.

Elena Cirstocea o Monica Columban Horia Corcheg

Dorina Kudor o Lenuta Sfirlea

Limba Si literatura romdnd

PREGATIRE COMPLETA
pentru clasele a.VIl-a gi aVlll-a
SI

pentru Evatudrea Nalional5

ffirt
edr:culir:tai
CUPRINS

PARTEA I. Textul I iterar. Textul nonliterar. Com un icare [7]

TD(ru1LIERAR t7i
l. Genul epic {71
A. Specii ale genului epic in proza [13]
Basmul [131
Exerci]ii de intelegere a unui text (Greuceanu) IL3l
Exemple de compuneri (Prislea celVoinic 5i merele de aul I30l
Schita [37]
Exercilii de inlelegere a unui text (Vizitd..., l.L. Caragiale) [37]
Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [50]
Nuvela [57]
Exercilii de intelegere a unui text (PopaTanda, loan Slavici) [58]
Exemple de compuneri (Doud loturi,l.L. Caragiale) [70]
Romanul [76]
Exemple de compuneri av6nd ca text-suport un roman (Baltagul, Mlhail Sadoveanu) {761
B. Specii ale genului epic in versuri [81]
Fabula [81]
Exercilii de intelegere a unui lext(Cainele 2i calelul,Crigore Alexandrescu) [82]
Exemple de compuneri (Bivolul 1i colofana, C.Topirceanu) [91]
Balada popularl [95]
Exemple de compuneri (balada popularit Toma Alimol) l95l
Il. Genul liric [103]
A. Textul Iiric. Particularitali;i aplicafii {1031
B. Pastelul [120]
Exercitii de in{elegere a unui text (SfArsit de toamna,Yasile Alecsandri) [121]
Exemple de com pu neri {l a rn a,Y asile Aleaandri) [ 1 30]
lll. Genul dramatic [136]

TDfiUL NONLITERAR [143]

Articolul deziar/de revista [143]
Anuntul [147]
Stirea [148]

TD(ru L REFLDfl V. TD(ru L I MAGI NATIV. TDfi UL ARGU M ENTATIV [ 1 47 J

Compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal,
social sau cultural [149]
Diverse compuneri descriptive {1541
Diverse connpuneri narative [166]
Continuarea unui dialog [171] z,
Compuneri care presupun exprimarea argumentati a unui punct de vedere Ii74] o-
L)
PARTEA A Il-A" Limba romin5. Elemente de construclie a comunic5rii [183J

FoNEflCA [18s] -i

V0CABUTARUL [188]

M0RF0L0GTA [1ee]
Verbul [199] IHntr lrlBrn Fl
Substantivul [211] l. CrctdepiclTl
Articolul 12161 A. Specii ak gefl*i cg
Pronumele [220] Basrnul [131
Numeralul [229] Exercitii d€ lirdcst
Adjectivul [235] Exemplc de cmuu
Pa(i de vorbire flexibile. Pa(i de vorbire neflexibile [239] khita I37l
Adverbul. Locutiunea adverbiala [240] Exercjtii de'i!"teqt
Prepozi!ia. Locutiunea prepozilionala [244] F-.:remple de corml
Conjunctia. Loculiunea conjunctionala [246] Nuvela [571
lnterjectia [248] Exercifi deii$degr
Exem* de crnnl
STNTMA PRoPOZ|T|E|. STNTAXA FRME| {2s01 RomanulF6l
Subiectul [250] Exemp{e de cmU
Sadorp:nu) I75l
Propozitia subordonati subiectivi [252]
B. Sp€diale gen*i ca
Predicatul [254]
Fabula l81l
Propozitia subordonatl predicativa {2561
Exercitii d€ ir@r*S
Atributul [258]
Exemple de cmpt
Propozitia subordonatd atributiva [261]
Com plementu I direcl 1262\
Balada populari ffi
Exemple de conq
Propozitia su bordonatd com pletivi direclit 1264l;
Il. Geill lhk tt03[
Conrplenrentul indirect [266]
A. T€xtul liric Perfl\arlarii
Propozitia subordonati completiva indirecta {268}
B. hstelul [120!
Complementul circumstantial de loc [270]
Exercitil d€ ingeg
Propozitia su bordonati ci rcumsta nlia la de loc 127 21
Complementul circumstantial de 4l tinp
Exernple de ann
[27
Propozitia sub0rd0naU circumstantiald de timp [276]
lll. Gcill farilc [135]

Complementul circumstantial de mod [278]

