INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE Instalatia de protectie prin relee este formata din

totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in

cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia
electrica: In cazul regimurilor anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia
semnalizeaza numai aparitia regimului anormal.
Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda de
declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul
instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta:
-limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului:
-preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:
-restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu
energie electrica a consumatorilor.
In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de
protectie, in prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi
instalatii de protectie. care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu
microprocesor in instalatiile de protectie care sunt in curs de asimilare si 1a noi in tara. Acestea
permit reducerea timpului de lucru al protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata
cu cresterea numarului parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe
ansamblu.
Se produc relee si sisteme de protectie la Medias, ICEMENERG, IPA Bucuresti si la diverse
firme private din tara.
Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa
satisfaca anumite performante (calitati).
Rapiditatea
Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de
scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. Timpul de lichidare
(eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,02…0.04 s),
timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru
protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi
=0,06…0,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice.
Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).
Selectivitatea

Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (echipamentul,

tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului) ramanand sub
tensiune.Protectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la
locul defectului. i2d22dh
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de curent sau prin
directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului se va
adopta prioritatea intre rapiditate si selectivitate.
De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de
transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie
(intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in functie de
cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa
de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte aparate decat
cele care trebuie sa elimine defectul produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii
protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul
instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa) sau
prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face
analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. ,
Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp-curent,
astfel incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al
sigurantei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din
amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii
dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul siguranta-
contactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia
la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat

de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi incercate la .

Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea
caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului.
Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.
Siguranta
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari
intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta
presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia)
si echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare,
folosind microprocesoare specializate.

Sensibilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea
normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de
sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este
valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un
scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de
forta (primar) al instalatiei protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si
importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se
vor utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere
redusa pentru actionare.
Independenta de schema de conexiuni
Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de
configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul
surselor in functiune si

pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea in

regim maxim si sensibilitatea in regim minim.
Eficienta economica
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul
instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor fi comparate cu daunele
produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la
acest capitol. Pe langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in
vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare, tipizarea
(modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor
indiferent de conditiile de functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de
functionare al instalatiei protejate). O problema importanta care apare in functionarea
instalatiilor de protectie o constituie saturarea transformatoarelor de masura, care duce la
modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si
comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in regim deformant si dezechilibrat.
Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de
putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor
controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea
continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor
defecte in sistem.
PROTECTIA DE CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui
supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se
realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat
depaseste o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al
protectiei, notat cu . Pentru ca protectia sa actioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile:
; >; >; in care: I este curentul din circuitul protejat;
-curentul nominal al instalatiei;
-curentul de sarcina maxima admis;
-curentul de revenire al echipamentului de protectie.

Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care
curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in
secundarul transformatoarelor de curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in figurile a,b,c.
La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de
actionare al releului care se calculeaza cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul
sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece
cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din
interiorul zonei protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt
necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la
intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica.
PROTECTIA DE TENSIUNE
Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la
un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand
valoarea

eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei .
Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de pornire a
protectiei, , sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
; ; ; Avand in vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula cu relatia:
In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul
transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a
releului cu relatia: in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune.
Releul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele
contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind
resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul.
Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii
circuitului, U, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protectia sa nu actioneze in
regim normal de functionare, este necesar sa fie indeplinite conditiile:
; ; ; in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a
protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire
a releului si valoarea marimii de actionare.
PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la
capetele zonei protejate).

curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is1=is2; is1-is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curentilor
va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor
se modifica, deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda de
declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune
selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia
maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.

PROTECTIA DE DISTANTA
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea
impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe principiul balantei,
masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit,
tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade.
La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul
defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina
astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii
complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.

protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se

utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc
protectii termice, cu relee de gaze si altele.
La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si protectii
de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. Protectiile de
rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se
dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul
nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de
revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele
releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si
dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee
sau dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie,
magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu
microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de
lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc
RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice
impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice.
Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip
TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a
protectiei este influentata de diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale
motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale
suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul
termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi prevazut si cu
compensare in functie de temperatura mediului ambiant.

calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:

Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii de
declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla
motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza
la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a
functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa
declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita
inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza
necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.
CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe
baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si verificarea
calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de echipamentele
protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) si de
importanta (complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si
instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.
PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
Pentru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de transformare (industriale,
rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in functie de defectele ce pot

transformator si de normativele in vigoare. Se pot utiliza:

Protectia maximala de curent temporizata. Reglajul protectie se calculeaza cu relatia: in care
este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.
Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala de
curent temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se calculeaza cu
relatiile:
Protectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de curent montat
la iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip CIRHi.
Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:
;
Timpul de reglaj al protectiei se ia t = 0,2 s.
Protectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate pe stalpi
sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori casnici sau
sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura si cu
sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul nominal al fuzibilului se alege cu relatia: in care:
este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul 1si se verifica selectivitatea lor
fata de protectia din amonte. In aceste cazuri este important de verificat si sensibilitatea
protectiilor din primarul si secundarul transformatorului in raport cu defectele (scurtcircuitele)
produse in reteaua de joasa tensiune.

