REFERAT COMISIE PENTRU

CURRICULUM – INV.PRESCOLAR
AN SCOLAR 2022- 2023
NOIEMBRIE
Gradinita – factor important in dezvoltarea
copilului prescolar
Invatamantul prescolar este principalul partener educativ al familiei. Gradinita este factor
educativ de importanta majora, deoarece
creeaza un mediu adecvat copiilor si ii pune in contact realizand o buna socializare a lor; poate
face educatie generala adecvata varstei, dispunand de educatoare calificate; asigura un debut bun
in invatamantul primar; este un mediu de ocrotire si petrecere placuta a timpului.
          De la o gradinita la alta exista diferente in ceea ce priveste spatiul inchis si deschis de care
dispun copiii si parintii acestora, dotarile cu materiale didactice, nivelul de calificare al
personalului didactic, precum si dorinta acestora pentru deschidere, pentru schimbare, personalul
auxiliar didactic si nedidactic disponibil. Orice gradinita de stat sau particulara autorizata, este
obligata sa asigure un proces de invatare bun. Din oferta manageriala si educationala a gradinitei
sau scolii, parintii trebuie sa afle care sunt conditiile de viata si ambianta unitatii si care este
potentialul sau educativ. Direct sau indirect, educatoarele si invatatoarele conduc intreaga
activitate a copiilor. O parte din activitatea educativa se desfasoara cu intreaga grupa de copii in
activitati comune si este sistematic structurata, condusa de educatoare etapa dupa etapa. In alte
momente ale zilei copiii se joaca, lucreaza sau invata in grupuri mici, liberi sau indrumati de
educatoare. Parteneriatul, asigurarea coerentei influentelor educative si ale tuturor factorilor care
actioneaza asupra copiilor este un deziderat major si trebuie sa se realizeze. Problemele pe care
le implica acest domeniu sunt multiple. Copiii care vin in gradinita pot avea dificultati de
adaptare, atat in sensul socializarii, cat si din punct de vedere intelectual, estetic, fizic. Cauzele
acestora se pot identifica de catre educatoare, impreuna cu parintii. Atat parintii copiilor cu
dificultati, cat si ai celor cu dezvoltare fireasca, este bine sa fie consultati pentru a stabili
programe educative, in care sa se implice si familia. Parteneriatul dintre gradinita si familie
cunoaste numeroase forme in care activitatea propusa conduce la cresterea si educarea copilului
prin armonizarea celor doi factori educativi.

Un motiv major pentru care s-a dezvoltat invatamantul prescolar a fost prevenirea
esecului scolar, in special in clasa I, datorat insuficientei educatii in mediul familial sau
neconcordantelor dintre educatia din familie sic ea din scoala.

Copilul invata in mod spontan

Mediul in care traieste ii ofera ocazii de invatare, parintii il invata tot timpul ce nume au
lucrurile si fiintele, la ce sunt folositoare, cum trebuie desfasurate diferite
activitati.                    Gradinitele desfasoara educatia dupa programe alcatuite pe criterii
stiintifice si in mod sistematic, atat cat permite varsta copiilor, dand atentia necesara tuturor
aspectelor importante ale dezvoltarii. Parintii pot deveni mai buni educatori daca se informeaza
corect asupra procesului de invatamant din gradinita si asupra evolutiei copiilor lor. Anchetele in
randul parintilor si observatia arata ca acestia neglijeaza multe dintre aspectele dezvoltarii
copilului, ca unele metode si tehnici de invatare pe care le folosesc sunt slab productive sau
gresite. Prin parteneriatul educativ dintre parinti si educatoare este bine sa se stabileasca un
program unitar de educatie, cu obiective, cu performante asteptate clare, cu continuturi si
mijloace adecvate.Comportarea civilizata in gradinita, pe strada si acasa, cunoasterea si
respectarea unor reguli de circulatie sun alte deprinderi pe care prescolarul le invata in gradinita.

De asemenea, educatoarea ii invata sa respecte programul zilnic si sa ingrijeasca si ulterior sa

pastreze obiectele din clasa si pe cele personale.Pregatirea pentru scoala, educatoarea o face la
inceput prin intermediul unor operatii foarte simple:

- numele copilului, al celorlalti copii din jurul sau , parintilor fratilor surorilor este un prim
pas
- obiectele din clasa, denumirea lor si la ce folosesc, urmata de explicarea pozitiei acestora
in spatiu – dreapata, stanga, sus, jos, inainte, inapoi, aproape, departe.( se denumesc
obiectele viitorului scolar – carti, caiete, guma, ghiozdan,creioane -)
- recunoasterea culorilor si denumirea lor (rosu,galben, verde, albastru, negru, alb) si a
formelor simple (patratul,triunghiul,cercul), cunoasterea notiunilor de mic, mare, scurt,
lung, lat, ingust.     