Propozitia subordonata circumstantiald de mod [280]
TEruL ilolllrlBm tl4
Articolul de zian'cie rt
Complementul circumstanfial de cauzd [2821
turuntul [14I
Propozitia subordonata circumstantiala de cauzd [284]
Stirea [148]
Complementul circumstantial de scop [286]
Propozitia subordonati circumstanlia15 de scop [288]
Propozitia subordonatd circumstantialS condilionala [290]
IHIUL RM.frV.IEXru
Exprimarea prorffifi
Propozilia subordonati circumstanliald concesiva [292]
cultural [149]
Propozitia subordonati circumstanliaia consecutivi [294]
0rlografie punctualie [296]
Diverse ompuns'i c
;i Diverse cornprnrr lli
Continuarea unu, 5a
PARTEA A lll-A. 50 de modele de subiecte pentru prcba scrisi la limba gi literatura romini, Exprimarez argularil
Evaluarea Nalional5 [3031
 PARTEA I
Textu I I iterar. Textu I non I iterar. Com u n i care

TE(ru1LTERAR t7l
I. Genul epic [7]
A. Specii ale genului epic in proza [13]
Basmul [13]
Exercitii de intelegere a unui text (Greuceanu) ll3l
Exemple de compuneri (Praslea celVoinic si nterele de aud [30]
Schila [37]
Exercilii de intelegere a unui text (Vizita..., I.L. Caragiale) [37]
Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [501
Nuvela [57]
Exercifii de intelegere a unui text (PopaTanria, loan Slavici) [58]
Exemple de compuneri (Doua loturi,l.L. Caragiale) [70]
Romanul [76]
Exemple de compuneri av6nd ca text-suport un roman (Baltagul,l[ihail
Sadoveanu) [76j
B. Specii ale genului epic in versuri [81]
Fabula [811
Exercitii de inlelegere a unui text (Ginele si calelul, Grigore Alexandrescu) [82 j
Exemple de compuneri (Bivolul ;i cotofana, G.Topirceanu) [91]
Balada populard [95]
Exemple de compuneri (balada populara Toma Alimos) l95l
ll. Genul liric [103]
A. Textul liric. ParlicularitSli si aplicatii [103]
B. Pastelul [120]
Exercilii de intelegere a unui text (Sfdrsit de toamna,Yasile Alecsandri) [121]
Exemple de compuneri (larna,Yasile Alecsandri) [130]
lll. Genul dramatic [136]

TD(ru1NoNLTTERAR [143]
Articolul deziar/de revisti [143]
Anuntui [147]
Stirea [148]

T D(TU L REFL DW. THCTU L I MAC I NATIV. TB(ru L ARGU M ENTATIV [ 1 49}
Exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau
cultural [1491
Diverse compuneri descriptive [154]
Diverse compuneri narative [166]
Continuarea unui dialog [171]
Exprimarea argumentati a unui punct devedere lI74l
 TDffUL LITERAR

Textul literar reprezinti produsul imagina!iei unui scriitor, av6nd drept

i mpresionarea, sensibilizarea cititorului.

l.
GENUL EPIC

ldei principale/idei secundare

ldeea principali concentreazi lnformatia dintr-o secventi a textului.
ldeea secundard detaliazd conlinutul secventei de text din care s-a extras ideea
principald.

Pentru formularea ideii principale, e necesar:

'. sa cite5ti integrol textul;

, ' sa recitetti textul, delimitdnd secvenSele care conlin informalii distincte referitoare la
o singura acSiune realizata de unul sau de mai multe personaie;
. sa exprimi informalia esen{ializata intrun singur enunl (propozilie sau frazd scurta).

Pentru formularea ideii secundare, e necesar:

:r::: sa reciteSti secvenla de text din care ai extras ideea principala;
: sa identificiinformalia prin care se completeaza ideea principata cu detalii semnificative;
sa exprimi informa{ia care detaliaza ideea principata in una sau mai multe propazilii.

# Phnul simplu 9i dezvoltat de idei

ldeile principale a5ezate in succesiunea lor din text constituie planul sim-
plu de idei.
ldeile principale 5i ideile secundare alcituiesc planul dezvoltat de idei.

