Indaco Leget Pagina 1 din 41 ‘Minister! Transporturilor, Cansiructilor si Turismostal Reglementare tehnica “Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie" indicativ NP 099-04 (revizuire ID 17-1986) sin 151022008 obicat in Montora! Gfte. Parte |r. 4/8bis an 181052005 4. Domeniui de aplicare 4.4, Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalalilor ‘electice situate in zone cu pericol de explozie aferente constructilor 8 incintelor acestora, Pericolul de explazie in ‘aceste zone poale fi generat de existenta gazelor sau vaponior inflamabill, prafulul sau fibrelor combustibie ete Domeniul cuprinde instalati electrice de iluminat, forts, automatizare, control, semnalizare, telecomunicati, ‘elc., indiferent de tensiunea de lucru si de faptul ca sunt permanente, temporare, portablle, transportabile sau purtate de mane, 4.2, Normativul nu se aplica instalatilor electrice din: - mine grizutoase (cu exceptia spatilor de la suprafata minelor) zone pericitate de exislenta materialelor explozibile: = camere folosite in scopuri medicale. 4.3. Instalatile si echipamentele electiice din zonele cu pericol de explozie tebuie sa respecte toate standardele si reglementarile de specialitate in vigoare, prezentul normativ cuprinzand prevederi suplimentare spetifice avestor zone. Lista principalelor standarde si norme conexe la care se fac referiri in prezentul normativ este prezeniaia in Anexa 1 1.4. Normativul nu cuprinde reglementari privind securitatea instalatlor la alte surse de aprindere decat cele asociate instalatilor electrice si se bazeara pe ipoteza ca acestea sunt execulale, verificate si intretinute in canformitate cu caracieristicile specificale. 4.5. Normativul urmareste asigurarea din punot de vedere caltativ a nivelurior minima de performanta, conform Legilor nr. 90/1996 si nr. 10/1995 referitoare la cerintele de calitate pentru construct - rezistenta si stabiltate, - siguranta in exploatare; -siguranta la foc, + igiona, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului - izolatie termica, hidrofuga si economie de energie: + protectia impotriva zgamotului 2. Terminoiogie In cadrul normativului se folosese urmnateri termeni, cu defi referinta SR CE! 50 (426) sau cu standardele conexe normativului 2.4. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive ‘Aparatura electrica protejata la explozie. Echipamente pentru locuri periculaase. ‘Aparatura electrica executata in asa fel incal sa nu produca, in conditile spectfcate, aprinderes atmosferei explozive inconjuratoare. Seria de standarde de referinta SR CEI 60079 standardizeaza aceasta aparatura pentru atmosfere explozive gazoase. 2.2. Aparatura simpla ‘Componenta elecirica sau combinatie de componente cu constructic simpla si cu parametri electrict bine definitl, care este compatibila cu securitatea intrinseca @ circuitului in care este utlizata. Se considera aparatura simpla urmatoarete aparatun: '2) componente pasive, de exemplu conductoare, cutil de jonctiune, rezistoare si dispozitive semiconductoare je corespunzatoare, in acord cu standardul de Copyright (ciIndaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege4 Pagina 2 din 41 simple; 'b) componente de inmagazinare a energie. cu parameti bine defint, de exemplu condensatoare sau bobine de inductanta, ale caror valor sunt luate in Gonsidéraré atunci cand se determina securtatea intregului sister, °c) surse generatoare de eneigie, de exemplu termocuple si celule fotoelectrice, care nu genereaza mai mult de 4.5, 100 mA si 25 mW. Toate inductantele sau capacitatle prezente in aceste componente generatoare de ‘energie sunt luate in considerare conform punctului b). 2.3. Aparatura electrica asaciata ‘Aparatura electrica in care eircultele sau parti din circute nu sunt obbigatoriu cu securitate intrinseca, dar care ‘contin circuite care pot afecta securtatea circuitelor cu securitate intinseca asociate 2.4, Tip de protectie (al unei aparaturi elecitice pentru almosfere explozive) ‘Masuri specie aplicale aparaluri electrice pentru a evita aprinderea unel atmostere explozive inconjuratoare de catre o astiel de aparatura 2.5, Grupa (a unei operaturi slectrice pentru atmosfere explozive) Clasificare a aparaturi electrice in functis de almosfera explaziva pentru care este prevazuta sa fe uilizata Seria de standarde de reterinta CEI 60079 defineste doua grupe: Grupa | - aparatura electica destinata pentru mine grizutoase; Grupa I! - care poate fi divizata in subgrupe, cuprinzend aparatura electrica destinata pentru toate locurle cu 0 alta almostera exploziva decat minele grizutoase 2,6. Clasa de temperatura (a unei aparalur electrice pentru atmastere explozive) Clasificare a aparaturi electrice pentru atmosfere explozive din punctul de vedere al temperatuni sale maxime de supratata 2.7, Temperatura maxima de supratata ‘Temperatura cea mai ridicala atinsa in serviciy, in cele mai defavorabile canditi de functionare, in cadrul conditiior normale ale aparaluti electrice, de orice parte sau orice suprafala a aparaturi care poale produce aprinderea atmosterei explazive inconjuraioare. Condille de functionare cele mai defavorabile includ suprasarcin recunoscute sf orice conditie de defect recunoscuia in standardul specific pentru tipul de protectie implica. 2.8. Temperatura de oprindere a unei atmosiere expiozive gazoase “Temperatura cea rai scazuta a unel suprafete incalite la care, in conditile specificate, apare aprinderea unel substante inflamabile sub forma de amestec de gaz sau vapor in aer Publcatia de referinta CE! 60079-4 standardizeaza o metoda pentru determinarea acestel temperaturi 2.9, Temperatura de aprindere a unui strat de praf “Temperatura minima @ unel suprafete calde la care aprinderea se produce intr-un sirat de prat, de grasime data, depus pe aceasta suprafata calda 2.40. Temperatura de aprindere a unui nor de prat “Temperatura minima a peretelu interior cald al unui cuptor in eare se produce aprinderea in aer a unui nor de pra 2.11. Funetionare narmala Functionarea aparatuti din punet de vedere electric si mecanic conform prescriptilor de proiectare si utiizare in imitele specifeate de producator Limitele specifecale de producator pot include conditi de functionare dé durata, cum ar ft rotoare blocate, tampi arse si suprasarcini 2.42. Explozie (a unei atmastere explozive) Gresterea brusea a presiuni si temperatur, datorata oxidari sau alte reacti exoterme 2.43, Almosfera exploziva gazoasa ‘Amestes cu aerul, in conditi almosferice normale, 2 substantelor inflamabile sub forma de gaz. vapori sau ceala in care, dupa aprindere, combustia se propaga in ansambiul amestecului neconsumat 2.14, Aimostera expioziva cu praf ‘Amestec cu aerul, in condi atmosterice normale, a substantelor inflamabile sub forma de prat sau fibre In care, dupa aprindere, combust 86 propaga in ansambiul amestecului neconsumat 2.48. Avie periculoasa (datorata atmosferelor expiozive gazoase) ‘Avi in care exista sau ar putea sa fle prezenta o atmostera expioziva gazoasa in asemenea cantialiincat sa necesite precauti speciale pentru constructia,instalarea si utilzarea aperalutielectrice. 