200 de prepeli]e, 2.900 de potrnichi, 104 p`uni, 400 de ra]e s`lbatice [i li[i]e, 204 cocori, 204 iezi, 2.000 de pui de curte, 4.000 de porumbei, 4.000 de iepuri de cas`, 204 buhai de balt`, 400 de btlani, 200 de fazani, 400 de coco[i de munte, 100 de fluierari gulera]i, 1.000 de egrete, 500 de cerbi lop`tari [i c`prioare. Din toat` aceast` p`dure s-au f`cut c]iva mun]i de fripturi la care s-a ad`ugat 4.000 de pateuri de vnat reci. S-au mai preparat 6.000 de [tiuci [i 8.000 de pl`tici, iar ca raritate s-au g`tit pentru oaspe]i 6 marsuini [i 6 foci. La desert s-au servit 1.000 de talere de jeleu multicolor, 3.000 talere de jeleu de-o singur` culoare, 4.000 de tarte reci, 3.000 de farfurii cu crem`, nenum`ra]i faguri cu miere, 2.000 de kg de alune, 2.000 de kg de nuci, 1.500 de kg de smochine [i 400 de kg de dulcea]`. La o asemenea abunden]` pantagruelic`, servirea mesei sem`na cu un adev`rat r`zboi n care slugile, c`lug`rii, gentilomii [i nobilii se nghesuiau n jurul meselor de lemn ndoite de greutatea c`rnurilor pentru a-[i ndesa n gur` degetele amestecate cu b`c`]i de carne fript`. Au trecut ani buni pn`

95

cnd lucrurile au nceput s` se schimbe, iar Fran]a s` preia trend-ul polite]ii gastronomice, aducnd n fa]a fiec`ruia cte o farfurie [i prohibind din ce n ce mai puternic folosirea degetelor. Meseanul se nst`pne[te definiv pe furculi]a, [ervetul, lingura [i cu]itul s`u de-abia prin secolul XVII, cnd obiceiul de a servi masa n comun se apropie de maniera igienic` a zilelor noastre. La Nouvelle Civilit, un manual de maniere ap`rut n 1667, recomand` folosirea atent` a lingurii sau furculi]ei, putnd fi de fa]` persoane att de ginga[e nct s` nu doreasc` s` m`nnce sup` din blidul n care ]i-ai vrt lingura dup` ce ai dus-o la gur`. Ct despre [ervetul care trebuie ]inut pe piept [i nu atrnat de gt ca o lavalier`, se recomand` a nu-l mbiba cu sosuri, c`ci asta provoac` grea]` celor care l v`d dus la gur` pentru a te [terge cu el. Spre sfr[itul secolului XVII francez, gustul c`rnii ncepe s` fie tran[at n arome distincte, \n func]ie de diferitele p`r]i sau organe ale animalului sacrificat. Gustul se rafineaz` discret, iar din buc`ria nobiliar` porcul ncepe s` plece tiptil. La nceput, dispar urechile (n 1659 ducele DOrlans renun]`, considerndu-le dizgra]ioase, iar apoi gustul s`u face mod`), apoi cotletele de porc n 1660; pe urm`, m`runtaiele [i osnza (1667), picioarele, rtul (considerat pn` atunci o mare delicates`), burta, spata, iar prin 1670 porcul se evapor` definitiv din listele cu provizii ale furnizorilor caselor princiare. Vita s` m` scuze stimabilele noastre cititoare devine st`pna buc`t`riei europene ncepnd cu sfr[itul secolului XVII, cum conchidea deja n 1691 Massilaot n al s`u celebru Buc`tar regal [i burghez. Spre 1750,

cofet`ria ncepe s` se diversifice [i s` se asorteze la fizionomia felurilor de mncare precedente, iar maestrul cofetar intr` n rndul angaja]ilor cu statut ai cuisineriei nobiliare. Brillat-Savarin se na[te n 1755 [i inventeaz` celebra pr`jitur` 25 de ani mai trziu. Oricum, la nceputul secolului XVIII, moravurile culinare erau sedimentate n Europa occidental`, iar tot ceea ce va urma nu va fi, de fapt, dect o rafinare continu` a feluritelor mnc`ruri [i nicidecum a felului de a sta la mas`. C`ci, cum spunea Vincent de la Chapelle, buc`tarul suflat de c`tre prin]ul dOrange lordului Chesterfield, masa unui mare senior, la care se seve[te acum ca n urm` cu dou`zeci de ani, nu-i va mai satisface pe comeseni. n timpul acesta, nomenclaturi[tii fanario]i din Bucure[ti [i Ia[i se ghiftuiau nc` la ospe]e carnivore interminabile, tol`ni]i pe perne [i sofale turce[ti, prin[i ns`, ca orice fiin]e omene[ti, de p`catul poftelor gurii. Gugoa[e, alivenci, iaurt dulceag, sarailii, baclavale, pl`cinte nvrtite pe b`] unse cu miere din bel[ug [i t`v`lite prin nuc[oar`, godaci frip]i [i berbeci gra[i pro]`pi]i la jar, ori felurite mestec`turi de carne cu mirodenii, toate astea se rostogoleau n burta boierimii, p`mntene sau venetice, ntr-o mbinare gastronomic` exotic` dintre dieta ar`beasc` [i cea autohton-cre[tin` a alternan]ei postului cu porcul. De-abia mai trziu adic` sfnta sut` de ani dintre noi [i ei }`rile Romne aveau s` ajung` la rafinamentele [i moravurile culinare europene[ti, odat` cu influen]a rus`. C`ci, paradoxal, furculisionul a ajuns la Ia[i [i Bucure[ti dup` un ocol stra[nic pe la Moscova [i Sankt Petersburg. La timpul acesta, adic` pe la 1800 [i, carcaletele

96

Vede]i micul `sta uria[, demn de Cartea Recordurilor? Pe undeva \mi aduce aminte de alian]a PNL-PD! S\ntem mici, populari la romni [i vrem s` fim foarte, foarte mari! Dar noi tot mici r`m\nem \n sondaje!

Traian B`sescu anchet\nd un mic care s-a \ntins opt metri pe domeniul public moravurilor boiere[ti din principate ajunsese s` se amestece cu cele mai dichisite pl`ceri ale Evropii. A[a c`, dac` era vorba s` d`n]uiasc`, [i lep`dau cu repezeal` papucii [i giubelele. Iar cnd era timpul de mncat, gura boierilor amesteca cu nesa] toate turcismele n materie de haleal` [i, dup` musaca, sarmale [i chiftele l`t`re]e, trecea imediat la dulciurile cele fran]ozite. Iat` secven]a aproape cinematografic` descris` de Ion Ghica de la un bal dat de vod` Grigore Ghica n 1827, care spune multe nc`: () ntr-o odaie care da n sala de bal era ntins` o mas` mare ct ]inea odaia, plin` cu tot felul de zaharicale [i cofeturi, castane fierte n zah`r, lis` de chitr` (buc`]ele de zah`r cristalizat n diferite forme), praline, acadele, cofeturi cu r`va[e fran]uze[ti [i caramele cu plesnitori (). Bufetul era toat` seara asediat, mereu plin, mereu gol, ca butca Danaidelor, de la care cucoanele [i boierii, dup` ce mncau cu prisos, apoi mai luau [i n basmale ca s` duc` copiilor acas`. Curat romne[te, exact ca o nunt` de boieri Bibe[ti contemporani. Asta n-ar trebui s` ne mire dac` ne gndim ce mari consumatori de putoare, cafea [i dulciuri erau onora]i boieri dumnealor. C`ci dincolo de uneltirile cotidiene, care-i ocupau n timpul dimine]ii cu dusul la palat, [i de micile chestiuni de iconomie ale casei de la vremea prnzului, restul tim-

97

pului era destinat trnd`velii celei mai vegetale. Poate doar muierlcul ocazional s`-i mai fi dat jos din sofalele unde erau depu[i de slugi [i unde adormeau, n toropeala dup`amiezii, sorbind dintr-o cafea, puf`indu-[i narghileaua sau molf`ind n gur` vreun ciubuc. Trziu, spre jum`tatea secolului XIX, boierul romn se ridic` s` m`nnce la mas` n capul oaselor, renun]nd la masa orizontal`, n moliciunea pernelor [i sofalei turce[ti. Un motiv n plus pentru a se a[eza la mas` a fost, e-adev`rat, jocul de c`r]i, dar ce mai conteaz` un [eptic acolo,

pentru scopul nobil al moderniz`rii? De-acum burta boierului a devenit o burt` vertical`, c[tigndu-[i demnitatea ntre bur]ile civilizate ale continentului. O burt` pe care ciocoii cei noi se chinuie nc` s-o racordeze la gastronomia evropeneasc`. A[a c`, dragi cititori, spune]i DA pentru Gastromnia, spune]i DA pentru Europapa. {i-acum, aprinde]i, v` rog, brichete, b`ga]i un tiutiun mic [i ave]i pu]intic` r`bdare, c` se rezolv`.

V` rog, doamn`, nu m` mai bate]i la cap cu problemele reformei [i cu corup]ia din Romnia! Mai bine uita]i-v` ce dezm`] [i abunden]` de produse este la aceast` recep]ie dat` de Ambasada SUA! Au p\n` [i salam de Sibiu... {i copiii `ia din Africa mor de foame!

Ion Iliescu, un mo[ care insist` s` vin` cu sacul gol \n casele romnilor an de an, de[i Constitu]ia nu i-ar fi permis dec\t prima [i a doua oar`

98

M \ N C AT U L
N E C E S I TAT E , VICIU SAU DEFECT?

de R`zvan CUCUI
Cnd se poate spune despre un om c` sufer` de viciul mncatului? Atunci cnd m`nnc` peste m`sur`, o s` spune]i. Dar care este aceast` m`sur` [i cine a stabilit-o? Dieteticienii? Yoghinii? Sanda Marin sau doctorul Mincu \n a sa Alimenta]ie ra]ional`? Nici vorb`! V` spun eu: numai [i numai Mama Natur`. Ea ne-a \nzestrat cu pofte trupe[ti numai ca s` ne \nh`m`m cu pl`cere la ac]iuni fiziologice istovitoare, doar ca s` men]inem \n via]` [i s` perpetu`m specia asta uman`. Gndi]i-v` numai la sex ([tiu c` v` gndi]i tot timpul, dar a[a cere retorica frazei!), gndi]i-v`, deci, numai la sex, ct` energie se cheltuie, ct se transpir` pentru o pl`cere de cteva secunde! Nu mai vorbim de plimbatul de mn` sute de kilometri! scosul la film, florile, cadourile [i tot ce mai ]ine de faza rutului. Dar dac` sexul face parte din pl`cerile fiziologice mari [i rare, s` ne gndim pu]in [i la pl`cerile fiziologice mici [i dese. Ca, de exemplu, mncatul... A[adar, am fost \nzestra]i cu gust [i poft` de mncare ca s` nu murim de foame. De[teapt` lucrare! Nu ai chef de via]`? O ciorbi]` de burt`,

acr`, dreas` cu smntnic` la greu, lng` co[ul de pine proasp`t`, te scoal` din mor]i. Mori de plictiseal`? Ia uite aicea ni[te aripioare crocante s` le t`v`le[ti prin maionez` cu usturoi [i m`car dou` coaste de miel rumenite la cuptor, s` le garnise[ti cu salat` acri[oar` plin` de ridichi [i ceap` verde! Vrei cumva s`-]i pui [treangul de gt? Stai, c` n-ai mncat tort de bezea! {i uite a[a, cu dou`-trei p`h`rele de vin negru, vrtos sau alb, sec, [pri] r`coritor, ca s` alunece totul, ciclul vie]ii se reia [i omul dep`[e[te orice sincop`. Evident, dup` o or`, dou` de picoteal` pe canapea. Problema este \n alt` parte. Mo[tenim genetic o omenire care, pn` mai ieri, \[i s`pa livingul la bordei dis-de-diminea]`, pe la prnz l`sa coarnele plugului s` se bat` cu n`v`litorii [i seara, dac` \i mai r`m\neau s`ge]i, alerga un cerb pentru cin`. {i cum, vara, f`r` frigider, cerbul nu ]ine pn` a Da, domle, \ncerc s` ]in doua zi, trebuia halit tot regim, dar nu m` pot ab]ine. Nu \nainte de culcare. {i ce mai m`n\nc nimic toat` ziua [i seara. Da c\nd sfor`ia apoi omenirea dup` o ajung acas`, bag \n mine c\te dou` p\ini la oala aia de caviar.

Ovidiu Grecea, venit din Brazilia pentru c` PSD-ul i-a dat un rol important pe scena politic`: rolul lui Bluto care-l chinuie pe marinarul B`sescu

99

partid` s`lbatic` de perpetuare a speciei! Azi la r`zboi nu mai merge toat` lumea, iar la v\n`toare merg doar [mecherii. P`mntul \l ar` tractoarele [i casele ni le face ANeLeu. Stomacul \ns` nu ni s-a modificat. Ne atingem la fel de greu sa]iul ca [i fra]ii Jderi sau feciorii Vrncioaiei. Aparatul digestiv ne-a fost dimensionat pentru a produce energie pe care azi nu mai avem pe ce s-o cheltuim. Uzina vrea s` se aprovizioneze, vrea s` func]ioneze. La fel ca Roman Bra[ov, de[i nu mai are comenzi. A[adar, mnc`m normal, dar ne mi[c`m mai pu]in. S` ne \ndrept`m oare spre modelul acelui iepure care a fost ]inut \ntr-o cu[c` din sticl` strmt` de c`tre inepuizabilii cercet`tori californieni, timp \n care era alimentat numai cu m`m`lig` prin tub? Ar fi dramatic! C`ci Urechil` s-a umflat ca porcul, a luat form` de paralelipiped [i, specific doar roz`toarelor, i-au crescut incisivii \n a[a hal, \nct, atunci cnd sa spart sticla, a scos tot parchetul din institut. (Colec]ia Libertatea din orice zi a anului.) Nou` nu ne cresc incisivii, dar suntem \n permanent pericol s` ne creasc` cocoa[` \n fa]` sau, dup` conforma]ie, s` devenim p`tra]i. Asta dac` nu ne cheltuim caloriile pe chestia aia... cum \i spune?... hai, ajuta]i-m`, aia la care transpiri... A[a! Sport! {i nici `sta nu e o solu]ie pentru c` sportul, dac` ai timp pentru el, se las` \ntotdeauna cu cinci halbe ([i zece mici) dup` meci, date de echipa \nvins`. {i dac` greaua mo[tenire nu ne era de ajuns, iat` c` mai avem o problem`: publicitatea. Companiile produc`toare de produse alimentare, \n goana dup` profit, nu se sfiesc s` ne \mbie cu reclame iscusite ce

ne \ndeamn` s` \ntrecem chiar orice m`sur` nativ`! Ca s` ne plou` \n gur` ca leului de ciment din artezian`, ne bombardeaz` de mici numai cu Sssalam Sss`sesc, Big Mac, Danonino [i ciocolat` Milka \mpachetat` de marmote. {i dup` ce s`rut`m prima dat`, la un senvi[ cu brnz` Hochland cu [unc`, \ncepem s` ne maturiz`m, [i din gurmanzi cura]i la suflet mai devenim [i gurme]i poci]i pe de-asupra! |ncepem s` g`tim numai cu fi]e: \n loc de ulei punem Rama Yogurta \n tigaie, ciorba o facem Knorrbi]` cu un singur cub magic, iar cu ketchup Tomi mnc`m pn` [i cameleon pan. Fra]iloooor! O s` plesnim! Nu, pn` nu tragem [i o concluzie aici. O s` v` las numai pu]in, c` am la cuptor un crap umplut cu orez (pus \n tav` pe surcele de vi[in) [i vreau s` v`d ce face. Vin imediat

Viciul s\nt eu.


Viorel Mo]oc

100

|nainte

Dup`

Cmd eram simplu boier, nu \n]elegeam avantajele domniei. Dar acum, folosind Cerga-Life facut din produse ale }`rii Romne[ti, mi-am rec`patat forma [i miam m`rit averea!

B R N C OV E A N U . D O M N E { T I M U LT { I B I N E . FOARTE BINE!

VICIUL VIII

MITOMANIA

ALMANAH

IMPOSTUR`
de Ioan T. MORAR
n doze mici, impostura poate fi un factor de progres. n doze mai mari, e factor de bulib`[eal` a valorilor, de confuzie, de r`sturnare a societ`]ii cu fundul n sus. Aflndu-m` n (im)postura de analist, voi decela trei categorii, trei grade, mai degrab`, ale imposturii.

DESPRE

IMPOSTURA LIGHT

E normal`, oarecumva, [i e n strns` leg`tur` cu nevoia amorului propriu de a fi scos n lumea bun`. To]i mu[c`m, m`car o dat`, din acest tip de impostur` care, n fond, ne d` ncredere n noi, dac` nu s\ntem nebuni de-a binelea [i nu trecem n fazele urm`toare. n armat`, s` dau un exemplu popular, se practica adresarea cu tov. colonel, de[i el avea clar gradul de locotenent-colonel. Sau, alt exemplu: de pild`, dac` mie mi se spune c` s\nt cel mai tare de la Academia Ca]avencu, mi vine greu s` spun c` nu-i adev`rat [i, cu scuza c` nu vreau s` fac vreo impolite]e, nu voi contrazice autorul unei astfel de afirma]ii. Poate c`, de fapt, a[a [i e, mi zic. Cum zicea cineva, cnd m` analizez m` dispre]uiesc, dar cnd m` compar, desigur, m` iubesc. {i, uite a[a, pentru cteva momente, to]i devenim cel mai bun chirurg, cel mai de treab` ziarist, cel mai de[tept de la mas` etc. Dac` a doua zi nu ne doare capul, aceast` be]ie a imposturii e benefic` [i nu creeaz` dependen]`.

105

IMPOSTURA S TA N DA R D

Abia aici impostorul se d` ceea ce nu e. Anali[tii politici, mai ales, au ap`rut ca ni[te ciuperci otr`vitoare n peisajul media, de[i nu a existat la noi sec]ie de anali[ti politici la {coala de partid {tefan Gheorghiu pe unde au trecut horicii, cristoii [i al]ii. {i mul]i al]ii, dnd din coate s` ne explice lucrurile. Toate lucrurile. S\nt

cei care nu [tiu s` spun` la asta nu m` pricep, nu, ei vor ncepe frazele cu sta]i s` v` spun eu cum e treaba asta. Vre]i s` schimb vorba? Iaca, o schimb, nu mai nvrt cu]ite n r`nile catodice. A[a c` v` invit s` ne amintim [i de Gheorghe Dumitra[cu cel {ifonat, care se d`dea istoric de[i calificarea lui era de profesor de istorie. Iar c`r]ile sale erau despre nu [tiu ce mi[c`ri muncitore[ti ale celor de la Ciocanul din N`drag. Aten]ie, ambele s\nt substantive proprii, pe bune! Aici mai intervine impostura de acoperire a trecutului, mai ales. Nea Nelu, de pild`, spune c` a fost responsabil cu studen]ii, nu cu studen]ii comuni[ti, apoi c` a fost [ef de district la Ia[i, nu prim-secretar. Adesea, acest tip de impostur` este aproape light. Din necesitate. Tot la acest capitol a[ ncadra [i alte exemple de impostur`: ziari[ti care nu mai fac fa]` merg la un loc c`ldu] [i devin profesori de ziarisIat`, stima]i tic` pe la cine [tie ce cet`]eni, c` se poate! |n controlul facult`]i particulare. meu prin pia]` am \nt\lnit [i un comer] civiDac` i iei la bani lizat, produse de calitate [i \ntreprinz`tori m`run]i, s`racii, echipa]i decent [i corespunz`tor. Mi-a[ dori s` am nici nu [tiu s` dea de-a face numai cu astfel de oameni \n toate un titlu unui articol! pie]ele. ...Din Pia]a Victoriei, pentru Focus, a transmis Cristi Piedone Popescu.

Comisarul Popescu-Piedone, un justi]iar care, c\nd se afl` la petrecerile de lucru ale Guvernului, nu \ndr`zne[te s` arunce cu Dero pe produse, de fric` s` nu albeasc` icrele negre ale premierului

106

Sau, nu se chinuie Marcel Pavel s` lase impresia c` el a venit dinspre Conservator spre muzica u[oar`? Nu scrie Florin Condur`]eanu, inginerul de la Etno TV, rubric` de medicin` prin nu [tiu ce gazete? Nu trebuie sc`pat` din vedere impostura de CV, mai ales c` asta are putere manipulatorie explicit`. Scrii c` [tii dou` limbi str`ine pentru c`, de fapt, ai salutat n francez` [i ai cerut ap` rece n englez`. Sau treci vizitele de pl`cere, turistice, n str`in`tate, drept stagii de documentare sau c`l`torii de studiu.

