Bucuresti, sector 4, sos.

Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

— STUDIU GEOTEHNIC SI RISCURI NATURALE —

PROIECTANT GENERAL :S.C. AMBIENT URBAN S.R.L

PROIECTANT SPECIALITATE
DE SPECI ALITATE
:S.C. ROCKWARE UTILITIES S.R.L.
GEO - HIDRO
: Consiliul Judetean Dambovita &
BENEFICIAR
Consiliul Local al Comunei Dragomiresti
Dragomiresti,
sti,
EXEMPLAR NR. :3

LIST| DE SEMN|TURI

ADMINISTRATOR : MIHAI — ALEXANDRU SAMOIL|

PROIECTAN}I : DR. ING. GEOL. MIHAI — ALEXANDRU SAMOIL|

: ING. CRISTIAN — GABRIEL SAMOIL|

VERIFICATOR Af
: ING. GEOL. MARIA SAMOIL|
atestat M.T.C.T.

IUNIE 2013

2
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

BORDEROU DE PIESE SCRISE {I DESENATE

PIESE SCRISE

Pagina de fa]\
Lista de semn\turi
Borderou de piese
Studiu geotehnic
Introducere
1. Cadrul natural
2. Riscuri naturale [i antropice
3. Condi]ii de fundare func]ie de condi]iile geotehnice specifice
4. Recomand\ri
5. Recomand\ri specifice zonelor de riscuri naturale [i antropice

PIESE DESENATE

Plan[a 1 — Plan de `ncadrare `n zon\, scara 1: 25.000

Plan[a 2 — Harta geologic\ a Institutului Geologic, scara 1: 25.000

Plan[a 3 — Cadrul natural, scara 1: 25.000

Plan[a 4.1 — 4.3 — Riscuri naturale, scara 1: 5.000

Plan[a 5.1 — 5.3 — Zonarea geotehnic\, scara 1: 5.000

3
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

INTRODUCERE
Aceasta documenta]ie nu este un studiu geotehnic [i nu poate fi folosit
pentru proiectarea
proiectarea infrastructurilor. Pentru orice tip de investi]ie se recomand\
recomand\
`ntocmirea unui studiu geotehnic specific tipului de obiectiv.
Prezenta lucrare face parte din studiile preg\titoare necesare “Actualizare
P.U.G. [i R.L.U. — comuna Dragomiresti, jude]ul Dambovita” [i se `ntocme[te
la solicitarea proiectantului general S.C. AMBIENT URBAN S.R.L.
La baza execut\rii lucr\rii conform temei de proiectare stau urm\toarele
acte normative:
- Ghid privind metodologia de elaborare [i con]inutul cadru al Planului
Urbanistic General GP038/99;
- Legea nr. 50/1991 republicat\ — privind autorizarea execut\rii lucr\rilor
de construc]ii;
- Legea nr. 350/2001 modificat\ [i completat\ — privind amenajarea
teritoriului [i urbanismul;
- Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului na]ional — Sec]iunea IV- Re]eaua de localit\]i;
- H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism, republicat\;
- H.G.R. nr. 59/1999 pentru modificarea art.2 din HGR nr.525/1996;
- H.G.R. nr. 855/2001 privind modificarea HG nr. 525/1996 pentru
aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
- Ordinul nr. 13/N din 1999 al Ministrului lucr\rilor publice [i amenaj\rii
teritoriului pentru aprobarea reglement\rii tehnice Ghid privind
metodologia de elaborare [i con]inutul — cadru al planului urbanistic
general, indicativ GP038/99;
- Ordinul nr.21/N/2000 al Ministrului lucr\rilor publice [i amenaj\rii
teritoriului - Ghid privind elaborarea [i aprobarea regulamentelor locale
de urbanism.
ACTE NORMATIVE SPECIFICE

• Pentru problemele
problemele de mediu:
- H.G.R. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu\rii de
mediu pentru planuri [i programe;
- Legea nr. 137/1995 republicat\ 2000 — privind protec]ia mediului;

4
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- Ordinul nr. 201/N.N./2000 al Ministrului lucr\rilor publice [i amenaj\rii

teritoriului. Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare
a impactului asupra mediului ca parte integrant\ a planurilor de
amenajare a teritoriului [i urbanism;
- Ordin nr. 1184/R.T./2000 pentru aprobarea reglementarii „Ghid privind
elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte
integrant\ a planurilor de urbanism”;
- Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobat\;
cu modificari de Legea nr. 265/2006;
- O.U.G. 195/2005 — Ordonan]\ de urgen]\ privind protec]ia mediului;

• Pentru riscul la alunec\

alunec\ri de teren:

- Hot\rârea 18/N/19.02.1997 aprobând ”liniile directoare în identificarea [i

controlul alunec\rilor de teren [i pentru punerea în aplicare a limitelor [i
interven]iilor pentru prevenirea [i diminuarea pagubelor, pentru siguran]a
cl\dirilor [i protec]ia mediului”;
- Hot\rârea 80/N aprobând ”liniile directoare în realizarea h\r]ilor
riscurilor induse de alunec\ri de teren pentru asigurarea stabilit\]ii
cl\dirilor”;
- H.G.R. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigen]ele minime de con]inut ale documenta]iilor de amenajare a
teritoriului [i de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
- Legea nr. 575/2001 — privind Planul de amenajare a teritoriului na]ional,
Sec]iunea a V-a —Zone de risc natural;
- Norme metodologice din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare a
con]inutul h\r]ilor de risc natural la alunec\rile de teren;
- Ord. MAI/MTCT nr. 1160/2006 pentru aprobarea „Regulamentului
privind prevenirea [i gestionarea situa]iilor de urgen]\ specifice riscului
de cutremure [i/sau alunec\ri de teren”, ca [i de reglement\rile specifice
de urbanism, proiectare [i autorizare a lucr\rilor precum [i m\surile de
interven]ie în vederea diminu\rii efectelor negative.

• Pentru zonarea seismic

seismic\
eismic\:

- Codul de proiectare seismic\, partea I, Indicativ P.100-1/2006, pus în

aplicare de la 1 ianuarie 2007;
- Legea 575/2001, fiind men]iona]i parametrii ce caracterizeaz\
seismicitatea (zona seismic\, Ks, Tc [i intensitatea sesimic\ în grade
MSK64);

5
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- STAS 11100/1-1993. Zonarea seismic\ a teritoriului;

• Pentru activitatea de ap\

ap\rare împotriva inunda]iilor:

- H.G.R. 209/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i

func]ionare a Comisiei guvernamentale de Ap\rarea Impotriva
Dezastrelor;
- H.G.R. 210/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i
func]ionare a Comisiei Centrale pentru Ap\rarea Impotriva Inunda]iilor,
Fenomenelor Meteorologice Periculoase [i Accidentelor la Construc]iile
Hidrotehnice;
- H.G.R. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de ap\rare împotriva
inunda]iilor, fenomenelor meteorologice periculoase [i accidentelor la
construc]iile hidrotehnice [i Normativului — cadru de dotare cu materiale
[i mijloace de ap\rare operativ\ împotriva inunda]iilor [i ghe]urilor;
- H.G.R. nr. 447/10 aprilie 2003 privind aprobarea Normelor
metodologice privind modul de elaborare [i con]inutul h\r]ilor de risc
natural la alunec\ri de teren [i inunda]ii;
- H.G.R. nr. 1854/22 dec. 2005 pentru aprobarea Strategiei na]ionale de
management al riscului la inunda]ii;
- Legea 124/1995 privind Ap\rarea împotriva dezastrelor;
- Legea Apelor nr. 107/1996 (MO nr.244/8.10.1996), modificat\ [i
completat\ prin Legea 310/2004 (MO nr.584/30.06.2004) [i Legea
nr.112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006);
- Legea 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na]ional — Sec]iunea a IIa - Apa;
- Legea 310/2004 pentru modificarea [i completarea Legii Apelor
nr. 107/1996;
- Ordinul nr. 251/1990 al MAPPM privind Asigurarea durabilit\]ii,
siguran]ei în exploatare [i calit\]ii construc]iilor hidrotehnice care au
drept scop ap\rarea împotriva inunda]iilor;
- Ordinul Comun al MLPAT 62/N/1998, DAPL 19.0/288/1998 [i
MAPPM 1955/1998 privind Delimitarea zonelor expuse riscurilor
naturale;
- Ord. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situa]iilor de urgen]\ generate de inunda]ii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construc]ii hidrotehnice [i polu\ri accidentale;

6
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- MMGA - Proiectul de Ordin al ministrului mediului [i gospod\ririi

apelor privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea Schemei
directoare de amenajare [i management a bazinelor hidrografice
(PMBH), 2005;
- MMGA - Bilan]ul activit\]ilor desf\[urate în anul 2005 pentru
managementul situa]iilor de urgen]\ generate de inunda]ii [i strategia
pentru anul 2006;
- MMGA - Strategia de Gospod\rire a Apelor României pe perioada 2001-
2015, capitolul 4 „Inunda]iile”.
La interpretarea datelor `n faza de birou au mai fost folosite datele
existente `n documenta]ii elaborate anterior [i literatura de specialitate [i
anume:
- Harta geologic\ a Institutului Geologic, scara 1: 200.000, foaia
Targoviste;
- Monografia jude]ului Dambovita;
- Relieful României - Grigore POSEA, Nicolae POPESCU, Mihai
IELENICZ, Ed. {tiin]ific\, Bucure[ti 1974;
- Mecanica rocilor, Mircea N. FLOREA, Ed. Tehnic\, Buc. 1983;
- Geotectonica României — autor Mircea S\ndulescu, Editura tehnic\,
Bucure[ti 1984;
~n aceast\ lucrare sunt eviden]iate:
• elemente ale cadrului natural ce pot interveni `n modul de organizare
urbanistic\: relieful, geo-tectonica, elemente hidrogeologice, clima [i
seismicitatea;
• zone supuse riscurilor naturale [i antropice;
• condi]ii de fundare func]ie de condi]ile geotehnice specifice;
• elemente generatoare de riscuri specifice;
• recomand\ri.