2.16, Avie pericuicasa (de praf) ‘iia in care praful combustibil sub forma de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat sa fe prezent in asemenea cantitati incat $a necesite masuri specials pentru constructia si utiizares aparaturi electiice, pentru a preveni eprinderea unul amestec exploziv de praflaer sau a unui strat de praf combustio 2,47, Arie nepericuloasa (datorata atmosferelor explozive gazoase) ‘Arie in care nu poate fi prezenta 0 atmosfera exploziva gazoasa sau cu praf combustbil in asemenes cantitath incat ca necesite precautii speciale pentru consiructia, instalarea si utilzavea aparaturi electrice 2.48, Arie nepericuloasa (de praf) ‘Ari in care praful combustibil nu este prezent in cantitate suficienta pentru a permite forrarea unor amestecurt Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005, Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege Pagina 3 din 41 explozive semnificative de pratiaer siisau a unor straturi de praf combustitl 2.49, Zona 0 ‘Arie in care este prezenta in permanenta, sau pe pertoade lungi de timp, o atmosfera exploziva gazoasa 2.20, Zona 1 ‘Arie in care este probabla apartia une’ atmosfere explozive gazoase in timpul functionari normal 221, Zona 2 ‘Arie in care nu este probabila apartia unel atmosfere explozive gazoase la functionarea normala si, daca totust apare, este probabil ca aceasta ca se intample numai rareori si doar pentru o pericada scurta de timp. ‘Se pot abtine indicati prvind frecventa de aparite si durata din codurie proprit anumitor industhi sau aplicat 222, Zona 20 ‘Arie in care peaful combustibil, sub forma de nor, este prezent in permanenta sau in mod frecvant in cartitate suficienta peniru.a produce 0 concentrate éxploziva de praf combustibil in amestec cu-agrul, sUsau in care stratul de praf se paate forma cu o grosime excesiva si necontrolata in timpul functionarii normale. ‘Aceasta se poate intampla in interiorul unui spatiu imitat penta praf in care pratul poate forma amestecurt explozive, in mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tpi in interiorul echiamentului 2.23, Zona 21 ‘Arie neciasiicata ca zona 20, in care, in timpul functionari normale. prat combuslibll sub forma de nor este probabil sa apara in cantitate suficienta pentru a fi capabil se produca o concentrate exploziva in amestec cu aerul ‘Aceasta zona poate cuprinde, inte eltele, imediata vecinatate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente si arin Gare se formeaza stratuti de prafsi este probabil ca in tmpul functinari normale ‘58 genereze 0 conceniratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul 2.26, Zona 22 “Arie neclasificata ca zona 21, in care nori de praf se pot produce rar si se mentin penoade scurle sau in care acumulafile sau siraturile de praf combustitil pol fl prezente in conditi anormale si pot genera amestecuri fexplozive de prat in ger. Atunci cand inlaturarea acumularior sau straturior de praf nu poate fi asigurata, datorta conditilor anormale, aceasta ate se clasifica zona 21 ‘Aceasta 20nd poate cuprinde, intre altele, arii din aprepierea unui echipament care contine praf ce poate scapa prin scurgeri si poate forma depeaite (sali de concasare, de exemplu, in care praful poate scapa de la concasare 5186 poate depune). 2.25, Sursa de degajare Punet sau loc de la care este probabil sa se degaje in atmostera un gar inflamabil, por inflamabill sau lichid inflamabif, astfel incat sa se poata forma o atmostera expioziva gazoasa. 2.26, Sursa de degojare a prafului Punet sau loc de la care praful combustil poate fi eliverat sau se poate involbura, asilel incat sa se posta forma un amestec explozi de pratfzer. In funetie de circumstanta, nu toate sursele de degajare produc neaparat tun amestes exploziv de pratlaer. Trebuie tolusi sa se tina seama de faptul ca o sursa de degajare permanenta mica sau diluata peate sa produca in timp un strat de praf potential periculos. 2.27, Limita inferioara exploziva LEL (abreviere) Coneentratie de gaz, vapori sav ceturi infiamabile, in aer pana la care nu se formeaza o atmostera exploziva gazoasa 2.28. Limita superioara exploziva UEL (abreviers) Concentratie de gaz, vapori sau ceturi inlamabile in ger deasupra carela nu se formeaza 0 almosfera exploziva gazoasa. 2.29, Durata t(E) (pentru aparatun electrice cu securitate marita} Timpul considerat pentru infasurani de curent alternativ, supuse la curentul de porice (A), care se incalzese da la temperatura atinsa in serviciu nominal, la temperatura ambianta maxima, pana la temperatura limita. 2.30. Inel de etansare ine! olositintr-un dispozitiv de intrare al unui cablu sau unei conducte pentru a asigura etanseltatea dintre dispozitvul de intrare si cablu sau conducta, 2.31. Gaz protector Gaz utiizat pentru mentinerea presurizari sau pentru dilvarea gazului sau vapor infamabil la 0 concentrate mult sub limita cea mai scazuta de explozie (limita inferioara de explozie) Gazul protecior poate fi aer, azot sau orice all gaz neinfiamabil sau un amestac de asemenea gaze. 2.32, Pugjare Opertia de trecere a unei cantitati de gaz protector print-o camera si conductele asociate pentru a reduce orice concentratie de gaze sau vapor inflamabil la un nivel de securitate. 2,33, Tensiune alternativa sau continua efectva maxima [U\'m)] ‘Fensiune maxima care se poale aplica la echipamentele de racordare fara secuntate inttinseca ale aparatvni asociaie fara a invalida securitatea intrinsece. 2.34, Tensiune de intrare maxirta [Uli] Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege Pagina 4 din 41 Tensiunea maxima (de var altemativa sau continua) care se poate aplica la elementele de racardare pentru circuitele cu securitate intrinsecs, fara e invalida securitatea intrinseca 2.35, Tensiune de iesire maxiria [U(0)] Tensiunea de iesire maxima (de vart altemativa sau continua) dintt-un circuit cu securitate intrinseca ce poate sa apara in condltile de circuit deschis la elementele de conexiune ale aparaturi, indiferent de tensiunea aplicata, pana la tensiunea maxima, inelusiv U(m) si Uti, In cazul in care exista mal multe tensiuni aplicate, tensiunea de lesire maxima este delerminata de cea mal defavorabila combinatie a tensiunilor aplicate. 2.36, Curent de intrare maxim {I()] Curentul maxim (de varf, allernativ sau continu) care se poate aplica la elementele de racordare pentru circulte cu securitate intrinsece, fare a invalida secuntatea intrinseca 237. Curent de iesire maxim (fo) ‘Curentul maxim (de varf, alternativ sau continuy) intr-un circuit cu securitate intrinseca, ce se poate obtine la nivelul elementalor de racordare ale aparaturi 2.38, Putere de intrare maxima (P()] Puterea de intrare maxima inir-un circuit cu securtale intrinseca ce poate fi disipata Inty-o aparatura, daca aceasta este conectata la 0 sursa externa, fara a invalida securitatea intrinseca. 2.38, Putere de iesire maxima [P(o)]} Puterea electrica maxima ce se poate obtine intr-un circuit cu securitate intrinseca al aparaturl, 2.40. Capacitatea interna maxima [C()] Capacitalea Interna echivalenta totala 9 aparaturi care se considera ca apare ia nivelul elementelor de racordare ale aparaturi, 2.1, Capacitate externa maxima [C(o}] Capacitatea maxima intr-un circuit cu securitale intrinseca ce se poate conecta la elementele de racordare ale aparaturi, fara a invalida securitatea intrinseca 2.42, Inductanta interna maxima [L()} inductanta interna echivalenta tolela a aparaturil care se considera cs apare la nivelul elementelor de conexiune abe aparaturi 243, Inductanta externa maxima [L(0}] Valoarea maxima 2 inductante intr-un circuit eu securitate intrinseca ce se poate conecta la elementele de racordare ale aparaturi, fara a invalida securitatea intrinseca 2.44, Rapor inte inductanta interna maxima si rezistenia {L()/R(i] Raportul dintre inductanta {Li()] si rezistenta [R(jj] care se considera ca apar la elementele de racordare exteme ale aparatuti electrice. 