IMPOSTURA PREMIUM

Cine se apuc` s` verifice? Este, f`r` ndoial`, o faz` patologic`. Indivizi super-egocentra]i, cu un eu care nu se mul]ume[te doar cu ceea ce-i ofer` realitatea. A[a c` fabuleaz`. Ca exemplu voi da un pictora[ imitator dintr-un ora[ b`n`]ean care, nainte de 89, r`spndea despre el zvonul c` e singurul pictor romn cu cot` european`. {i nu era greu s`-l crezi, pentru c` reu[ea s` c`l`toreasc` prin toat` Europa, atunci, n perioada n care altor intelectuali li se refuza [i un drum pn` la Budapesta. n plus, ideea de cot` european` era ceva vag, nu con]inea nimic precis [i verificabil pentru noi, necunosc`torii cataloagelor de cote. Dup` Revolu]ie, a l`sat-o mai moale cu Europa [i s-a axat pe America, destina]ie la care nu ajunge toat` lumea urcn-

du-se, doar, n autocar. {i acest pictor a r`spndit vestea c`, la New York, o galerie de art` i poart` numele. O fi g`sind naivi care s`-l cread`, numai c` oamenii cu adev`rat informa]i [tiu c` nu e numele lui, e numele propriet`resei (plecat` din Romnia) [i c`, mai ales, nu e chiar o galerie de art`, e un cabinet stomatologic! Trebuie s` adaug nc` o impostur`, aici, aceea sexual`, dac` vre]i. Nu se poate s` nu [ti]i un creator de mod` (mai precis, designer de chilo]i!) care s-a l`udat c` are o logodnic` n SUA, i-a dat [i numele, Kelly Guitar, [i a spus c` se va nsura budist, iar na[ i va fi Richard Gere. A[a cum nu ne-a cununat pe noi artistul, a[a nu l-a cununat nici pe el. Numai c` povestea cu pricina, ct [i alte pove[ti s\nt perdeaua de fum care ascunde o eventual` ie[ire din dulap. O impostur` de dat` recent` este aceea referitoare la r`d`cinile nobile ale unor indivizi de extrac]ie popular`. M`tu[i prin]ese din nu [tiu ce ramuri grece[ti, prin]ul Ra]iu (care are, e drept, doar o m`tu[` m`ritat` cu ceva rud` de prin], dac` e s`-i ascult`m blbielile!), contele Iosipescu-Zambra s\nt cteva din exemplele pregnante. {i, ultimul pe list`, recent, Bobby P`unescu, cel care a sus]inut c` s-ar trage din familia de boieri Bibescu numai pentru c` tat`l s`u era poreclit a[a. O mai spun o dat`, am spus-o [i n Academia Ca]aven-

107

cu, aceast` porecl` era, de fapt, un mod de adresare la mi[to pe care l gustau activi[tii de partid [i cei din Securitate, considerndu-se, unul pe altul, pe la petreceri, boier Bibescu. Pentru c` spa]iul acestui almanah e limitat, v` propun un joc: deschide]i televizoarele [i, o sear` ntreag`, nota]i la emisiunile romne[ti ceea ce vi se pare impostur`. Pute]i nota la ntmplare, nu ve]i gre[i foarte mult!

LU M E A LU I TAC H E de Alexandru V~RZARU


Deschizi ziarul Na]ional. Cau]i rubrica favorit`. Te ui]i dup` Tache. Azi. M\ine. Poim\ine. Intri \n lumea lui. Ad\nc. Cite[ti. Cite[ti. Cite[ti c` O student` face avere scriind telenovele despre nevestele romilor boga]i. Te minunezi. O fi exist\nd a[a ceva? Afli de o B`taie ca \n filme \ntre stripteuze [i l`utari pentru clien]i. M`i s` fie! Tache \]i spune c` e Criz` de dansatoare din buric pe litoral. Nu z`u! Apoi te miri f`r` s` te bucuri c` Ho]ii [i sp`rg`torii se toarn` reciproc la Poli]ie. Prea de tot! {i nu prea \]i vine a crede c` {u]ii romni se \nghesuie \n croaziere de lux. Chiar a[a?! |n fine, te cruce[ti c\nd \]i susur` la ureche subiectul cu Pensionare romnce pentru video-chat cu b`tr\nei din Germania. Pleac` de aici cu prostiile astea! \]i vine s`-i zici. Dar e departe. Nu te aude. Asta e lumea lui Tache, lumea reportajelor inventate. De ani de zile \i citim materialele din Na]ional [i, de fiecare dat`, noi, `[tia, vreo cinci-[ase, care ne

IMPOSTORI DIN TOATE }~ R I L E

Uimi]i-ne! Ceea ce te poate uimi la impostori, dar f`r` s`-]i dai seama de la nceput despre ce e vorba, ar fi modul \n care se recunosc ei ntre ei. Un impostor care are acces la un grup uman se va lipi imediat, ca prin farmec, de cel mai impostor din acel grup. Poate c` exist` semne prin care se recunosc ntre ei. Sau, cine [tie, o fi lucrnd, n secret, o Interna]ional` a impostorilor. {i, probabil, de aceea se ajut` ntre ei, n vreme ce oamenii cu calit`]i se delimiteaz` unul de altul, se ceart`, au dubii referitoare la ceea ce fac, ajung chiar s` se dezbine foarte des. Impostorii au o unitate de granit [i se trag unii dup` al]ii.

108

str\ngem zi de zi prin redac]ie, d`m cu ziarul de p`m\nt [i-l \njur`m pe jum`tate admirativ, pe jum`tate dispera]i. Ia uite, m`, ce le inventeaz` `sta, cum e posibil a[a ceva, de ce nu-i zice nimeni nimic?! De at\ta amar de vreme de c\nd \i s\ntem cititori fideli, vis`m s` vin` o zi \n care s-o spunem p-aia dreapt`: Tache, le inventezi, le sco]i din burt`, nu ne p`c`le[ti tu pe noi! Iat` c` tematica acestui almanah a f`cut ca ziua aceea mare s` vin`. Vom face dreptate [i ne va p`rea r`u.

S T R U C T U R A R E P O R TA J E LO R LU I TAC H E
Tache \ncepe \ntotdeauna cu o teorie. Un fel de prolog pre`titor prin care \[i prezint` materialul, un [apou sfor`itor [i bombastic, \n care ideea central` a reportajului, anun]at` deja \n titlu, \[i face loc \ncet-\ncet din h`]i[ul contextului. S` lu`m ca exemplu un reportaj de anul acesta, ap`rut pe 15 mai, cu titlul Concurs de amante precedat de vicleanul subtitlu Dup` ma[ini [i vile, liderii interlopi se \ntrec [i \n concubine. M`car pentru deliciu, vi-l dau s` \l citi]i pe tot: Mai mult dec\t \n societatea romneasc`, \n lumea interlop` este vital s` \]i ]ii rangul. Iar pentru aceasta, nu de pu]ne ori trebuie s` st`p\ne[ti la perfec]ie

L E G I L E LUI TAC H E

(deduse din observarea atent` a sute de reportaje ale lui): Tache nu d` nume. C\nd d`, au o extrem` generalitate, nu pot fi identifica]i posesorii lor. Tache spune numai generalit`]i. Evident! Tache nu are niciodat` poze. Ce motive ar avea s` dea poze? De unde poze? Tache nu spune unde se \nt\mpl` ac]iunea. Dar care ac]iune? Tache nu se zice niciodat` precis c\nd se \nt\mpl` ac]iunea. Ac]iunea e plasat` totdeauna \ntr-un timp neutru. C\nd \ntr-un trecut neclar, c\nd \ntr-un prezent obscur.

109

arta disimul`rii. c`ci, chiar dac` te afli pe buza falimentului [i la mas` serve[ti mai mult r`bd`ri pr`jite, \n fa]a celorlal]i trebuie musai s` afi[ezi o bun`stare de-a dreptul orbitoare. Aur pe tine c\t cuprinde, o scul` de ma[in` bengoas` [i o vil` de se r`suce[te dup` soare, cam acestea erau criteriile dup` care se alc`tuia p\n` acum topul celor mai \n v\n` [mecheri din ora[. De cur\nd \ns` este musai s` aerise[ti prin cele mai luxoase restaurante [i c\te o blond` numai picioare [i silicoane. Iar cum rivalitatea [i orgoliile s\nt de nest`p\nit, s-a ajuns la organizarea unui fel de concurs de amante, pentru a fi recunoscut` oficial cea mai tare concubin` din Bucure[ti. Apoi \ncepe reportajul propriu-zis a c`rui prim` parte, de multe ori, e tot un fel de continuare a acelei

teorii preg`titoare. De exemplu: Aproape c` nu este b`rbat cu o situa]ie material` \nfloritoare care s` nu se fi procopsit peste noapte cu una bucat` amant`, ve[nic mofturoas` [i plin` de fi]e. Dup` mult bla-bla de acest fel, \n cele din urm` \ncepe reportajul: Unul din b`ie]ii de ora[ aflat \n topul [mecheriei este chiar celebru pentru c`, de fiecare dat` c\nd \[i prezint` amanta, nu uit` s` \[i sublinieze investi]ia f`cut`: Ia uita]i-v` la ea cum arat`, e p`pu[`! Dar [i c\t m` cost`, c` bag \n ea c\t statu-n minele din Valea Jiului! Dar se merit`, c` turbeaz` toat` ]ig`nimea c\nd o vede la bra] cu mine. Femeia e deja superversat`, chiar dac` nu are \nc` nici 18 ani. Am adus-o anul trecut de la Chi[in`u, am cump`rat-o de la ni[te ucraineni cu 1.000 de dolari, dar nu-mi pare r`u. (...) {i s-a ridicat unul pe preten]ii, un du[man ma vechi de al meu, c` femeia lui e cea mai tare. |ncet-\ncet, am ajuns unde voiam s` ajung.

Mi s-a p`rut interesant [i educativ acest joc de strategie. Meniul prietenos, anima]ia bine realizat`. M` rog, la \nceput am obosit pun\nd bombe [i chem\nd omule]ii negri cu ghioaga. Da pe urm`, de la nivelurile II [i III mai \ncolo, m-am descurcat. E adev`rat, a trebuit s` sacrific ni[te vie]i, dar a[a am ajuns pe nivelul IV, [i ultimul, \n Palatul de Cle[tar de la Cotroceni. V` felicit, tovar`[i! Continua]i-l!

Pe punctul de a fi aruncat pe Windows 90, acest maniac la jocurilor de putere s-a folosit de mega-b\tele minerilor pentru a-[i upgrada mandatele, p\n` la programul Cotroceni Office 2004

110

U L T I M A LEGE A LUI TAC H E

Personajele lui Tache vorbesc \ntotdeauna la fel. Tache \[i plaseaz` marea majoritate a subiectelor \n ad\ncul lumii interlope, printre curve, [u]i, lovituri, [mechera[i de cartier, oameni care \nv\rt bani cu lopata. {i, evident, are [i o idee \n cap despre cum trebuie s` arate aceast` lume ca s` par` c` reportajele s\nt autentice. Din p`cate, dac` ai o minim` experien]` de cititor, [i mai ales dac` e[ti [i cititor de pres`, dup` ce ai citit sute [i mii de reportaje, documentare, interviuri, realizezi c` mul]imea personajelor lui Tache vorbe[te aceea[i limb`, f`r` mari diferen]e. Structura frazei e asem`n`toare, discursurile s\nt construite la fel, singurele deosebiri ap`r\nd atunci c\nd, personajul fiind exotic, trebuie, normal, ca [i limbajul lui s` se \mp`neze de acela[i exotism. Pe[tii, [u]ii, curvele, [mechera[ii vorbesc un slang artificial, care nu p`c`le[te pe nimeni. Vre]i exemple? C`c`l`u. Un pe[te despre cum a dat gagici suporterilor Liverpool-ului: Atunci c\nd un b`rbat e \n deplasare, chitit s` aib` o aventur` [i \ncins bine de b`utur`, nu-i mai pas` lui de nici un lux, se duce ca vi]elul dup` prima cocot` ce-i arat` juma de ]\]`. Am str\ns toate fetele disponible [i le-am suit \n ma[ini doar \n geci lungi p\n` la

p`m\nt [i pe dedesubt doar \n bikinei. Un patron despre taxa de protec]ie: Ne-am v`zut cu el la un restaurant [i \n dou` minute deja stabilisem o \n]elegere. I-am spus despre ce e vorba, ne-a \ntrebat cine-s `ia de ne sup`r`. (...) A venit \n prima sear` [i c\nd a cobor\t din ma[in`, au \nghe]at pu[tii c\nd l-au v`zut. Le-a dat c\te dou` capace [i gata! Zici c` acum s\nt \ngera[i, nenoroci]ii! Ne dau bun` ziua non stop [i chiar sar s` ne ajute. Un ho] despre droga]ii care \l concureaz`: Ne fac via]a amar` to]i pu[tanii `[tia droga]i care n-au bani de bil` [i atunci sparg prima u[` ce le iese \n care. Nici nu se aleg cu mare lucru [i ne tulbur` [i nou` apele. Carmen T. despre via]a ei: Deja m-am cam s`turat [i eu s` port acelea[i cizmuli]e mai mul]i ani la r\nd [i s` nu am niciodat` bani s` pot ie[i cu prietenele la o pizza. S\nt t\n`r` normal`, dr`gu]`, [tiu englez` [i s` lucrez pe calculator, dar vreo [ase luni m-am str`duit

Desen de Camil Ressu

111

\n zadar s` \mi g`sesc vreo slujb` de secretar` pe undeva. Mirela T. despre cadoul pentru b`rbatul ei: Eu [tiu c` b`rbatul m` iube[te [i face ca totul s` fie bine pentru familia noastr`, dar nu s\nt t\mpit` s` cred c` nu-i mai sar [i lui ochii dup` una, alta, c` din an \n pa[te nu mai simte [i el nevoia unei aventuri nevinovate cu vreo f\]` pe care nici m`car nu o \ntreab` cum o cheam`. Oamenii nu vorbesc a[a. Nici cei eleva]i, nici plebea de pe str`zi, nici interlopii. Ceva e \n neregul`. {i totu[i nu po]i s` nu-l simpatizezi pe Tache. Jaroslav Ha[ek avea un personaj celebru \n Peripe]iile bravului soldat Svejk. E vorba de teteristul Marek, care povestea cum se angajase la revista Lumea animalelor f`r` s` [tie nimic despre animale [i cum distrusese economia unei regiuni deoarece fermierii se luaser` dup` sfaturile lui. Cum inventase animale necunoscute prezent\ndu-le \n rubricile de curiozit`]i ale naturii [i cum iscase scandaluri monstruoase c\nd diferi]i savan]i exaspera]i au \nceput s` fac` g\t. {i poate c` balena de chihlimbar a teteristului Marek are un echivalent \n sexy croazierele de lux de pe litoral descrise de Tache. Sau \n reportajele lui cu drama unei prostituate de lux care spune: M-au for]at s`-mi bag silicoane peste tot. Sau memorabilul reportaj cu satele din sudul ]`rii care mai rezist` doar cu ciulama de vr`bii. Sau celelalte sute de reportaje.

Viciul este \n func]ie de spa]iu [i timp. Sau, mai exact, viciul este atunci c\nd un perete se transform` \n pat, patul \n pahar, paharul \n scrumier`, scrumier \n prezervativ, iar prezervativul se transform` \ntr-o felicitare de Anul Nou. Sau, [i mai exact, viciul este atunci c\nd \]i aprinzi o ]igar` de la un fotoliu incendiat \n care tocmai te-ai a[ezat pentru a urm`ri la televizor serialul preferat. Iulian t`nase

112

CODREANU

MI{C~RII

ESEN}A

VICIUL IX

GAMBLERISM

116

NAVIG\ND PE

CHATURI
VIA]A MI-O PIERDUI
de Gabriel DROGEANU
Cum intri, afi[e pe pere]i: urm`torii indivizi floodeaz` re]eaua; scana]i-v`!.... List` cu vinova]i. Unii s-au t`iat de pe ea, al]ii n-au reac]ionat \nc`. E al`turi [i un tablou cu IP-uri suspecte. Un fel de insectar, a[a cum e numit` colec]ia cu poze ale ho]ilor de capace de canalizare, expus` \n fa]a Poli]iei din Medgidia. S` nu v` g\ndi]i c` afi[ele astea SF (exist` foto) s\nt pe undeva prin blocul lui Bill Gates, al`turi de lista cu datornicii la \ntre]inere. Nu, m` aflu \ntr-un c`min studen]esc din Regie. Cartier devenit \n ultimii ani o colec]ie de re]ele de calculatoare. La fiecare geam, al`turi de borcanele cu gem sau cu mur`turi, exist` o gr`mad` de cabluri. Acum vreo cinci-[ase ani, cel care avea un PC \n camer` era un bazat. Se \nregistrau doar c\teva cazuri izolate. Proprietarii erau privi]i cu respect, cam cum era furnizorul de butelii pe vremea lu nea Nicu. Dup` o vreme, situa]ia s-a modificat. |ncet-\ncet, lumea s-a mai schimbat, a fost o furie a calculatoarelor, cam cum a fost furia video-playerelor Funai sau Aiwa pe la \nceputul anilor 90. Chefurile se f`ceau ori cu chitara [i cu coniacul Arad, ori direct cu calculatorul, cu play-list profesional Prin 99, prins \ntr-un moment mai nasol, f`r` bani de [pag` pentru cazare, am nimerit \ntr-o camer` de automati[ti cu must`cioar`. Ei, anul I. Doar unul era anul II. Eu, anul III \n cu totul alt domeniu. Aveam [i gagic`. {i sp`lam rufe. Ei aveau doar bi]i [i integrale. Cur\nd a ap`rut primul calculator. Imediat, al doilea. Sub ochii no[tri, \ntre ele s-a \nfiripat o rela]ie. Normal, a fost nevoie de un fir. Jocuri. Toat` noaptea, jocuri. |n camera vecin`, tot dou` calculatoare. S-au sim]it bine cu alea de la noi. {i s-au luat, \ntr-o re]ea de tip BNC. |mi explic` unul din bobocii de atunci, CG, ajuns acum \n anul V: Era un fel de cablu de anten` TV, un fel de coaxial; na[pa r`u, nu cred c` mai exist` acum a[a ceva; practic, calculatoarele alea erau \nseriate, iar capacitatea re]elei se \mp`r]ea la num`rul de participan]i; dac` erau prea mul]i, nu mai avea nici un sens [andramaua. Au \nceput r`zboaiele virtuale inter-camerale. Nop]i \ntregi. Ca s`-n]elege]i mai bine: cel care \n 99 era \n anul II este deja \n anul III. Cur\nd, au ]ipat s` fie b`gate \n seam` [i calculatoarele de la alte etaje. A urmat epoca HUB: Se legau mai multe calculatoare, 4/8/16 etc. Ori \ntre ele, ori cu alte re]ele.

117

Acum, pe pere]ii din actualul c`min al bobocului am g`sit acele afi[e cu vinova]i. Cel care floodeaz`, \mi explic` el, trimite aiurea pachete de informa]ii pe re]elele Microsoft; \ncarc` inutil re]eaua. Pentru c`minul s`u, re]eaua \nseamn` peste 100 de calculatoare! Toate se vars` \ntr-un server, inima de 1 [i 0 a juc`riei. Mai departe, serverul lor e legat de alte blocuri, \nc` vreo patru. |n alt c`min, re]eaua con]ine vreo 200 de terminale. |n afar` de leg`tura la Internet, care e asigurat` moca de Politehnic`, totul e ridicat pe banii studen]ilor [i \mbun`t`]it \n fiecare an. Tot e bine: cu ceva timp \nainte, banii studio[ilor erau canaliza]i aproape exclusiv c`tre pe[tii nesp`la]i din zona Basarabi. Asta e, probabil c` ei n-au avut grij` s`-[i primeneasc` anual oferta. Astfel a fost posibil miracolul informatic din

Regie: servere, fibr` optic` tocmai h`t, din facultate, p\nza de cabluri care acoper` pere]ii exteriori ai c`minelor. Cic` acum c\]iva ani [i-au tras unii cablu \nchiriat tocmai din zona Polizu, pe la Gara de Nord, cale de c\]iva kilometri. Administratorul c`minului, o doamn`, a fost auzit exclam\nd c`tre o femeie de serviciu: Fete \n c`minul `sta? Stai lini[tit`, c` nu [tiu `[tia cu fetele!. E, nici chiar a[a. Cic` serverul de anul trecut se numea Pizda. Ce se petrece prin re]elele astea e u[or de anticipat. Lupte, curse, strategii, lasere. Po]i s` fii \n echip` cu oameni din alte c`mine, nici o problem`. B`ie]ii v`d unele filme \nainte s` le vad` chiar interpre]ii. Vrei s` vorbe[ti moca la mobil? |n Regie g`se[ti re]eta perfect`, s-au descoperit coduri [i metode speciale \n func]ie de marca telefonului. Mesaje \ntre locuitorii re]elei: b`, care \mi [eruie[ti [i mie un porno \n seara asta?, nu mai am sare, vreau num`rul de tel al prietenei lu cutare de la 254. Amicul C.G. zice c` ceea ce au realizat ei nu e chiar rezultatul viciului, de[i e clar c` s\nt [i indivizi care au c`zut \n viciu. Deja e pasiune [i necesitate. E drept c` a stat [i el zile \ntregi pe Counterstrike \n re]ea, doar cu ap`, m\ncare [i c\teva seminarii la care nu putea lipsi. A stat [i pe canalele de discu]ii, mIRC, dar numai ca s` r\d` de ni[te fraieri. C` a intrat cu nume de fat`. Probabil c` va veni ziua c\nd locuitorii Regiei \[i vor parca imponderabilele la m\na a doua printre mega-antenele de satelit de pe c`mine. P\n` atunci, fostul boboc C.G. a [ters deja Counterstrike-ul din calculator. Din cauza lui au fost perioade \n care n-a f`cut nimic util. La var` termin` facultatea, trebuie doar s`-[i preg`teasc` \n voie lucrarea de diplom`. {i s` se pun` la punct cu nem]easca, pentru c` are deja un loc la o firm` din Germania.