"'+l'i+ Phnul simplu de idei este firul ro5u al ac[iunii, in ordinea aparitiei intdmpldrilor in text.
Pe baza planului simplu de idei 5i a unor detalii necesare din planul dezvoltat de idei
se redacteazd rezumatul textului.
t)
o-
trJ
J
zU

7
 Red acta rea u nu i rezumat presupu n e:
cu noa$terea textu I u i, p ri n lectu ri su cces ive;
formularea ideilor principale sub forma unor enunluri scurte;
transformarea ideilor principale in enunfuri mai lungi, prin selectarea unor detalii
semnificative 5i necesare, din ideile secundare;
Hrilfr
preci za rea perso najelor i m pl icate i n acli u ne; + G;rnr
rnad
s respecta rea su ccesi u n ii intdmp Id

utilizarea timpului prezent sau perfect compus;

ri lo r;

€ orfi*d
folosirea ponderata a verbelor la gerunziu 5i la participiu pentru concentrarea reru
informaliei; itf*r
el i m i n a rea pasajelor descri ptive ; *W
evitarea repetiliilor, a arhaismelor ti a regionalismelor; mfr
relatarea la persoana a lll-a; +gd
trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fard dialog inserat; [-r
relatarea obiectiva, faro comentarii proprii 5i fard citate;
r*ffi
# utilizarea cuvintelor de legatura care asigura cursivitatea rezumatului (de exemplu: a*q
dupi aceea, apoi, mai t6rziu, in acelaSi timp, din aceastd cauzd etc.) m!I
respectarea normelor de exprimare, de ortografie, de punctualie $i de atezare a
textului in pagina.
r !"!,"-S,:r,A le|€

Pentru identificarea indicilor de timp cauta in text adverbe de timp, substantive care
denumesc parli ale zilei/ale saptamdnii, precum 5i luni, anotimpuri, ani, numerale care
indica ora etc.
Pentru identificarea indicilor de spafiu, identifica in text cuvinte care indica locul
acliunii: adverbe de loc, substantive. Spaliul poate fi:
- exterior (natura, padurea, lacul) sau interior (camera, casa);
. real (ora5ul, satul) sau imaginar/fantastic (imparalia zmeilor, tardmul de dincolo);
. terestru (gradina, strada) sau cosmic (cerul, luna, stelele).
ift.;
+ -+rPo
+fff
G :'flr
s*r
.'*
+ff
nrq
8
 -'-
F
2, intriga - surprinde nronrentul care provoacd un conflict, in urma cdruia
se va desf6iura actiunea;
3. desfi5urarea'actiunii - surprinde succesiunea de evenimente declangate
de intrigS;
4. pun€tul culminant - este momentul cu cea mai mare incdrcituri de
tensiune;
5.deznodimAntul * surprinde rezolvarea conflictului.
Uneori, mai ales in operele literare moderne, momentele propriu-zise ale
subiectuluinu potfi delimitate strict sau nu respecti aceasti ordine.

Pentru identificarea momentelor subiectului fii atent la urmdtoarele aspecte:

"t-t::' expozi[iunea surprinde adeseori indicii generali de timp 5i de spa{iu; de asemenea,
sunt introduse in scend personajele; este un moment lipsit de tensiune, adesea
cu p r i n d e e I em e nte descr i ptiv e;
"tEF! intriga declan5eaza conflictul, este un moment tensionat, de scurtd duratd; persona-
jele devin mai active, se pun in migcare;
'ttrE' desfaSurarea actiunii este momentul cel mai amplu, surprinde o succesiune de eveni-
mente mai mult sau mai pufin tensionate, rdsturndri de situalii;
'ittr punctul culminant este momentul in care criza personajelor este maximd 5i pare cd
nu mai are nicio rezolvare; este un moment de scurtd intindere;
+15F' deznoddmAntul surprinde o stare de echilibru, instaurata prin rezolvarea conflictului;

in unele opere literare, deznoddmdntul poate Iipsi, ldsdnd cititorul sa-5i imagineze
cum se va rezolva conflictul.

# Personalele (clasificare, modalitifi de caracterizare, relaliiintre perso-

naie)
Personajul are o identitate fic]ionali ;i nu se confundd cu o persoani reali,
chiar daeir'are un model din realitate.
Personajele potfi:
. principale, seeundare, episodice;
. individuale, colective;
. exponen{iale-/reprezentative.
Caracterizalea personajul ui se real izeazd pri n m oda itd [i : I

a. directe:
. voceanaratorului; - vocea altor personaje; . autocaracterizare.
b. indirecter
. fapte; l atitudini; - limbaj' . relalia cu alte personaje;
. mediulin care tr;ielte;. vestimenta[ie.