2.45, Raporintre inductanta extema maxima si rezistenta [L(o)/R(o] Raportul dintre inductanta (L(o)] si rezistenta [R(0)] ale circuitelor externe conectate la elementele de racordare ale aparaturitelectrice, fara a invalids securitalea intnnseca 2.46, Praf conductor Praf cu rezistivitatea electrica egala sau mai mica de 10% ohm m *) Marimile definite la 2.33 - 2.46 sunt parametr ai protectiei cu securitate intrinseca, PARTEA | INSTALATII ELECTRICE IN ARII PERICULOASE. (CU VAPORI SI GAZE INFLAMABILE 3, Clasificarea arilor periculoase 34. Clasificarea ariilor periculoase are ca obiect analizarea si clasificarea locurilor in care, prin natura procesului tehnologic, se produc, se prelucreaza sau manipulsaza substante care, impreuna cu aerul, pot forma amestecuri explozive, in scopul alegeri corecte a echipamentului electric ce urmeaza a fi instalatin aceste ar 3.2. Anile periculoase $e clasifca functie de proprietatie vaporlor si gazelor inflamabile care pot fi prezente precum si de probabiltates aparite! unei atmosfere explozive. 3.3, Evaluarea probabiltati aparitiel unei atmosfere explozive necesita exeminarea fiecarul utilaj tehnologic care cantine materiale inflamabile ce ar putea constitu o sursa de degajare. Nu trebuie luate in calcul la aceasta evaluare avarile imprevizibile legate de operat gresita, nerespectarea tehnologiei, materiale necorespunzatoaré cailat (dé €x. spargerea unui rezerver, ruperea unel canducte, etc.) ‘Atunci cand exista dubii $a elemente greu de evaluat, trebule sa se ia in consideratie probabiltatea cea mai hare privind aparitia unei stmostere explozive. 3.4, Planurile de clasificare a arilor periculoase (planuri de zonare) trebuie reexaminate si reactualzate de fiecare data cand se produc modificari la utiaje, instalati sau le procedunle de exploatare a acestora. 43.8. Procedura de clasificare a arilor periculoase cu vapor si gaze inflamabile trebule sa determine: Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate, 3/27/2006Indaco Leged Pagina 5 din 41 4) sursa de degajare si gradul acesteia Fiecare utilaj sau element de instalatie (pompa, vana, flansa, conducta, rezervor. ele.) tebule considerat ca o sursa potentiala de degajare a materialelor inflarsabila, daca exista posiiltatea ca acestea sa fle eliberate in aimosfera. Conductele sudete, fara flanse, vane sau alte ftinguri nu se considera surse de gegajare Gradul de degajare, (continu, primar sau secunder), s@ determina Ivand in considerare frecventa si durata probabila a degajarii. Standardul de referinta pentru definirea gradului de degajare este SR EN 6078-10 by) tipul zone - functie de gradul de degajare si de ventilare ‘O dagajare de grad continuu conduce, in mod normal la o zona 0, o degajare de grad primar la o zona 1 si 0 degajare de grad secundar ia o zona 2 ¢) intinderea zonei depinde alat de proprietatile substantelor inflamabile cat si de caracteristcile procesuiul de product In principal trebuie sa se ia in considevare: = debitul de degajere a gazelor - limita inferioara de explozie a acestora (LEL); = ventiarea; = densitatea retativa a gazelor sau vaporilor in report cu aerul = conditte locale (topogratie, conditli cimatice, etc.) Intinderea zonei poate filimitata, functie de amplasarea sursei de degajare, prin: « bariere materiale (peret) + mentinerea unei presiuni in incapenie adiacente; " purjarea in ineaperie adiacente a unui debit de er corespunzator pentru @ asigura evacuarea gazelar si \aporilor infiamabit. ‘Standardul de referinta pentru ordinul de marime al zonelor este SR EN 6079-10 - Anexa C. Pentru ullizarea practica a exemplelor date in acest standard trebuie luate in considerare particularitatile fievarui caz in parte 3.6, Exernple de surse de degajare a) surse de grad continu + Suprafata unui lichid inflamabil dintr-un rezervor cu capac fx, eu ventilare permanenta spre atmostera, ~ suprafata unui lichid inflamabil deschis permanent in atmostera. bb) surse de grad primar: ~amnituri de pompe, compresoare sau supape, daca in timpul functionarii normale este probabila o degajere de (gaz Sau lichid inflamabil, puncte de prelevare a probelor de unde in timpul functionarii normale s@ poate degaja material inflamabil, *supape de descarcare, guti de ventiare etc, de la care se poate degaja matettal inflamabil in functionare normal cc) surse de grad seoundar: ~gamituri de pompe, compresoare sau supape, unde nu se poate degeja matetial inflamabil in functionare normale ~flanse, garnituri de etansare si racorduri de tevi unde nu sunt dé asteptat degajar in functionare normata, “puncte de prelevare a probelor de unde, in timpul functionarii normale, nu sunt de asteptat degajan. Deschiderile dintre aril rebuie considerate, de asemenea, surse de degajare al caror grad depinde de tipul zonei adiacente, de durata si frecventa deschiderior, de eficienta etansari, etc. 3.7. Exemple de definire a zonelor Zana 0 cuprinde, in esenta, interiorul rezervoarelor sau aparatelor (evaporatoare, vase de reactie, et) Drept zona 1 se pot clasifica: aria adiacenta zonei 0: + imprejurul gurilor de alimentare, locurile unde se transfera lichide volatile dint-un rezervor in altul, « incaperi de pompelcompresoare ventilate inadecvat, -imprejurul punstelor de preluare a probelar, imprejuryl unor garnituni de pompe, compresoare sau supape insuficient elanse. ~vecinataiea operatilor de vopsitorie, unde se folosesc solvent volatil infiamabil =imprejurul supapelor de descarcare sau gutilor de ventiare. Zona 2 cuprinde: « fluide inflamabile transportate in sisteme inchise din care nu pot scapa decat accidental sau in cazul unor operari geesit: ~ anile in care, in mod normal, este evitata formarea unor concentratil explozive de vapori sau gaze prin ventlare mecanica, dar-care pot deveni periculaase detorita intrerupetll acestela ~ arile adiacente zonei 1, in care gaze Sau vapor inlamabili pot Scapa acazional cu exceptia cazulul in care patrunderea e oprita de 0 ventilare mecanica corespunateare, ce asigura © suprapresiune de aer curat si sunt Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege+ Pagina 6 din 41 luate masuri pentru a se evita oprirea acesteia “4, Aparatura electrica pentru ari periculoase “4.4. Pericole de aprindere a amestecurllor explozive provenind de la aparatura electiica 4.1.4. Scanteia electrica Riscul principal de aprindere a amestecuriior explazive se datoreaza scanteilor ce apar la deschiderea unt circuit inductiv (toate circuitele continand bobine sau infasurari - motoare electrice, intreruptoare, contactoare, felee, etc.). Energia acestora este importanta chiar la tensiuni reduse si este, in general suficienta pentru a aprinde un amestec explaziv. in cazul scurtcireuitelor, energia arcului electric are o intensitate si o durata mult mai mari decat energia scanteilor datorate comutatei Este necesar sa fe folosite fie echipamente care nu produc scantel electrice, fie echipamente ale caror scantel nu au efecte asupra atmosferei potential explozive. 