Sunteți pe pagina 1din 29

Memoriu justificativ

Turismul reprezint o activitate permanent a omului modern, avnd implicaii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural i natural. Zona Valea Prahovei reprezint un important centru turistic, fiind una dintre cele mai cutate destinaii turistice din ara noastr. Acest fapt se datoreaz n primul rnd resurselor naturale i antropice, dar i accesibilitii zonei. Pe Valea Prahovei ntlnim staiuni ce funcioneaz n tot timpul anului, ceea ce sporete rolul turismului n economie. Dei potenialul turistic, natural i antropic, al zonei este extrem de valoros, n foarte puine locuri este exploatat la maximum. Oricum, daca stam sa judecam dupa frumusetea locurilor, e clar ca in trecut zona Valea Prahovei nu a putut decat sa fie o zona mirifica care te invita sa o descoperi. Aparut timid chiar la sfarsitul veacului trecut, dar luand amploare dupa primul razboi mondial, turismul s-a manifestat mai intai prin drumetii in masivele muntoase cu peisaj deosebit, intre care Bucegii, Postavaru si Piatra Mare ocupau un loc de frunte. Actiunile de adevarat pionierat intreprinse de primele asociatii turistice, ca marcarea potecilor, constructia cabanelor, editarea hartilor turistice si aparitia unei literaturi de popularizare a frumusetilor regiunii au stat la infiriparii turismului si a dezvoltarii lui. In scurta vreme drumetia de munte a fost completata cu turismul rutier si datorita unor recente dotari (hoteluri, restaurante, mijloace de transport pe cablu) turismul, ca modalitate de cunoastere a istoriei si culturii romanesti, a frumusetilor patriei, a capatat un caracter de masa. Valea Prahovei, initial simpla artera de patrundere in frumoasele masive de la obarsia ei, constituie astazi un obiectiv turistic in sine, oferind, in afara de peisajul fermecator, nenumarate locuri de agrement, muzee, case memoriale, monumente istorice, de arhitectura si arta reprezentative pentru trecutul si prezentul tarii noastre. Desi cutreierata in lung si-n lat, desi intrata de mult in traditia turistica,Valea Prahovei, cu pitorescul ei si cu istoria ei seculara, atrage in mrejele sale noi si noi generatii de turisti. Si orice noua xcursie pe Valea Prahovei smulge calatorului mereu aceeasi promisiune:Voi mai veni pe aici!.

Capitolul I Asezare geografica


Valea Prahovei este asezata n partea de sud est a Romaniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara.

Valea Prahovei adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand n urma, ntre localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din Romania. Versantul rasaritean al Bucegilor, abrupt si stancos, cu o diferenta de nivel de pana la 1.000 m fata de Valea Prahovei, formeaza un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. n acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti. Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale: Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov.

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizicogeografice si, implicit, a celor economico-geografice.

Capitolul II Istoric
Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina unul dintre cele mai impresionante defile din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei de peste 1000 m. Drumul Vaii Prahova a fost mentionat pentru prima oara intr-un act datand din anul 1358, prin care regele Ungariei Ludovic, permite negustorilor din Brasov libera trecere "Intre Buzau si Prahova, adeca de la varsarea Ialomitei pana la varsarea Siretului in Dunare". Dar nimic nu ne indreptateste sa credem ca negustorii ar fi ales drumul peste culmea Predealului, care secole de-a randul n-a fost decat o poteca naturala. De aceea pare hazardata afirmatia facuta de Marele Dictionar Geografic al Romaniei-Bucuresti,1898 ca armata ardeleneasca condusa de voievodul Nicolae impotriva lui Vladislav Basarab ar fi intrat in Tara Romaneasca-Muntenia pe la Predeal intre anii 1360 si 1372. Cert este ca, in secolul al XII-lea, domnitorii Tarii Romanesti-Muntenia confirma negustorilor brasoveni privilegii comerciale primite inca din timpul lui Mircea cel Mare, iar aceste acte mentioneaza drumul Vaii Prahova: Dan al II-lea in anul 1442 Valdislav al II-lea in anul 1452 Vlad Tepes in anul 1476 Hrisovul din anul 1593 al domnitorului Alexandru cel Rau, aminteste de existenta unei vami pe drumul Vaii Prahova - alaturi de Vama Branului si Teleajenului - si se crede ca era la Campina. Pana in anul 1793, de la Timis, peste Predeal, pana la Comarnic, peste Oratii, drumul era o poteca ingusta cu popasuri pentru negustori, dupa cum se spune in hrisovul din 1674 al domnitorului Duca Voda. Transportul de marfuri se facea pe cai pana la Campina, unde se incarcau in chervane. Drumul Vaii Prahova a fost transformat cu ocazia razboiului ruso-turc-austriac: 1736-1739 in drum de care si trasuri cu poduri de lemn, de catre austrieci. In jurul anului 1737, o oaste austriaca trecea prin Predeal ca sa lupte, in alianta cu rusii, impotriva turcilor, dar este invinsa de acestia din urma chiar la granita impusa, care trecea pe la Predelus, Cioplea, Stadionul Predeal, Muchia Fitifoiului, Vf. Baiului, Vf. Omul. In anul 1775, Ipsilante Voda consfinteste drepturile carutasilor "Prahoveni" de a transporta marfuri de la Brasov la Bucuresti si din text se desprinde concluzia ca poteca Vaii Prahova era drum de care. In anul 1789 drumul Vaii Prahova este reparat si indreptat, construindu-se punti si poduri de lemn primitive peste prapastii. Totusi drumul era greu si periculos, circulabil mai ales din luna mai pana in octombrie. In jurul anului 1790, ia fiinta un serviciu de posta pe drumul Vaii Prahova, cu un local si la Predeal - schimbul de cai si odihna drumetilor facandu-se sub paza strajilor domnesti. Tratatul turco-austriac din anul1794 va asigura Predealului un rol de seama, ca punct de trecerea marfurilor, dregatorilor si insotitorilor caravanelor, urmand ca Valea Prahovei sa devina in secolul al XIX- lea cel mai batatorit drum intre Bucuresti si Brasov, avand in vedere si varianta drumului de pe Valea Rasnoavei ce pornea din dreptul manastiri Predeal. Istoria moderna a Vaii Prahova incepe odata cu construirea Soselei Nationale, in urma vizitei pana la Predeal in anul 1845 a domnitorului Bibescu.