Pentru a caracteriza un personaj din text:

*$F recite$te cu atenlie textul;
'S precizeazd statutul personajului in func{ie de:
. gradul de participare la ac[iune (principal, secundar, episodic);

. gradul de individualizare (individual, colectiv);

. gradulin care ilustreazd un comportament uman (exponenliale/reprezentative).

d
lr.l
q+F J
selecteazd citate semnificative pentru a ilustra trdsdturile fizice gi morale, precum gi
z,
m o d a I itdsi I e d e ca racteri za re; IJ
 .s exem pl ifi ca m ij loacel e/ proced eel e d e ca rocte rizare id entifi cate;
numette trasaturile personajului pentru care ai optat;
€ ilustreaza trasaturile, prin citate comentate sau prin referire la intdmplari/la situa[ii
semnificative;
prezinta relalia dintre personajul ales 5i alte personaie ale operei; hrFrrrfl
men{ioneaza modurile de expunere 5i mijloacele de expresivitate artistica prin care se 4 rFd
real izeaza po rtretu I perso n aj u I u i ;
+ @;D
organizeaza textul in paragrafe 5i alineate; + moaFr
reciteqte textul pentru a corecta eventttalele gre5eli de ortografie 5i de punctua{ie;
exprima-te clar, urmarind legatura intre idei;
lk-rrilt
ru fro g mente le ciiate ; +ffi
fol ose5te g hi li mel el e pe nt

utilizeaza doar cuvinte al caror sens il cuno5ti. + mrfr

frCriln
+rd
Naratorul
+ trrfrr
+:''
Naratorul (povestitorul) este o voce din text 5i nu se confundS cu autorul.
9Hr
Naratorul relateazd fapte 5i int6mplSri gi poate fi: d
. subiectiv (implicat afectiv, marca definitorie a implicdrii fiind relatarea la rhfr{|!il
persoana lsingular, ceea ce presupune perspectiva/viziunea proprie asupra
+(
evenimentelor relatate);
. obiectiv (deta5at/neimplicat afectiv);
4W
. omniscient (este singurul care 5tie cum 96ndesc 5i aclioneazd personajele,
in spatele cdrora se afl5 gi pe care le prezintd in diferite ipostaze/infdti$dri 9i
situatii);
. naratar-personaj, personaj in propria naraliune;
. o,,voce" care relateazd 5i care nu poate fi identificati cu cineva anume'

Pentru a identifica statutul naratorului, urmareSte:

grmr#
.,r" persoana verbului 5i a pronumelui:
+ffi
. dacd relatarea se face la persoana l, atunci naratorul este 5i personai;
. dacd relatarea se face la persoana a lll-a, atunci naratorul nu este personaj, fiind o
4nfr
voce impersonala.
*H
F#
. daca exista comentarii subiective, interjec{ii, construc{iiin vocativ, verbe la imperativ,
*fr
punctua{ie expresivd, atunci naratorul este subiectiv;
.H
, daca relatarea este neutra, fdrd marci ale subiectivitalii, atunci naratarul este obiectiv.
ff
dd
d
4#
# Moduri de expunere (naraliune, descriere, dialog, monolog) *h*
Naraliunea este un mod de expunere prin care se prezinta o succesiune de
int6mplSri petrecute intr-o ordine temporalS.
Descrierea este un mod de expunere care consti in prezentarea sugestivd
a unor obiecte, fenomene, situa{ii, personaje etc. Are rolul de a intrerupe
ritmul epic.
Dialoguleste modul cle expunere care constd intr-o succesiune de replici, prin
care se reproduce o disculie intre doui sau mai multe personaje. Are rolul de
a dinamiza ac{iunea, de a caracteriza personajele, de a crea impresia de auten-
ti citate.

10
 Monologul este un mod de expunere care consti in exprimarea unor
idei/sentimente de cStre personaj, firS a presupune un rdspuns din partea
celorlalte personaje.

Nara[iunea se identifica prin:

:
,': aQiunea derulata in timp 5i spaliu;
'i-:r prezentapersonajelor;
frecven{a verbelor.
"'
Descrierea se identifica prin:
:,r,': frecven[a substantivelor qi a adjectivelor;
':'r' numarul redusalverbelor,caresuntfolositemaialeslamodul indicativ,timpulimperfect.
Dialogul se identifica prin:
r:,.-: prezenya liniei de dialog;
'rr 'r folosirea construcliilor in cazul vocativ;
::::':: prezenla unor verbe cd: a spune, a zice, a afirma, a ruga, a intreba etc., prin core
n a ratoru I face expl i cite repli ci le person ajelor.