Urmeaza pregatirea pentru citire si scriere care presupune :

- familiarizarea copiilor cu propozitia (alcatuirea de propozitii scurte )

- impartirea cuvantului in silabe
- memorarea unor poezii si povestiri scurte scurte cu continut usor
- familiarizarea cu liniatura caietului ,pozitia corecta l;a desen si scris,manuirea corecta a
creionului
- scrierea unor elemente ca : punctul,bastonasul,zala, linioara ajutatoare pentru scrierea
literelor a, u etc ; scrierea si citirea anumitor cuvinte.

Socotitul presupune in primul rand cunoasterea numerelor de la 1-10 , cunoasterea figurilor

geometrice;dreptunghi,patrat , triunghi, cerc. CUNOASTEREA SEMNELOR(=)

Procesul de crestere al copilului prescolar este intens. Este necesara urmarirea constanta a

dezvoltarii armonioase a corpului copilului, apreciata privindu-l din fata si din profil, cantarindu-
l, masurandu-i inaltimea. Hranirea necorespunzatoare a copilului poate afecta dezvoltarea lui
generala, inclusiv intelectuala. Hrana adecvata, diversa, proaspata, pregatita si servita in asa fel
incat sa fie usor de consumat de un copil mic, favorizeaza cresterea.Somnul necesar copilului de
3-6 ani este de 10-13 ore pe zi, dintre care 1-2 ore somnul de dupa-amiaza. Un copil care doarme
destul este vioi dimineata si nu este foarte obosit la pranz. Somnul nu trebuie considerat o
pedeapsa, iar parintii trebuie sa stea cu copilul la inceput, sa-i citeasca o poveste.
Miscarea este starea obisnuita a copilului. Maturizarea si formarea deprinderilor, mai mult
spontana, prin acomodare la provocarile mediului, il fac sa dobandeasca nivelul motric specific
varstei. Parintii il ajuta uneori sa invete miscarile, demonstrandu-i-le si explicandu-i-le.
ocul, activitate practicata la toate varstele, este pentru copilul prescolar activitate fundamentala.
Toate progresele sale fizice, intelectuale, afective, sociale sunt explorate si consolidate prin joc.
Parintii care se joaca impreuna cu copiii, slabind cenzurile si micsorand distantele, isi
imbunatatesc comunicarea cu copiii, dau acestora incredere in valoarea lor, sunt iubiti.
Increderea de sine, a oamenilor si a mediului sau fac din copilul de 3-6 ani o persoana care trece
deseori, cu intelegerea si prin activitatea sa, granitele familiei. Parintii pot contribui mult la
mentinerea interesului pentru cunoasterea mediului, formarea de atitudini pozitive fata de mediul
in care traieste.
Pentru dezvoltarea si cresterea armonioasa a copilului, parintele trebuie sa fie calm, iubitor, plin
de bun-simt si disponibil. Copiii sunt diferiti. Ei nu au nici acelasi temperament, nici aceleasi
gusturi, iar dezvoltarea lor nu este egala in toate domeniile. De aceea, parintii nu trebuie sa fie
nici orgoliosi, nici nelinistiti daca achizitiile sau dezvoltarea copilului lor, la o anumita varsta, nu
coincid cu premisele descrise de unii specialisti. Asadar, este esential sa respectam si sa sustinem
fiecare copil in ritmul sau, in transformarea sa progresiva in functie de nevoile sale.

Perioada prescolara este una de rapide achizitii intelectuale, de dezvoltare a gandirii

copilului. El pipaie, combina, exprima - in acelasi timp actioneaza, gandeste actiunea si o
vorbeste. Copilul este in plina evolutie a operatiilor gandirii. El este un explorator investigand
lumea si proprietatile sale.

Cunoasterea psihologica a copiilor in vederea integrarii in activitatea scolara inseamna

formare, antrenare si cultivare de abilitati, deprinderi, atitudini si modalitati actionale,
disponibilitati motivationale afective care sa-l faca apt pe copil pentru a face fata solicitarilor
specifice situatiilor cu care se va confrunta in debutul scolaritatii.  

Toate aceste achizitii contribuie la structurarea 'aptitudinii de scolaritate' ca rezultat al

interactiunii dintre invatare si dezvoltare, dintre demersul instructiv-educativ si consecintele
acestuia in planul dezvoltarii psihice.