Sunteți pe pagina 1din 9

7. Principiile Electroencefalogramei II. Ritmul Alfa al lobului occipital. Scopul lucrarii: Lucrarea are ca scop 7.1 Introducere.

Concepte fiziologice. Cum am putut observa anterior creierul este impartit in emisfere si fiecare emisfera este impartita in lobul frontal, parietal, temporal si occipital (Figura 7.1). Fiecare lob are functii specifice, dar si functii commune pe care impart cu ceilalti lobi, si intradevar, cu alte parti ale cereirului. De exemplu, un copil poate vedea (lobul occipital) o flacara si o poate atinge (lobul frontal) sa vada cum este, experimentand caldura si durerea (lobul parietal) si tinand minte ca nu trebuie sa mai repete actiunea (lobul temporal). Aceste functii cat si altele, ca rationamantul si gandirea abstracta, au loc in cortexul cerebral, zona subtire de acoperire a materiei cenusii care formeaza suprafata creierului.

Figura 7.1 Arii motorii, senzoriale si de asociere ale cortexului cerebral. Activitatea electrica in cortexul cerebral este continua de la formare cerebelului in utero pana la moartea individului. Dupa cum a fost demonstrat in capitolul anterior activitatea electrica din cortexul cerebral poate fi depistata si inregistrata folosind electrozi plasati pe scalp si o electroencefalografie. Inregistrarea obtinuta, numita electroencefalograma (EEG) este complexa si variabila intre subiecti, desi in anumite conditii, EEG-ul arata o activitate simpla, ritmica.

EEG-ul se schimba pe masura ce imbatranim. Dezvoltarea EEG-ului este rapida la nou nascuti. Ca procedeu neural de cercetare, un EEG inregistrat din regiunea posterioara a creierului unui copil de 3-4 luni incepe sa semene cu EEG-ul inregistrat din regiunea posterioara de la adulti. Diferenta este ca nou nascutii de 3-4 luni au frecventa EEG-ului de 3-4 Hz, pe cand adultii tind sa aibe frecventa medie de 10 Hz. Cand copilul a ajuns la un an, regiunea posterioara este de aproximativ 6 Hz; la 3 ani regiunea posterioara este de 8 Hz; iar la pubertate(13-14 ani) media regiunii posterioare este asemanatoare cu cea a adultilor de 10 Hz. Ritmul Alfa este unul dintre modelele asemanatoare ale EEG-ului. Ritmul Alfa este caracterizat de o frecventa de 8-13 Hz si amplitudine de 20-200 V. fiecare parte a creierului are o frecventa caracteristica a ritmului Alfa. Cea mai mare amplitudine a undele Alfa se inregistreaza in regiunile occipitale si parietale ale cortexului cerebral. EEG-ul este variabil, in functie de starea mintala a subiectului, de frecventa si amplitudinea ritmurilor Alfa intr-o schimbare unica. In general, ritmul Alfa este modelul de unda EEG cel mai proeminent a unei stari de relaxare, de inconstienta a unui adult cu ochii inchisi; totusi, anumite conditii pot influenta ritmul Alfa, ca de exemplu: 1. Hiperventilatia: respiratia rapida si profunda conduce la scaderea nivelurilor de dioxid de carbon si fluid cerebrospinal si cresterea nivelului PH-ului. Aceste efecte maresc activitatea electrica a celulelor nervoase cortice, deseori marind amplitudinea undelor Alfa. 2. Sexul: Femeile tind sa aiba frecventele medii mai mari ale undelor Alfa decat barbatii, desi diferentele sunt mici. 3. Memoria: Frecventa poate sa afecteze viteza de aducere aminte si poate fi aproximativ cu 1 Hz mai mare in timpul testelor de memorie pentru subiectii cu rezultate mai bune decat pentru subiectii cu rezulate mai mici. 4. Personalitatea: Amplitudinea tinde sa fie mai mare la subiectii extrovertiti. 5. Stresul: Amplitudinea variaza datorita activitatii mintale efectuate cu ochii inchisi. 6. Atentia vizuala: Amplitudinea undelor Alfa scade cand subiectul isi deschide ochii si este atent la stimuli externi. Astfel, in loc sa aiba loc sincronizarea tiparului undelor Alfa, are loc descincronizarea. 7. Momentul zilei: Amplitudinea creste cand subiectii nu sunt atenti si tinde sa fie mai mare intre 13.30-16.30 In acest capitol vom inregistra EEG-ul si ritmul Alfa sub anumite conditii. In acelasi timp, media patrata a distantei ritmului Alfa (Alfarms) si termometrul Alfa va fi afisat. Rimul Alfa si termometrul Alfa sunt indici vizuali ai activitatii nivelelor ritmului Alfa. 7.2 Obiective experimentale 1. Inregistrarea EEG pentru un subiect treaz, relaxat in conditiile: a) relaxat cu ochii inchisi b) efectuand exercitii aritmeticice in gand cu ochii inchisi c) hiperventilatie (respirand repede si adanc) cu ochii inchisi d) relaxat cu ochii deschisi