Monologul se identifica prin:

r:i:rr vorbirea neintrerupta a unui personaj;

*\tri Exprimarea argumentati a unui punct de vedere

Este modalitatea de a prezenta 5i sustine o opinie prin argumente convin-
gStoare.

Expri m a rea op i nie i presu pu ne:

formularea opiniei;
'':, I identificarea a cel pulin 1-2 argumente extrase din text care sa exemplifice
5i sd sus-
{ina opinia formulata;
rr::::: folosirea citatelor care sa ilustreze propriile afirmalii;
i',)' utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate: verbe de opinie - a crede, a considera,
a presupune etc.; adverbe/locu{iuni adverbiale de mod folosite ca indici ai
subiectivitalii - probabil, desigur, fdrS indoialS, cu sigurantd etc.;conjunclii/loculiuni
conjunc;ionale cu rol argumentatlv* deoarece, din cauzd c5, inc6t, ca s5, a5adar etc.,'
conectori argumentativi -in primul 16nd, de fapt, prin urmare efc.;
." respectarealogiciiargumentdrii;
", formularea unei concluzii succinte 5i clare.

Argumentarea apartenentei la genul epic

Un text se incadreazd in genul epic dacS:
. existd actiune plasati in timp gi spa{iu; (J
. acliunea este realizati de cdtre personaje; o-
frJ
. int6mplarile sunt relatate de cdtre un narator, prin imbinarea modurilor de J
expunere; z.
t!
l?

11

il
 . naratiunea este modul de expunere preponderent;
. 96ndurile, ideile gi sentimentele autorului sunt exprimate in mod indirect.

Redactarea unei compuneri in care sa argumentezi incadrarea unui text in genul epic
presupune existenta celor trei parli: introducere, cuprins 5i incheiere.
lntroducere

"r:r:-r precizeaza autorul qi titlul operei alese;

stabileSte tema textului;
3:-.-- :': .

:r::"r incadreaza opera in genul literar indicat (formuleaza ipoteza).

:.
Cuprins
r'--r: prezintacaracteristicilegenuluiepic: '---j,.

. aparevocea naratorului, care relateazd fapte 5iintdmplari la persoana a lll-a sau la

persoana l;
, principalul mod de expunere este nara{iunea;
. prin descriere se fixeaza cadrul intdmplarilor, se reda atmosfera ac{iunii, se inceti-
ne5te ritmul acesteia 5i se caracterizeaza in mod direct personaieie;
. dialogul dinamizeaza ac{iunea, fiind 5i o modalitate de a pune in lumina rela{iile

dintre personaje;
, faptele 5i infimplarile sunt plasate intr-un cadru spatio-temporal 5i sunt savdrSite
de catre personaje.
exemplifica aceste caracteristici pe baza operei studiate de tine;
JFrtffcdr-
w prezinta, in rezumat, acliunea textului; t_n-q'!.1tt
eviden{iaza elementele de spasiu 5i de timp; r;Imrnir*5if
prezi ntd su cci nt pe rson aj ele textu u i ; rfr&inil
r.[l.!ff,j,rrl5rr
I

cara cte r izeazd su m a r person aju I pri n ci pal ;

w exprima-fi opinia cu privire la mesaiul textului: utilizeaza, pentru aceasta, verbe c&fufuffrlHHq
precum - considera etc.; adverbe de mod- posibil, probabil, desigur etc.;
a crede, a "[#r-dG;d
cuvinte cu rol argumentafiv - pentru cd, incAt, aSadar etc frdfl'rbr:
incheiere
qisr*m#lpr
- ilcheie compunerea printr-o concluzie,in care sa sintetizezi trasaturile genului epic Ibrq,,r(
5i sa precrzezi ca acestea se regasesc'in opera literard studiata de tine. ff.cr1illcr
Nu uita! dhhrFr
'' organizeaza textul in paragrafe 5i alineate;
F.b*,r,rffic
. reciteSte textul pentru o corecta eventualele greSeli de ortografie 5i de punctua{ie;
-I..---E-,-aJf
exprima-te clar, urmarind legatura intre idei;
rrff;fi{ficdl
: foloseSte ghilimelele pentru fragmente citate;
nd#rffdnli
:: r" utilizeaza door cuvinte al caror sens il cunotti; 50#pnifiil:r
' scrie ordonat, ingrijit, fara Stersaturi. ff"iEr*Ire*pifi
1.oa
h#ftdi
,# Argurn"ntarea apartenenlei la specie

' Notd! vei respecta structura de la argumentarea apartenen[ei la genul epic, doar ca
vei scrie trasaturile speciei pe care ai ales-o!

L2