In anul 1846 se fac studii pregatitoare construirii unei sosele "Sistematice", iar in anul1847 incep lucrarile sub conducerea inginerului Ruset, lucrari ce vor fi intrerupte de evenimentele anului 1848. In anul 1852 Stirbei Voda il aduce in tara pe inginerul francez Lalanne si lucrarile se intensifica, astfel incat, in anul 1864, soseaua Campina-Predeal este aproape gata. Din anul 1867 se va lucra in fiecare an la intretinerea, imbunatatirea si infrumusetarea acestei caii de comunicatie, iar in anul 1898 ia fiinta un serviciu special pentru aceasta, condus pana la primul razboi mondial de catre inginerul Nestor Urechea. Intre timp, adica in anul 1854, se termina soseaua austriaca Timis-Predeal, fapt care a stimulat mult relatiile economice dintre Transilvania si Muntenia. Dar cel mai hotarator eveniment in dezvoltarea localitatii Predeal l-a constituit construirea caii ferate BucurestiPredeal inceputa la 3 martie 1876, intrerupta in timpul razboiului de independenta si pusa in circulatie la 10 iunie 1879 orele 10-11, cu primul tren "de plecare" intre Sinaia si Predeal. In ceea ce priveste legatura cu Brasovul, la 31 mai 1874 s-a incheiat conventia dintre Romania si Austro-Ungaria, privind construirea unei linii ferate Ploiesti-Predeal-TimisBrasov, iar lucrarile s-au tergiversat, jonctiunea liniilor ferate dintre Muntenia si Transilvania facandu-se abia in anul 1882 la Predeal. Cu deschiderea caii ferate in anul 1879, circulatia pe soseaua s-a mai redus, pentru a lua apoi din nou avant odata cu introducerea in circulatie a automobilului.

Capitolul III Potential turistic si natural RELIEFUL


Relieful vaii Prahovei este ntr-o desfasurare armonioasa ce coboara n trepte de la nord la sud, dispuse n forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand n proportii egale, munti (n nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar n apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, n forma de ciuperci 'Babele", Baiului, Ciucas-cu naltimi ntre 1.771-1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri-Subcarpatii Buzaului si Prahovei (n sud, ca o succesiune de fasii nalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu naltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu naltimi ntre 800-700 m, zona colinara cu naltimi ntre 700-400 m-Dealul Mare) si campii (o fasie ngusta, Campia nalta, piemontana a Ploiestiului).

Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu Varful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Varful Baciului, iar varful cu altitudinea cea mai mae avand aspectul unei creste alcatuite din calcare;Magura Codlei-1292m in partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se intend de-a lungul Pahovei orasele:Azuga, Busteni, Sinaia.

Clima
Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la 5 sau la -8C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3C. In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie, 16-20C in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub 8C in Masivul Bucegi. 6

Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaz un numr de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est. Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu173 mm. Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 10001200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse. clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600800mm anual. clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm.

Hidrografie
Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

Vegetatie
Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa. La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc. Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc. Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase. In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in amestec cu gorunul. Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun. Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

Fauna
Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei.

Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim covoarele cenusii de Alopia, insecte, 9

soparle, batracieni, mierla gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii.

Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul. Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara . Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc. Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze etc. Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.

Flora
Pe o suprafa de aproape 300kmp, Bucegii adpostesc 1185 de plante vasculare, ceea ce reprezint o treime din numrul total din ntreaga ar. n orice masiv muntos exist o distribuire a vegetaiei n plan vertical, ntlnindu-se astfel la poalele munilor, zona forestier, iar pe culmi, zona alpin. n pduri ntlnim fagul, bradul, molidul. n etajul montan superior se ntlnesc arboretele de larice, tufriuri de smrdar (rhododendron kotschyi). Pajitile constituie vegetaia predominant n zona alpin. Printre plantele ocrotite de natur trebuie amintite: Leontopodium alpinum(floarea de col)

10

Nigritella rubra(sngele voinicului),

Gentiana lutea(ghintura galben),etc.

n ce privete fauna, trebuie menionate n primul rnd mamiferele reprezentate de: cprioare, cerbi, mistrei, lupi, vulpi, ri. Nu poate fi omis ursul, foarte bine reprezentat. De asemenea, ntre Jepii Mici i Grohotiu, ntlnim capra neagr(Rupicapra rupicapra). Psrile de diferite specii: cocoul de munte, vulturul pleuv, sur i brun, acvile, corbul, mierla de stncrii, etc. Apele Ialomiei abund n pstrvi i crapi.

Soluri
Se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica, soluri brune si brun acide, in zonele umede, soluri podzolice in padurile de fag si conifere si soluri brun acide in zonele alpine.

11

Capitolul IV Potenial turistic si antropic Masivul Bucegi


Cuprins n mare parte n teritoriul judetului Prahova, ntre Valea Prahovei la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, si Muntii Leaota, la vest. Prin naltimea si masivitatea lui alcatuieste cel mai grandios edificiu muntos din aceasta parte a tarii. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase si de variate (pe o suprafata relativ mica), alcatuieste una din regiunile de mare atractie turistica din Romania. Are frecvente naltimi ce depasesc 2.000 m: Vf. Omu (2.505 m), Vf. Costila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m).