2. Examinarea diferentelor la nivelul activitatii ritmului Alfa in timpul exercitilor algebrice in minte si hiperventilatie comparat cu conditiile controlate ale ochilor inchisi si relaxati. 7.3 Echipamente si accesorii necesare Calculator Sistem Biopac si modulele de achizitie EMG Accesorii conectare Electrozi disponibili Biopac gel, pentru contactul electrozilor

7.4 Metode experimentale 7.4.1 Setari

1. Se porneste calculatorul. 2. Se porneste unitatea de achizitie MP150. Butonul de pornire se afla in spatele panoului. Un led din fata panoului arata curentul pornit. Daca LED-ul nu se aprinde cand butonul de pornire este apasat, verificati daca adaptorul AC100A (ce alimenteaza MP150) este bagat intr-o priza electrica pe masa de laborator. 3. Se va selecta un subiect pentru electroencefalograma. Subiectul se va aseza intr-o pozitie relaxanta. Este recomandata pozitia culcat pe spate si cu capul asezat confortabil dar aplecat intr-o parte. Cele mai bune inregistrari au loc cand subiectul este relaxat pe intregul experiment. Cititi fragmentele de mai jos cu atentie inainte de a atasa electrozii pe subiect. Lipirea electrozilor de scalp este importanta pentru obtinerea unor rezultate concludente. Indicatii pentru a obtine informatii favorabile a) Pe cat posibil indepartati parul de pe suprafata de lipire a electrozilor. Altfel, parul va ridica electrozii si ii va indeparta de scalp. b) Apasati electrozii timp de un minut dupa plasare. c) Subiectul trebuie sa stea nemiscat deoarece clipitul sau oricare alta miscare va afecta inregistrarea celor patru ritmuri. d) In ciuda celor mai bune eforturi, lipirea electrozilor poate sa nu fie suficient de puternica pentru a inregistra informatii. Daca se va intampla acest lucru, incercati alt subiect sau o alta plasare a electrozilor. Ghid pentru plasarea electrozilor a) Plasarea electrozilor pe scalp poate sa varieze (in limite) depinzand de preferintele profesorului sau subiectului. O sugestie pentru plasarea electrozilor este aratata in Figura 7.2. b) Tineti electrozii pe o singura parte a capului (stanga sau dreapta). c) Cel de-al treilea electrod este electrodul de baza si este conectat la lobul urechii. Desi suprafata de lipire este mai mare decat lobul urechii, aceasta

poate fi impaturita dupa ureche pentru o mai buna lipire. Alternativ, electrodul de baza poate fi plasat pe pielea fetei in spatele lobului urechii.

Figura 7.2 Pozitionarea electrozilor

4. Atasati electrozii de subiect, apoi atasati derivatiile la electrozi, urmand codul

culorilor din Figura 7.3. Introduceti conectori in Canalul 1. Conectorii clema functioneaza ca un mic clestisor de haine, se vor atasa doar pe capsa electrodului. Treceti cablurile electrozilor peste cap astfel incat sa nu traga electrozii.