2. Incalzirea suprafetei aparaturii jerderile de energie prin efect Joule conduc la incalzirea conductoarelor electrice active si, prin conductie termiea, la inealzirea carcasel externe si a bornelor de conexiune ‘Acest efect este amplficat in cazul suprasarcinilor si scurtcircuitelor. Trebuie ca temperatura atinsa de carcasa sa ramana in limite admisiblle, tinand seama de substantele inflamabile din zona in care este amplasata aparatura, 42. Clasificarea aparatuti electrice in execute antiexploziva 42.4. Aparatura in executie antiexploziva 86 clasifica in doua grupe, in functie de destinatie ~ Grupa | -Aparatura pentru mine grizutoase: - Grupa I! - Aparatura pentru alte tocuri decat minele grizutoase Standardul de referinia este SR EN 50014 Aparatura din grupa il se imparte, functie de caracteristcile atmosferei explozive pentru care este destinata, in trei subgrupe de explozie: IMA IB, IC imporianta riscului de expiozie creste de la subgrupa IIA la IIG. Aceasta inseamna ca aparatura din subgrupa IIB poate fi folosita in aplicati: ce necesita aparatura IMM, respectiv aparatura din subgrupa IIC poate fi folosita in aplcatii ce necesita aparatura din subgrupele I/B sau IIA Indnexa 4'3¢ prezinia clasficarea in subgrupe de explozie a celor mai uzuale gaze inflamabile 4.2.2. Gazele si vaporii se impart in clase de temperatura dupa temperatura lor de aprindere. De aici rezulta 0 clasiicare a aparaturit in sase clase de temperatura (Tt ... T6), dupa temperature maxime de suprafata atinse in functionare, ‘Temperatura maxima de supratata este temperatura cea mai ricata atinsa in serviciu in conditile cele mal defavorabile (dar in limitele tolerantelor recunoscute) pe oricare parte sau supratata @ unel aparaturi electrice susceptbile de a provoca o aprindere a atmosferel explozive inconjuratoare. ‘Temperatura maxima de suprafata a aparatuti rebuie s@ fie infericara temperaturiiminime de autoaprindere & amesteculul exploziv considerat. ‘Aceasta clasificare permite folositea mai economica a aparaturi protejate antiex ‘Temperatura ambianta de referinta este cuprinsa intre -20°C si +40°C. Poste fi admisa o temperatura ambianta diferita, daca aceasta este specifcata de constructor si marcata suplimentar. ‘Tabelul 4.1 Relatia dintre clasa de temperatura si temperatura de aprindere Tabelul 4.2 Relatia dintre grupa de explozie a gazelor si subgrupa de aparctura Copyright (c)lndaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege4 Pagina 7 din 41 Aparatura antiex trebuie marcata corespunzator pentru @ se putea constata ca este concepula pentru functionare in zone Ex. Marcarea trebuie sa contina = numele constructorului; = tipul: + simbotul Ex: + Sigla modulul de pratectie (0, €, p,q, ia sau ib. , my ~ simbolul subgrupei aparaturi (IIA, 11B sau IC), -clasa de temperatura, denumirea faboratorulul de incercare si relerinta de ceriiicat, + alte date suplimentare, daca este cazul 43, Tipuride protectie antiexploziva 43.1. Protectia antideflagranta"" Capsularea antideflagranta este un tip de protectie a aparaturl in care partie care pot aprinde atmosfera exploziva sunt situate intr-o capsulare ce poate suporia presiunea dezvoltata pe durata exploziel interiaare a unui ‘amestec explozi si care previne transmiterea explozie la atmosfera exploziva ce inconjosra capsularea Capsulanie antideflagrante se clasifica pe baza interstitiului experimental maxim de securitate (MESG), care este interstitiul maxim al unei imbinari de 25 mm prin care se impiedica orice transmitere @ expioziei din 10 incercari succesive. MESG este defini in functie de fiecare tip de gaz. Cele {rei subgrupe de explazie corespund unor valoni descrescatoare ale MESG, Gonceptia antide'lagranta nu este prin ea insasi un criteriu de etanseitate, de aoees este necesar a se veriica daca gradul de protectie al capsularii este corespunzator, pentru a se evita intrarea lichidelor sau praful In acest Scop sé folosesc garnituri de elansare din material compresibil sau elastic care, insa, trebuie utilzate suplimentar si nu incluse in imbinarea antideflagranta, ‘Modul de protectie “d'' este foarte eficace si se aplica Ia toata aparatura electrica: echipamente statice, aparatura de comutatie si de comanda, masini electrice rotative. tablourl de distributie, corpuri de luminal si alte echipamente sau aparate care produc scantei in functionare. 4.3.2. Protectia tip secunitate marita "e ‘Securitatea marta este un tip de protectie care consta in aplicarea unor masuri suplimentare pentru a evita, cu un grad de siguranta fidicat, producsrea de scantei, arcuri electice sau temperaturi excesive in interiorul sau pe partie exterioare ale aparaturi electrice, capabile sa aprinda 0 atmostera expioziva In cansecinta, acest tip de protectie este corespunzator pentru toate grupele de gaze IIA, IIB, IIC: aceste grupe nu apar pe eticheta echipamentulul Principille de constructie pentru modul de protectie "e” sunt: - folosirea unor materiale izolante de calitate supenioara + dimensionarea speciala a distantelor de strapungere si de contumare, - conexiuni eleetnice care nu se pot slabi, Modul de protectie"e" nu este aplicabil urmatoarelor echipamente = matoare asincrone cu rotor babinat si colector; * motoare sincrone cu infasurari de excitaie = matoare de curent continu: + reosiate in aer ~aparate electrice de comutatie (prize, contactoare, intreruptoare, ete.) ‘Anumite parti ale unor echipamente poarta indicatia "de". Aceasla inseamna ca sunt protejate prin doua moduri diferite: 4) pattea in care se produce arcul electric este inchisa intr-o capsulare in protectie antideflagranta 2) partea continand bornele este in protectie cu securitats marita “e" si nu produce arcuri sau scantel in functionare normala; 3) onsamblul este montat inti-o capsulare cu securitale marta corespunzator standardului de referinta SR EN 50044. Protectia "e" se aplica la: ~mateare electrice cu rotorul in scurtcircut si are certificat de conformitate 5 Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate, 3/27/2006Indaco Lege+ Pagina $ din 41 ~Tezistente de pomire fara contacte gisante; = electromagnet = cutii de conexiuni, = corpur de iluminat incandescente si corpuri de iluminat flucrescente cu starter electronic, + transformatoaré de masura si aparate de masura. Pentru aceste echipamente trebuie adaugat la marcarea generala unele date suplimentare ca - raportul I(p}fltn} (raportul dintre curentul de pomire si curentul nominal) si timpul (E) pentru masini electrice rotative si electromagnati, ~ curentul limita termic Ith) si curentul limita dinamic [(din) pentru transformatoare de masura si aparate de masura 14.3.3, Protectia ip capsulare presurizata "p" Capsularea presurizate este un tip dé protectie constand in mentinerea in interrorul eapsularil a unui gaz de protectie la o suprapresiune, in sconul prevenini formari uni atmosfere explozive in nteriorul capsular ‘Acest lucru se poate face fie prin eirculatia continua a gazului de protectie, fe prin compensarea pierderilor. ‘Capsularea trebuie sa aiba gradul de protectie minim IP 40 si sa previna iesirea scanteilor prin bariere de seantel, Clasa de temperatura @ capsular cea mai mare temperatura dint: temperatura maxima a suprafetei exterioare: + lemperalura maxima a suprafetei partilor protejate prin unul din tipurile de protectie (standard de referinta SR EN 50014) si care raman sub tensiune chiar si dupa intreruperes slimentari eu gaz de protectie (de exemplu inealzitoare electnice). Ingintea puneri sub tensiune, capsularea presurizata trebuie purjata curo cantitate de gaz de protectie cel putin egala cu de cinci or volumul intern ai capsulari si conductelor. ipul de protectie "p" se foloseste pentru echipamente statice, masini electrice rotative (in general de puter! mari) sau peniru dulapuri electrice Marcarea aparatuti presurizats trebuie sa contina, in afara datelor specificate la 4.1: = volumul intern liber: - natura gazului de protectie; - cantitalea minima de gaz necesar pent 4.3.4, Protectia tip securitate intrinsaca " ‘In eieultele cu securitate intrinseca nici a scantele sau etect termic, praduse in conditii normale de functionare sau in conditii de defect nu sunt capabile sa produca aprinderea unei atmosfere expiozive dale. In acest tip de protectie este introdusa notiunea de aparatura asociata, care este aparatura ce contine in acelasi timp circuit cu securtate intrinseca si circuite fara securitate intrinseca si este asttel constwita incat circuitele fara securitate intrinseca sa nu afecteze circuitele cv securtate intrinsaca. In practica se folosage circulle cu curenti foarte micl pentru a transmite semnale analogice (masuratori de presiune, temperatura, etc) sau digitale prin intermediul unor aparaturi care nu sunt cu securitate intrinseca si sunt separate de crrouitele cu securtate intrinseca prin bariere de securitate intrinseca. Acestea, situate in zone