Turnul la G8... {ah [i mar]! Te-am f`cut, mo[ule! Ai s`-mi dai dou` vodci. Haidi, ia ziarele dupe panarama de V`c`roiu, scoal`-l dupe banc` [i trimite-l s` dea o fug` p\n la butic!

Guvernul Fantome din parcul Ci[migiu pl`nuind \nl`turarea de la putere a dictatorului Ion Iliescu [i aducerea \n ]ar` a regelui la H5

118

NU V` jUCA]I CU jOCUL! de Daniel GOACE


Ce motiv a[ avea s` m` \ntrerup din jucatul lui Star Wars: Jedi Academy, ultimul produs din seria Jedi Knight, pentru a scrie acest text? |n primul r\nd c` eu nu s\nt dependent de jocurile pe calculator. Iar \n al doilea c` tocmai am ajuns la nivelul la care trebuie s` aleg dac` s`-l cru] pe enervantul `la de partener al meu [i s` r`m\n de partea Binelui sau s` dau curs m\niei, s`-l spintec cu sabia laser [i s` trec astfel de partea Dark Forces. Asta cu riscul de a-l sup`ra enorm pe Master Jedi Luke Skywalker. ...S`-l spintec sau s` nu-l spintec? Aceasta este \ntrebarea. Apropo, de cur\nd mi-am f`cut rost de o a doua sabie laser, deci acum am c\te una \n fiecare m\n`. Pe una o pot arunca \nainte, ca pe un bumerang nimicitor, \n timp ce cu cealalt` \naintez despic\nd h`lci imense din androizii `ia puturo[i, care nu [tiu s` zic` dec\t at\t: Is someone there?. Aha, o s` v` ar`t eu vou` c` someone is here! Mda, un alt motiv serios pentru care a[ face o mic` pauz` este c` trebuie s` mai [i m`n\nc ceva de diminea]`. Uite c` s-a f`cut ora 15,30, iar eu n-am m\ncat de la 12,00, de c\nd m-am trezit. De obicei, nu m` dau jos din pat at\t de t\rziu, \ns` azi-noapte am stat mult la Counterstrike. Counterstrike (CS) nu este un club sau vreo discotec`, a[a cum s-ar putea crede, ci este un alt joc pe calculator. E vechi, are vreo cinci ani, \ns` [i ast`zi, \n orice sal` ai intra, din zece calculatoare la

[apte se joac` CS. Poate c` vi s-a \nt\mplat [i dvs. vreodat` s` v` afla]i prin autobuz [i la o sta]ie din dreptul unui liceu s` se urce un grup de pu[ti, cu ghiozdanele \n spinare, care vorbeau un dialect ciudat: Am jucat super \n dast! Ne-am dus din prima cu akaurile peste caunteri [i le-am dat ra[ la ei \n baz`.

Erau doi lameri cu snaip`rurile, da fraierii nu aveau nici un fel de cav`r. Iar pe `ia c\]iva ap`saci care campau dup` cutii i-am spart imediat din dou`-trei fle[uri. Adic`, nu numai pentru domnul senator Pruteanu, care cred c` ar vomita dac` ar auzi o astfel de discu]ie, b`ie]ii jucaser` Counterstrike, pe harta numit` Dust, ei fiind echipa terori[tilor. Au n`v`lit to]i deodat` (rush) cu AKurile (armele acelea ruse[ti Kala[nikov) peste echipa advers`, antiterori[tii. E drept c` erau c\]iva amatori (lamer) cu pu[c` cu lunet` (sniper) care ap`rau baza, \ns` nu le asigura nimeni acoperire (cover) cu arme de raz` mai scurt`. Iar pe `ia c\]iva care se ascundeau (campau) [i desc`rcau orbe[te tot \nc`rc`torul \nspre inamic nimerind la \nt\mplare (ap`saci) i-au anihilat cu flashuri (grenade care te orbesc). De aia v` zic, eu nu s\nt deloc dependent, \ns` asear` mi-am f`cut rost de ultima versiune de bo]i (bot partener virtual pentru jocurile multiplayer) pentru CS. S\nt suuuper: alearg` cu spatele, verific` toate col]urile, \]i ascult` pa[ii, ]intesc la cap de la distan]` [i [tiu s` dezamorseze bombele puse de counteri. M-am jucat numai vreo patru ore, p\n` am reu[it s` m` \nv`] cu ei. De-acum \nainte \ns` o s-o las mai sub]ire: azi cred c` termin Jedi Academy, dup` aia m` relaxez o or` cu Homeworld 2 super-strategie \n spa]iu, m` deconectez iar cu un Counterstrike mic [i abia apoi m` apuc serios de treab`. Ia uita]i-v` la Max Payne 2 cum a[teapt` el acolo nou-nou] pe teancul de CDuri! Cum ce a[teapt`? O plac` video mai performant`, normal

119

DESPRE VITEZOMANIE

CUM AM REU{IT S~ TERMIN CURSA DIN MAFIA

de Drago[ VASILE
La domiciliu. Senza]ional!
Pentru un tip care n-are carnet, conduc mizerabil. Crede]i-m`: nu v-a]i dori s` v` plimb cu ma[ina pe un circuit de Formula 1. {i ultima gre[eal` pe care o pute]i face e s` sta]i pe locul mortului c\nd intru eu \n [ican` [i m` dau cu capul de asfalt. Totu[i, am perseverat. S`pt`m\ni \n [ir, cu r\vna \nv`]`celului, cu dexteritatea veteranului, ca un drogat. {tiam c` natura nu m-a \nzestrat. Dar n-am renun]at: m-am refugiat \ntr-o lume a mea, am \nceput s` conduc \n imaginar. {i, de[i \n via]a de zi cu zi nu deosebeam o planetar` de o bujie, noaptea deveneam alt om. Un om st`p\n pe reflexele sale, pe destinul s`u. Un profesionist. *** Permite]i-mi s` m` prezint: s\nt Tommy Angelo, un p\rlit de taximetrist, actualmente gangster \n New York-ul anilor 30. Fur ma[ini, \mpu[c oameni [i poli]i[ti, trec pe ro[u. S\nt un zeu al carburatorului! Totul merge ca pe roate p\n` la a cincea misiune: Fairplay (the rase).

{oferul pe care pariase Don Salieri, un baron mafiot din Mica Italie, my boss, are un accident nefericit [i, pentru c` eu fac toate treburile murdare \n jocul `sta, s\nt trimis s` \i ]in locul. Trebuie s` c\[tig cursa [i s\nt al [aptelea pe grila de start. Conduc un jaf de Brubaker 4WD cu opt cilindri, 300 de cai putere [i 5.047 cm. cubi (vitez` maxim`: 225 km/h). |nainte s` intru-n afacerea asta, nici nu [tiam c` exist` o ma[in` Brubaker, dar multe nu [tiam eu \nainte s` devin mafiot! Dup` cinci-[ase \ncerc`ri, aflu [i cum trebuie s` intru \n prima curb` f`r` s` m` dau cu cilindrii de to]i parape]ii [i, dup` urm`toarele zece-un[pe, m` prind c` e unu jmeker, c-un Caesar 8C 2300 Racing ro[u, Fitipaldi scrie pe el. Dar nu m` las intimidat: accelerez sinuciga[, derapez, fac tsukahara prin aer de c\te ori intru-n acul de p`r cu 160 la or`, \n]epenesc cu degetele \ncovrigate pe taste, apoi golesc scrumiera, las schemele [i schimb strategia, o iau b`tr\ne[te cu a doua, amu[inez traseul prin to]i porii pneurilor, m` familiarizez, circumspect, cu fiecare centimetru de pist`. Nici nu [tiu cum trec primele trei ore, trei nop]i. Din exasperare [i angoas`, \ncep s`-mi pun \ntreb`rile fundamentale. Ce pot s` sper de la rabla asta, ce trebuie s` fac, dac` nu cumva exist` o [mecherie tipic romneasc`, o scurt`tur` ilegal`, m\ntuitoare. Poate trebuie s` intru la standuri, cum fac to]i marii campioni. Sau poate c` finish-ul este intangibil, ca orice ideal, iar eu \ntre]in o iluzie. O rela]ie intim`, boln`vicioas`, dintre om [i ma[in`, care a]i v`zut unde l-a dus pe Chaplin \n Modern Times. A[a c` nu vreau s` [tiu ce crede]i voi, oamenii obi[nui]i care-[i iau calculator ca s` scrie \n Word [i s` joace Solitaire, despre amor]eala mea din de[te [i spasmul dureros din buricul celui mijlociu, cu care ap`s ritmic accelera]ia ticul absolut cu care m` dezlipesc, spre diminea]`, de tastatur`. Dar ce, b`, Fitipaldi, m` faci tu pe mine? Trec alte nop]i, frustr`rile se acumuleaz`. Din dormitor, nevast`-mea m` aude f`c\nd spume la gur`, se treze[te prost dispus`, simt din privirea ei c` a[a nu

120

mai putem continua. |n disperare de cauz`, \mi calc pe m\ndrie, dau cu toate principiile de p`m\nt: \mi declin competen]a, recunosc c` am [i eu limitele mele, cer[esc tips-uri de la mae[tri, gamerii mai dota]i ca mine, care au demarajul \n s\nge. La Twice, unul dintre meseria[i Andrei, care are un Citron BX, cu care se bag` la semafoare de zici c` e Lamborghini Diablo \mi deseneaz` pe un [erve]el, meticulos, ca un inginer de la NASA, arcul de cerc optim, traiectoria ideal` pe care trebuie s` m` \nscriu \ntr-o [ican` standard, cu 90-100 la or`. ({erve]elul, ni]el p`tat cu vin, \l p`strez [i acum, \l am pe undeva, prin sertar.) Intru pe tot felul de forum-uri pentru loseri, mai fur [i de la Montoya, dezvolt cu ma[ina mea de curse o rela]ie documentat`, pasional`, plin` de fi]e [i abandonuri. *** Nimeni nu poate tr`i l\ng` o singur` ma[in`. Ca orice Balan]`, s\nt predispus la obsesii trainice, dar, pentru o minim` spoial` de normalitate, mai ies [i eu din joc, tr\ntind portiera. Dau o tur` cu motocicleta prin Vice City, bag o gonet` cu tancul nem]esc din Medal of Honour, m` re\ntorc la dragostea dint\i aerodromurile terane din Starcraft. Dar b`tr\nul meu Brubaker interbelic \mi revine obsesiv \n minte c\nd m` urc \n 502, c\nd iau din spatele [oferului curba aia de 90 de grade de la Drumul G`zarului, col] cu {oseaua Giurgiului, c\nd plec cu Prof Taxi de la redac]ie [i acceler`m sinuciga[ prin gropile de pe Luic`. M` spovedesc unui veteran. Cum? N-ai jucat Need for Speed? Nici Nascar Racing 2002? B`tr\ne, e[ti varz`! Cum crezi tu c-o s` termini

cursa din Mafia?! |ncerc un sentiment difuz de jen`, ca atunci c\nd eram prins, \n barul de la facultate, cu lec]iile nef`cute. Ambi]ionat, ajung acas`, deschid calculatorul [i fac cursa vie]ii mele: am un demaraj sublim, conduc agresiv, smucit, le iau fa]a, \i ridiculizez \n acul de p`r (cine v-a pus, b`, covrigul \n m\n`?!), \l las pe campionul en titre, David Vincent, la treizeci de secunde \n spate [i intru \n turul al patrulea (penultimul!) r`sufl\nd u[urat, aproape m\ntuit. Accelerez p\n` la 180 \n linie dreapt`, spectatorii aplaud` mecanic, dar eu m` bucur [i a[a. L\ng` panoul cu Aribo fr\nez ni]el, intru perfect \n curb`, poate c` ma[ina trage pu]in st\nga, unde e un parapet pe care \l ag`] discret cu roata din st\nga, m` r`storn cu pl`cu]ele de fr\n` \n sus [i mor. You did not finish. You lost! Retry. Era prea mult pentru nervii mei zdruncina]i. A doua zi, i-am cerut confratelui Beni un save dup` curs`. Cu sentimentul moral c` comit o m\rl`nie, am v\r\t salvarea \n folder [i i-am dat un dublu click. Via]a mea \n fa]a calculatorului a mers mai departe.

121

ZIUA ACEEA A AUSTRIACULUI

de Radu COSA{U
{tiam de mult c`, dac` pierd n primele dou` curse, ea va veni. Ea venea la cursa a treia, pe la patru dup`-amiaz`, ntr-o rochie froufrou, cu vol`na[e, cu decolteu, cu un picior mai scurt dect cel`lalt, f`r` ciorapi, n espadrile. Vara. Iarna nu venea. Dar vara, dac` pierdeam n primele dou` curse venea. Am ncercat o dat` s` c[tig, jucnd favori]ii, s` nu-mi pese de ea, de sosirea ei, [i nu venise. Am c[tigat, ntr-adev`r. M-am nfuriat, am jucat n a treia un outsider, Luncana, con-

dus` de Chiriac, un apprenti al lui Ghinea o curat` nebunie [i Luncana, pornit` n cap, a terminat u[or, b`tndu-[i joc de un hipodrom ntreg. Pe Luncana o aveam event cu c[tig`torul din a doua, Ceremonial, marele favorit Ceremonial-Luncana, 10 lei. Am ncasat 1.453 de lei. Doamna a lipsit toat` ziua. n austriac am prins to]i caii, pn` la a [asea curs`. Eram n trans`. Lipsea [i ea, [i domnul care o nso]ea ntotdeauna un tip la vreo 50 de ani, elegant, cu monoclu, cu batist` alb` la buzunar, papion [i binoclu atrnat la gt. Erau zile cnd el venea singur, tot pe la patru dup`-amiaz`, l sim]eam dup` pas ct joac`, pe cine, ct pierde, ct c[tig`. Rareori ne ncruci[am privirile. E un fel de a spune: eu i fixam doar monoclul, o secund`, dup` aceea m` ndep`rtam. Cnd ea era cu el, nu-l priveam. Nu urm`ream nici cursa alegeam un loc n tribun` de unde s-o pot privi, o vedeam cum se ridic` n vrful picioarelor, sfidnd infirmitatea, [i era fascinant s-o vezi cum se nal]`, cu un picior mai scurt, balansnduse pe cel s`n`tos, s` prind` sosirea. Nu m` mai Domnilor, confruntarea deschis` interesa cursa. i nu mai poate fi evitat` \n PSD. Din doi v e d e a m m u [ c h i i pre[edin]i de Camer` trebuie s` r`m\n` numai un ncorda]i ai gambei, singur machitor. De aceea m-am g\ndit la Ruleta sim]eam cum intr` Ruseasc`. Pe aceast` tav` plin` cu pahare de vodc` ruseasc`, unul singur e cu ap`

Trei be]ivi: Nicolae V`c`roiu, Adrian N`stase [i Valer Dorneanu: unul de putere [i doi de t`rie

122

cu [oldul n partener [tiam, dup` felul cum [i pune capul pe um`rul lui, dac` pierde sau c[tig`. Cnd ea venea la curse, nu mai [tiam ce se ntmpl` pe turf. Tr`iam dou` curse, primele c`utam s` le pierd dup` aceea, dac` venea, [i trebuia s` vin` dac` pierdeam, nu m` mai interesau caii, programele, cotele, favori]ii. Jucam la ntmplare. Esen]ialul era s` g`sesc locul n tribun` de unde s-o pot privi cum se nal]` n vrful picioarelor, cum [i scoate piciorul infirm din espadril` [i pe m`sur` ce cursa se apropia de sfr[it cum [i g`se[te echilibrul sprijinindu-se de um`rul lui. Nu m` interesa dac` pierd sau c[tig. De obicei, cu ea pe turf, pierdeam. Dar jucam mic. Cine joac` mic, pierde pu]in [i c[tig` [i mai pu]in. M` dezl`n]uiam numai n lipsa ei. {tiam cam de la cursa a patra dac` vine sau nu. Niciodat` nu am gre[it. De la cursa a cincea, n lipsa ei, jucam atent. Urm`ream prominca, alergam la tabla pariului din ora[, a[teptam ncordat eventurile, urm`ream cteva fizionomii de baz`, tr`geam cu urechea la cteva [oapte esen]iale, f`ceam o scurt` polemic` cu avocatul Bacalba[a ca s` [tiu ce trebuie s` joc, invers dect m` sf`tuie[te el ntr-un cuvnt: sim]eam cmpul. Pierdeam sau c[tigam nu-mi p`sa, intram n joc, eram n joc. Reveneam la ideile fixe. n general, dispre]uiam fixurile care circulau n ultimele secunde, naintea startului. }ineam la ideile mele fixe. n lipsa ei, respectam ideile mele fixe, de acas`. Respectam casa, calculul din odaia mea puchinoas`, noaptea, mar]ea [i vinerea, cu o zi naintea curselor. n lipsa ei, mi eram credincios pn` la supersti]ie. Cu ea, ignoram cele stabilite n prealabil, mergeam chiar mpotriva calculelor

mele, jucam la ntmplare p`r`sind idei superbe, intui]ii nocturne, suspiciuni. n fond, [tiam chiar n acele clipe ale nop]ii c` tot ce stabilesc e fragil, n func]ie de prezen]a ei. Tot ce gndeam noaptea, hot`rt s` nal] ziua, purta n adnc speran]a nemplinirii. Totul era cl`dit serios [i se dorea simultan, provizoriu. Comparam performan]e, confruntam recorduri, ucideam presupuneri, m`

ag`]am de convingeri fulger`toare, stabileam ipoteze riscante, studiam driverii, n alerg`rile mnjilor debutan]i apelam la pedigree-uri, coboram de la p`rin]i la bunici, m` r`t`ceam printre fra]ii [i surorile nebotezatului foarte pu]ini [tiu pe lumea asta ce nseamn` s` te preg`te[ti atent pentru o zi de curse, s`-]i stabile[ti o vedere noaptea, cnd lumea doarme, cnd nimeni nu b`nuie[te c` un semen din ora[ p`trunde n grajduri [i vede cai, iar dintre cai, printre cai, alege favori]ii, i nume[te, i numeroteaz` [i adoarme cu progra-

123

mul pe fa]`. Dar [i mai pu]ini vor n]elege c` la cap`tul acestei munci de noapte ap`rea n`dejdea c` toate calculele n-au nici un rost, c` nsu[i calculatorul lor dorea ca din ntrea-

ga sa munc` s` se aleag` praful. La urma urmei, dup` ce stabileam totul n am`nunt, adormeam cu o singur` idee cert`: s` pierd n primele dou` curse. n camera aceea, o box` dintr-un pod, de dimensiunile boxei lui S`lt`re], campionul turfului nu tr`isem pn` atunci o aventur` mai excitant` ca preg`tirea minu]ioas` a unor c[tiguri fabuloase la care dore-

am eu nsumi s` renun] cu drag` inim`, pe gratis, n cazul c` voi putea s` m` nvrtesc o or` n jurul unei femei [chioape [i necunoscute. Fire[te, puteam s` nu joc n primele curse. S`-mi p`strez banii. S` contemplu liric, de sus, hipodromul. Dar lirismul o [tiam de pe atunci, de la 19 ani e o atitudine retroactiv`; sau cum spunea d-l colonel n rezerv` Palade la caii de curse m` voi gndi cu duio[ie doar pe patul mor]ii ntr-o frumoas` zi de miercuri, venisem cu ideea precis` s` nu joc la cursa ntia [i s` privesc doar cum se adun` lumea, nucleul de baz`, cum i ziceam noi. Pluteau fulgi de p`p`die dinspre [osea. La megafon huruia o plac` cu Vico Toriani Bella, bella donna melodie proasp`t importat`, gloabele primei curse se plimbau destinse, b`ligndu-se n voie. Driverii schimbau cte o vorb`, dou`, surznd f`r` secrete. Se discuta democratic, de la gril` la pist`: Ce faci, ]igane? How do you do, gangstere? Mai tr`ie[ti, pacoste? ]i joc ceva, gu[tere? Gu[ter e m`-ta r`spundea driverul, urm`rind digestia calului. Baliga r`mnea, inocent`, pe zgura ro[ie, str`lucind verzui n soare. Era pace [i cteva casieri]e cro[etau la casele de eventuri. Cine s` se gndeasc` la ce s` joace n cursa a doua? Era devreme, pustiu, nu ap`ruse dect d-nul Papadima, f`r` de care nu se deschidea hipodromul, vorbindu-[i singur pentru a-[i Desen de Jiquidi amna infarctul. Venea, mncnd semin]e, d-nul Popescu, cum i ziceam cu to]ii, [arjnd silaba final` pe englez` pentru a-i reaminti c` frate-su fugise cndva la Londra, dramaturg f`r` succes, dup` ce n ]ar` tocase banii familiei la galop. Popescu avea pe fa]` o masc` permanent` de spaim` trist` [i un tic aducndu-[i mereu um`rul drept sub b`rbie, pentru a putea privi mai repede cine-l urm`re[te. }inndu-m` cu din]ii s` nu joc nu fu deloc mai bine. n primul rnd, nu mai aveam nici un criteriu la ntrebarea fundamental` vine sau nu? n al doilea rnd, timp de o or`, pn` la cursa a treia, mi fu r`u la inim`. n al treilea rnd, absen]a ei ducndu-m` la supersti]ii, descopeream la fiecare pas o nenorocire, cea mai mare fiind apari]ia printre pu]inii spectatori ai acelei ore a tovar`[ului Purcherea, cel care m` d`duse afar` de