Figura 7.3 Plasarea electrozilor 5. Puneti un bandaj pe cap care sa preseze electrozii de scalp cu o presiune constanta. Subiectul nu trebuie sa tina el electrozii lipiti de scalp. In mod ideal, in camera ar trebuie sa fie liniste astfel incat subiectul sa fie relaxat mintal. Aceasta perioada de 5 minute este deasemenea importanta pentru a oferi electrozilor timpul necesar pentru a stabili contactul cu suprafata pielii.

6. Se lanseaza programul AcqKnowledge. 7. Dupa inregistrare. Verificati daca electrozii sunt pozitionati la locul lor si daca intreg complexul este conectat la Canalul 1. Verificati daca electrozii si derivatiile acestora sunt amplasate corect si asigurati-va ca ansamblul de electrozi este conectat corespunzator. Cu aceasta se incheie procedurile de montare si se poate incepe achizitia. 7.4.2 Calibrarea

Procedura de calibrarea seteaza parametrii hardware interni precum castigul offset-ului si scalarea, acestea fiind critice pentru obtinerea unor performante optime. Este important ca electrozii sa faca bine contact cu pielea. Daca acestia nu sunt bine fixati atunci nu vom obtine un semnal bun. Subiectul trebuie sa fie relaxat si sa stea nemiscat pe cat posibil in timpul operatiei de calibrare. Sistemul Biopac este sensibil la schimbarile mici de tensiune cauzate de contractia musculaturii scheletice. Se apasa butonul calibrare. Procedura de calibrare va incepe si se va termina automat dupa 8 secunde. La sfarsitul calibrarii se va putea obtine un semnal care nu va fi modificat sau influentat de sistemul de achizitie. Daca datele inregistrate nu ne convin trebuie refacuta calibrarea si repetarea intregii proceduri de calibrare. Pasi necesari calibrarii sunt: 1. Apasati butonul de calibrare. Va incepe procedura de calibrare. Programul
AcqKnowledge va inregista informatii si le va folosi pentru a calcula setarile optime pentru subiect. Procedura de calibrare se va opri dupa exact 15 secunde.

2. Daca informatia inregistrata arata varfuri largi trebuie sa refaceti calibrarea. Apasati butonul de Redo Calibration si repetati intreaga procedura de calibrare. 7.4.3 Protocol experimental si achizitie de date

Subiectul sta intins si relaxat cu ochii inchisi. Decideti, ce student din laborator va fi coordonatorul si cine va fi cel ce va efectua inregistrarea. Coordonatorul va da comenzi verbale subiectului, si cel ce va efectua inregistrarea va insera markere si etichete la timpul potrivit pe durata inregistrarii. Pentru a insera markere, folositi tasta Esc (Mac) sau F9 (PC). Introduceti textul dupa ce inregistarea informatiei a luat sfarsit. Veti inregistra subiectul in 4 conditii: Segmentul 1: Relaxat cu ochii inchisi Segmentul 2: Efectuand calcule matematice mintal cu ochii inchisi. Segmentul 3: Dupa un episod de hiperventilatie cu ochii inchisi. Segmentul 4: Relaxat cu ochii deschisi. Subiectul va efectua exercitii intre intervalele de inregistrare. Pentru a obtine rezultate semnificative cititi intregul segment pentru a sti ce trebuie facut pentru fiecare segment de inregistrare. Subiectul ar trebui sa pastreze pozitia de culcat pe spate si sa continue sa se relaxeze in timp ce revedeti inregistrarea.