Masivul Bucegi a fost declarat Parc National, incluzand mai multe rezervatii naturale complexe. n perimetrul carora se disting: abrupturi impresionante, creste ascutite, circuri si vai glaciare, relief carstic si vai torentiale, forme specifice de relief (datorate modelarii ndelungate a rocilor de catre agentii naturali, cu nfatisari dintre cele mai curioase: Sfinxul, Babele, Pietrele Singuratice). Splendoarea peisajului Bucegilor este completata de bogatia vegetatiei alpine (care le imprima nuante extrem de variate de la un sezon la altul), de multe specii de plante declarate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita, orhideea. Numeroase poteci turistice trec prin aceste rezervatii, prilej de a admira cadrul natural, vegetatia si uneori fauna acestor locuri (capra neagra, ursul brun, cocosul de munte). Toate aceste frumuseti captivante ale Bucegilor explica, n mare parte, de ce aici circulatia turistilor atinge frecventa maxima. n plus, masivul beneficiaza de cabane primitoare, de numeroase poteci marcate, de partii de schi cu diferite grade de dificultate. Pe platoul sau se poate urca atat cu automobilul cat si cu telecabina (din Sinaia si Busteni).

Masivul Ciucas
Cu vf. Ciucas de 1.954 m, este una din cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii de Curbura, cu binemeritata faima turistica. Aduna n cuprinsul sau peisaje linistite si culmi netede dar si creste salbatice n care se mpleteste spectaculosul cu ineditul. Siluetele acestor munti, asemanatoare unor turnuri n ruina, starnesc admiratia turistilor. Dar ei sunt fermecati si de formele bizare pe care le ntalnesc aici (Babele Bratocei, Coltii Tigailor, Mana Dracului) de policromia vegetatiei (vara) sau de zapada abundenta (iarna, cand ofera schiorilor frumoase momente de destindere).

12

Datorita valorii distincte a peisajului pe care-l degaja aceste locuri, cat si prin raritatea elementelor ce-l alcatuiesc, unele portiuni ale masivului au fost declarate rezervatii naturale complexe. Iata numai cateva din motivele care determina tot mai multi turisti sa strabata potecile Ciucasului.

Valea Prahovei
Adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand n urma, ntre localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din Romania.

Versantul rasaritean al Bucegilor, abrupt si stancos, cu o diferenta de nivel de pana la 1.000 m fata de Valea Prahovei, formeaza un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. n acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti; Valea Cerbului; Valea Teleajenului; Cascada Urlatoarea: (la o ora distanta de Busteni).

13

Muntele de sare
Slanic Prahova, cu o naltime de cativa zeci de metri, acest munte n miniatura starneste admiratia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafata sa mii de ondulatii si santulete, cristalele de sare par nenumarate ace de gheata ce stralucesc n bataia soarelui. n perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adancime maxima de 32 m. Potrivit legendei, n acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de "Grota miresei": Padurea Glodeasa: rezervatie forestiera care conserva un codru secular de fag cu rasinoase, n special de brad, iar copacii au naltimi si diametre impresionante; Arinisul de la Sinaia: rezervatie forestiera reprezentata de o mica, dar interesanta padure de foioase.

Manastiri si Biserici
Manastirea-Sinaia - construita ntre 1690-1695 de spatarul Mihai Cantacuzino, n urma unui pelerinaj la Ierusalim si n peninsula Sinai, de unde si numele manastirii si a statiunii de azi. Din pictura de interior, realizata de vestitul mester zugrav Parvu Mutu, la 1694, se remarca tabloul de la intrare care l reprezinta pe ctitor cu familia sa. n cateva ncaperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care expune tablouri cu caracter istoric, vesminte din secolele trecute, o interesanta colectie de stampe, obiecte de cult;

14

Manastirea Zamfira-Lipanesti - ctitoria jupanesei Zamfira, terminata n 1743, cu o biserica noua construita n 1857, pastrand picturi executate de Nicolae Grigorescu, cand avea 18 ani; Biserica din lemn-Valea Orlei - (sec. XIV), aici fiind nmormantata Stanca, sotia voievodului Constantin Mavrocordat; Manastirea-Varbila 1539 , monument ce poseda remarcabile sculturi n lemn si piatra; Schitul Lespezi-Posada - langa Comarnic, 1661; Biserica domneasca-Ploiesti - unul din cele mai vechi monumente ale orasului, ctitorita de domnitorul Matei Basarab, n 1639; Manastirea-Brebu - constructie nceputa n 1650, de domnitorul Matei Basarab si terminata n 1690, n timpul domniei lui Constantin Brancoveanu; Filipestii de Padure - 1688, cu zugraveala executata de cunoscutul Parvu Mutu n 1692; Biserica Manastirea-Valenii de Munte - ridicata la sfarsitul sec. XVII, se remarca prin frescele din interior.

Vestigii Istorice
Castelul Peles-Sinaia - fosta resedinta regala, transformata azi n muzeu, este punctul de atractie nr.1 al Sinaiei si unul din valoroasele monumente de arhitectura din Romania. Construit ntre 1875-1883, mbina diverse stiluri arhitecturale, predominand elementele Renasterii germane si ale stilului gotic. Arhitectii au folosit totul pentru a imprima splendoare si maretie constructiei, decoratia din lemn abundand n exterior si interior si dand castelului o nota specifica. Situat ntr-un frumos parc, cu minunate terase, Pelesul are 160 de camere si sali n care pot fi vazute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildes, tapiserii, mobilier, colectii de arme (sec. XV-XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante sali sunt: holul de onoare, marea sala de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elvetiene, sec. XVI-XVII), sala de muzica, sala florentina, sala oglinzilor, sala maura (cu o colectie inspirata de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru;

15

Palatul Culturii-Ploiesti - frumos monument de arhitectura construit la nceputul sec. XX, n stil neoclasic. n prezent, n cele peste 200 de sali, gazduieste mai multe muzee; Palatul Cantacuzino-Filipestii de Targ - ridicat de postelnicul Constantin Cantacuzino ntre 1633-1656, astazi doar ruine;