124

la ziar pe baza acelui document contrarevolu]ionar care circula prin redac]ie nuvela mea Bombea. Ce c`uta Purcherea aici, ntr-o zi de miercuri, la o or` att de matinal`? M` c`uta, fire[te, voia s` [tie ct joc, din ce bani joc, de unde am bani pentru curse, cnd el hot`rse s` m` distrug` pn` la ultimul leu. n sfr[it, ca totul s` se ncurce cum se cuvine, ea ap`ru nso]it` de monoclul ei, naintea cursei a treia, sprijinindu-se ntr-un baston. N-o v`zusem niciodat` purtnd baston. Boala naintase? Nu z`bovir` nici cinci minute plecar` n timp ce se d`dea startul. Stabilisem acas` s` joc n a treia, o bomb` Penelopa. Urm`rindu-i, pierdui timpul de joc,

Penelopa c[tig` la mare lupt`, la o nar`, dnd 48 de lei la cass` Pentru prima oar` n via]` cam trziu, recunosc am sim]it cum curge o lacrim` pe obraz, spre buze. Am l`sat-o s` se amestece cu saliva [i tot ce am jucat n ziua aceea a fost pe dos, ntr-o vjial` de nenoroc. Dar n ziua aceea cu [ase cai prin[i n austriac, avnd doi cai n a [aptea favoritul (Starling) [i o tiribomb` (Babu[ca) cu aproape 2.000 de lei c[tig n buzunar, dominam hipodromul [i, a[a cum se ntmpl` cnd nvingi, deveneam logic [i inteligent. mi d`deam seama c` jocul nu are nici o leg`tur` cu ea [i juram c` [i n viitor nu va avea Triumf`tor, sfidam supersti]iile [i acceptam s` nu le mai urmez niciodat`. Sntem att de la[i, nct dispre]uim misterele doar cnd avem bani [i ie[im din spital, s`n`to[i, cu analizele perfecte. {edeam la bara tribunei, cu minile ncruci[ate la piept, ca Vercingetorix, urm`rind mi[carea furnicilor s`race. Vedeam prin fiecare chip buzunarul, portofelul; [tiam ce gnde[te [i ce vrea s` joace fiecare. Avocatul Bacalba[a m` ntreb`, de jos, cum stau. Cu instinctul lui, sim]ea c` stau bine. Altfel, nu m` onora cu nici o ntrebare. Prost, i-am r`spuns de la n`l]ime. Ai ceva aici? m` ntreb`, r`spicat el care niciodat` nu cerea sfaturi. Iam f`cut semn s` urce pn` la mine [i cu ochii mei l-am v`zut f`cndu-[i loc prin mul]ime, spre mine, spre Cezar. i spuneam de obicei adev`rul. De data aceasta, l-am l`sat s` se apropie, apoi l-am l`sat s` a[tepte, ca n cele din urm` s`-i suflu: Macadam o gloab` care pleca n cap, f`r` [ans` chiar dac` se urnea din start. Dar Macadam nu pleca niciodat` Bacalba[a fugi s` joace Macadam, dup` ce m` s`rut`. Atunci ap`ru monoclul. F`r` grab`, distins, ferindu-[i hainele de contactul cu lumea, se ndrept` spre mine [i se a[ez` cu coatele pe bar`, la un centimetru distan]`. Se pref`cu c` studiaz` programul, eu m` pref`cui c` urm`resc prominca. M` ntreb` n [oapt`: Cu ct vinde]i austriacul? Am t`cut. Cu coada ochiului i-am v`zut col]ul batistei albe pe care vibra firul negru al monoclului. Ce ave]i aici? Starling? se mir`. Nu v` place? E o idee. E vederea mea m` dezvinov`]ii. Desen de Jiquidi Eventul cu Babu[ca e [i vru s`

125

se uite pe program, unde scrisese dar pe partea opus`, din senin, bestia ncepu s` sar` [i ntregul pluton dup` deja cotele. ce-l nghi]i pe Macadam se trezi ca o vijelie, pn` [i Babu[ca primi trei bice Eu n-am event Am austriacul zdravene. Starling nu-[i revenea, din turn se anun]`: Vrlan opre[te [i l sfidai, ca s` nu uite. Vrlan l opri pe Starling, scuipnd amarnic. Trafalgar atac` fulger`tor, n ulti M` lua]i la jum`tate? mul ocol f`cu vid, nimic nu mai ncerc` s`-l ajung`; intr` n linie dreapt`, cu Am t`cut din nou. vreo 200 de metri avans, lumea ncepu s` fluiere [i s` urle, calul se sperie V` dau pe loc 3.000 de moarte [i galop`. Dar nu mai avea cine s`-l atace. Scurtu un apprenti Nu. de duzin` avu timp s`-l repun`, n timp ce Babu[ca se desprinse de plu Starling nu c[tig`, Babu[ca e o ton, gata s` profite de un nou galop. Nu m` puteam concentra: [tiam c` nving prostie cu oricare, c` oricum m` voi prezenta la cass`, deveneam olimpian, banii Se poate. nu m` mai interesau problema era n alt` parte: Vre]i mai mult? de ce? Hai, drag` Da. Avocatul Bacalba[a m` strnse tandru Iancule, trage [i tu un fum. Ce dac` Ct? de bra] [i-mi [opti: l-au interzis [i aici, pe motiv c`, cic`, d`uneaz` S`-mi da]i adresa grav s`n`t`]ii? O via]` ve[nic` are omul! doamnei [i noaptea asta s` Niciodat`! r`spunse calm, scuturnd ]igara pe program; mai a[tept` o secund` s` m` r`zgndesc apoi plec`. Ca s` m` blindez, am urm`rit prominca lui Trafalgar, mi pl`cu [i alergai s` joc 40 de lei la cas` Trafalgar. Macadam porni ca nebunul, lu` vreo 300 de metri, Starling porni dup` el, restul plutonului t`cu, Babu[ca se nchise la coard`; prin fa]a trib u n e l o r, M a c a d a m ncepu s` moar`, l sim]ii imediat, dar ntrebarea era aceea[i: de ce face doamna mai mult de trei mii? De ce n-o pot vedea dac`-i dau lui jum`tate din austriac pe gratis? C`ci Starling, n ocol, ajunsese lng` MacaDin \naltul nori[orilor, Corneliu Coposu, ducele de Kent super-long, \i poveste[te dam [i nu mai putea lordului Ion Ra]iu cum n-a tras niciodat` \n piept. Pe nimeni. pierde. Trecu de el,

126

]i mul]umesc, dragul meu N-ave]i pentru ce Am jucat doi poli pe Macadam voiam s` fiu volubil cu el, ca s` scap mai repede.

Ai fost fair-play nu credeam c` ai s`-mi spui a[a o bomb` Mergea la peste o sut` de lei! Trebuie urm`rit are vreo 8 secunde n burt` [i [tie s` plece! Cal ascuns! Cal ascuns, dar nc` o dat` mersi Avocatul m` mbr`]i[` [i disp`ru. Am c`utat un loc ferit, se l`sa amurgul, a[teptam cota lui Trafalgar la ultima curs`, cotele se calculeaz` lene[, dar e o pl`cere s` a[tep]i cota ultimei curse, l`snd lumea s` plece, num`rnd din ochi pe cei care r`mn, c]iva agita]i care fac pariuri

ntre ei dac` va fi peste 10 sau sub 10, cota n acest timp, soarele apune peste mald`rele de hrtii, programe, bilete, iluzii, umbre, vederi, viziuni fugare de un minut, mototolite cu furie. D`deam toate c[tigurile zilei pentru a m` a[eza la cass`, dup` ultima curs`, n sala pustie a pl`]ilor, la ghi[eele din fa]a bufetului peste care str`juia o mare pancart` a sindicatului: Proletari din toate ]`rile, uni]i-v` La o apreciere rapid`, nu eram mai mult de zece b`rba]i care a[teptam cota lui Trafalgar. Mi-am zis: 25 de marafe]i, [i m-am ntins ca un vagabond pe o banc`. Nu voiam s` m` recunoasc` nimeni, mai ncasam o mie (40x25), mine aveam de lucrat secven]a din mina pustie n care eroul pozitiv a[teapt` ajutorul celor de la suprafa]` o pacoste irezolvabil` de 5-6 zile, orict m` b`tea la cap Alecu]u scri-o cum ]i vine, treci mai departe, nu va muri nimeni dac` iese prost! Eu semnez, ce mai vrei? ntins pe banc`, inhalnd praful obosit prin care trecea u[or briza serii de var`, m-am sim]it ntr-adev`r un negru, un sclav care respir` o dat`, ntr-o clip` de bucurie providen]ial`, con[tient c` mine coboar` iar la galer` [i mi-am pip`it teancul de bancnote din buzunarul hainei. Erau multe: Disear` voi mnca la Athne am decis dar numai dac-o g`sesc! Am c[tigat f`r` ea, am renun]at la orice supersti]ie, am n buzunar dovada pip`ibil` c` nu exist` supersti]ii, logic ar fi s-o g`sesc [i s` ies cu ea M-am ndreptat prin penumbra pavilioanelor spre cass`. Erau 6 oameni: 30 mi-am zis. Nu-i cuno[team, cu att mai bine. Dac` te rog ceva M-am ntors monoclul era lng` mine, la dreapta, cu ochiul valid n p`mnt. P`rea sp`sit, nvins, elegan]a disp`ruse, col]ul batistei se fanase. Am t`cut. Omul nu se a[ezase la coad`, n spatele meu, nu avea de ncasat nimic cuno[team pozi]ia aceasta, de-a dreapta celui care st` la cass`, dup` ultima curs`. Voia bani. Ct vrei? Pentru tramvai Din elegan]`, nu mai p`strase dect dic]iunea murmurului umilitor, dar deslu[it. Numai att? Att am jucat Babu[ca, to]i banii, cum mi-ai zis Eu? Veni clipa s` tac` el. Nu-]i dau nimic Nu pot merge pe jos. De ce? Megafonul anun]` obosit cotele cursei a [aptea: C[tig`tor 32. Monoclul r`mase lng` mine [i naintar`m t`cu]i, cei din fa]` n-aveau bilete dect de 2 lei, cel din fa]a mea avea un bilet de 10 lei Eu eram singurul cu 40 de lei

127

stricasem cota, dac` cineva, n ora[, nu mizase o sut` Cam pu]in reflect` monoclul. Bani buni [i ncepui s` n]eleg despre ce e vorba. M` l`s` s` ncasez mia, restul de o sut` [i ceva l l`sai casierului, nu att pentru d-nul Pitulescu casier b`trn, proasp`t gra]iat dintr-un proces cu devize ct pentru a m` juca mai departe cu monoclul, ca s` vad` cum mi face pl`cere s`-i dau bani ca un nabab, dac` snt o dat` nabab. Monoclul nu clinti. Tr`iasc` tineretul progresist mi mul]umi domnul Pitulescu. Plecar`m ultimii de pe turf monoclul m` lu`, deodat`, de bra]. Po]i s`-mi dai mai mult? [i m` strnse dur, cu o putere pe care nu i-a[ fi b`nuit-o sub hainele de var`, impecabile. Te duc cu taxiul Am deschis portiera, l-am mpins n`untru, accept` n]elesesem totul: n schimbul drumului acesta regal, m` ducea la ea. Unde mergem? ceru [oferul. Spune-i! \i poruncii. Snt banii t`i, tu conduci. Opunea rezisten]`. i voi da o mas`. La Athne Palace comandai. ]i place la Athne? ntotdeauna m`nnc, seara, la Athne [i [i arog` dreptul s` stea picior peste picior. Legai rapid: {i o invi]i imediat! i dai un telefon, c-o a[tept`m la Athne Se crisp`, se ntoarse spre mine, mi se p`ru c` pe ochiul bun a ap`rut o sticl` la fel de fumurie: M` nenoroce[ti P`rea sincer alarmat, nvins, convins c` trebuie s` se supun` jocului meu, pentru a men]ine un fair-play de la care nu se putea deroba. Nu va fi nici o nenorocire ce nenorocire poate?

Monoclul se aplec` spre mine [i n mare tain`, ca [oferul s` nu aud`, mi m`rturisi: Doamna are domiciliu for]at E sub paza mea M` neno T`cu. Omul r`mase cu fa]a spre mine, nu puteam s` nu-l ntreb de ce, dac` are domiciliul for]at, o scoate la curse. Trecur`m de Arcul triumfal, la Ambasada Sovietic` se aprinse un stop [i o Volg` neagr` ie[i, semnaliznd din faruri care-i jucar` straniu pe monoclu. n Pia]a Victoriei, l ntrebai. Fiindc` nu pot tr`i f`r` curse. {i trebuie s-o scot la aer S-a acceptat! m` ncredin]`, men]innd un joc cinstit de care nu aveam nevoie. nc` l mai aveam la mn`, dar sim]eam c`, lundu-m` complice, m` duce [i-l scap. {efii o [tiu, au aprobat din dou` n dou` s`pt`mni Nu ]i-ai dat seama? \mi d`du lovitura de gra]ie. La Athne, l l`sai s` comande ce dorea, comand` frumos, cu o [tiin]` real` a versului, chelnerul l cuno[tea, dovad` c` vinul fu propus de chelner: Vinul? ~la? ~la [i, deconectat, se ntoarse spre celelalte mese ale restaurantului. S`-]i g`sesc altceva? m` ntreb`, n mi[care. Nu.

Desen de Jiquidi

128

Monoclul rse: Perfect. Vom mnca lini[ti]i. Da ce ]i-a venit s` te capsezi la doamn`? Nu m-am capsat i-am r`spuns, serios, prea serios. Snt n situa]ia c` trebuie s` m` fixez. Eu o fixez. Altfel {tiu, altfel ai nnebuni. {i-mi descrise ntreaga mea situa]ie de [omer ideologic o cuno[tea profund. M` asigur`: Va trece. Cnd? Va trece Mncar`m lini[ti]i, vinul m` topi; m` cuprinse un val de generozitate, uitai toate ntreb`rile pe care aveam a le pune n leg`tur` cu domiciliul ei for]at, divagai amplu pe marginea dreptului constitu]ional al fiec`ruia la o meserie, i nfipsei n buzunarul batistei albe dou` sute de lei, ca s-o cheme: n]elege, nu vreau s`-]i fac greut`]i, te respect, ]i respect [efii, poate snt [i [efii mei, to]i avem acelea[i datorii, deci aceia[i [efi, nu va [ti nimeni, am depus jur`mntul n armat` to]i p`zim to]i sntem secrete de stat, ea e un secret de stat, nu voi decon decon deconspira secrete de stat, eu vreau s-o fixez de-aproape, to]i trebuie s` fix`m de aproape ceea ce vedem de departe, nu o voi conduce acas` nu snt ndr`gostit, snt doar roag-o s` vin` n rochia cu vol`na[e, e var`, noapte, n- o s- o vad` nimeni e o rochie de var` El d`du candid din cap, de la dreapta la stnga, negndu-m` tandru. n mi[care, monoclul c`p`ta cnd reflexe de iad, cnd de rai. M` adresam numai acestei buc`]i de sticl`: Vrei mai mult? ]i dau mai mult Nu m` intereseaz` banii. Cinci sute? O mie? To]i? Dac` luam austriacul,

]i-i d`deam pe to]i Las` austriacul, nu aveai nici un austriac m` corect` cu o blnde]e de neuitat. Cum n-aveam? Dac` aveai m` l`muri fr`]e[te , nu jucai Trafalgar Am vrut s` m` blindez! N-ai avut nici un austriac mi replic`, deodat`, sever. Am strigat: }i-l ar`t! mi prinse mna ca ntr-un cle[te, mi-o r`suci: N-ai avut nici un austriac! M-ai min]it! Urm` un tangou, l l`sai s` treac`; priveam amndoi perechile, trepidam, totul trecea de partea lui, el m` adulmec`, se ntoarse spre mine [i-mi spuse nc` o dat` c-ar fi ngrozitor s` fi avut austriacul... Atunci, cu un gest desc`tu[at, superb, i-l aruncai pe mas`: Cite[te! Ce aveam n cursa a [aptea? El citi curs` cu curs`, ncordnd foarte expresiv mu[chii pleoapei s`n`toase. (Fire[te, ncord` [i maxilarele): Cnd i l-ai comunicat? m` ntreb`, ca la interogatoriu. Athne-ul disp`ruse pe fondul unui nou tangou. Cui? Cnd? Ei? \mi sc`p`. Cum? N-am comunicat nimic! Am stat tot timpul lng` ea Cum i l-ai comunicat? Nu [tiu Era la a zecea lectur` a austriacului; mi[ca maxilarul inferior, de la dreapta la stnga. Probabil c` era un tic care trecea din om n om, din gur` n gur`, din tat` n fiu, din frate n frate, mai ales dac` sntem tovar`[i. }inea, f`r` ndoial`, de mi[carea ideilor. Dac` ]ii la ea Nu ]in la ea. Am nevoie de o fixa]ie care Dac` ]ii la tine S` ]iu la mine? am rs [i n cteva secunde, ap`snd pe accelerator, rsul deveni o be]ie ca orice be]ie: l gdilai sub b`rbie, jucndu-m`: gulugulu. Se feri. Am ntins mna [i i-am luat cele dou` sute din buzunar: Cer [ampanie? Va trebui s` comunic [i se apropie, grav, serios, de mine, pentru a-mi da ultimele preciz`ri. [i frec` [ezutul de scaun apoi se fix` solid, ca un driver n sulky n clipa cnd intr` n linia dreapt`: I-ai transmis austriacul Eu? Gulugulu ncercai nc` o dat` s` m` joc cu el. Se l`s` gdilat sub b`rbie [i imperturbabil continu`: Azi dup`-amiaz`, acas`, din 10 n 10 minute, m` anun]a c` ai austriacul naintea penultimei curse, am plecat s` te v`d s`-l v`d. N-am mai putut s` m` joc; mi-am retras mna, m-am retras cu totul. Nu [tiu cum comunica]i, eu trebuie s` comunic c` snte]i n leg`tur`!

129

Dar de unde m`? Altfel nu se explic`! [i se ridic`. M-am ridicat [i eu: Condu-m` la closet. Nu m` pot ]ine pe picioare. M` lu` de bra] [i str`b`tur`m holul, f`r` probleme. M` ]ineam bine pe picioare, monoclul lui, papionul, distinc]ia sa ne d`deau alura unei perechi de turi[ti anglo-scandinavi care, mergnd prea departe, nu-[i pierd totu[i capul, ceea ce impune respect att portarului ct [i celor de la recep]ie. Vru s` m` planteze n fa]a u[ii aflate sub draperia de plu[ greu, violet. Condu-m`, nu m` l`sa i [optii. Am dat deoparte draperia [i l-am tras dup` mine. Nu m` l`sa. Nu era nimeni n nc`perea alb`, unde la cap`tul dalelor de faian]` susura un izvor de ap`, ca pe orice povrni[. M-am ndreptat spre lavabou. Nu [i m` crmi duios spre l`ca[ul cuvenit. Era patern. M` a[tept` ntorcndu-se cu spatele , m` p`zi. Snt gata! i-am comunicat, la timpul potrivit. i pusei din nou n buzunarul batistei cele dou` hrtii de o sut`. O iube[ti? l-am ntrebat, f`r` a pune ns` semnul ortografic specific interoga]iei. S` nu mai vii la hipodrom m` sf`tui, ntr-o [oapt` paralel` cu murmurul apei n instala]ii, ca o voce de om pe Sonata Lunii. S` nu mai vii, dac` ]ii la ea Caut` altceva Ridic` privirea spre mine [i sub monoclu ap`ru parc` lic`rul unei lacrimi, sau era efectul luminii. Sau era un efect optic, al banilor mei din buzunarul meu. Sau al zilelor acelea n care dramele se chirceau n melodrame, iar melodramele se lichefiau n cai verzi pe pere]i albi,

b`ligndu-se verzui pe zgura ro[ie. Sau, pur [i simplu, l stropisem n timp ce. Am r`mas la aceast` ultim` ipotez` ca la rima cea mai rar` [i mai nobil`. Veni iarna [i am ales con[tient meciurile de hockey, unde pariam singur, cu mine nsumi, n pustiul tribunelor unui proasp`t patinoar. Se juca un hockey prost, eram pu]ini, dar sta]ia de difuzare avea cele mai noi benzi din Bucure[ti, cu Yves Montand [i Maurice Chevalier.