neciasificate, consiituie interfata ce permite alimentarea fara pericol a aparatuni electrice situata in zona periculoasa Aparatura eu sécuritate intrinseca se clasifica in subgrupele IIA, 118, IIC pe baza curentului minim de aprindere (MIG), respectiv in clasele de temperatura Tt .. TS. ‘Curentul minim de aprindere este curentul minim capabil sa aprinda un amestec exploriv in aparalura de incercare, in conditi specificate. Din punctul de vedere al gradului de siguranta aparatura cu protectie i" se impavte in: = categoria “ia, care nu trebuie sa produca aprinderea nici in functionare normal, nici in eazul unui singur defect sinici in cazul a dova defecte care conduc la conditile cele mai nefavorabils, Coeficientii de siguranta ee trebule aplicati tensiunii, curentului sau unei combinatii a acestora sunt 1,5 in functionare normala si cu un singur defect si 1 la funetionare ou dova defecte. - categoria "it", care mu trebuie sa produca aprinderea in functionare normala nici in cazul unui singur detect Coeficientii de siguranta sunt 1,5 la functionare normala si cu un singur defect si 1 la functionars cu doua detect Standardul de referinta pentru marcarea aparaturli cu siguranta intrinseca este SR EN $0014 (vezi 4.2), In plus, mercarea barierelor de siguranta trebuie sa cantina ~ lensiunéa maxima ce Se poate aplica la bomele fara siguranta intrinseca [U(r], - tensiunea maxima de iasire [U(0}] 4.3.5, Protectia prin imersiune in ulei“o Protectis consta in imersarea in ulei a partilor active ale aparaturil in asa fel ca atmostera exploziva ce se gaseste deasupra nivelului uleiuiui sau in exteriorul capsulatiisa nu poata fi aprinsa, ‘Acest mod de protectie se aplica aparaturi de comutatie-contactoare, intreruptoare, reostatelor,rezistentelor, resurizate, (standard de referinta SR EN 50014), trebuie stabilta ca find Purjare Copyright (c)lndaco Systems 1999-2005, Toate drepturile rezervate, 3/27/2006Indaco Lege+ Pagina 9 din 41 transfarmatoarelor,sigurantelor fuzibile, etc ‘Modul de protectie “o” este foarte rar folosit, ata in tara, cat si pe plan mondial 4.3.6, Protectia prin inglobare in nisip "a" Si acest tip de protectie se foloseste foarte rar si se aplica numai echipamentelor care ny au piese in miscare. Protectia consta in a umple toate spatile libere din jurul unor componente electrice cu un material de granulate foarte fina (cuart foarte fin} astfel incat, in conditi de functonare, nici un arc produs in interiorul capsulanii nu poate aprinde atmostera expioziva din exterior, "Aprinderea atmosferei exterioare nu poate fi cauzala nici de scantei si nici de temperatura excesiva @ supratetel capsutari 4.3.7. Protectia tip incapsulare "m" Este un tip de protectie in care partile care pol aprinde o atmostera exploziva fle prin scantei, fie prin incalzir sunt incluse intr-un compound - in general, o rasina suficient de rezistonta la infuentele exterioare - ast! incat almosfera exploziva nu poate fi aprinsa nici de scantei si nici de incalzinle care pot avea loc in inieriorul capsularil ‘Aceasta protectie se aplica, in general, componentelor electronice ca: = rezistoare cu pelicula sau rezistoare bobinate inti-un singur strat; = condensatoare cu hartie si ceramice, + optocuploare pentru separarea diferitelor cirouite dar si transformatoarelor, bobinelor si infasuranior motoarsior cu tip de protactie “e” precum si transformatoarelor care corespund prescriptilor de referinta din standardul SR EN 60020 - securitate intrinseca 4.3.8, Protectia speciala tip “n" ‘Aparatura protejata prin tipul de protectio "n’ nu poate aprinde o aimastera exploziva inconjuratoare in condi normale si nici in anumite conditii anormale de functionare Pe langa aceasta, se face distinctia intre aparatura care, in mod normal, nu produce arcurl sau seantel siisau supratete fierbint si aparatura care produce arcuri, scantei si/sau suprafete fierbint, Metoda de protectie rezuttata de aici deriva, in parte din lipurile de protectie pentru zona 2icategoria 3 de aparatura, de un nivel mai seazut (@ se vedea sid 4.1) ‘Aparatura cu tipul de protectie "n” s¢ clasifiea in: 4) aparatura care nu produce scantei "nA", la care riscul aparitiei de scantei, arcuri electrice sau suprafete fierbint! in functionare normala este fedus prin masuri constructive, 2) aparatura in care arcuri, scantei sau suprafete fierbinti in functionare normala, pentru care se aplica diverse masuride protectie precum = aparate cu contacte protejate "nC, incluzand tablouri electiice, componente neincendiare inchise ermetic, aparate capsulate: + aparate cu respiratie limitata "NR"; in care posibilitates penetrani unei atmosiere explozive gazoase este redusa la un nivel foarte scazut, - aparalura cu presurizare simplificata "nP*; - aparatura ou energie limitata “aL Marcarea aparatutii {tebuie sa cuprinda, pe langa elementele de la 4.2, unul din simbolunile de mai sus. Exemplu: Ex n€ 1IT3. Daca exista conditi speciale de instalare, se adauga simbolul 4.4. Clasificarea si marcarea aparaturii Ex conform directive! 94/9CE 4.4.1. Directiva 94/9CE (ATEX 100a) pentru armonizarea prevederilo privind aparatele si sistemele protectaare folosite in ari perieuloase, adoptata de Parlamentul European le 23.04.94, va inlocui, incepand cu 1.07.03, toate regiementarile existente la nivel european in dameniu, ‘Aceasta directiva a fost preluata si in Ramania prin Legea Protectiei Muncii din 1996 - Normele metodolegice (Sectiunea 8). Conform directivel de mal sus, aparatura de grupa I, folosita in aril periculoase cu gaze si vapor inflamabili sau cu praf combustibil, se clasifica in trei categori, dupa nivelul de siguranta al aparaturi, functe de zona in care este folost ‘Aparatura folosita in zone periculoase cu gaze si vapori este codificata cu litera "G", iar aparetura folosita in zone periculoase cu praf combustbil este codificata cu "D” [categoria aparaturi Narcarea | 16 sau 112g sau Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege Pagina 10.din 41 | 2 sau 22 | 3 1 4.4.2, Nova directiva introduce simbolul t \ [Epsiton x| \ 1 la marcarea specifica a protectiel EEx corespunzator normai de referinta EN 50074 (preluata si ca standard roman) In tara noastra, procedure de asigurare a confomitati prevad conformitatea cu cerintele esentiale de securitate si cu standardele romane si europene preluate ca standarde romane, marcarea aparaturi facandu-se conforen Legii ne. 90/1996 si Normelor metodologice de aplicare, Exemplu de marcare completa a unei aparaluri Ex pentru arit periculoase cu gaze inflamabile conform directivel S4/SCE(ATEX 100a) | | | ie \ | [Serie Ho Dis6769 20002 |Bpsilon.x| 1 1226 CE 1105/ | ss! | | | |BBx ed 1rc Ta aug - 220 v pe *) NB. 55 ATEX 1234 reprezinta taboratorul autorizat de incerceri (organismul notificat) si numarul cerificatulul de conformitate emis de acesta Numarul de langa simbolul CE (specific numai pentru ATEX) inlocuieste organismul notificat mplicat in sistemul de caiitate al productici 4.4.2. In conformitate eu nova directive, aperatura si sistemele protectoare trebuie insotite de urmaicarele documenta a declaratie de conformitate CE si avand marcajul CE; + un certficat de examen de tip CE emis dé un laborator dé incercan autorizat (numit acum "organism natificat’), purtand marcarea de certificare Aparalura electrica trebuie insotita de un certifeat de conformitate (standardul de referinta EN 60014) sau un certficat de control emis pentru aparatura electrica purtand marcarea CENELEC EEx si avand acelasi nivel de Protectie. 