Edificii Culturale
Muzeul de istorie si arheologie Prahova-Ploiesti - institutie culturala de prestigiu din judetul Prahova. Expozitia permanenta 'Arheologie prahoveana" prezinta dovezi incontestabile ale continuitatii nentrerupte ale nfloritoarei civilizatii geto-dacice pe aceste meleaguri. Expozitia permanenta 'Mihai Viteazul si Ploiestiul" (deschisa de la 26 septembrie 1997) cuprinde cele mai valoroase marturii documentare rezultate n urma celor mai recente cercetari ntreprinse de specialistii muzeului privind istoria Ploiestiului-oras ntemeiat de domnitorul Mihai Viteazul; Muzeul memorial-Valenii de Munte - dezvaluie vizitatorului gustul genialului om pentru creatia populara autohtona. Exponatele lacasului: mobilierul din lemn masiv, scoartele, tablourile, obiectele personale ale savantului, redau nota de autenticitate a decorului n care profesorul Iorga a gandit si a creat o vasta opera. Publicatiile si documentele expuse atesta contributia uriasa adusa de marele savant la afirmarea culturii romanesti n tara si strainatate; Muzeul ceasului "Nicolae Simache"-Ploiesti - unic n reteaua muzeelor din tara noastra, ofera publicului vizitator ocazia sa urmareasca evolutia mijloacelor de masurare a timpului de la primele 'ceasuri"-cadrane solare, ceasuri arzatoare, cu apa sau cu nisip, pana la ceasornicele mecanice 'antice" si cele moderne; Muzeul memorial "B.P.Hasdeu"-Campina - adapostit ntr-un castel construit de marele carturar n amintirea fiicei sale, stinsa prematur din viata la 19 ani. Sunt prezentate tablouri, mobilier, care au apartinut familiei acestui lingvist, istoric si scriitor, una dintre cele mai proeminente personalitati ale culturii noastre; Muzeul memorial "I.L.Caragiale"-Ploiesti - gazduit ntr-o casa din sec. XVIII, prezinta aspecte semnificative din viata marelui dramaturg, care si-a petrecut copilaria si tineretea n Ploiesti; Casa Domneasca-Brebu - cladire ridicata de Matei Basarab n 1641, adaposteste un muzeu, care ofera publicului iubitor de arta medievala un fond bogat de carte veche romaneasca, straie mparatesti, arme, obiecte de cult si podoaba;

16

Muzeul memorial "Cezar Petrescu"-Busteni - conserva atmosfera de altadata, n care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale; Muzeul National al Petrolului-Ploiesti - unic n tara si printre putinele de acest gen din lume; Muzeul memorial "Nicolae Grigorescu"-Campina - sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viata marelui pictor (1838-1907);

Statiuni Sinaia
La 62 km de Ploiesti la 45 km de Brasov, si merita numele de "Perla a Carpatilor"; n bazinul superior al Prahovei (la 850 m altitudine medie), vegheata de masivul mpadurit al Garbovei si catarata pe ultimele pante ale muntelui Furnica. Este beneficiara a unor daruri naturale carora omul le-a adaugat dotari si amenajari corespunzatoare. Cunoscuta statiune de odihna, de tratament si de sporturi de iarna, Sinaia ofera turistilor o atmosfera placuta. Iernile sunt blande datorita versantilor muntosi care adapostesc statiunea (temperatura medie n ianuarie este -3.5oC; temperatura medie anuala este 5,5o-6,5oC). Iarna cad zapezi abundente, stratul mentinandu-se de la sfarsitul lunii septembrie pana la sfarsitul lunii martie (grosimea medie: 50 cm). Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie: partii de schi de diferite grade de dificultate, partii de sanius, pista de bob, scoala de schi (pentru copii, ncepatori si avansati), centre de nchiriere a materialelor si echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleski, babyski). Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine ntre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune ntre Cota 1400 - Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este n stare de functionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Vrful cu Dor, Furnica - Vrful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Vrful cu Dor - Cabana Vrful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m si cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scndurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica - 250m. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3345 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9827 m Vara, numeroase poteci marcate invita la drumetii n cadrul natural din jurul statiunii sau la excursii n Muntii Bucegi. De asemenea, se organizeaza serbari distractive, programe folclorice, carnavaluri .. totul pentru ca oaspetii statiunii sa se simta cu adevarat excelent. Caile de acces sunt: feroviare: gara Sinaia pe linia Bucuresti-Brasov, rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte

Busteni
La 75 km nord-vest de Ploiesti si la 135 km nord-vest de Bucuresti, statiune balneoclimaterica si de odihna asezata (la o altitudine de 882 m) la poalele muntelui Caraiman, ai carui pereti coboara ametitor de la aproape 2.000 de metri, dand peisajului o salbatica maretie. Statiunea are o pozitie minunata, fiind denumita si "poarta Bucegilor" deoarece de aici se deschid numeroase cai de patrundere n acest masiv, leagan al turismului de munte si al alpinismului romanesc. La Busteni, mai mult decat n orice alta parte si