Verificati ultima notare in Jurnal si notati timpul disponibil pentru inregistrare. Opriti fiecare segment de inregistrare cat mai repede pentru nu a irosi timpul. Indicatii pentru obtinearea unei inregistrari bune: 1. Este necesar sa acordati atentie instructiunilor specifice pentru fiecare segment de inregistrare. 2. Un contact bun al electrozilor este essential pentru a minimaliza zgomotul si a mari semnalul de amplitudine. 3. Subiectul ar trebui sa stea linistit si nu ar trebui sa clipeasca in timpul segmentului ochi deschisi. Cele mai bune rezultate sunt obtinute daca ochii raman nemiscati tot timpul. 4. Subiectul nu trebuie sa vorbeasca in timpul orcarui segment de inregistrare si nu ar trebui sa spuna cu voce tare raspunsurile calculelor mintale. 5. Semnalul Alfa va creste in timpul segmentului de relaxare daca subiectul se concentreaza spre a respira usor si/sau a-si relaxa muschii. 6. Pentru segmentul de calcule mintale, coordonatorul ar trebui sa pregateasca o problema matematica inaintea inceperii inregistrarii. Problema matematica ar trebui sa fie dificila dar nu foarte grea (exemplu: sa dubleze numarul 2, sa-l mai dubleze odata, si inca odata, sa-l imparta la 3, sa-l inmulteasca cu 15, sa-l imparta la 7, sa-l inmulteasca cu 12). Scopul este ca subiectul sa incerce sa gaseasca raspunsul sau sa-l impiedice sa renunte. 7. Inainte de segmentul de recuperare dupa un episod de hiperventilatie, subiectul ar trebui sa respire repede si adanc timp de doua minute, ca si cand subiectul ar fi terminat un efort fizic si are nevoie de aer. Subiectul nu trebiue sa hipeventileze pe parcursul inregistrarii propriu-zise. Segmentul 1 1. Apasati Record in timp ce subiectul continua sa se relaxeze cu ochii inchisi. Inregistrati 10 secunde apoi apasati Suspend/Pause. Observati ca pe perioada inregistrarii fereastra cu grafice isi modifica dimensiunea si fereastra cu Input values va aparea in dreapta ferestrei cu grafice. Fereastra Input values afiseaza valorile ritmurilor Alfa intr-o bara asemanatoare unui termometru si poate fi folosita ca un ajutor visual pentru a determina fluctuatiile activitatii ritmurilor Alfa. Bara este afisata numai cand informatia este inregistrata si nu apare in modulul Review Saved Data. 2. Uitati-va la informatia inregistrata pe monitor. Informatia este gresita daca: a) Butonul Suspend a fost apasat prematur. b) Un electrod s-a dezlipit cauzand astfel o abate mare a linie de baza, a varfului sau pierderea semnalului. c) Subiectul nu a urmat instructiunile corect. d) Subiectul a avut prea multe artefacte EMG. Daca informatia inregistrata nu este corecta, refaceti inregistrarea pentru Segmentul 1. Observati ca atunci cand apasati butonul Start informatia inregistrata va fi stearsa.

Segmentul 2 1. Coordonatorul trebuie sa-i dea subiectului o serie de exercitii matematice pe care sa le rezolve mintal. Se va apasa butonul de Start imediat ce i-au fost date problemele. Se va inregistra in timp ce acesta le rezolva in gand. 2. Inregistrati 20 de secunde (secundele 11-30), apoi apasati Suspend/Stop. Revizualizati informatia pe monitor. Daca informatia nu este corecta, apasati butonul Redo/Start si repetati pasul anterior. Observati ca atunci cand apasati butonul Redo informatia inregistrata va fi stearsa. Segmentul 3 1. Coordonatorul sfatuieste subiectul sa hiperventileze timp de 2 minute in timp ce ramane in pozitia culcat pe spate cu ochii inchisi. ATENTIE: Hiperventilatia poate cauza ameteli si dureri de cap. Opriti procedura daca subiectul incepe sa se simta rau sau sa ameteasca. 2. La sfarsitul celor 2 minute de hiperventilatie (sau imediat ce se simte mai bine), apasati butonul Resume. Este important sa reincepeti inregistrarea cat mai repede posibil dupa ce subiectul a hiperventilat; totusi, este de asemenea important sa tineti cont de activitatea EMG, care se poate suprapune peste EEG. 3. Inregistrati 10 secunde (secundele 31-40) in timp ce subiectul isi revine dupa hiperventilatie. Subiectul ar trebui sa fie intr-o stare relaxata cu ochii inchisi. La sfarsitul segmentului de 10 secunde de inregistrare, apasati Suspend/Stop. 4. Daca totul a decurs bine, informatia va fi acceptata. Daca nu, apasati butonul Redo si repetati segmental 3. Segmentul 4 1. Coordonatorul sfatuieste subiectul sa-si deschida ochii si sa ramana intins si relaxat. 2. Apasati Resume si inregistrati 10 secunde (secundele 41-50), apoi apasati Suspend. 3. Revizualizati informatia inregistrata pentru a va asigura ca este cea corespunzatoare. Daca informatia nu este corecta , apasati butonul Redo si repetati segmental 4. Daca informatia este buna, apasati Done. 4. Se va continua cu inregistrare pentru un alt student in acelasi stil, prezentat anterior: a) Atasati electrozii si repetati lectia. b) Observati ca fiecare persoana va trebui sa aiba un fisier unic.