Viciosul e cel care nu se poate opri. La vitezoman, de exemplu, \l vezi c` de[i intr` \n st\lp, este at\t de prins de volan, cu picioarele at\t de ad\nc \nfipte \n pedale, \nc\t chiar [i `ia de la desc`rcer`ri de-abia, de-abia reu[esc s`-l scoat` din ma[in`. Alin Ionescu

130

Moldova n-a fost a mea, ci a urma[ilor [i a urma[ilor urma[ilor mei, pe care vi-i prezint aici, cu milioanele!

{TEFAN DOMN CONDOM S~-N~L}~M!

VICIUL X

[ I A LT E V I C I I M I [ T O

DESP`DURE[TE

GRAFOMANIA

ROMNIA
FOAIE BADEA VERDE, MEU E

de Viorel MO}OC

M A G H I R A N ,
Diferen]a dintre un scriitor productiv [i un grafoman e talentul. Simenon, de pild`, a scris foarte mult, a avut c`r]i pe care le-a terG R A F O M A N minat \ntr-o vitez` greu de imaginat. Asta ca s` d`m numele unui scriitor. Grafomanii s\nt mult mai mul]i. Din fericire, r`m\n aproape anonimi. Din nefericire, se taie p`duri [i pentru ei. Un caz special, din frumoasa noastr` ]`ri[oar`, este unul numit Dumitru M. Ion, scriitor despre care se spunea c`, odat` cu \mplinirea v\rstei de treizeci de ani, semnase, deja, treizeci de c`r]i. Dac` nu cumva la treizeci [i cinci de ani avea treizeci [i cinci de c`r]i. Anul [i cartea, cu toate c`, probabil, p\n` nu a mers la [coal` nu scrisese nici o carte. A[a c` ritmul de scriere a fost mai mare dec\t o carte pe an. Nu mai [tim nimic despre Dumitru M. Ion, \nsurat cu poetesa v`tra[` Carolina Ilica. V` mai amini]i, probabil, de ea, este autoarea teoriei potrivit c`reia primul r`zboi din Golf a fost lansat pe 15 ianu-arie de r`uvoitorii care nu au vrut s` ne lase s`-l s`rb`torim lini[ti]i pe Eminescu! Revenim la Dumitru M. Ion: se vorbea c` ar fi ob]inut un post diplomatic prin Republica Macedonia. E bine, dac` e a[a, e un post lini[tit, nu foarte solicitant, are omul timp s` scrie!

G R A F O M A N I A S A L V E A Z ~ R O M N I A
Zicea [i tata Cehov. C\nd ]i se na[te un copil, ia-l, \mb`iaz`-l, \nf`[az`-l bine \n scutece [i, pe urm`, d`-i ni[te palme zdravene la fund, zic\ndu-i: Nu scrie, nu scrie, nu scrie!. Dac`, \n ciuda acestui tratament, micu]ul se va apuca de scris, nu mai e nimic de f`cut. Boala scrisului este o maladie mai devastatoare dec\t toate infec]iile din lume. Cei care am apucat s` trecem pe la vreun cenaclu sau doar am r`sfoit publica]iile literare centrale ori provinciale, da, [tim prea bine: romnul e n`scut poet, c`ci nu e om s` nu fi scris vreo poezie, m`car o dat, m`car o dat \n via]a lui Ie[ind \n \nt\mpinarea setei de exprimare liric` a popula]iei (de[i toat` lumea se pl\nge de foame [i de frig), ziarul Na]ional a venit cu o idee \ntru totul l`udabil` de ceva vreme, sub \ngrijirea lui Miron Manega, un col] de pagin` g`zduie[te rubrica {i eu [tiu s` scriu! Dac` [ti]i s` citi]i, merit`

135

s` arunca]i un ochi peste ea, din c\nd \n c\nd. Ve]i g`si texte demne de a fi re]inute nu numai de istoria literaturii, ci [i, de ce nu, de analele psihologiei sociale. De la de]inu]i g`zdui]i \n Penitenciarul din Baia Mare [i p\n` la o mam` cu doi copii din Bucure[ti, al c`rei so] nu poate fi momentan al`turi de familie, pe bune, Romnia \ntreag` vrea s` scrie. {i nu orice: Poezie! Temele abordate \n general s\nt, cum s` v` ziceam, a[a, simple, general umane. R`spunsurile la \ntreb`ri banale, de genul: Ce e via]a? Ce e omul? De unde venim [i \ncotro ne \ndrept`m?. Deloc \nt\mpl`tor, un angajat la uzina de autoturisme Dacia-Pite[ti 39 de ani, 14 ani de c`s`torie, un copil \n

clasa a cincea , dar [i o lucr`toare la o societate comercial` din Pa[cani 47 de ani, mam` a patru copii , s` nu v` surprind`, [i-au intitulat crea]iile la fel, absolut inspirat: Via]a. Dar s`-i d`m cuv\ntul mai \nt\i dlui Dumitru Cristian Graip` din Pite[ti: Nimic nu e mai sf\nt ca via]a, Ce pentru unii e ca ghea]a S` \nv`]`m ce-i drept, mila [i iertarea Apropiind dragostea [i \mp`carea E disperare, haos [i destin Nu mai doresc s` m` \nchin A[ vrea s` lupt [i s` omor Pe r`u s`-l prind [i s`-l dobor. O, via]` crud` [i nedreapt` Spiritual mai urc` o treapt`, S` simt lumina \ntunecat` Ce o p`trund cu a mea soart`. Domle, m` opresc oamenii pe strad` s` m`-ntrebe ce-a mai zis Alcibiade la rubric`. P`i, de unde s` [tiu?! le r`spund. Ce, eu am timp s` citesc toate prostiile pe care le scriu?!

Posesor al unui umor holocaustic, Corneliu Vadim Tudor nu mai [tie cum s` \mpace steaua lui David cu crucea. Crucea ro[ie.

136

Complet\nd, nuan]\nd, extrapol\nd, dna Dorina Ungureanu din Pa[cani \[i limpeze[te nelini[tile metafizice, \n acela[i registru liric, dar [i ontologic: Ce-i via]a asta oare E adev`r, minciun` Sau dragoste [i ur`? S\nt semne de-ntrebare {i eu a[ vrea nespus Acum la fiecare S` pot g`si r`spuns () Dar via]a e frumoas` {i trebuie tr`it` N-am s` m` las \nfr\nt` Precum este o creang` Atunci c\nd este rupt`. Pentru poetul de ziar, via]a ce m\ndru sun` acest cuv\nt! reprezint` \ntr-adev`r o valoare esen]ial`, la care autorul trebuie s` se raporteze ne\ncetat, mereu [i mereu. Uneori, \ns`, ghimpele \ndoielii p`trunde ad\nc \n carnea versului. Atunci apar, r`v`[itoare, \ntreb`rile. Apar, de exemplu, \n crea]ia dlui Florin Marinescu din Bucure[ti, intitulat`, original, A fi sau a nu fi. Cum ar veni: Cruzimea [i-a schimbat nuan]a Dar tot cruzime a r`mas M`-ntreb atunci: PLANETA TERRA Cu ce oare a progresat? De sabie sau de m`ciuc` Mureau femei, b`tr\ni, copii CIVILIZA}IA de-acuma Planeta poate nimici! Unde e oare \n]elepciunea Ce-o tr\mbi]`m ca-ntr-un bazar C\nd se lucreaz` zi [i noapte La arsenalul nuclear? De aici, din aceast` dureroas` [i perpetu` zbatere \ntre real [i ideal,

Domnule Ila[cu, permite]i-mi s` v` dedic o poezie patriotic` pe care-am f`cut-o chiar acum, pe loc. Na, c-am uitat-o! V` sup`ra]i dac`, \n schimb, v` recit dou` mai vechi, de acum un minut, deja intrate \n istoria literaturii?

Adrian P`unescu, un poet a c`rui greutate se va c\nt`ri [i postmortem tot \n viu \ntre imanent [i transcendent, se nasc tr`iri complexe [i sim]`minte profunde. Tulburat de zgomotul Universului, sufletul sensibil nu poate s` doarm`. Ca \n poezia Insomnie a dlui {erban M`rgineanu din Bucure[ti. De unde ne permitem s` cit`m: {i izolarea nop]ii te prinde ca un val, Exist` l\ng` tine [i micul animal, Ce completeaz` tihna [i lini[tea din cas`, Atunci c\nd te prive[te [i vrea s` te miroas`. Izbit` de valurile existen]ei, fiin]a individului se surp` \ncetul cu \ncetul. {i astfel se insinueaz` insidios sentimentul derizoriului. Cum se \nt\mpl` \n poezia De[ert`ciune a dnei Liana Cazacu, 42 de ani, absolvent` a Facult`]ii de Planificare [i Cibernetic` Economic` din cadrul ASE Bucure[ti. Zice a[a: Un pesc`ru[ b`tr\n ca timpul Pe pieptul meu a poposit, El m-a lovit u[or cu ciocul Spun\ndu-mi: Bine te-am g`sit! Cu ochii-i tri[ti, ad\nci [i sinceri |n ochii mei s-a oglindit, {i pribegia-i de o via]` |n trupul meu s-a risipit.

137

Ci noi, sincer, ce mai putem zice? Scrie]i, fetelor [i b`ie]ilor, scrie]i orice, scrie]i oricum, numai scrie]i poezie! Pentru c`, f`r` mi[to: mai bine scrii poezie la ziar dec\t s` dai la lume-n cap pe strad`. Cum zice [i dl. Niculae Gher`soiu, tot din Bucure[ti: }i-am scris mai ieri o poezie. De-atunci [i noaptea eu visez |n pagin` de ziar c` se va scrie Despre a mea frumoas` poezie. Deci putem pentru ca s` conchidem \n concluzie ni[te versuri care mul]i vor subscrie la ele: Ce-]i dorim noi ]ie, dulce Romnie? }ara mea de proz`, ]ara mea de r`u? Versuri \n ne[tire, mult` poezie! La at\tea strofe rime c`c`l`u!

Stones \[i fac vacan]a aici [i stau \n hotelul Babylon. Eu locuiesc la Calahonda, \ntr-o reziden]` a unui club britanic, pe Costa del Sol, \n Andaluzia, undeva \ntre Mlaga [i Gibraltar. Administratorul este un alcoolic sinistru [i m` invit` toat` ziua la barbecue. |l refuz politicos: thank you, Jack, noi, romnii, mnc`m doar carne crud`. H`ituim porcii, oile [i vacile pe strad`, le s`rim la beregat`, le sf[iem grumazul cu din]ii [i le bem sngele. Eu sunt vampir din Maramure[, Transilvania, du-te-n pizda m`-tii de be]iv, c`-]i sparg jugulara. A doua zi uit` tot ce i-am zis [i o ia de la cap`t. O trimite pe nevast`-sa, Iris, pe capul meu. O lungan` ciol`noas`, care \n tinere]e a fost stewardes`. M` aude vorbind \n spaniol` cu camerista, Pepa, [i iar`[i crede c` sunt argentinian. Nu, \i zic, sunt romn, canibal, minotaur [i vampir. Pasiunea mea este moartea. Fac ceva pe gr`tarele lui Jack. Pe terenurile lui de golf [i \n piscina

CORID` \N ANDALUZIA
de Cornel IVANCIUC
Am ie[it din mama, \n urm` cu 47 de ani. M` numesc Ivanciuc. Numele meu nu v` spune nimic. M` pasioneaz` moartea. Am tr`it lng` ea, am mncat \mpreun`, ne-am provocat reciproc, am dormit al`turi [i am supravie]uit unul celuilalt. La mine acas`, \n Maramure[, moartea [i via]a sunt tratate cu aceea[i m`sur`. Privite ca dou` jum`t`]i ale aceluia[i \ntreg. Cnd eram mic, mama m` tra la toate \nmormnt`rile. S` v`d moartea, \mi zicea ea. S` m` obi[nuiesc cu chipul ei. Acum sunt mare [i abia m` tr`sc de c`ldur`, pe str`zile ora[ului Mijas, din sudul Spaniei. Membrii trupei Rolling lui. Dac` m` mai pisa]i mult la cap, la noapte v` asasinez \n a[ternut. |i zic Pepei s`-mi aduc` sabia de corid` a nepotului ei [i v-o vr \n frunte la amndoi. Ol! Pepa este diminutivul lui Francisca. Nu m` \ntreba]i cum a devenit Francisca Pepa, pentru c` o s` v` r`spund c` habar n-am. Pot s` v` spun doar att, c` Pepa st` toat` ziua cu ochii pe mine, ca s` vad` cnd o s`-i fur lenjeria. A auzit de unde vin [i are nevoie de o dovad`, ca s` se conving` c` sunt un romn autentic. O dezam`gesc profund, dup` ce \i citesc gndurile. |i zic: Pepa, du-te dracului de hoa[c` p`roas`, eu nu sunt ho], ci criminal, ca voi, to]i spaniolii la un loc. Am venit acas`, la antrenament. Vreau s` beau snge de taur. Vreau s` v` iau fa]a. Vreau s` m` r`coresc. Vreau s` discut`m de la egal la egal, amical. Sunt minotaur din Maramure[. Mi-e cald. Mi-a intrat \n ochi Africa. Dup` mine or s` vin` culeg`torii de c`p[uni. O s`-i stor[easc` \n pumni s` le ias` sngele. Vreau snge. Mi-e sete, Pepa. Mar[ afar` [i adu-mi un pahar de ap`. Arre, mula! Ai un nume de catrc`, [i azi v`d via]a \n ro[u. D`-mi sabia lui Jos, nepotu-t`u, s`-]i rad jungla de pe picioare. Stnca Gibraltarului se vede de pe un deal acoperit de palmieri pitici, pe care m-am trt de dou` ori. Pn` \n Gibraltar sunt cam o sut` de kilometri. Gibraltar este un cuvnt arab [i \nseamn` Muntele lui Tarik, Gebel-at-Tarik.

138

La via]a lui, Tarik a fost un maur fi]os. De pe deal, v`d [i Mun]ii Rif din Maroc. E o senza]ie ciudat` s` vezi Africa din Europa. Ieri am fost \n Granada [i am tr`it o senza]ie [i mai ciudat`: l-am v`zut pe Virgil M`gureanu. Eu intram \n Alhambra, iar el ie[ea cu nevast`-sa de mn`. E de-a dreptul bizar s` m` \ntlnesc, tocmai aici, cu M`gureanu. |n arab`, M`gureanu nu \nseamn` nimic. |n basc`, de unde vine, cuvntul bizar \nseamn` b`rbos. Sunt un bizar sinistru. Am pl`nuit ani de zile s`-l elimin pe M`gureanu [i acum, cnd aveam ocazia s-o fac departe de SRI, intru \n Alhambra, \mbr`cat \n alb, ca un miel. |n arab`, Alhambra \nseamn` Palatul Ro[u, Al Qasar-alHamra. Ultimul emir care a tr`it \n palat, Boabdil, era nebun. {i-a omort toat` familia, \nainte de a fi dobort de g`rzi. {i el era pasionat de moarte. Cnd spaniolii au

p`truns \n ora[, maurii aproape c` n-au mai opus rezisten]`. Mie \mi place araba foarte mult. |mi provoac` o senza]ie pl`cut`, care \mi aduce aminte de sngele care glgie pe gtul unui taur r`pus de matador. Araba este o boal` de gt foarte aristocratic`, [i vjiala aia gutural`, care \mi \nf`[oar` barba cnd o vorbesc, m` excit`. |n spaniol` s-au p`strat 5.000 de cuvinte arabe. Petre Roman este un agramat. L-am \ntrebat odat`, \ntr-o emisiune \n direct, cum se zice \n spaniol` la lucern`, [i mi-a zis, senin, lucierna. }eap`! Se zice alfalfa, iar la lanul de lucern`, alfalfal. Rul care curge prin Mlaga se nume[te Guadalmedina. |n arab`, Wed-al-Medina \nseamn` Rul Ora[ului. Numele celebrului regizor Almodvar este tot arab, [i \nseamn` Cotul Rului, Almudawar. Azi sunt pentru a treia oar` \n Mijas. Ora[ul este o splendoare care \ngr`m`de[te cteva sute de cuburi albe la pieptul unui munte arid. Desear` merg la corid`. Coridele se ]in cu dou`-trei ceasuri \nainte de apusul soarelui. Biletul cost` foarte mult [i sunt trei tarife, acelea[i, \n toat` Spania: 30 $ la soare, 40 $ pe jum`tate la soare [i 50 $ la umbr`. Moartea unui taur cost`, ca [i via]a lui. Spaniolii sunt pasiona]i de moarte [i ar fi \n stare s` pl`teasc` pentru ea orict s` o vad` la fa]`. A[ putea s` v` fac capul mare cu sute de termeni de specialitate despre corid`, dar azi vreau s` v` cru]. Porecla mea este Pliantul cu Barb`. Stau cu ochii \n soare [i m` minunez de ct de fraieri sunt toreadorii `[tia. Ni[te amatori, ni[te pu]oi, cu aere de mae[tri. Jos, nepotul Pepei, este de plns. {ase tauri, [i de zece ori pe-attea rateuri, pn` ce-au reu[it s` le nimereasc` fruntea. Pentru taurul de corid`, \n spaniol` sunt zeci de denumiri. Merit` s` v` zic cteva dintre ele: fuego, burel, morlaco, cora-

139

co, bur, hosco, mozo, auroch, enemigo, galn, morito, bestia, macho, funo, jinjal, aguardiente. Bun`oar`, aguardiente \nseamn` ]uic`. |n fa]a mea, la umbr`, stau \ncremeni]i de oroare ciopoare de spectatori din ]`rile scandinave, care trec la amenin]`ri [i huiduieli. Nu [tiu cine dracu i-a chemat la un asemenea spectacol rezervat \n exclusivitate minotaurilor, dar dac` mai continu` mult s` boicoteze corida, jur s`-i tr`sc \n aren` [i s` le iau maul. Cu sabia lui Jos. Care \n tauromahie se nume[te estoque, care \nseamn` gladiol`, care vine de la gladium, care era sabia scurt` [i lat` a gladiatorilor. La sabie se mai zice acero, sable, tizona, hoja, filosa, alfanje, pincho, espusifa sau janr. Cei mai tari toreadori, la ora asta sunt a[a: Jesuln de Ubrique, cu 153 de coride, Enrique Ponce, cu 110 [i Espartaco, cu 100. Monitorizarea n-a f`cut-o mama, ci speciali[tii Marcelino Ortiz Blasco [i Jos Mara S o t o m a y o r, d e l a r e v i s t a L a Tauromaquia. Cele mai frumoase arene din Andaluzia sunt \n Sevilla, Plaza de la Real Maestranza, de la 1707, [i \n Ronda, La Real Maestranza de Caballera. Cnd am fost \n Sevilla, afar` erau 47 de grade [i babele le[inau pe str`zi, care sunt acoperite cu rogojini de trestie. M-am plimbat prin t`ria amiezii prin cartierul Triana, de pe malul drept al Guadalquivirului. |n arab`, Wed-al-Kabir \nseamn` Rul Mare. Este cartierul aristocra]iei gitane a toreadorilor din Andaluzia. Am intrat \ntr-o locand` obosit` [i mi-am comandat o farfurie de melci. Am comentat meciul de la televizor cu doi gitani b`trni [i am b`ut bere cu ei. M-am sim]it bine. Am rgit de pl`cere. Mi-am mai comandat o tur` de melci. Ronda e sus pe munte, sub Serrana de Ronda, pe buza unei pr`p`stii uria[e. Pe cealalt` parte, unde

ajungi peste cel mai \nalt pod istoric din Spania, se afl` cartierul maur [i palatul Mondragn. Arena este perfect`, iar stilul de corid` de aici se nume[te goyesco. Toreadorii au cele mai frumoase costume, trajes de luces, din epoca lui Goya. Arena din Ronda a avut \ntotdeauna oaspe]i celebri: Hemingway, Orson Welles, prin]ul Juan Carlos de Burbn, viitorul rege al Spaniei. |n Ronda am m\ncat o specialitate andaluz`, el rabo del toro, coad` de taur, care \n tauromahie este unul dintre cele mai importante trofee. Cnd am ie[it din mama, soarele m-a privit fierbinte \n ochi, [i \n ziua aceea a curs mult snge.