17

desfasoara n toata splendoarea nentrecuta lor frumusete: Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici (ornamentati cu varfuri ascutite), Caraimanul (cu monumentul naltat n cinstea eroilor cazuti n primul razboi mondial), Costila (supranumit "paradisul alpinistilor"). Busteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabina (cea mai lunga din tara si a treia din Europa). Climatul subaplin este tonic-stimulent, cu aer pur, ozonat. n lunile de iarna, statiunea ofera posibilitatea practicarii schiului (numeroase partii de schi, de diferite grade de dificultate). Caile de acces sunt: feroviare: gara Busteni, pe linia Bucuresti-Brasov, rutiere: de la Bucuresti sau de la Brasov, DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A apoi DN 1 pana n statiune; Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie mijloace de transport pe cablu : telescaun: (lung 1830m, capacit.400pers.\h, scaune de 2 pers., durata de parcurs:15 min.); telecabina Busteni - Babele (cu lungimea traseului de 4.350 m, diferenta de nivel 1.237 m, timp de parcurgere 13 minute,capacitate 25 persoane. A fost data in folosinta la 11 august 1978) telecabina Babele - Pestera (cu lungimea traseului de 2.611m, difernta de nivel 560m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de personae). partiile de schi (lungimea partiei, destinata agrementului, concursurilor si competitiilor sportive, este de 1.500 de metri, cu o panta medie de 37 la suta si o latime de 40 de metri. Partia este prevazuta cu doua variante de sosire, una pentru incepatori, iar cealalta pentru avansati). Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte

Slanic Prahova
La 44 km nord de Ploiesti, Ora in centru Romniei (in judetul Prahova), situat pe rul Slanic (afluent al rului Varbilau), in zona de Curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km N de municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova). statiune balneoclimaterica permanenta de importanta nationala (la 400 m altitudine), nconjurata de dealuri cu paduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slanicul este n primul rand cunoscut ca loc al unor importante exploatari de sare (mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa). Vechea mina de sare Unirea a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este determinat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare n statiune se gasesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format, n gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Statiunea beneficiaza de un climat de dealuri si coline, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie: 19oC) si ierni relativ blande (n ianuarie media temperaturii este de -3,5oC). n localitate se poate vizita Muntele Sarii si Salina Unirea (unde sunt sculptate n sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul). Caile de acces sunt: feroviare: gara Slanic pe linia Ploiesti Sud-Slanic: rutiere: DN1 A de la Ploiesti sau Brasov, cu abatere la Gura Vitioarei;

18

Cheia
Statiune climaterica si de odihna, 871 m altitudine, la 61 km nord de Ploiesti; se pot practica cele mai variate forme de turism: drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna, excursii n mprejurimi. Este principalul punct de plecare n excursii spre Masivul Ciucas; Este o statiune de odihna si tratament accesibila in toate anotimpurile, situata in judetul Prahova, pe raul Teleajen, in depresiunea Teleajen, la poalele muntilor Ciucas (Carpatii Orientali). Este o statiune recomandata persoanelor care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare, etc , se pot efectua excursii la: Cabana Muntele Rosu, cu pante pentru schi in apropiere.Acces pe poteca (1h-1h30'') si pe drum auto (8km); la Cabana Ciucas cu acces pe poteca la circa 3h; la Poiana Stinei cu pitoresc de popas, la poalele culmii Valea Stinei; Casa de vinatoare, pastravarie, punct de plecare spre Cheile Vaii Stinei, spre Pasul Borcuta, Tabla Butii, Virful Siriu (acces pe poteca 3-4h); Sfinxul Bratocei, monument al naturii, acces pe DN 1 pina la Pasul Bratocea (10km), apoi pe poteca (30-40min). De aici se poate continua urcusul spre Tigaile Mari, virful Ciucas si Cabana Ciucas.Cai de acces: rutier: pe DN1A pe traseul: Bucuresti-Ploiesti-Valenii de Munte-Cheia, folosirea trenului nu recomandatata pentru ca nu exista gara in aceasta statiune Casa Ardeleana 2** Pensiune turistica montana, cu pozitie splendida, langa padur si parau, cu vedere la Zaganu: apartamente si camere duble. incalzire centrala, apa calda, TV cablu. salon de servire a mesei. terasa. gradina. gratar. Facilitati oferite: Sala de conferinte Restaurant Parcare Room service Preturi si conditii: L-J = Luni pana Joi V-D = Vineri pana Duminica (weekend) Informatii specifice hotelului: Ora Check In - 1 AM Ora Check Out - 11 AM Numar de camere: 10

Breaza
Statiune climaterica n Subcarpatii Prahovei, (la 450 m altitudine, la 43 km nord-vest de Ploiesti). Este situata la 450 m altitudine la poalele dealurilor Gurga si Sinoiu si este o statiune balneoclimaterica permanenta recomandata in tratarea nevrozelor, surmenajelor,

19

bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare, anemii, convalescenta.Breaza, este situata in nord-vestul judetului Prahova, pe stravechiul drum de legatura intre Transilvania si Muntenia, folosit astazi de magistrala feroviara nr. 3 si soseaua internationala E 60, pe cursul mijlociu al raului Prahova.Orasul este marginit la nord de Depresiunea Comarnic - Talea, ce face parte din sirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Campina, depresiune subcarpatica externa. La est si vest sunt doua siruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a muntilor. Breaza este poarta de intrare in zona turistica a masivului Bucegi.

Clima blanda, lipsita de viscol si geruri naprasnice, fara ceturi, cu umiditate moderata, reprezinta un potential important pentru dezvoltarea climatoterapiei si turismului. Conditiile naturale ale asezarii, peisajul incantator, te indeamna la drumetii, iar potecile la cicloturism, fac din aceasta asezare un centru de atractie. Calitatea aerului din Breaza se datoreaza ozonului si ionilor negativi, cu efect terapeutic asupra cailor respiratorii, in insomnii, depresii, stari de stres, etc. Izvoarele cu apa minerala sulfuroasa, sulfatata, calcica, sodica, hipotona, creeaza posibolitatea unui tratament balnear deosebit. Statiunea Breaza detine obiective de interes turistic deosebit, legate de trecutul istoric al localitatii si de activitatea unor personalitati culturale care au trait si creat aici. Astfel, remarcam urmatoarele obiective turistice: Casa de Cultura Ion Manolescu - unde functioneaza Bibiloteca oraseneasca, expozitia cu lucrari de arta din colectia Nicolae Barascu, Fundatia culturala Ion Manolescu. Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga Monumentul din str. Libertatii - Obelisc cu vultur Monumentul din Gura Beliei - Obelisc cu vultur Monumentul din curtea scolii Valea Tarsei - Obelisc cu cruce Monumentul din Podul Vadului - Troita din lemn Biserica din centru cu hramul Sfantul Nicolae fondata in anul 1777 Biserica din Breaza de Jos, cu hramul Sfantul Gheorghe si Adormirea Maicii Domnului, ctitorita in anul 1830