5. Indepartati electrozii si aruncatii. (electrozii sunt de unica folosinta). Curatati gelul dupa suprafata pielii cu apa si sapun. Este probabil ca electrozii sa lase urme pe piele pentru cateva ore, lucru absolut normal. Analiza datelor
1. Deschideti primul fisier cu datele achizitionate. 2. Observati numerotarea canalelor (CH):

CH1= EEG brut CH40= ritmul Alfa CH41= Alfa-rms 3. Setati casutele cu masuratori dupa cum urmeaza: CH1= stddev CH40= stddev CH41= mean CH40= freq Amintiti-va: casutele cu masuratori sunt deasupra regiunii de marker in fereastra de informatie si fiecare masuratoare are trei sectiuni: numarul canalului, tipul de masuratoare si rezultatul. Primele doua sectiuni sunt meniuri pull down care sunt activate cand dati click pe ele. Aici aveti o scurta descriere a casutelor de masuratori folosite in acest experiment: Stddev: derivatia standard este mai mare daca este o activitate mare si mai mica daca este mai putina. Avantajul masuratorilor stddev este ca valorile extreme sau artifactele nu modifica masuratorile. Mean: aceasta casuta arata valoarea medie in zona selectata. Freq: aceasta masuratoare transforma segmentul timp al zonei selectate in frecventa in cicluri/secunde. NOTA: masuratoarea freq. Se aplica la toate canalele deoarece este calculata de la scara orizontala de timp. Zona selectata este zona selectata de I-beam tool (inclusiv punctele finale). Folositi I-beam tool sa selectati primul segment de informatie de la timpul 0 la primul marker. Notati valorile masuratorilor intr-un tabelul. Repetati pasul 4 pentru segmentele de inregistrare 2,3 si 4. Folositi unealta de zoom pentru a va concentra asupra unei mici portiuni din primul segment de inregistrare astfel incat sa puteti masura mai usor frecventa undelor Alfa (CH40). Folositi I-beam tool pentru a selecta o zona dintr-un varf pana la urmatorul in CH40. Notati valorile masuratorilor pentru frecventa ritmului Alfa in tabel. Puteti sa salvati informatia, salvati notitele din Jurnal sau sa printati fisierul. Iesiti din program. Opriti unitatea MP150 si calculatorul. 7.5 Aplicatii propuse

4. 5. 6.

7. 8. 9.

Realizati experimentul precedent plasand electrozii in aceeasi configuratie, urmarind aceleasi etape. Pentru aceleasi segmente analizati datele pentru ritmul Beta. Precizati in care segmenete apar aceste unde si realizati o scurta comparatie intre ele. Prezentati aplicatia impreuna cu observatiile si concluziile extrase din cele doua tipuri de experimente. 7.6 Intrebari 1. 2. 3. 4. 5. 6. Ce sunt undele Alfa? Cand apare o unda Alfa si cat dureaza? Care este importanta acestor unde? In ce zona a cortexului predomina aceste unde? Cine influenteaza undele Alfa? Plasarea electrozilor influenteaza? Care dintre cele patru segmente analizate anterior scoate in evidenta o unda Alfa mai proeminenta? De ce? 7. La ce se refera notiunea de RMS? 8. Cum ne putem da seama ca datele achizitionate nu sunt cele dorite?