4.4.4. In tara neastra, conform Legii nr. 90/1956 sia Normelor metodologice de aplicare. inainte de punerea in functiune a instalatilor electrice din ari periculoase trebuie obtinut un certificat de conformitate a echipamentelor lehnice si sistemelor protectoare, eliberat de un organism notificat (INSEMEX Petresanil, pe baza unel documentati intecmite in conformitate cu prevedeni leail de mai sus, 5. Alegerea aparatun 5.4. Pentru alegarea corecia a aparaturli electrice pentru ari periculoase, trebuie cunoscute urmatoarele elemente: « clasificarea ariei periculoase in zone, (standardul de referinta este SR EN 60079-10); «= clasa de temperatura sau temperatura de aprindere a gazelor sau vaparilar, Copyright (c}Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate, 3/27/2006Indaco Leged Pagina LI din 41 - grupa (subgrupa) aparatur electrice, = conditiie locale (lemperatura ambianta si factori care pot influenta negativ protectia la explozie) 6.2. In zona 0 pot fi ulate numai aparatura si circuite cu Securitate intinseca de categoria "ia", Standardul de relerinta este SR EN 50020-2003. 5.3. In zona 1 se poate utiliza aparatura permisa pentru zona 0 precum si aparalura cu urmatoarete tipurl de protecte: Standard de referinta: Capsulare antideflagranta "a!" ‘SR EN 50028-2003 Aparatura presuris: "pe SR EM 50016-2000 Inglobare in nisin ‘qt SR BN 50027-1998 Ineraiuae in uled ton Eu §0015-1998 Soouritate marita ter SR EN 30019-2003 Securitate intrinseca nie BR EM 0020-2003 Ineapeulare tm SR EW 50026-1995 64, In zona 2 se poate uiliza aparatura admisa pentru zonele 0 sau 1 precum si aparatura special proiectata pentru zona 2, ca, de exemplu, tipul de protectie "n”. Standardul de referinta CE! 60079-15 (a se vedea 4.3.8) 85. Prevedenie de la 5.3 si 54 nu sunt obiigatori in azul instalatilor pilot sau legate de activitatea de cercetare-dezvaltare, daca Sunt indepiinite, dupa caz, una sau mai multe din urmatoarele condi ~ $-allluat masuri pentru @ preveni aparttia unel atmosfere explozive periculoase, «Ip eparitia unel atmosfere periculoase, aparatura electrica este deconectata automat, + personalul si mediul nu sunt periclitate de explozil sau incendii Personalul de exploaiare trebuie sa ia cunostinta de aceste conditil in scris si sa fie instruit in privinta prescriptilor privind ullizarea aparaturi electrice in arit periculoase. 5.6. Alegerea si montarea aparalurii eleetrice trebule facuta astfel incat sa fie evitata influenta factoriior extent precum: umiditatea, caldura, vibratile, agentii chimici, ete 8.7. La instalarea aparaturii de protactie antidefiagranta trebuie evitata apropieres de obstacole solide (pereti, conducte, suporti dé montare, etc.) Distantele minime de separare de la flansa antideflagranta in functie de subgrupa de aparaiura sunt pentru subgrupa IZA 10 mm pentru subgrupa IIB 30 om = pentru subgrupa rc 40 om 5.8. Imbinerile antidefiagrante webuie protejate impotriva coroziunii prin aplicarea unor lubrifianti care nu se Intarese si care, de regula, sunt ingicali de fabricant in functie de tipul aparaturi De exemplu, pentru imbinari cu flanse si cep fa corpuri de iluminal se recomanda pasta silconice, rezistenta la temporaturlintre -40°C si #200°C. 5.9. Carcasele aparaiurli cu tipul de protectie "e", care contin parti sub tensiune neizolate trebule sa alba un grad de protectie de cel putin IP 54, iar cele care contin parti sub tensiume olate trebuie se aiba un grad de protectia dé cel putin IP 44 Pentru masini slectrice rotative instalate in medii curate si supravegheate de personal calificat se admite un grad de protectie IP 20 (cu exceptia cutilor de bore), 5.10, Aparatura cu tipul de protectie “p* sau ‘I’ trebuie instalata cu respectarea prevederilor de le cap. 9 si respectiv 11 5:41. Suplimentar fata de prevederile de rai sus, la instalarea aparaturil in aril periculoase trebuie respectate instructiunile sau recomandarilé fabricantului aparaturi 6. Protectia slectrica 61. Protect nacesare 6.1.4. Cirouitele si echipamentele electrice situate in zone cu pericol de explorie, exceptandu-le pe cele cu securitate intinsaca, trebuie prevazute cu urmatosrele pratecti ~protectie la suprasarcina = protectie la seurteicuit ~protectie la defecte de punere la pamant, Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate. 3/27/2006Indaco Lege4 Pagina 12 din 41 - protectio contra reanclansari automate in caz de defect 6.1.2. Protectia la suprasarcina va fi temporizata functie de curent. iar cea de scurteircuit va actiona instantaneu. Protectia la defecte dé punere la pamant va actiona temporizat sau instantaneu functie de modul de tratare a neutrului retelei de alimentare (a se vedea 12.1.) 6.2. Protestia meloarelor electrice 6.2.1. Pe langa protectile de la 6.1, la motoarele electrice mal trebuie prevazute: = prolectia la Scaderea tensiunii de alimentare sub limitele admise Fac exceptie motoarele pentru care se prevede reaccelerarea in urma golurilot de tensiune de scurta durata, in vederea continuatii fara intrerupere a procesului tehnologio. + protectia contra ramaneri in doua faze, la motoarele de joasa tensiune. La realizarea prolectiel prin rele a motoarelor elecirice de media tensiune se vor respecta prevederile normativului PE 501 6.2.2, Dispozitivele de protectie la suprasarcin a motoarelor electrice pot fide tipul a) Gispozitive care asigura protectia de baza la suprasarcina cum sunt releele termice de protectie temporizate, dependente de curent, reglate pentru curentul nominal al matorului: acestea trebuie Sa actionaze in 2 ore sau mal putin la un curent de 1,20 din curentul reglat si sa nu actioneze inainte de 2 ore la un curent de 1,05 din curentul reglat Tn retelele de joasa tensiune trebule prevazute relee pe toate fazele. In relelele de medie tensiune cu neutrul izolat sau legat la pamant prin bobina de stingate, se admits montarea releslor numal pe dova faze. 'b) dispozitve care asigura o protectie preventiva la suprasarcina, cum sunt. = detectoarele de temperatura inglobate in infasurari, pentru supravegherea directa a temperaturil in motor (termistoare); + alte dispozitive care asigura, in mod similar cu cele de mai sus, protectia contra supraincelziilar inadmisibile, 6.2.3. La proiectarea protectilor de baza ale motoareior de joasa tensiune se recomanda utlizarea asociatci + disjunctor, echipat cu relee electromagnetice, pentru protectia la scurteircutt + contactor teleu de protectie la suprasarcina (relew termich, Tipul de coordonare al acastei asociati trebuie sa fie 2. Standardele de referinta sunt SR EN 60847-1 si SR EN 60947-4-1, 6.2.4, Indiferent de modul de comandalconirol al motorului, trebuie prevazut un dispozitiv de oprire local 62.8. Releele de protectie la scurtcircuit sau suprasarcina, limitatoarele de temperatura, releele de tensiune ‘rebuie sa declanseze toale conducioarele active ale circuitului protejat si sa nu permita reanclansarea decat dupa deblocarea manual a elementului de protectie. In cazul reanclansari sau deblocari, tebule sa se veriice daca achipamentul protejat este in stare de functionare 6.2.6, Protectia terrnica a motoarelor electrice cu rotorul in scurtcircuit si tip de protectie cu siguranta marita "e" trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi #) Dispozitivle de protectie temporizate, dependents de curent, cu caracieristica de timp inversa, trebule sa deconecteze motorul blocat in timpul t{E) indicat pe eticheta motorului, Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protects trebuie sa fie afisate vizibil la lecul de instalare. Acestea trebule sa indice timpii de declansare la solcitare trfazata, plecand de la starea rece, pentru o temperatura ambianta de 20°C si curenti de 3 pana la 8 ori eurentul regist, Echipamentele webue sa decianseze cu oabalere de maxim 220% din timpii rezultati gin curbe. Pentru motoarele cu bobinajul conectat in triunghi, releele de protectie trebuie sa asigure protectia contra functionarit in doua faze. Releeie