ELECTRICE
Protectiile motoarelor electrice sincrone si asincrone se prevad impotriva defectelor interne
(scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiasi faze, puneri la pamant) si a regimurilor
anormale (suprasarcini datorate mecanismului antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea
tensiunii). La motoarele sincrone trebuie, de asemenea, sesizata iesirea din sincronism.
Protectia prin relee se prevede, in general, la motoare cu tensiune peste 1 kV, dar si la cele cu
tensiune sub 1 kV de putere mai mare si care antreneaza utilajele importante.
Protectia impotriva scurtcircuitelor in motor.
Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o protectie maximala de curent
netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va prevedea o protectie diferentiala
longitudinala pe doua sau pe trei faze.
Valoarea curentului de pornire a protectiei maximale de curent se calculeaza cu relatiile: in
care = 1,4...1,6 are in vedere componenta aperiodica a curentului de pornire .
Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee electronice de suprasarcina si
scurtcircuit).
Coeficientul de sensibilitate

Protectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se prevede in general la motoarele care

antreneaza mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice si a celor cu conditii grele
de pornire.
Schemele de protectie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de curent RC- 2A,
curentii de actionare a releelor calculandu-se cu relatia:
= 1,1.. 1,2 este curentul nominal al motorului;
= 1 sau .
Temporizarea protectiei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea (autopornirea)
motorului:
Protectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune
homopolare, calculele facandu-se cu relatiile prezentate anterior.
Protectia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor
importante, ea comandand cu temporizare declansarea motoarelor mai putin importante si a
motoarelor care prin autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire.
Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la t=5..10 secunde.
Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protectii expuse anterior si in plus cu o
protectie impotriva iesirii din sincronism. In detaliu protectiile sunt similare cu cele ale
generatoarelor electrice.
PROTECTII NUMERICE
Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S-au utilizat
initial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc si in prezent.
Cresterea complexitatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea
releelor statice cu componente discrete, folosind elemente semiconductoare si traductoare, iar
apoi cu circuite integrate. Acestea au permis imbunatatirea performantelor instalatiilor de
protectie.
In deceniul 8 o data cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat protectiile numerice,
care permit realizarea unor sisteme de

protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva.

In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate (protectii de distanta) sau
complexe multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare.
SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE
La conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere rezolvarea
urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalatii, cat si ca
sisteme de protectie in sisteme computerizate; realizarea unor interfete care sa permita
implementarea lor in orice tip de instalatie; achizitia si transmiterea datelor si semnalelor de la
si catre instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele internationale, fiind
compatibile cu alte sisteme; asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de
protectie.
In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de
actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. Pe parcurs vor fi
concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare, care
vor permite reducerea gabaritului si a erorilor de masura.
Fata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de functii:
achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie sunt
convertite in semnale tip binar. Numarul lor se reduce prin prelucrarile partiale locale
efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie. Informatia binara
este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi si parametri (conditii) de
reglare a protectiilor.
Pentru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii: sensul de
circulatie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul
impedantei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele R si X pentru
calculul impedantei si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii
impulsurilor. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit
determinarea unor marimi sintetice ca:
-valorile efective, medii sau de varf ale U si I;
- puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din analiza
spectrala (de exemplu analiza Fourier), din descompunerea in sisteme de componente de
succesiuni directe, inverse

medie tensiune si motoare. Ele sunt produse de firmele ABB, Siemens, English Electric,
Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. Experienta si rezultatele obtinute in
exploatare vor permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie. homopolare sau din
descompunerea in sisteme de coordonate rectangulare (componente reale-imaginare) sau
cilindrice.
Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci de functii de
protectie si biblioteci de programe.
Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata, functiile de
protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta echipamentului protejat, cu
schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei si cu cerintele tehnologice
ale procesului. Se va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica si
numerica.
Pentru cresterea sigurantei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie sunt
prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardware paralele. Ele se
completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. In plus aceste
sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor protectiei, cu
diagnostic si alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite
cunostinte de programare. Cu ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de pornire,
parametrii caracteristici si temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri
de protectie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a intreruptoarelor in
sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne si externe pentru asigurarea
diferitelor functii de blocare a functionarii protectiilor sau a efectuarii unor manevre.
Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis imbunatatirea
calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare usoara, autotestare;
flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in
timp; posibilitati de arhivare a reglajelor si testelor de verificare; sistem de operare accesibil
prin tastaturi locale sau cu PC; executie compacta, cu elemente de separare galvanica,
protectie impotriva campurilor electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de
supraveghere comanda si control centralizat; cost de achizitie rezonabil prin facilitatile pe
care le creeaza in cazul unei exploatari corespunzatoare.
Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite
imbunatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile cresterii complexitatii
evenimentelor.
Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul
sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi
tehnologii.
In prezent sunt in exploatare in tara noastra sisteme numerice de protectie pe generatoare
(CET Turceni), linii de inalta tensiune, retele de