CONSPIRA]IA INVIDIO]ILOR
de Liviu MIHAIU
A trecut mult timp pn` s`-n]eleg cine este [i ct de periculos este un mnc`tor de c`cat. Cnd eram copil credeam c` un asemenea tip este o specie de ofticos care face o criz` ingenu` cnd vrea s` m`nnce o \nghe]at` v`zut`-n alt` mn`. Apoi, adolescent, am \nceput s` cred c` un copil cu trotinet` \l pr`[te perfid pe cel cu biciclet` pe motiv c` are minile murdare. Nu o dat`, cnd eram copil de [coal` nou`, aveam parte de b`t`i inexplicabile din partea unor tipi aparent puternici, care m` a[teptau pur [i simplu \n fa]a u[ii f`r` o s`n`toas` argumentare. Atunci am crezut c` e o chestie just for fun, dar niciodat` nu mi-a trecut prin capul `l` blond c` to]i cei care \mi montau a[a ceva aveau ceva \n comun: erau brune]i. |n liceu, un alt brunet, de familie bun` de-ast` dat`, mi-a regizat o treab` violent` in buda unei discoteci. Era ct p-aci s`-mi formez o p`rere gre[it` despre el, cnd un ro[cat de origine aromn` cu care vrcolacul s-a distrat la mas` pe seama mea a \ncercat s`-mi argumenteze sociologic distrac]ia: a vrut s`-]i arate cine-i [eful. P`rea o chestie a dracului de matur` [i interesant`. |ntmplarea n-am deslu[it-o nici pn`-n ziua de azi. Admit c` pe lng` faptul c` sunt blond mai am [i alte defecte dobrogene, darwiniene sau freudiene. Peste ani, mult mai trziu, cnd tr`iam al`turi de fl`c`i un pic mai cul]i [i trecu]i de prima tinere]e, a \nceput s` mi se-ntmple din nou. Paradoxul dracului este c` oamenii mari sunt mult mai la[i dect pu[tii `ia de cartier care m` trosneau la [coal`. Nu mai loveau cu pumnii [i cu picioarele. Ci altfel, mult mai dureros. Mncau c`cat. Suspectam c` deja e o chestie \ntre adul]i. Cu rivalit`]i organice de la femei. Sau pe baz` de status. Sau, dac` fac apel la documentarele ast`zi la mod` de pe canalul Discovery, c` e o lupt` pentru postul de mascul dominant; mascul alfa versus mascul beta. |ntr-o m`sur` sau alta, cam toate erau adev`rate. Dar la un moment dat am observat acela[i [i acela[i lucru. Majoritatea erau brune]i, \n timp ce eu eram acela[i blond suav din oglind`. Devenise o certitudine. Cu care, trebuie s` m`rturisesc, nu m-am \mp`cat de fel ca viitor intelectual. Era o explica]ie rasist`, deci insuficient`. A[a c` am \ncercat o cercetare \n leg`tur` cu dorin]a lor irepresibil` de a m` mu[ca de cur. |n al doilea rnd, am mai observat ceva: brune]ii mai aveau ceva \n comun, pe mine. De obicei, solidaritatea, fie ea [i de culoare, e o treab` \n

140

stare s` te-nduio[eze. Numai c`, pe-aceste meleaguri, oamenii nu se asociaz` prea des s` sape un pom pentru c` sunt prea tenta]i s` sape un om. E mult mai u[or s` faci r`u dect bine, tot a[a cum e mult mai u[or s` nu faci nimic dect s` faci ceva. Oamenii se adun` [i ]i-o fac aproape gratuit, de-ai dracului; e un altruism specific popoarelor f`r` dimensiune, f`r` menire aparte. Mai e o chestie de care trebuie s` ]ine]i seam` dac` vre]i s` v` feri]i de ace[ti vampiri ai c`catului: sunt foarte greu de depistat. Practic, sunt la fel ca ceilal]i, plng la filme, \[i iubesc nevestele, pun bani deoparte, sunt pudibonzi, se-nnobileaz` cu varii cauze; sunt scunzi sau \nal]i. Sunt banali \n exprimarea de zi cu zi, dar conspir`. |n schimb, mu[ca]ii nu trebuie deloc s` fie banali, e musai s` aib` succes [i un fund frumos. Mie unuia mi s-a spus \n fa]` c` am un fund frumos [i am avut de suferit din aceast` cauz`. Nu exist` colectivitate care s` nu con]in` o ga[c` de invidio[i plini de ca[ la gur` care s` nu-]i vizeze fundul, fa]a sau cariera. Pn` [i noi avem vreo doi \n redac]ie, foarte influen]i, pe care i-am deconspirat cu greu \n interiorul organiza]iei. Unuia dintre ei colegul meu, Cornel Ivanciuc, i-a promis o r`zbunare cultural` cu acoperire na]ional`: \n memorii. E o metod` de a-i amenda \n istorie, dar, de fapt, lor trebuie s` le sco]i din]ii ct mai repede, acolo, \n locul \n care ]i se-arat`. Filmele americane, \n afar` de propagand`, sunt \n acest caz necesare: te ajut` s`-i vizualizezi. Dac` r`mn singuri cu cineva, o lumin` verde li se aprinde instantaneu \n ochi, [i \ncep. S` m`nnce c`cat. Fi]i foarte aten]i, bun`oar`, la fizionomia lor cnd l`uda]i pe vreunul. Atunci pute]i s`-

i depista]i foarte u[or pentru c` le cade fa]a. Li se pr`bu[e[te spectral ca atunci cnd o mare nenorocire e pe cale s` li se \ntmple. Pn` [i pe cei consacra]i, dar mor]i, nu-i iart`. Altfel, \n prezen]a mu[ca]ilor, sunt de regul` politico[i [i fuduli. A[a se valorizeaz`. Un proverb evreiesc spune: Ce bine ]i-am f`cut de m` ur`[ti a[a de tare?!. Odat`, profesorul Jean B`lin mi-a povestit c` a \ncercat s` treac` o bab` strada. A luat o sumedenie de po[ete-n cap. O boieroaic` mi-a relatat cum \ntr-un sat a ie[it o \ntreag` revolt` cnd familia ei a donat ]`ranilor cte o vac`. Drept cine ne iei? Ce crezi, c` dac` ne da]i o vac`, ne cump`ra]i? Suntem s`raci, dar avem demnitate!. Po]i totu[i s`-i recuno[ti [i altfel: prin ceea ce nu fac. C`ci anumite lucruri nu le fac \n ruptul capului: nu ajut` pe nimeni dezinteresat, nu vorbesc de bine pe nimeni dintre cei care tr`iesc, practic` o fals` generozitate cu care-[i arvunesc indulgen]ele celorlal]i (nu v` l`sa]i p`c`li]i dac` dau bani la cer[etori, v` \mprumut` sau li se face r`u la vederea sngelui). Nu spun vorbe bune nim`nui dect din lingu[eal`. Boala asta a invidiei nu iart` nici o meserie, de la poe]i la vidanjori [i de la astronau]i la militanti[ti. Am v`zut morali[ti c`rora le str`luceau ochii \n momentul \n care devorau un gt, un suflet sau un cur de om adev`rat. Totu[i, dac` este o breasl` unde invidia este a doua natur` [i a doua profesie, atunci nimic nu este mai devastator dect o iubire sincer` \ntre actori. O teorie de ultim` or`, despre noi, romnii, mi-a parvenit la \nchiderea acestei scrieri de la un ambasador dintr-o ]ar` latin` sud-american`: V` cunosc foarte bine, sem`na]i uluitor cu noi, sunte]i antropofagi. {i eu care credeam c` noi suntem doar romni.

141

CUM AM C O N S U M AT COCA \N PER [I BOLIVIA de Cornel IVANCIUC


Plec din Nazca spre Cusco. Afar` sunt 40 de grade. Am venit \n Per din Chile, ca s` v`d liniile de la Nazca. Am \nchiriat un avion de la Aero Paracas [i am zburat trei sferturi de or`, la 1.200 de metri, peste linii, pentru 30 de dolari. R`mn la convingerea c` liniile sunt o hart` a cerului andin, \n care fiecare figur` de animal sau pas`re reprezint` o constela]ie. Pn` \n Cusco urmeaz` s` fac 20 de ore. Drumul a p`r`sit de[ertul [i urc` \n Cordiliera de Huanzo, din Anzii Occidentali, pn` la aproape 4.000 de metri. Se las` \ncet seara [i frigul a devenit p`trunz`tor. Intr`m \n Puquio, din departamentul Ayacucho. E prima a[ezare inca[` mai mare. Autobuzul opre[te o jum`tate de or`. P`trund \n locanda ad`postit` sub un [opron din adobes, cum se numesc chirpicii \n spaniol`, [i \mi comand un ceai, ca s` m` \nc`lzesc. Sunt \nconjurat de mai multe indience care vnd choclo. |n quechua sau quishwa, limba inca[`, este numele porumbului din Anzi. {tiuletele nu e mai lung de o palm`, iar boabele, de dimensiunile unei cire[e, sunt complet albe. Coloni[tii spanioli l-au botezat porumb regal. Inca[ii \l consum` fiert [i nes`rat, \mpreun` cu o bucat` de brnz` de lam`. A[a am s`-l m`nnc [i eu, peste tot \n

Per, timp de aproape zece zile. Un [tiulete cost` cincizeci de centavos, echivalentul a cinci mii de lei romne[ti. Cel mai spectaculos este porumbul violet, el maz moreno, din care se prepar` berea inca[` pentru ceremonii [i ofrande, la chicha morena. O bab` vinde ceai, \n sticle de Inka Cola. M` strig` s`-l cump`r. Toma una hierbita, to: ia o ierb[oar`, unchiule. O \ntreb din ce este f`cut. Din sfnta noastr` coca, \mi zice. Va fi prima dat` cnd voi bea infuzie din frunze de coca. Mai apoi, \n Cusco, voi mesteca frunzele f`r` de care este imposibil s` tr`ie[ti, s` respiri, s` te mi[ti \n voie [i s` munce[ti la peste 3.000 de metri. Autobuzul pleac` mai departe, despicnd noaptea andin`. {oferul mestec` frunze \ntruna [i conduce ca un dement. Drumul se ca]`r` pe buza unor pr`p`stii \nsp`imnt`toare. Suntem pe cump`na apelor, dintre izvoarele fluviilor scurte, care se vars` \n Pacific, Ingenio, Acari [i Yauca, [i cele ale rului Apurmac, care formeaz`, \mpreun` cu Urubamba, bra]ul sudic al Amazonului, numit Ucayali. Bra]ul de nord se formeaz` \n Ecuador [i se nume[te Maran. Ucayali se une[te cu Maraonul la Iquitos, \n selv`, [i formeaz` Amazonul pe teritoriul Perlui, \nainte de intrarea \n Brazilia. Trecem pe sub vrful Pallapalla, de peste 5.000 de metri. |mi va fi imposibil s` adorm, din cauza frigului. Indienii stau \nfofoli]i \n p`turi de alpaca. M` conversez cu minerul Seplveda, care c`l`tore[te cu so]ia [i cei trei copii. Vine de la Lima [i pleac` acas`, la Abancay. {tie surprinz`tor de multe lucruri despre Romnia. A auzit de Constantinescu [i Iliescu. Este comunist, ca majoritatea inca[ilor din Per, care vorbesc quechua, \n propor]ie de 18 procente. Zona Abancay [i Ayacucho este fieful gherilei maoiste Sendero Luminoso, C`rarea Luminoas`. Autobuzul ajunge \n Abancay la trei diminea]a. O avers` rebel` a distrus drumurile. Gr`mezi uria[e de aluviuni acoper` carosabilul. {oseaua coboar` pe rul Pachapacha, care se vars` \n Apurmac. Cnd se va lumina de ziu`, voi vedea c` rul a rupt, practic, o jum`tate de drum \n lung, pe mai bine de doi kilometri. Ma[inile care circul` pe contrasens fac cozi uria[e, \n locurile ceva mai largi, [i a[teapt` s` le vin` rndul s` traverseze. De o parte

142

[i de alta, Cordiliera Vilcabamba \[i r`sfir` vrfurile de peste [ase mii de metri, care apar [i dispar din cea]`. La o curb`, un torent adnc de peste un metru a distrus complet drumul. Ma[inile mici s-au oprit neputincioase. Plou` \ntruna, \n rafale. Cea]a se r`sfir` fantomatic peste crestele coniferelor din neamul araucariei. {oferul \[i face avnt [i taie torentul \n vitez`. Apa p`trunde \n autobuz, dar ajungem pe partea cealalt`, pe jum`tatea de drum intact`. Vom circula pe por]iuni de jum`t`]i de drum, pn` la Cotabamba, [i abia spre Anta, unde urc` spre Cusco, va reveni la normal. M` cazez, beau infuzia de coca cu care m` serve[te directorul hotelului [i ies \n ora[. La primul col] de strad`, \mi cump`r frunzele, pe care n-o s` le mai scuip din gur` dect noaptea. O pung`, de peste dou` sute de frunze, cost` un sol, echivalentul a 10.000 de lei. Gustul lor e amar, iar forma [i dimensiunea sunt aproape ca ale unei foi de laur, mai alungite. Efectul lor este rapid, [i primul lucru pe care \l consta]i este c` \]i regleaz` respira]ia. Numele inca[ al ora[ului este Qosqo, Ora[ul Pumei. El a fost consacrat Constela]iei Pumei de pe cerul austral [i a fost capitala imperiului Inca, Tawuantinsuyu. Ollantaytambo a fost \nchinat Constela]iei Lamei, iar Machu Picchu, Constela]iei Condorului. Cusco ocup` fundul unei v`i, \ncepnd de la 3.400, din Huran Qosqo, ora[ul de jos, pn` la 3.800 de metri, \n Hawan Qosqo, ora[ul de sus. F`r` frunze, ai senza]ia c` te sufoci [i c` nu-]i mai ajunge aerul \n pl`mni. Frunzele de coca se mestec` cu un bol preparat din cenu[a unor plante, printre care [i chinina. |n limba inca[`, bolul se nume[te llipta.

Calciul din cenu[` ajut` la eliberarea celor 14 alcaloizi con]inu]i de plant`, mai pu]in a moleculelor de cocain` care sunt par]ial distruse. Se mai elibereaz` caroten, thiamin`, riboflavin`, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, aluminiu, bariu, stron]iu, bor, cupru, zinc, mangan [i crom. Toate sunt tezaurizate \ntr-o singur` frunz`, al c`rei revers este unul dintre cele mai sinistre droguri. Numele [tiin]ific al cocainei este benzoil-metil-ecgonina [i ea a fost izolat`, \n 1860, de chimistul A. Niemman. Plou` moc`ne[te. Urc [i cobor \ntr-o veselie pe str`du]ele [i pie]ele cu nume inca[e: Pumacurco, Hatun Rumiyoq, Inka Roca, Limaqpampa. Ajung la Sacqsayhuaman, fort`rea]a sacr` a inca[ilor, cea mai mare din Americi, care

se traduce Capul pumei. Coca \]i relaxeaz` diafragma, are efect vasodilatator, \]i astmp`r` setea, senza]ia de frig [i foamea [i numele ei vine din limba aymar, vorbit` \n Bolivia, \n care \nseamn` iarb`. Este folosit` ca leac pentru durerile de cap, afec]iuni ale gtului, probleme de stomac [i, mai ales, pentru combaterea r`ului de munte, soroche, din zonele \nalte. Cataplasmele sunt folosite pentru lecuirea reumatismului [i a luxa]iilor. |n Per, este cultivat` sub

143

control guvernamental, \n Valle del Apurmac, pe 10,000 de hectare, [i \n Alto Huallaga, pe 14.700 de hectare. |ntreprinderea Na]ional` ENACO SA, care comercializeaz` coca pentru industria farmaceutic`, recunoa[te c` \n Per exist` 60.000 de hectare de coca, numite cocales, care produc 30.000 de tone de frunze. Dintre acestea, doar 3.000 de tone ajung pe pia]a consumatorilor de frunze, chacchado, 5.000 de tone sunt folosite \n industria farmaceutic`, iar 22.000 iau o destina]ie necunoscut`. Conform datelor Serviciului de Informa]ii al For]elor Armate, narcotrafican]ii au stabilit leg`turi cu Sendero Luminoso, care ar de]ine peste 300 de laboratoare clandestine \n Per. Am v`zut arbustul de coca \ntr-un singur loc, la Machu Picchu, pe o teras` ornamental`, la 2.290 de metri. Avea doar dou` frunze. Eforturile inca[ilor de a-l aclimatiza la o asemenea altitudine au e[uat. Planta nu cre[te la mai mult de

1.500 de metri [i se cultiv`, \n mod predilect, pn` la 500 de metri. Numele ei [tiin]ific este Erythroxylon coca sau Huanuco Coca. Frunzele se recolteaz` de trei ori pe an: \n martie, \n iunie [i \n intervalul octombrie-noiembrie. A fost cultivat` de preinca[i, \ncepnd cu 4.000 de ani \n urm`. |n epoca imperial` inca[`, consumul ei a fost ra]ionalizat. |n cea hispanic`, s-a considerat c` este o iarb` dr`ceasc` [i a fost interzis`, pn` cnd spaniolii [i-au dat seama c` indigenii nu mai dau randament, la peste 3.000 de metri, [i au reintrodus-o, pl`tindu-i pe sclavi cu frunze. Ast`zi, consumul ei a crescut de peste 30 de ori, iar savan]ii consider` c` popula]ia inca este dependent` deja de coca. Scepticii \l definesc ca pe un viciu. Antropologii sunt de p`rere c` popula]ia inca ar degenera dramatic dac` ar fi privat` de consumul de coca. Un kilogram de cocain` se ob]ine din procesarea unei tone de frunze de coca. Procesarea este laborioas` [i necesit` o mul]ime de precursori: carbona]i, benzin`, acid clorhidric, acid sulfuric, permanganat de potasiu, amoniac, aceton` [i eter, pentru prepararea pastei de baz`, care este clorhidratul de cocain`. |n Bolivia, la Copacabana, pe malurile lacului Titicaca, vr`jitoarele aymar m-au reanimat cu frunze de coca. Am urcat la 4.000 de metri, \ntr-un loc care se nume[te La Horca del Inca, Spnzur`toarea Inca[ului. Am g`sit o plant` care sem`na cu afinul. Am mncat doi pumni s`n`to[i de fructe. Dup` dou` ore, m-a luat r`ul. Se \ngna ziua cu noaptea cnd am intrat \n a[ezare. Am avut senza]ia c` mi se umfl` capul. Mi s-au \mpleticit picioarele [i am le[inat \n mijlocul uli]ei. M-am trezit \ntr-o locand`, cu o cea[c` de infuzie de coca turnat` pe gt. Timp de patru ore, n-am v`zut absolut nimic [i n-am putut s` m` mi[c. Eram complet paralizat. M` otr`visem cu planta macha-macha, care con]ine cumarin` [i seleniu. M-au salvat, de la o hemoragie intern` sau de la o moarte prin como]ie, frunzele de coca.

144

V I C I U L E O CHESTIE R E L AT I V ` interviu cu Nicu COVACI


Rep. : Ce \nseamn` pentru tine un viciu? E[ti de acord cu accep]iunea biblic` de p`cat? N.C. : |n primul rnd, pentru mine nu exist` biblie [i deci accep]iunea biblic` nu m` interesez`. Viciul este o chestie relativ`. Viciu \n sensul negativ ar fi un obicei care s`-]i produc` r`u la un moment dat, care s` fie \mpotriva ta, dar, ca obicei, nu am nimic \mpotriv` poate s` fie orice. Fiecare are un hobby \n]elegi ce vreau s` spun. Rep. : Care crezi c` sunt viciile la romni? }i se par romnii un popor vicios? N.C.: Nu viciile la romni sunt de alt` natur` faptul c` sunt mincino[i, la[i [i tr`d`tori nu ]ine de vicii, asta ]ine de mentalitate [i de structura intern`, din p`cate. Cocoa[a romneasc`, mai rea dect la c`mil`, este cea care ne poart` [i ne prezint` \n lume [i, din p`cate, cu asta am pierdut foarte mult. |ncercnd pe moment s` solu]ion`m o chestie f`r` mari eforturi, prefer`m s` min]im, s` fur`m [i ne ascundem dup` deget. Astea-s vicii. Rep .: Tu e[ti dependent de ceva anume? N.C. : Fiecare e dependent de ceva. Eu am c`utat s`-mi p`strez independen]a, cel pu]in social`, de aceea, poate, nu am o familie, nu am un copil ca s` pot s`-mi exercit meseria. Pentru un muzicant, \n momentul \n care are nevast`, copil

are obliga]ii [i dac` \ncepi s` faci asta din obliga]ie, din necesitatea de a exista, nu mai este art`. Atunci faci asta ca s` c[tigi bani [i ast`zi pentru a c[tiga bani se face totul. La ora actual` nu se produce art`, se produc bani, din p`cate. Rep. : }i s-a \ntmplat s` depinzi de o femeie? N.C. : S` depind nu. S-a \ntmplat s` m` ata[ez. Am avut partenere de via]` chiar pe perioade mai lungi. Dac` exist` o anumit` armonie [i o anumit` comunicare de idei la acela[i nivel, atunci parteneriatul are o [ans`, pentru c` exist` o stimulare reciproc` [i ai spatele asigurat. Dar mai mult, restul este sex [i sexul este sport. Rep. : Deseori rockerii sunt v`zu]i ca ni[te vicio[i. |n viziunea ta, este adev`rat acest lucru? N.C. : Romnii zic rocker la amatorii de muzic` rock. |n estul Europei, rocker este un membru al unui club de motocicli[ti. Ei sunt un fel de haiduci moderni, care \[i fac via]a a[a cum vor ei, nu ]in de legi, nu ]in de nimic fac cum vor ei. Sigur c` de multe ori acest lucru denatureaz` \ntr-un haos. Deci pentru mine a fi rocker \nseamn` a fi un om independent, un haiduc modern. Eu am avut c]iva ani \n Germania \ntr-o trup` foarte dur`, trebuie s` recunosc, foarte rea, jum`tate erau la pu[c`rie, jum`tate erau liberi ie[ea jum`tate [i intra cealalt` jum`tate. Nu prea ]ineau de reguli de circula]ie [i de existen]a social`, politic` dar aveau totu[i un moral al lor. Deci eu, pentru prima oar`, \n Germania, [i nu \n Romnia am \nv`]at ce \nseamn` unul pentru to]i [i to]i pentru unul [i pentru asta le sunt foarte recunosc`tor. Rep. : Ce bei de obicei la o petrecere? N.C. : Eu n-am fost b`utor. Eu abia la 21 de ani am b`ut primul meu whisky, dup` care am luat-o foarte tare, de am ajuns \n 2-3 ani s` beau sticla de whisky, sticla de Campari deodat`. M-am specializat, la ora actual`, trebuie s` recunosc, pe whisky bun. Prefer s` beau pu]in [i bun dect mult [i prost. Rep. : }i s-a \ntmplat vreodat` s` \ntreci m`sura la b`ut? N.C.: S-a \ntmplat. Am fost \n Italia, unde am f`cut ni[te cuno[tin]e speciale. Mi-a fost extraordinar de r`u. M-a salvat prietena mea cu care eram atunci. M-a bagat \n cad`, a dat drumul la ap` rece [i m-a ]inut acolo pn` m-am \nverzit. {i asta m-a salvat, c` altfel intram \n com`. Deci mi s-a \ntmplat [i asta. |n general, st`pnesc foarte bine alcoolul. Pot s` beau [i o sticl` de whisky f`r` s` fac urt, dar \n ultima vreme nu am mai avut nici ocazii. Ocaziile, bucuriile mari au fost pe vremuri. |n ultimii 10 ani nu prea am avut bucurii mari, de[i ar fi trebuit s` m` bucur, s` m` pot \ntoarce acas`.