trebuie sa decianseze la 0 valoare de 0,87 din curentul de porire al motorul intr-un timp mai mic sau ce! mult egal cu t{E) Dispozitivele de protectie pentru motoarele cu pomiri grele si frecvente, care produc a incalzire suplimentara, ebuie a fle special adaptate astiel incat sa declanseze inainte de atingerea temperaturi limita, Aceaste temperatura nu trebuie depasita nici chiar in timpul pomiri motorulu ‘Schema de protectie a motorulul trebuie sa prevada blocarea la porn repetate. Pentru motoarele cu porniri grele se recomanda adoptarea unei alte metode de pomire decat cea directa, care 2 limiteze soicitanile electrice si termice precum si monitorizerea curentului absorbit de motor cu ampermetre ‘montate in punctul de comanda al motorulu ‘Se considera ca o pomire este grea, daca dispozitivul de protectie, ales conform celor de mai sus, deconecteaza motorul inainte ca acesta sa atinga viteza nominala Este, in general, cazul in care fimpul necesar pentru atingeres vilezer nominale depaseste de 1,7 on timpul (6) b) Detecioarele de temperatura, inglobate in infasurari, sunt permise pentru a contrela temperatura limita a motorului numai daca acest lucru este specificat in documentatia motorulul 6.2.7, Motoarele cu securtate marita alimentate la freeventa si tensiune variabile printr-un convertizor trebuie Copyright (c)Indaco Sysiems 1999-2005, Toate drepturile rezervate, 3/27/2006Indaco Lege4 Pagina 13 din 41 incercate ca un ansamblu impreuna cu convertizarul specificat de furnizor si cu sistemul de protectie 6.2.8. Motoarele in executie antideflagranta alimentate la frecventa si tensiune variabile printr-un convertizar trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele-cerinte: a) carinta de la 6.2.6: b) sa fie prevazute cu detectoare de temperatura inglobate in infasurari, pentru controlul direct al temperaturl, cate, impreuna cu releul de protectie asocial, sa comande deconectarea, Incercarea motorului si convertizorului ca un ansambiu nu este obligatorie, 6.3, Protectia transformatoarelor 6.3.1, Transformataarele trebuie prevazute cu urmatoarele protect = protectie contra scurtcircuitelor pe partea primara; = protectie contra defectelor de punere la pamant sau a curentilor reziduall + protectie contra suprasarcinii pe partea secundara, Protectile trebuie astfel alese incat 3a se asigure selectivitates Nu este necesara protectia la suprasarcina in urmatoarele eazuri - fransformatorul este astfel construit incat poate suporta continuy curentul secundar de scurtcrcuit la tensiunea primara si frecventa nominala, fara o supraincalzire inacmisibila «= datorita specificului consumatorilor racordal, nu este posibila aparitia unor suprasarcini 6.3.2. Transformatoarele care au indicatoare de lichid trebuie astfel montate incat nivel lichidulul sa fle vizibil 63.3. La intocmirea si calculul protectilor pentru transformatoarele de medie tensiune pe partea prmara se var respecia prevederile normativului PE 504 6.4, Protectia condensatoarelor 6.4.1. Condensataarele trebuie prevazute cu protectie la scurtcircuit cu actiune instantanee, Aceasta protectie poate fi realizata pentru un grup de condensatoare, daca se asigura in acest mod si prolectia fiecarui condensator in parte 6.4.2, Baterile de condensatoare trebuie prevazute cu posibiltates de deconectare manuala prin intreruptor sau. ‘contactor 6.4.3, Condensatoarele care raman in legatura cu zona 1 chiar si dupa deslansares citcuiteler electrice trebuie sa aiba, independent de locul amplasani- in interiorul zonei 1 sau in exteriorul zonei cu perical de explozie « un 20 mnt | euterea ea mu depaseasca 1,3 6 Redusa la 1,2 W la o temperaturs ambianta de 60°C sau 1,0 ¥ ia © temperatura acbianta de 80°C in cazul circuitelar cu securtate intrinseca cu mai mult de © aparatura asociata este necesara niregului sistem (grupa 1.1.49. veriicarea prin caicule sau prin incercari de apringere prin scantele a securta aparaturi, clasa de temperatura si categoria), standardul de referinta fiind SR EN 50020. Caracteristicile nominale ale elementelor de limitare a tensiunil si curentului din flesare aparatura asociata nu trebuie sa depaseasca combinatile valofilo U, 3i ly ale celorialte aparaturi asaciate. Standardul de referinta pentru baza de calcul (normativa) de veriicare a circuitelor cu securitate intrinseca cu mai multe aparaturi asociate, care au caracteristic: curentclensiune lineare cat si metodele de determinare a valorior maxime pentru tensiuni si curenti pentru acelasi tip de crcuile este SR EN 6007914 (Anexe) 11.2. Instalaii pentru zona 0 44.24. In zona 0, instalarea citeuitelor cu securtate intrinseca Lebule sa respecte presonptile de la 11.1 pentru zonele 1 si 2. completate sau modificate de prevederile de la paragratele umatoare. 11.2.2. Standardul de referinta pentru aparetura cu secuntate intrinseca si aparatura ascciata, instalate in zona Copyright (cJIndaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate 3/27/2006Indaco Lege Pagina 23 din 41 0 este SR EN 50020, categoria “ia". Se recomanda utiizarea aparsturi asociate cu separate galvanica intre circuitele cu si fara securitale intrinseca. 11.2.3. Aparatura asociata fara separare galvanica 6 poate utiliza numai in schema de legare la pamant de tip TN-S in conformitate cu 11.1.17., iar aparatura trabuit alimentata de la retea printr-un transformator de separatie, protejat pe printar prin sigurants fuzibile cu capacitate de rupere corespunzaloare. Toate componentele circuitului (aparatura simpia, aparatura eu sigurania intrinseca, cablurile) trebuie sa fie de categoria "ia" 11.2.4, Alunei cand este necesara legarea la pamant din motive functionale, aceasta trebuie facuta in afara zonel 0, dar cat mai aproape de aparatura din zona O. 11.2.6. In cazul in care aparatura instalata in zona 0 poate fi pericitata de diferente de potential ce pet aparea ca uimare a descarcanilor atmosferice, trebuie instalal un sispozitiv de protectie la supratensiuni intre fecare conducior nelegat la pamant si structura locala invecinata, Ia maximum 1 m de intrarea in zona 0, Conductorul de cconexiune trebuie sa aba o sectiune de minimum 4 mm? cupru Disporitivul de protectie la supratensiuni trebuie sa suporte un curent de descareare de vart de minimum 10 kA, (impuls 46 8/20 us, de 10 on), iar tensiunea de amorsare trebuie determinata pentru fiecare instalatie in parte 12. Protectia impotriva scantellor ncendiare 42.4. Protectia impottiva eurentilor de punere la pamant 12.1.1. Inir-0 arie periculoasa, reteaua TN, in care neutrul este legat direct la pamnant, trebule sa fie de tipul TN- 5 [conductorul neutru NV si conductorul de protectie PE trebuie sa fie separate). Este interzisa reconectarea conductoarelor N si PE dupa separare. In punctul de separare, situat in aria nepericuloasa, conductorul de protectie trebuie legat la sistemul de echipotentializare al zone Este necesar controll curentilor réziduall intre conductoarele N si PE. Sensibiitatea dispozitivelor de protectie la curenti reziduall trebuie sa fe mai mica de 500 mA 12.1.2. Int-o-retea TT, in care neutrul este legal direct la pamant, iar priza de pamant a retelei este diferita de priza de pamant pentru mase si elemente conductive este neoesara protectia la curenti reziduali cu dispozitive tip RCD a receptoarelor electrice. Dispozttivul de protectie la curenti reziduali poate fi amplasat pe intrarea tabloului de distributie si/sau pe fiecare plecare, pentru ameliorarea selectivtati 42.4.3. In reteaua de tip IT de joasa tensiune, in care neutrul este izolet sau legal a pamant printr-o impedanta, lar priza de pamant pentru mase este conectata cu priza de pamant a retelel, trebule prevazut un dispozity de control permanent al izolatie, pentru a