Azuga
Statiune climaterica in judetul Prahova situat pe valea superioara a Prahovei,la poalele M-tilor Bucegi, la 60 km NV de Ploiesti si 136 km de Bucuresti. Localitatea a fost intemeiata in anul 1830.Pana in anul 1881 s-a numit Intreprahove. A fost declarat oras in 20

1948. Este situate la o altitudine de 850 - 950 m. Are un climat specific zonelor alpine,tonicstimulant,ozonizat,fara praf si alergeni.Temperatura medie anuala: 70C. Cai de acces: rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, feroviare: Gara Azuga,pe linia Bucuresti - Brasov.

Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte.Atractii turistice: Partia olimpica de schi ( 3.042 m lungime), cu instalatii de transport pe cablu: Telescaunul Sorica: cu o lungime de 1830m, la o altitudine de 9871539m si cu o capacitate de transport de 400 pers./h Telescaun: lungime de 166m,la o altitudine mai mica 976-1140m, dar cu o capacitate de transport mai mare: 600 pers./h Targul de paie ,de la iesirea din oras spre Predeal Hotel Azuga 2** Descriere: Situare: in orasul Azuga, pe DN 1 (E 60), Bucuresti-Brasov (km 136). Dotari generale: restaurant (80 locuri), 17 camere duble, 1 camera tripla. Dotari camere: camere duble: baie proprie sau baie comuna; camere triple: baie proprie. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Azuga, categoria a-II-a, in sistem bonuri valorice. Factori naturali turistici: partie de schi olimpica, instalatii pe cablu.

POIANA BRASOV
O statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in partea central sudestica a Romaniei (Judetul Brasov), intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru (Carpatii Meridionali), altitudine 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de care o leaga o sosea moderna. Clima montana tonifianta, aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta, si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).

21

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport ( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane.

Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul (1.602 m) si Cristianu Mare (1.704 m), precum si la cetatea taraneasca a Risnovului (secolele XIV-XVII), aflata la 14 km distanta; pot fi organizate excursii la monumente istorice si de arta din orasul Brasov ( turnurile si bastioanele vechilor fortificatii ale orasului (secolul XV); Biserica Sf. Bartolomeu, in stil gotic timpuriu (secolul XIII); Biserica Neagra, construita in stil gotic, intre anii 1385-1476, adapostind in prezent o vasta colectie de carpete orientale; Casa Sfatului secolele XIV-XVIII, in prezent muzeu; multe alte case si biserici datand din secolele XIV-XVIII etc.).

TRASEE cu pornire din orasul PREDEAL


Traseu 1: Predeal - C. Trei Brazi - P. Secuilor: = (1 h 20 min) Poteca incepe din Predeal pe un marcaj cu banda galbena, trece pe sub Fetifoiul, prin padure si pajisti, pana la Cabana Trei Brazi si de aici la Cabana Poiana Secuilor iar daca se doreste se poate ajunge si in Postavaru. Traseu 2: Predeal-Cabana Paraul Rece- Cabana Cerbului = (1 h 40 min) Se poate ajunge mergand din Predeal, pe soseaua astfaltata spre Azuga, apoi la dreapta pe soseaua de pe Valea Rasnoavei, pana dincolo de Sipote unde, in apropierea drumului, se afla intr-o pajiste Cabana Paraul Rece. De acolo, pe sosea, se ajunge la Cabana Cerbul si dupa 17 Km in orasul Rasnov. Traseu 3: Predeal-Cabana Diham-Cabana Malaesti-Vf. Omu = (7-8 h) Drumul incepe din Predeal, pe soseaua astfaltata, de-a lungul Prahovei, apoi la dreapta, pe soseaua de pe Valea Rasnoavei. De aici se poate ajunge la cabana, fie prin Valea Iadului, pe marcaj de triunghi rosu, fie continuand drumul pe soseaua Predeal-Rasnov si, pe la Sipote pe o poteca marcata cu un punct rosu. De la Cabana Diham, pe drumul spre Malaesti sau pe Valea Cerbului se poate ajunge la Vf. Omu. 22