145

Rep. : Cnd erai tn`r, colegii \]i spuneau no smoking, no drinking, no fucking N.C.: S` zicem c` eram mai discret dect ceilal]i asta e tot. {i le-am demonstrat c` pot s` beau mai mult, c` am [i mai mult exerci]iu

dect ei [i c` cu drogurile nu fac nimic. Eu am avut o gr`mad` de prieteni care veneau din Olanda, Germania, Norvegia, Suedia, de vreo 4-5 ori pe an, [i care ne aduceau de toate. Deci pot s` spun c` le-am \ncercat pe toate \n via]a mea, dar nu a r`mas nimic. O friptur` bun`, o bere bun` [i att. |mi aduc aminte cnd am ajuns \n Germania cei de aici, prietenii care ne a[teptau, care [tiau despre ce e vorba c`ci totul era secret, iar \n momentul \n care a ie[it treaba s-a f`cut un chef gigantic, la o prieten` de-a noastr` care ne-a ajutat foarte mult, unde a venit jum`tate din ora[, muzican]i, m` rog au \nceput s` dispar` dup` cteva ore de b`ut [i de cntat disp`reau prin col]uri, pe sub mese, pe sub

scaune. Pe mas` era un fel de cozonac mare eu pn` s` ajung la cozonac am mncat de altele, fripturi, [i beri, [i whisky st`team cu sticla de whisky lng` mine [i la un moment dat m-am trezit c` sunt singur, cntam la chitar` pe la trei, mi s-a f`cut foame m-am dus la frigider nu mai era nimic [i m-am apucat s` m`nnc [i eu cozonac [i am tot mncat [i am mai tras whisky [i am mai cntat din nou la chitar` de unul singur [i a \nceput s` se lumineze de ziu` casa era plin`, n-aveai unde s` te pui pe jos, c` erau to]i ca dup` cutremur [i fata care era pe sub mas` \ntinde mna a[a \n sus [i \ncepe s` pip`ie pe mas` [i pip`ie, pip`ie [i nu g`se[te nimic \n farfurie dup` aia s-a trezit a s`rit \n sus. zic: \mi pare r`u, [tii mi-o fost foame, \n frigider n-am g`sit nimic, am mncat pr`jitura gagica: [i? [i? zic: ce [i? [i? [i? [i se duce s`-i scoale pe to]i `ia cic`, b`, `sta o mncat tot cozonacul [i s-au sculat `ia [i au venit la mine [i to]i m` \ntrebau: [i? [i? ce [i? p`i, b`era plin cu ha[i[ [i nu mai [tiu ce [i tu nimic? A[a s-au sup`rat `ia, c` n-au mai vrut s` m` mai vad` niciodat` . Rep. : {tiu c` tu ai scris o carte: Phoenix , \ns` eu Cum ]i-a venit ideea? N.C. : De fapt, nu se nume[te a[a. |ns` eu a ad`ugat cineva care a f`cut o mare gre[eal` [i m` mir c` editura a fost att de neatent` sau r`u inten]ionat` s` lase acel \ns` eu. Din p`cate, sunt foarte mul]i care citesc doar titlul [i nu ajung nici pn` acolo \nct s` citeasc` acel moto: \ns` eu, pasere de neam [i de minte proast` fiind, pentru c` nici \n carne vreo dulcea]`, nici \n pene vreo frumu[a]` port, mai mult a gr`i nu pociu, nici se cuvine, atta doar, ct am [tiut [i-am crezut. Aceea din prostia inimii gr`it-am, iar giudecata fie a \n]elep]ilor, luat din Cantemir, nu va \n]elege niciodat` c` aici e vorba de Phoenix [i nu de \ns` eu, ca [i cum ar fi vreo diferen]` \ntre mine [i Phoenix. Phoenix sunt eu, deci nu poate fi \ns` eu lucru care mi-a adus foarte multe greut`]i [i lumea m` acuz` pe chestia asta [i ast`zi. Rep. : Dar totu[i de ce ai sim]it nevoia s` scrii cartea asta? N.C. : S-au \ntmplat a[a de multe lucruri \n forma]ia Phoenix, care sunt simbolice o forma]ie de b`ie]i de liceu, crescu]i f`r` tat`, pentru c` \n forma]ia ini]ial` nici unul dintre noi nu avea tat`, ne-au crescut doar mamele, lucru care pe undeva ne-a dat o anumit` libertate [i ne-a dat [ansa s` ne afirm`m singuri. Deci am fost ni[te b`ie]i care foarte repede au ajuns s` tr`iasc` pe picioarele lor. De exemplu, eu, la vrsta de 16-17 ani, c[tigam deja de trei ori mai mult dect maic`-mea. Sunt ni[te lucruri deosebite care s-au \ntmplat [i voiam ca lumea s` [tie adev`rul, legendele s` nu fie false nu m-ar bucura o legend` fals`, a[ vrea ca lumea s` [tie adev`rul, cei care ne apreciaz` s` ne

146

aprecieze pentru ceea ce suntem, nu pentru ceea ce nu suntem. Eu am mari greut`]i cu scrierea volumului II, pentru c` a[ nimici ni[te legende foarte frumoase care s-au instalat \n capul fanilor, pentru c` a[a au vrut ei, nu pentru c` a[a stau lucrurile [i m` tem c` voi dezam`gi pe foatre mul]i, dar cartea trebuie scris` la fel de sincer ca [i prima carte. Cteva capitole din volumul II a u a p ` r u t c h i a r \ n t r- u n u l d i n Almanahurile Academiei Ca]avencu. R e p . : Ai putea s`-mi poveste[ti cteva \ntmpl`ri memorabile? N . C . : |mi amintesc c` la un moment dat ne-am retras cu to]ii pe Semenic pentru c` voiam s` fugim de tensiuni, de probleme ne-am dus cu toat` instala]ia acolo [i am stat vreo patru luni sus, unde am cunoscut un individ ce s` spun cu dou` capete mai mare dect mine [i de dou` ori mai lat \l chema Adolf un urs de b`rbat [i eu f`ceam tot felul de sporturi, f`ceam [i yoga, f`ceam [i karate da el m-a impresionat [i la un chef, c` b`iatul [i bea pe rupte, cnd eu deja consumasem o sticl`

de Campari aproape toat` [i el ni[te sticle de ]uic` la un moment dat \i zic: b`, tu e[ti a[a de voinic, dar e[ti \ncet, uite, eu sunt iute, pot s` dau 300 de lovituri pe minut pot s`-mi pun piciorul dup` cap Iar el: ``````? cum faci asta? Eu eram \mbr`cat \n jean[i, cu cizme [i eram [i beat pun mna pe piciorul drept [i mi-l trag s`-l pun dup` gt face poc! [i \n secunda urm`toare am le[inat. Deci mi-am rupt singur piciorul cu mna a ie[it peroneul din \ncheietur` [i st`tea a[a afar` prin piele c` se vedea. Tipu a stat ce-a stat, o v`zut c` zac [i m-o l`sat acolo o fi crezut c` e vreun sistem de adormire urgent`. M-am trezit cnd au venit b`ie]ii [i m-au ajutat s`-mi dau cizmele jos, s` m` dezbrac am v`zut cum st` osu afar` [i mi l-am pus \napoi cu mna mea deci mi-am pus piciorul la loc cu dureri, cu nu [tiu ce dar bine\n]eles c` nu puteam s` m` duc nici la toalet` vreo dou` s`pt`mni vai de capu meu! |ns` mi s-a reparat [i uite c` pot [i ast`zi s` fug. Rep.: Ce ingrediente nu trebuie s` lipseasc` niciodat` de la o super-petrecere? N.C. : E o chestie foarte relativ` niciodat` nu trebuie acelea[i ingrediente, depinde de conjunctur`, nu exist` reguli [i asta-i frumos nu trebuie s` vii cu nimic, important e s` ai voie bun`. Rep.: Care este spiritul petrecerilor Phoenix? N.C.: La Phoenix petrecerile erau o chestie pu]in special`, pentru c` noi, fiind constrn[i din toate p`r]ile, [i la [coal`, [i pe strad` eram v`zu]i urt, noi \ntre noi puteam s` ne d`m drumul [i s` sc`p`m de tot ce am acumulat \n timpul zilei era un fel de deta[are, de desc`rcare. Sigur c` multe desc`rc`ri erau foarte energice [i se s`rea calu \ntr-un fel, dar au fost s`n`toase pentru c` dac` cineva tot \nghite, \nghite, la un moment dat se pr`bu[e[te [i trebuie s` dai din tine ce acumulezi. Chefurile erau f`cute \n ciuda domniei, \n ciuda [efilor, \n ciuda comuni[tilor, \n ciuda poli]iei, \n ciuda tuturor celor care erau contra noastr`, \n ciuda tr`d`torilor, prtorilor [i informatorilor. Le f`ceam cu o bucurie! Un fel de haiducie modern`, ne bucuram s` fim \n ilegalitate, pentru c` atunci cnd \]i reu[e[te ai motiv s` te bucuri. Deci petrecerile erau pu]in speciale, nu erau petreceri a[a: uite c` au

147

venit ni[te gagici uite, hai s` bem, hai s` ne sim]im bine erau o refulare. Rep.: Ce bei de obicei la o petrecere? N.C.: Bere [i whisky cam astea sunt b`uturile mele rar beau un vin ro[u. Pe vremuri nu exista vin ro[u bun \n Romnia, era dulceag, era f`cut cu tot felul de chestii, te durea capu. Ast`zi au ap`rut ni[te vinuri bune, dar spre ru[inea noastr` au venit ni[te str`ini s` ne \nve]e cum s` facem vin, din strugurii no[tri. Rep.: Avnd \n vedere c` stai \n Spania cam ce se bea pe acolo? N.C.: Superrano, un fel de coniac ieftin, care se pune \n cafea se face un Carajillo, care e jum`tate espresso, jum`tate coniac, cu patru boabe de cafea \n`untru [i o felie de l`mie, care te face rachet` dac` ai b`ut una din asta, chiar c` e[ti rachet` te sui pe peretele drept. R e p . : Cum sunt petrecerile din Moraira, cu localnicii de acolo? N.C.: Pe mine m` iubesc `[tia c` \s mai deschis, nu sunt tipul de turist care pl`te[te s` fie distrat sau s` se simt` bine. Eu m` [i pricep la fripturi, m` pricep la pr`jit, la f`cut foc [i sigur c` localnicii se prind la faza asta. C` ei fac, ei [tiu ce lucruri au bune, dar sunt mhni]i c` turi[tii nu [tiu s` aprecieze ca lumea. Or, de exemplu, aici este un lan] de mun]i care se frnge direct \n mare. Cnd merg spre munte, acolo este un restaurant, pe care l-am descoperit acum vreo 7 ani. St`tea \n fa]` un individ, un mo[ cu un singur dinte \n gur` [i cu o chitar` Pe o scndur` care atrna \n jos Restaurante [i c`dea scndura aia, ]i-era fric` c`-]i pic` \n cap, \ns` ]`rani spanioli adev`ra]i ei g`teau pentru ei [i-]i d`deau [i ]ie eee [i cnd am cerut s`-mi fac` o friptur` [i mi-au

dat un iepure, am crezut c` nu mai plec de acolo. M-am pus [i eu s` g`tesc ni[te chestii le-am ar`tat cum facem la noi, le-am povestit cum punem oaia \n vin cu ceap` [i usturoi. La un moment dat, i-am luat chitara mo[ului [i am cntat [i eu cteva din astea spaniole [i de-atunci nu mai scap de fiecare dat` cnd m` duc acolo, \mi pun chitara \n mn`. Mo[u a murit \ntre timp, dar chitara st` \ntr-un loc special [i numai eu am voie s` m` ating de ea. |ntr-o zi, mergnd acolo cu o ga[c` de polonezi tot a[a un chef din `sta mare, afar` pe o teras` unde e o pr`pastie \n jos [i vezi pn` \n orizont marea [i \n dreapta vezi mun]ii cu pr`p`stii e de vis {i stnd noi la mas`, la un moment dat vin trei mercedesuri din `stea negre ultimul r`cnet se dau jos ni[te indivizi cu p`l`rii cu boruri mari, \mbr`ca]i \n negru, c`m`[i albe [i cu ni[te tocuri de instrumente \n mn`, cum vezi numai \n filmele alea cu gangsteri, cnd se preg`tesc s` sparg` o banc` v`d c` se dau `ia jos, \l \nconjoar` pe mo[ [i \ncep s`-l pupe uite, b`, ce cuno[tin]e are mo[u mafia Au intrat in colib`. Se \nserase, a[a c` am intrat [i noi. La alt` mas` erau ace[ti trei domni, care au deschis cutiile [i au scos ni[te chitare [i au cntat \mpreun` cu mo[u zic: uite, b`, `[tia \[i permit s` angajeze forma]ie s` cnte pentru turi[ti Am mncat ce am mncat, am [i b`ut [i la un moment dat am hot`rt s` plec`m. Unul dintre polonezi zice: hai s` d`m ceva [i la muzican]i, c` ne-au \ntre]inut pn` acuma. Am adunat ni[te bani [i m` duc la ei: dac` nu v` sup`r`m, noi vrem s` v` onor`m, c` ne-a]i \ntre]inut s-au uitat la mine, s` m` m`nnce zice: Domle, eu sunt avocat, `sta este dentist, cel`lalt este nu [tiu ce noi venim aici s` cnt`m numai de dragul mo[ului. Rep.: Revenind la plaiurile noastre, cum e treaba cu petrecerile voastre de pe Semenic? N.C.: Da noi aveam o vil` a noastr`, pe care ne-au dat-o cei din sta]iune [i \n general, cnd eram \n turneu, ni se d`dea \n hotelul respectiv un etaj \ntreg, unde nu mai primeau turi[ti pentru c` era circu de pe p`mnt adic` s`reau \n pu]a goal` din u[` \n u[`, [i pn` jos la recep]ie. La un moment dat am avut un tip care ne c`ra sculele, unul mare, handbalist cunoscut, s-a dus jos la recep]ie s` \ntrebe dac` nu mai au ceva de b`ut s` le[ine recep]ionista! Rep.: N.C.: Cnd am ajuns \n Germania, eu am \nchiriat o vil` mare \n care f`cusem [i o sal` de repeti]ii. La repeti]ii bine\n]eles c` se bea non-stop. Noi aveam

148

un camion care st`tea \n fa]a casei era iarn` [i a venit un prieten de la alt` forma]ie: m`i Nicu, nu-mi \mprumu]i [i mie cheile, c` am de c`rat ni[te scule [i eu: poftim cheile, du-te! dup` un sfert de or` se \ntoarce: b`, eu nu pot s` pornesc fiind frig, diesel-ul porne[te mai greu [i zice el: eu sunt cu mercedesul aici, hai s` te trag [i porne[te-l tu m` sui \n camion deci eu nu aveam carnet de conducere la ora aceea eu conduceam [i \n Romnia f`r` carnet [i am condus [i \n Germania un

[i el trecnd de pod, \n partea cealalt` v`d c` vin dou` ma[ini s-a dat imediat la dreapta eu ce s` fac acuma? a pornit motorul dau gaz! Rup cablul [i o iau la stnga prin fa]a celor doi care veneau \n sus [i am intrat \n prima str`du]` stnga da r`m`sesem cu volanul pe stnga pn` s` \ntorc volanul \napoi, am intrat printr-o gr`din` [i pe urm` direct \n buc`t`rie la ni[te am`r]i care mncau spaghete s-au uitat cu ni[te ochi la mineee! m-am dat jos [i le-am zis c` vin cu b`ie]ii v` repar`m tot aici, v` facem cl`direa [i mai frumoas` dect a fost aaaa! voi sunte]i muzican]ii `ia de sus de acolo? m` rog, ei au fost doar surprin[i, da nu sup`ra]i, sau s` cheme poli]ia eu dau s` m` sui \n camion [i de sus, din vecini, o nem]oaic`: Am chemat poli]ia! Am chemat poli]ia! S` nu fugi de acolo! Stai acolo! Am l`sat camionul [i m-am dus pe jos acas` Dup` cteva minute a venit poli]ia: cine a condus camionul? B`ie]ii to]i dau din umeri, ce s` zic: eu! P`i, cum s-a \ntmplat? P`i, uite! P`i, bun, d`-mi actele! zic: n-am acte cum n-ai acte? p`i, da cum conduci? ai b`ut? ce bem noi la repeti]ii [i chiar ai

an de zile f`r` carnet [i m` sui la volan, `sta m` trage [i la un moment dat am ajuns la un pod `sta m` trage sus pe pod [i sus porne[te motorul Eu eram \n viteza a doua. El semnalizeaz` stnga Camionul nostru, fiind mai vechi, avea un mare joc de volan, trebuia s` \ntorc de multe ori pn` s` \nceap` s` schimbe direc]ia, [i am [i \nceput s` \ntorc stnga de volan

b`ut? Da! m-o dus la spital s`-mi fac` nu [tiu ce teste: stnga, dreapta, cu spatele, cu fa]a dumneata n-ai b`ut! De ce spui c` ai b`ut? nene, am b`ut, \]i spun eu c` am b`ut nu [tiu cte sticle de bere [i votc` mi-a luat snge [i mi-a dat drumul Zice: Vezi c-o s` ne prezent`m la tine! Am sc`pat de chestia asta cu un avocat bun [i cu promisiunea s` fac carnet Deci eu am condus un an de zile prin Germania f`r` s` m` prind` `[tia [i dup` aia am promis c` fac carnet a[a mi-a aranjat avocatul, c` puteam face [i pu[c`rie pentru asta: plecat de la locul accidentului, f`r` carnet [i cu alcool \n snge [i cnd a venit rezultatul de la alcool aveam 2,3 la mie

Roxana JIPA

149

CAPITOL 4

VICII [I

DESPRE

P`CATE
de Horia-Roman PATAPIEVICI
Primul lucru care trebuie spus atunci cnd vorbim despre p`cate este c` tratamentul de care se bucur` acestea n tratatele de moral` religioas` [i n textele de filozofie moral` ori n via]a de zi cu zi a societ`]ii secularizate de azi este foarte deosebit. Al doilea este c` p`catul trebuie deosebit de viciu.