semnaliza primul defect de iolatie; semnalzarea trebuie urmata imediat de masuti de depistare si izolare a defectului, Durata maxima de functionare cu o punere simpla la pamant se reglementeaza prin documentatia tehnica de executie, functie de natura si imporianta consumatonlor. Daca priza de pamant pentru mase este diferta de priza de pamant a retelei este necesar. in plus, un dispozitiv de protectie la curentireziduali, amplasat pe intrarea tabloulul de distribute. In reteaua de tip IT de medie tensiune, in care neutrul este izolat sau leget la pamant printr-o bobina de stingere, sunt necesare urmatoarele masuri = controlul permanent al rezistentei de izolatie si semnaliearea optica si eventual si atustica a primei puneri la pamant: = deconectarea netemporizata @ receptoareler electiice situate in zona 1 si deconectarea temporizata a color sityate in zona 2, la prima punere la pamant. Se admite deconectarea temporizata a receploarelor de importanta vitala in procesul tehnologic sau chiar mentinerea lor in functiune, chiar daca sunt situate in zona 1. daca deconecterea lof ar introduce un fisc mai mare decal cel de aprindere, cu conditia ca functionarea sistemuiii dé alarmare a fie urmata imediat de masurle de depistere si zolare a defectului monotazat ‘Daca neutrul retelel IT de medic tensiune este legat la pamant prinit-o rezistenta, primul defect de punere la pamant trebuie sa conduca la deconectarea netemporizata a receptoarelor electrice 12.4.4, In schemele TN-S, TT si IT cu neutrul distribuit este necesara deconectarea conductorului neutru. ‘Acesta trebuie sa fie deconectat dupa conductoarele de faza, lar conectarea lui sa se faca simultan sau inaintea cconectarii conductoarelor de faza Trebuie, de asemenea, prevazuta protectio la suprasetcina a conductorulul neutru, daca sectiunea acestuia este mai mica decat cea conductoarelar de taza. Se admite sa nu se prevada protectia conductorvlui neutru, chiar daca sectiunea lui este mai mica decat cea a ‘conductoarelor de faza, daca dispoztivul de protectie al fazelor asigura si protectia neutrului, iar curentul maxim probabil prin acesta in functionare normala este mai mic decat curentul maxim admésibil in conductor 12.2. Electricitatea statica 42.2.1. Electricitalea stalica poate provoca incendiu sau explozié in ¢azul indeplinini simultane a urmatoarelar conditi ~existenta materialulul combustibil sau 2 atmosferei explozive; = depiasarea sarcinilor cu aparitia descarcanlar disruptive = energia eliberaia prin descarcare sa fie mai mare decat energia minima pentru aprinderea materialulul combustibil sau a aimosterei explozive Copyright (e)Indaco Systems 1999-2005. Toate drepturile rezervate 3/27/2006Indaco Lege4 Pagina 24 din 41 Aparitia sarcinilor electrice in procesele industriale se poate datora in principal fenomenelor de frecare a dove corpuri, potentialelor de contact si unor fenomene de polarizare Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustible sau oxidabile, atunci cand concentratia acestora in amestec cu aerul este cuprinsa intre limitele inferioara si superioara de explozie. 12.2.2, Sunt considerate periculcase, din punct de vedere al produceri electriitati statice, substantele care au o rezistvitate mai mare dé 10° ohm em. Substantele cele mai raspandite cu rezistvitate mare sunt; cauciucul natural si sintetic, rasinile sintstice, masele plastice, fibrele artficiale, gazele lichefiate, hidrocarbunie lichide si gazoase (eter dietiie, butiol de etl, etc) Pericolul de explazie sau de incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte au instalati pe timpul destasurarii operatilor de alimentare, gale. transport si distributie (eele mai periculoase potentiale se formeaza la transportul lichidelor pe conducte cu vitezé mai mati de 0,7 m/s) Stratul de praf combustibil se comporta difert la descarcarile electrostatice, in functie de natura produsulul de aprindere. 12.2.3. Principalele provese, operatii, activital, fenomene etc., pe parcursul carora pot s@ spara incarcari electrostatice sunt * incarcarea silsau descarcarea lichidelor combustibile alate la presiune almosferica inidin rezenvoare (cisteme); * vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor, cu viteze reletiv meri, prin elemente sau portiuni de conducte: ~ pulverizarea unor produse combustibile(lichide, pulber etc) prin utiizares principiulul lut Bermouti, + amestecarea, prin centrifugare cu viteze relativ mari, in vase, recipiente ete., a unor praduse combustibile lichide, * procese de producere a pulberilr (prafurilor) combustible; + trangportul pneumatic prin conducte, a praduselor pulverulente; + procese tehnologice pentru ceuciucat tesatuni + ufilzerea indicaloarelor de nivel, de tip pluitor, pentru masurarea nivelului praduseler ichide combustible silsau inflarabile, daca acastea nu sunt legate la pamant, + spalarea cu jet pulverizat de apa si/sau abur supraincalzit a cazanelor, rezervoarelor, cistemnelor sau a altor reciplente, care au continul produse volatile si care mai pot contine vapor ai acestor produse, + operati de omogenizare in rezervoare @ produselor combustibile prin agitare cu aer, diverse alte gaze sau prin utiizarea de dispoztiive mecanice, + pulverizarea electrostatica utlizand vopselur, pulberi etc procese de fabricalie# frelor si fibrelor in industia text, +fitearea aerului sau a allor gaze, impurfcate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole ete. + procese locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc. 12.24, Masurie de protectie contra electrcitali slalice trebuie sa tina seama de caracteristicie proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatonilor, Solute cele mai eficiente sunt. ~indepartarea sarcinilor electrice prin legarea la pamant a utlajelor, conductelor si rezervoarelor la care pot sa pera incarcari cu electricitate statica, = umidificarea almosferei (se recomanda acolo unde procesul tehnologic permite acest lueru). Pentru a impiedica formarea sarcinilor electrostatice se recomands ca umiditatea relativa a aeruiui sa fle de peste 70%, ~cresterea conductivitati suprafets! materialstar, - purificarea gazelor de particulele ichide si solide suspensie; purifearea lichidelor care contin particule coloidale, ~ionizarea aerului si a mediulvi, in special in interiorul utilajelor, rezervoarelor, etc. pentru cresterea conductivitatii acestuia: = folosirea de pardoseli cu conductivitate electrica marta: = interzicerea incarcaril unui produs eu temperatura de inflamabilitate ridicata, cum ar fl petrolul lampant, pana cand nu §-au seurs resturle de lichide din autocisterna, 12.26. In toate cazurile in care legarea la pamant este un mijioc de protectie suficient contra electricitati statice 9 recomanda folosirea acesieia, deoarece este mijocul cel mai simplu si eficace. Eficienta combateri electricitail statice prin legare la pamant trebuie veriicata intotdeauna prin masurator. 12.26. Utilaele, masinile si dispozttivele pentru substante si procese periculoase in ceea ce priveste incarcares elecirostatica irebuie executate din materiale conductive. 12.27. Pentru utigjele cu suprafete emaiate si pentru utiajele metalice la care pe pereti inferior se formeara sedimente de substante neconductive (gudroane, pelicule de masa plastica, etc.) legarea la pamant nu reprezinia Un mijoe de protectie efieient. In aceste cazurn trebuie sa se ia si alte masuri de protectie 12.28. Filtrele cu saci din panza se recomanda sa fle cusule cu sarma metalica si apoi legate la pamant Acesie serme se vor verifica in mod sistematic pentru a se vedea daca nu $-au produs ruperi, in care caz s@ vor repara imediat acelor inchise de transport, Copyright (c)Indaco Systems 1999-2005, Toate drepturile rezervate, 3/27/2006