TRASEE cu pornire din orasul BUSTENI


Traseu 1: Busteni (885 m)- Cascada Urlatoare (1055 m) = (punct rosu ; 1 h 15 min) Traseul este accesibil tot timpul anului. Se urca pe Str. Telecabinei spre telecabina. In tot acest timp putem observa abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Vf. Claia Mare in dreptul caruia se arcuieste Valea Seaca a Jepilor. Lasand in dreapta vechiul traseu spre Cabana Caraiman pe Valea Jepilor, dupa un urcus accentuat ajungem la punctul denumit La Gratar. De aici drumul se bifurca. Spre dreapta, poteca marcata cu triunghi albastru duce la Cabana Piatra Arsa, in timp ce drumul nostru trece peste un mic podet, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si dupa un parcurs usor prin padure ajungem la Cascada Urlatoare care este impresionanta prin debit si inaltime Traseu 2: Busteni - Poiana Costilei (1360 m)-Poiana Rosu (1400 m)-Cabana Poaiana Izvoarelor (1455 m)- Cabana Gura Diham (987 m)- Busteni Pichetul = (triunghi rosu pana in Poiana Pichetul Rosu, apoi banda rosie; 5-6 h) Traseul este accesibil numai vara. In Busteni urmand strada Valea Alba ajungem la Caminul Alpin, situat foarte aproape de iesirea din oras. De aici urcam o prima panta care ne scoate intr-o poiana de unde ni se dezvaluie o impresionanta priveliste asupra masivelor Caraiman si Costila. Continuand drumul, ajungem in timp scurt la Poarta Muntilor. De aici drumul continua cu o usuoara curba spre dreapta apoi in urcus spre punctul La Masuratoarea Ursilor, de unde se ramifica spre stanga traseul marcat cu triunghi galben ce ne duce la refugiul Schiorilor din Valea Alba. Urmeaza o regiune aproape orizontala dupa care se coboara spre Poiana Costilei unde se ajunge dupa ce am traversat Valea Costilei si Valea Galbinelelor. Privind deasupra padurilor putem observa Peretele Galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltii Malinului. Dupa ce traversam Poiana Costilei poteca ne duce la rascrucea de drumuri din Poiana Vaii Cerbului, iar la dreapta spre Busteni prin Plaiul Fanului, ambele cu banda galbena. Noi traversam Valea Malinului, apoi Valea Cerbului si ne indreptam spre Poiana Morarului, unde ajungem dupa ce traversam firele vailor Comorilor si Bujorilor. Aici putem admira impunatoarele Ace ale Morarului. Dupa ce traversam Valea Morarului si dupa o portiune aproape orizontala, coboram spre rascrucea de drumuri din Poiana Pichetul Rosu. De aici, drumurile sunt raspandite in evantai. Ele ne pot conduce spre Cabana Malaiesti sau Vf. Bucsoiu, spre Cabana Diham sau Cabana Poiana Izvoarelor. De aici continuam traseul cu marcajul de banda rosie si in aproximativ 15 min. ajungem la Cabana Poiana Izvoarelor. In continuare coboram spre Cabana Gura Diham pe o poteca lata si accesibila, de unde in aproximativ o ora ajungem pe sosea in Busteni. Traseu 3: Busteni - Cantonul Jepi - C. Piatra Arsa: Busteni (885 m)-Cantonul Jepi (1960 m)-Cabana Piatra Arsa (1950 m) = (triunghi albastru; 4-4 h) Traseul este accesibil numai vara. Vom urma traseul numarul 1 pana la punctul La Gratar, unde drumul spre Cascada Urlatoare se desparte de cel spre Piatra Arsa. Din acest punct, poteca se orienteaza spre dreapta, traverseaza Valea Seaca a Jepilor si in urcus usor prin padure, in aproximativ 20 minute ajungem la punctul La Vinclu.Valea sapata de apele UrlatoareiDe aici drumul traverseaza, rand pe rand, Valea Comorilor, Valea Urlatoare Mica, Valcelul Urlatoarei Mici, Valcelul Crestei Urlatorilor si urcand in serpentine ajungem pe un pinten al Crestei Urlatorilor la punctul denumit La Mese. De aici putem admira panorama Vaii Prahovei. Apoi poteca traverseaza din nou Valcelul Crestei Urlatorilor, urca in serpentine de-a lungul Valcelului Urlatorii Mici si ajunge pe o platforma larga, de unde se desprinde spre dreapta hatisul care insoteste Braul Mare al Jepilor. In fata noastra se ridica Muntele Jepii Mari. Urmeaza un urcus piezis pe o poteca sapata pe alocuri in stanca si prevazuta cu cabluri de asigurare. Dupa cateva serpentine, se ajunge la Cantonul Jepi, de unde in 20 minute, mergand printre jnepeni pe un drum usor, zarim Cabana Piatra Arsa.

23

TRASEE cu pornire din orasul SINAIA


Traseu 1: Sinaia Cabana Pestera: Sinaia Cabana Pestera = (7-8 h). Din Sinaia, din cartierul Malului urmarim drumul ce traverseaza muntele Paduchiosu, ce leaga Sinaia cu orasul Puceasa. Inainte de a ajunge la cota 1000 m, unde este si granita de judet a Prahovei cu Dambovita, cotim dreapta si ne urmam drumul catre Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Padina, pana cand ajungem la Schitul Pestera si Pestera Ialomicioarei unde este punctul limita al traseului nostru. Traseu 2: Sinaia Cota 1400 - C. Valea cu brazi - Vf. Cu Dor: Sinaia Cota 1400 m Cabana Valea cu Brazi (1500 m) Vf. Cu Dor = (3-5 h) Marcajul incepe din gara Sinaia cu trei semne: punct rosu, banda rosie si banda albastra. Drumul merge pe o sosea larga si pe stradute sau pasaje cu trepte care scurteaza serpentinele soselei, trece prin fata Cabanei Furnica si ajunge la o rascruce. Marcajul cu punct rosu va insoti de aici inainte soseaua larga pana la Hotelul Cota 1400, intalnind in cale o poteca ce duce la Stanca Sfanta Ana. Pana la Cabana Valea cu Brazi, poteca marcata cu banda rosie urca din greu (15 minute)in patru-cinci serpentine aflate pe o singura panta despadurita. De aici se poate vedea frumoasa perspectiva a Sinaiai si masivul Garbova pe care se zareste Cabana Piscul Cainelui. In stanga cabanei se afla poiana La Sfarsitul Lumii, numita asa pentru ca in departate vremi aici era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcam prin pajisti pana intalnim meterezele de stanca numite La Cetate. La 15 minute, ocolind cetatea poteca se opreste la Cabana Vf. Cu Dor, asezata intr-o panta ce duce in apropiere de Varful Cu Dor. Traseu 3: Sinaia Vf. Omu: Sinaia Vf. Omu (2505 m) = (5-6 h). Urmarind traseul numarul 3 pana la Cabana Varful Cu Dor. Spre nordul cabanei, peste spinarea Cetatii in dreapta se formeaza o adevarata axa centrala sud-nord a masivului, o lunga poteca (marcaj banda galbena), care ajunge la Vf. Omu. Poteca mege pe pantele muntelui Furnica, lasand in dreaptaValea cu Brazi si Valea cu Zade. In apropierea Vf. Piatra Arsa poteca primeste din dreapta o alta poteca marcata cu banda albastra (care vine din Sinaia prin Poiana Stanii) si se apropie de Cabana Piatra Arsa. Apoi, urmand linia telefonica, putem merge pana la Cabana Babele (o jumatate de ora) si peste Vf. Obarsia Ialomitei la cel mia inalt pisc al Bucegilor, Vf. Omu.