DISCURSUL D E S P R E P~ C AT

Referitor la primul punct, recomand cititorului s` r`sfoiasc` volumele Teologia moral` ortodox`, vol. 1: Morala general` [i Spiritualitatea ortodox` ascetic` [i mistic`, n contrast cu, s` zicem, produc]iunile morale ale unui autor att de inteligent [i prompt ca Thomas Nagel. Diferen]a esen]ial` dintre aceste texte este c` cele religioase presupun o natur` uman` complex`, n timp ce acelea laice admit numai una s`rac`. Omul este construit dup` modelul o fire, dou` naturi n primele [i este deconstruit dup` modelul cte voin]e, attea firi, n celelalte. Din aceast` abordare diferit` a naturii umane decurge o alt` deosebire: luxurian]a ame]itor de complex` psihologic a p`catelor, n textele morale religioase, [i schematismul lor vid, f`r` relief psihologic, combinat cu o ambiguitate cazuistic` ce l las` pe cititor deopotriv` perplex [i abulic, n textele morale laice. Prin fine]ea lor asociativ` incomparabil`, textele religioase referitoare la p`cat par scrise de psihologi abisali. Prin voin]` reduc]ionist`, logicism sec [i refuzul de a accepta pentru om [i alt destin dect acela al pasiunilor sale, textele laice referitoare la p`cat par scrise fie de chirurgi, fie de instalatori, fie de oameni politici. Pentru a ilustra fine]ea psihologic` a primei categorii de texte, am s` o ilustrez cu analiza referitoare la p`cat datorat` lui Ioan Cassian (360-433). Pentru Cassian, p`catele sunt sistematizabile n opt categorii: l`comia pntecului (gastrimargia), desfrul (fornicatio), iubirea de argin]i (filargyria), furia (ira), ntristarea (tristitia), scrba inimii (acedia, taedium cordis), slava de[art` (cenodoxia) [i trufia (superbia). Ei bine, acum ncepe fine]ea.

153

L`comia pntecului se poate manifesta n mai multe chipuri: fie ca ner`bdare (precipitare nest`pnit` spre mncare), fie ca mbuibare (nu te mai po]i opri din mncare), fie ca rafinament culinar (multiplici la nesfr[it pl`cerile diversit`]ii cultivate). Desfrul are [i el trei specii, dar se manifest` [i prin patru vicii derivate. Speciile prime sunt curvia (acuplarea n doi), masturbarea (desfrul de unul singur) [i gndul murdar (desfrnarea imaginar`), iar viciile derivate sunt bufoneria, vorbirea porcoas`, setea de a batjocori [i tr`nc`neala prosteasc`. Iubirea de argin]i sau avari]ia prezint` tot trei specii, dar e nso]it` de nou` vicii derivate ori nrudite. Speciile prime sunt reprezentate prin trei incapacit`]i: de a renun]a voluntar la ce posezi, de a da napoi ce ai luat [i de a te ab]ine s` vrei tot mai mult. Din avari]ie decurg minciuna, frauda, furtul, sperjurul, pofta de profit nedrept, m`rturia fals`, violen]a, pierderea omeniei [i rapacitatea. Furia este al patrulea p`cat. Formele ei principale sunt furia mocnit`, furia exploziv` [i ranchiuna, iar formele derivate sunt homicidul, vorbirea urlat` [i indignarea. Observ aici, n treac`t, c` diferen]a de gravitate juridic` a p`catelor n[irate de Cassian n aceea[i categorie pune n lumin` foarte judicios fine]ea moral` a

taxonomiei sale. Abia cnd n]elegi c` indignarea este o specie de homicid ori de vorbire urlat` po]i s` ncepi s` ]i pui problema modului n care te raportezi la practicarea autosuficient` a anumitor virtu]i sociale. Revin. ntristarea se manifest` deopotriv` ca triste]e motivat` [i ca triste]e f`r` motiv. n primul caz, ntristarea trimite la alte vicii, n cel de-al doilea d` angoasa, pe care omul modern o cunoa[te foarte bine. {i sunt patru vicii derivate din ntristare: ranchiuna, meschin`ria, am`r`ciunea [i disperarea. Acedia sau scrba inimii are dou` forme clasice de manifestare: refugiul n somn [i dorin]a de schimbare a locului (pasiunea turistic` e o alta, mai nou`). Viciile derivate ale acediei sunt nou`: lenea, somnolen]a, crtirea, nelini[tea, vagabondajul, flec`reala, curiozitatea, b]itul corpului [i instabilitatea sufleteasc`. Slava de[art` este al [aptelea p`cat, n nomenclatorul propus de Ioan Cassian. Are dou` specii principale, ngmfarea pentru succesele materiale vizibile [i ngmfarea pentru succesele spirituale ascunse, [i alte patru, derivate: spiritul de disput`, erezia, setea de noutate, dorin]a de a te da mare. n fine, trufia poate fi [i carnal` [i spiritual`, iar formele ei derivate cuprind dispre]ul, invidia, nesupunerea, blasfemia, spiritul crtitor [i def`imarea. Cu totul, sunt 56 de p`cate [i vicii, cu unul mai mult dect num`rul sferelor de care avea nevoie Aristotel pentru a explica toate mi[c`rile cunoscute ale corpurilor cere[ti. Ca [i \n cazul celor 22 de arcane mari ale c`r]ilor de Tarot, fiecare figur` n parte [i tirajul lor comun, dup` oricare din schemele de divina]ie imaginabile, reprezint` cartografieri complete ale realit`]ii investigate n cazul taxonomiei lui Ioan Cassian, ale sufletului omenesc. n]elegem mult mai bine ct de complica]i [i de complec[i suntem r`t`cind n labirintul p`catelor descrise de tradi]ia religioas`, dect l`sndu-ne explica]i n ra]ionamentele tradi]iei morale laice. C`lug`rii, n sfin]enia lor, [tiu mai multe despre p`cate dect pot afla, n normalitatea lor, filozofiicare-seam`n`-cuoricare-dintre-noi, atunci cnd nu avem nimic special. Motivul? Concep]ia diferit` despre suflet [i om; [i acceptarea faptului c` este o deosebire esen]ial` ntre lumea n care omul moare [i lumea n care sufletul (orice ar nsemna acesta) supravie]uie[te.

154

D E F I N I } I A C E A M A I GENERAL~ A P~CATULUI

Ajung astfel la defini]ia p`catului. P`cat, n limbile n care problematica religioas` a p`catului s-a articulat mai profund, se spunea n multe feluri: devierea de la scop, nedreptatea, rebeliunea, perversiunea voin]ei, facerea de r`u, abaterea de la regul` (lege), lipsa de ascultare, falsificarea, ignoran]a, batjocorirea zeilor, gre[eala, c`derea n eroare etc. O list` de lucru poate fi g`sit`, de pild`, la apostolul Pavel, n Epistola c`tre Romani 1, 29-31. Noi, pentru tot acest evantai de nuan]e, avem un singur cuvnt, prin care desemn`m orice tip de gre[eal`, n chip pau[al peccatum. Dincolo de enumerare, p`catul admite [i o defini]ie de principiu foarte general`, care pune n joc ontologia bogat` a lumii n care discursul despre p`cat, berhaupt, poate avea un sens. E simpl`: p`catul este punerea a ceea ce e superior [i are o finalitate nalt` n slujba a ceea ce e inferior [i nu ar trebui s` [i transgreseze domeniul propriu. A te lega infinit de lucruri finite este chiar p`catul, qua principiu. Cum spunea Dumitru St`niloae, p`catul e cleiul care ne lipe[te de suprafa]a lumii exterioare. A vorbi cu sens despre p`cat nseamn`, deci, a admite c` natura uman` este ontologic legat` de existen]a a dou` lumi: material`, care e inferioar`, [i spiritual`, care e superioar`. Altfel spus, p`catul admite ca presupozi]ie absolut` faptul c` e un p`cat a presupune c`

omul se epuizeaz` n imediat. Prin urmare, nu exist` p`cat dac`, n ce-l prive[te pe om [i lumea lui, nu se poate vorbi de o distinc]ie tare ntre ceva ce este superior, [i l nal]`, [i ceva ce este inferior, [i l degradeaz`. Foarte general spus, problema p`catului este problema raporturilor ntre planurile eterogene. Ori de cte ori leg`tura dintre planuri este falsificat`, avem manifestarea unui p`cat. De pild`, pentru un gnditor politic precum Leo Strauss, lumea modern` sufer` de p`catul nihilismului (nu exist` nimic superior, nimic sfnt, totul e la ndemn`, totul e permis, singura realitate e materia etc.). Nihilismul modern, n opinia lui Strauss, se exprim` prin trei vicii derivate: istorismul, care sus]ine c` totul poate fi explicat prin istorie, pozitivismul, care sus]ine c` ntre fapte [i valori nu exist` nici o comunicare, [i relativismul, care sus]ine c` nu exist` adev`r. Istorismul proclam` c` nu exist` dect un singur plan (timpul, istoria, accidentul, ntmplarea), iar pozitivismul [i relativismul ne nva]` amndou` s` credem c` planurile nu pot comunica ntre ele (primul afirmnd c` st`rile de fapt nu pot implica valoare, al doilea sus]innd c` adev`rul nu este invariant la schimbarea planurilor).

155

D E S P R E VICIU

Cred c` discursul despre viciu nu trebuie s` plece nici de la etimologia lui, nici de la defini]ia lui, ci de la mecanismul care l face, ca s` zic a[a, inconturnabil. Ce vreau s` spun este urm`torul lucru: dac` viciile ar fi precum cancerul, adic` dac` numai unii dintre noi ar fi condamna]i s` se mboln`veasc` de aceast` boal`, atunci problema pus` de existen]a viciului nu ar mai fi universal`, ci, cumva, local`. Cei care se mboln`vesc, se trateaz`; cei care nu se mboln`vesc, nu. Viciul nu este ns` o boal` este chiar modul n care func]ioneaz` deciziile, satisfac]iile, op]iunile [i con[tiin]a moral` a omului c`zut. Or, c`zu]i suntem to]i. Ca atare, viciul, n diferite grade, este destinul nostru, al tuturor. Viciul, prin urmare, nu trebuie definit printr-o defini]ie esen]ial` de tipul, viciile sunt: [i urmeaz` n[iruirea lor , adic` prin raportare la principiul a ceea ce nu este viciu, ci printr-una func]ional`, adic` prin identificarea lor cu mecanismul cognitiv ori moral care le face inevitabile. Pasajul clasic care exprim` aceast` situa]ie de fapt (independent de

teoria C`derii) este cartea a [aptea din Metamorfozele lui Ovidiu (episodul n care Iason ia lna de aur cu ajutorul Medeei). Se spune acolo c` Medeei i s-a aprins sufletul de un foc puternic, pe care ra]iunea nu l-a putut nvinge: Scoate-]i din inima de fecioar`, dac` po]i, nefericito, flac`ra care te mistuie. De-a[ putea, a[ fi salvat`. Dar f`r` voia mea m` st`pne[te o nou` putere. Cupidon m` sf`tuie una [i mintea alta. V`d pe cele bune [i le aprob, dar urmez pe cele rele. Aceasta este fraza cheie: v`d binele [i l aprob, dar fac r`ul. n mediu cre[tin, apostolul Pavel a formulat acest principiu astfel: C`ci nu fac binele pe care-l voiesc, ci r`ul pe care nu-l voiesc, pe acela l s`vr[esc. Contextul acestei afirma]ii este urm`torul. Trupul e vndut p`catului, spune Pavel, e prea slab pentru rigorile Legii; p`catul nu ni se pare p`cat, ci, ca s` fie peste m`sur` de p`c`tos, ne apare ca fiind un lucru bun; dar nu acesta este motivul esen]ial al p`c`tuirii, ci faptul c` oamenii fac ce fac ca n trans`, f`r` s` [tie ce fac; ne trezim s`vr[ind nu ceea ce vrem, ci lucruri pe care nu le vrem ori, chiar, pe care le urm; de ce e a[a? deoarece n trupul nostru, n care se afl` capacitatea de a voi, nu se afl` [i binele, pe care, potrivit Legii, ar trebui s` l facem, ci se afl` numai nclina]ia spre p`cat, pe care, cel pu]in \n principiu, l detest`m; n totul, prin urmare, ne purt`m ca [i cum nu am putea face lucrurile pe care le voim, ci am fi mereu prad` celor pe care le detest`m. Avem aici, n cele dou` exemple, att descrierea mecanismului, ct [i cauza sa. Cititorii no[tri ar putea respinge acest mod de a pune problema viciului, deoarece l-ar putea considera moralist ori moralizant. n viziunea mea, aceast` obiec]ie este fals`. Viciul, dincolo de judecata moral` care l nso]e[te, este un mecanism obiectiv, care exprim` perfect natura-de-e[ec a firii umane. Am s` ncep de la manifest`rile posibile ale viciului. Sunt dou`. n prima, viciul este excesul (de pl`cere, de zgrcenie, de putere) [i pl`cerea asociat` cu afirmarea lui. n cea de-a doua, sensul este contrar: viciul apare ca fiind incapacitatea de a nu persevera n lucrurile care te dezgust`, te njosesc, te degradeaz` (nu numai n ochii t`i) etc. n ambele defini]ii, pl`cerea este dominant`. n prima defini]ie, ca o voin]` triumf`toare. n

156

a doua, ca o voin]` ngenuncheat`. n prima, sufletul se deschide, prime[te, asediaz`. n a doua, sufletul e deschis cu for]a, e asediat, e obligat s` se iroseasc`. Paradoxul viciului este c` ambele manifest`ri sunt simultan adev`rate, iar pl`cerea pe are o c`ut`m n el sufer` simultan de aceast` contorsionare logic`, ce ne face deopotriv` avizi [i exaspera]i, aservi]i [i st`pni, oameni de voin]` [i crpe de [ters pe jos. Omul, fiin]` oblic` prin excelen]`, este piezi[ n toate ncerc`rile sale de a deduce voin]a din scopuri [i scopurile din voin]`. Aproape a[ spune c`, pentru om, s` iubeasc` ceea ce dore[te [i s`-[i doreasc` ceea ce iube[te este un semn de beatitudine. n fapt, pu]ini sunt cei care reu[esc s`-[i pun` n acord iubirea cu dorin]a, dezgustul cu pl`cerea. Via]a celor mai mul]i dintre noi este sf[iat` de conflictul ntre ceea ce dorim, [i nu iubim, [i ceea ce iubim, dar nu dorim. Unul dintre numele posibile ale acestui dezacord este viciul, adic` pl`cerea, nsetat` [i disperat` n acela[i timp, de a face lucrurile care ne dezgust`. {tii c` ai de-a face cu un viciu atunci cnd dorin]a de a-l perpetua intr` n violent dezacord cu dezgustul pe care obiectul acestei dorin]e, [i dorin]a ns`[i mpreun` cu el, ]i-l produce. Proust spunea c` sim]im ntr-o lume, dar gndim n alta. Pentru ca viciul s` existe, trebuie ca lumea n care ne formul`m judec`]ile s` fie n dezacord cu lumea din care ne extragem pl`cerile. Tot miezul viciului st` n fraza Dac` am putea s` nu ne ru[in`m de lucrurile pe care le dorim! Dac` am putea dori numai lucrurile pe care le pre]uim!. n fapt, noi dorim o mul]ime de lucruri pe care nu doar c` nu le iubim, dar le dispre]uim

de-a dreptul. Viciul este pl`cerea de care nu ne putem lipsi, de[i avem clar con[tiin]a c` e rea [i c` ne degradeaz`. Viciul este pl`cerea extras` din dezgust [i dezgustul rezultat din pl`cere. Viciul nu este pur [i simplu p`catul [i nu este doar con[tiin]a p`catului: este perseveren]a n p`cat [i coabitarea resemnat`, dar ndrjit`, cu r`ul de care ne sim]im atra[i, sedu[i, ngenunchea]i. Viciul, prin urmare, este n[urubarea n spirala p`catului, f`r` cap`t, f`r` scop, f`r` satisfac]ie, f`r` a putea invoca n sprijin justificarea pl`cerii (c`ci, n contra a ceea ce predic` oamenii mohor]i [i indispu[ii, pl`cerea este ntotdeauna curat`), f`r` dorin]a de a ncheia, complet aservit setei ira]ionale de a repeta [i suferin]ei de a nu putea dori altceva. n viciu, p`catul se arat` pe sine ca fiind [i inevitabil, [i indispensabil, [i nefrecventabil, [i insa]iabil, [i indezirabil. Marea ntrebare este: de ce l dorim? [i, mai ales, ce anume, din noi, l dore[te, [tiind c` nu ofer` nici pl`cere [i nici nu este, n oricare din sensuri, dezirabil? n viciu, p`catul se mortific` [i tr`ie[te via]a larvar`, fosforescent`, putrid`, viermuitoare [i latent-exploziv` a aglomer`rilor miceliale, a stupilor [i mu[uroaielor, a pl`gilor cangrenate. n miezul s`u se afl` insa]iabilitatea. Furi[area principiului indefinitului n posibilit`]ile finitului, acesta este cotlonul prin care dezacordul dintre iubire [i pl`cere exprimat de viciu s-a instalat n noi. To]i suntem n tot ce atingem dup` formula tuturor aman]ilor moderni insa]iabili, dar fatigabili; de[i fatigabili, insa]iabili; insa]iabili de insa]iabilitate. P`cat. Viciu. n timp ce p`catul este nc`lcarea unui dat, viciul este nc`p`]narea de a face lucruri care, n timp ce ]i procur` o pl`cere mediocr` ori sec`tuit`, nu nceteaz` s` te dezguste. Adev`ratul p`cat nu este p`catul, ci viciul. Nu patima, ci mp`timirea.

Cred c` nu putem vorbi sincer dect despre viciile altora sau despre cele pe care am ncetat s` le mai practic`m. Cel mai bine scriem despre viciile pe care le detest`m. Spre pild`, lista Almanahului. Ur`sc chefurile, m` dezgust` be]ivii, nu mai fumez de mult, am o resemnat` aplecare spre toate femeile care m` atrag, detest s` ntrzii, nu-mi plac jocurile de noroc, nu n]eleg furtul, mint pu]in, sunt un lene[ pus pe treab`, ur`sc din r`sputeri puterea altora asupra mea, nu sunt dependent de televizor, de Internet, de hobby-uri, am o vie repulsie fa]` de ideea de a-mi rezolva problemele personale prin intermediul instan]elor de judecat`, mi place s` m`nnc bine (uneori [i mult), nu sunt nici strng`tor, nici zgrcit (dar, probabil, nici generos) etc. Am toate tr`s`turile unui om comun [i mediocru. Numele meu nu e al meu, e legiune. Fiind a[a, mi-ar fi foarte u[or s` vorbesc despre aceste vicii care sunt de fapt ale altora. Dar a[ ndr`zni s`-mi m`rturisesc adev`ratele

C O D I C I L D E S P R E V I C I I L E A C T U A L E , PERSONALE, TRANSMISIBILE {I IREMISIBILE

Motto: R\dea la aceste cuvinte dar nu cu pl`cere

157

vicii? A[ ndr`zni s` spun adev`rul lor despre mine? {i, n acest caz, ce ar nsemna adev`rul [i ce ar mai nsemna eu? voi, cei care citi]i, mi cunoa[te]i numai eul de contact, nu eul cu care m` lipesc de viciu, pentru a transgresa, cu ajutorul lui [i al pl`cerii mele, planurile lumii lui Dumnezeu. Cnd e vorba de a vorbi despre vicii, viciul nostru, al celor mai mul]i, este c` nu prea avem geniu [i nici nu ndr`znim s` ne punem problemele geniale. Dar ar fi oare suficient geniul, pentru a vorbi bine despre viciile de care nu ne putem dezb`ra? Bine ar nsemna, aici, c` ne vine u[or, nu c` am face-o competent. C`ci nimeni nu este competent n viciile pe care le practic`. Viciul este ca o mla[tin`, iar mla[tinile nu pot fi cartografiate dect din avion, niciodat` de cel care e atras n noroaiele lor. Ca s` vezi bine un viciu, trebuie s` te ]ii deoparte. De ndat` ce l-ai mbr`]i[at, vederea ]i s-a tulburat, luciditatea te-a p`r`sit, lini[tea ]i s-a dus ca fumul, iar vorba se ncleiaz`, cnd ndr`gostit` [i ndr`cit`, cnd ndr`cit de ndr`gostit`. Pe de alt` parte, a spune tot, cnd e vorba de vicii, nu nseamn` de fapt a ocoli tot, prin maniera de a o face? Teza mea este c` adev`ratele vicii sunt practicabile, transmisibile, ireversibile etc. dar: sunt ntotdeauna [i personale, [i indicibile. nc` o dat`. De ce este att de greu s` vorbe[ti de viciul pe care l ai? Pentru c`, dac` nu ar fi greu, nu ar mai fi viciu ar putea fi doar un p`cat. E att de greu pentru c` viciul nu este, pur [i simplu, o gre[eal`, ci un ata[ament deopotriv` disperat, fericit [i corupt cu gre[eala adic` vicios. Despre gre[elile noastre, pe care le putem ierta [i gre[i]ilor no[tri, putem vorbi relativ

u[or. E suficient s` avem cultur` teologic`, pentru ca dificultatea de a ne poticni n inexprimabilul p`catului s` se risipeasc`. n schimb, cu viciul e altceva. Inteligent exprimat, viciul ar putea face scriitori, a[a cum p`catul, bine administrat, poate face sfin]i. Doar c` prin p`cat te mai po]i ruga (cum frumos o spusese Claudel), n timp ce prin viciu nu.

158

Redactor: Drago[ Mu[at Layout: Raluca B`rariu Colectiv Bule: Ioan T Morar Viorel Mo]oc R`zvan Cucui Marius Bor]ea Drago[ Mu[at DTP: Florin Iaru Corina M]` {tefan Boran

Academia Ca]avencu 2004 pentru prezenta edi]ie