Sfinxul
Sfinxul din Muntii Bucegi este situat la 2.216 m altitudine. Forma sa bizara are mai multe explicatii stiintifice sau mistice.

Din punct de vedere geographic, este o forma ciudata care a fost sapata in roca conglomerata printr-o actiune a vantului care poarta numele de coraziune; in acest fel s-a erodat alternanta de gresii si calcare rezultand forma de acum. Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. 24

Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee. Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Sfinxul de la Gizeh, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh.

Babele
Babele sunt formatiuni stancoase situate in apropiere de varful Baba mare(altitudine 2292m), situate in masivul Bucegi din Carpati Meridionali.

Babele sun martori de eroziune adik s-au fosrmat prin erodarea eoliana diferentiata a diferiteor strate geologice In care sunt sculptate(conglomerate cretacice)si se gasesc in imediata apropiere a cabanei cu acelasi nume. Accesul poate sa fie cu telecabina din Busteni sau cu piciorul de la Busteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra.

Reteaua unitatilor de cazare


Hotel CAPITOL *** capacitate: 140 camere - 267 locuri dotari hotel: Parcare, lift, restaurant, bar, room service, sala de jocuri, seif. dotari camera: Baie, televizor, cablu TV, telefon, frigider HOTEL SLANIC ** capacitate: 114 camere - 248 locuri dotari hotel: Parcare, lift, restaurant, bar, baza de tratament, sala de conferinte, room service, curatatorie, sala de gimnastica, piscina interioara, sala de jocuri. dotari camera: Baie, televizor,cablu TV, telefon, frigider

25

Bucataria de pe Valea Prahovei


Buctria romneasc este una divers i bogat n gusturi, culori i arome, puternic influenat de istorie i de tradiiile strine cu care romnii au intrat n contact, precum i cu feluri de mncare specifice. Buctria romneasc se identific cu noiunea de bucate alese, cu mirosuri att de mbietoare, nct chiar i din fotografiile bucatelor romneti parc rzbate aroma lor. Ceea ce individualizeaz buctria romneasc este faptul c preparatele sunt uor de realizat, fr s necesite dotri speciale, iar ingredientele sunt la ndemna oricui. Cea mai mare influen a avut-o buctria balcanic, dar i a altor popoare vecine, cum ar fi cea german, srbeasc i maghiar. Reetele poart aceleai influene ca i restul culturii romneti: de la romni vine plcinta, cuvnt care a pstrat sensul iniial al termenului latin placent, turcii au adus ciorba de perioare i baclavaua, grecii musacaua de la bulgari exist o larg varietate de mncruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar nielul vine de la austrieci.

Unul din cele mai obinuite feluri de mncare tipic romneti este mmliga, o fiertur de fina de porumb, considerat mult vreme mncarea sracilor, dar care recent a devenit mult mai apreciat. Principalul fel de carne folosit de romni este carnea de porc, dar se consum i carne de vit, pui, oaie sau miel, contnd mult i regiunea geografic. Anumite reete sunt preparate n legatur direct cu anotimpul sau cu srbtorile. De Crciun, fiecare familie taie de obicei un porc i se prepar o larg varietate de mncruri din carnea i organele acestuia: crnai, caltaboi (sau cartaboi), crnai cu ficat (lebr), nvelii n intestine de porc; piftie, o gelatin fcut cu pri dificil de folosit, cum ar fi urechile, picioarele sau capul, puse n aspic; sarmale, amestec delicios de crnuri n foi de varz, vit, tevie...;

tochitur, un fel de tocan servit cu mmliga i vin; iar ca dulce cozonacul tradiional, pine dulce cu nuc, rahat sau cacao.

26

De Pate, se mnnc miel, iar felurile specifice sunt: mielul prjit; drobul, un amestec copt de organe, carne i legume proaspete, n special ceap verde;

iar ca desert pasc, o plcint specific, cu brnz i stafide.

Principala butur este vinul, remarcabil prin for i buchet cu o tradiie local de peste dou milenii. Romnia este al noulea mare productor mondial de vinuri, iar recent piaa de export a nceput s creasc. Se produce o mare gam de soiuri locale: Feteasca; Grasa; Tamaioasa;

dar i universale:

Riesling; Merlot; Sauvignon blanc; Cabernet Sauvignon; Chardonnay;

27

Muscat Ottonel.

Berea este i ea consumat pe scar larg, venit sub influene germane. Romnia este al doilea mare productor mondial de prune i aproape ntreaga producie de prune este folosit pentru a produce uic, un rachiu de prune obinut prin distilare.

28

BIBLIOGRAFIE
[1] MANAGEMENTUL TURISMULUI DURABIL IN CENTRELE URBANE - Gabriela Stanciulescu, Editura All Beck, Bucuresti, 2004 [2] Statistica in turism - Nicoleta Petcu , Editura Albastra [3] " GHIDUL TURISTIC AL ROMANIEI " editat de PUBLIROM ADVERTISING, a VI - a editie [4] "SPATIUL GEOGRAFIC ROMANESC - organizare,amenajare,dezvoltare" MELINA CANDEA, FLORINA BRAN, 2001, Editura Economica [5] "TURISMUL IN ROMANIA" - VASILE GLAVAN, Editura Economica, 2000 [6] www.pensiuneasperanta.com [7] www.infotravelromania.ro/prahova.html [8] ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahovei [9] www.infopensiuni.ro/pensiuni-din-valea-prahovei

29