* *
*

7
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

1. CADRUL
CADRUL NATURAL
1.1.
1.1. ~ncadrarea `n teritoriu
Comuna Dragomire[ti este situat\ `n centrul jude]ului Dambovita, la o
distan]\ de 10 km vest fa]\ de municipiul Targoviste [i 30 km nord, fa]\ de
ora[ul G\e[ti.
Pozitia comunei `n cadrul jude]ului Dambovi]a este eviden]iat\ `n
figura 1.

Figura 1 — pozi]ia comunei Dragomire[ti `n cadrul jude]ului Dâmbovi]a.

8
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Din punct de vedere al `ncadr\rii geografice, teritoriul administrativ al

comunei Dragomiresti se situeaz\ `ntre urm\toarele coordonate geografice:
44o51’30.71” - 44°56’30.31“ latitudine nordic\ [i 25o18’21,02’’ - 25°25’11.05”
longitudine estic\.
~n cadrul teritoriul administrativ al comunei Dragomire[ti sunt cuprinse
urmatoarele sate:
- Dragomire[ti, Geangoiesti, [i Mogo[e[ti dezvoltate pe terasa joas\ de
pe partea stâng\ a râului Dâmbovi]a;
- Decindeni, Rancaciov, Ungureni, amplasate `n mare parte pe terasele
superioar\, inferioar\ [i mai pu]in pe terasa joas\ de pe partea dreapt\
a râului Dâmbovi]a.
Comuna Dragomire[ti se `nvecineaz\ cu:
- la nord, comuna M\ne[ti;
- la est, municipiul Târgovi[te [i comuna Ulmi;
- la sud, comuna Lucieni;
- la vest, comuna Hulubesti [i comuna Cobia;
Accesul `n comun\ se realizeaz\ pe drumuri jude]ene [i comunale astfel:
Din DN 72 A Târgovi[te — Câmpulung, care traverseaz\ partea de nord
est a teritoriului comunei se ramific\ DJ 702 D, care traverseaz\ satul
Dragomire[ti, apoi intersecteaz\ DJ 702 B pe la nord de Râncaciov [i se
continu\ c\tre Butoiu cu un tronson neasfaltat.

Foto 1 — Intersec]ia DJ 702 D cu DN 72 A

9
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

DJ 702 B, traverseaz\ satele comunei (Decindeni, Râncaciov [i

Ungureni) de pe partea dreapt\ a râului Dâmbovi]a [i face leg\tura `ntre DN 72
`n dreptul comunei Lucieni cu DN 72 A `n dreptul satului Once[ti.
1.2.
1.2. Relieful
Din punct de vedere morfologic, teritoriul administrativ al comunei
Dragomire[ti este situat la limita de nordic\ a Câmpiei Române cu Podi[ul
Cânde[ti unde se disting dou\ subunit\]i [i anume:
- Câmpia Picior de Munte cu sistemul de terase de pe partea dreapt\ a
râului Dâmbovi]a;
- Câmpia `nalt\ a Târgovi[tei cu sistemul de terase de pe partea stâng\ a
râului Dâmbovi]a.
Câmpia Picior de Munte este format\ din terasele superioar\, inferioar\
[i joas\ de pe partea dreapt\ a râului Dâmbovi]a.
Terasa superioar\ se dezvolt\ ca o band\ continu\ `n partea de vest a
comunei cu l\]imi `n cadrul teritoriului de 350 m `n partea de nord vest [i
2.250 m `n partea de nord a satului Râncaciov.
Altitudinea maxim\ de 346.8 m este atins\ la limita de nord vest cu
comuna Hulube[ti iar cea minim\ de 281 m `n zona satului Ungureni.
Pe teritoriul comunei Dragomire[ti, aceast\ teras\ are o lungime de cca.
10 Km.

Foto 2 — Relieful terasei superioare de pe partea dreapt\ a râului Dâmbovi]a.

10
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Relieful acestei terase este u[or ondulat, denivelat la obâ[ia unor v\i mici
cu debit doar `n perioadele cu precipita]ii abundente.
Spre Sud — Est aceste trasee prezint\ un profil `n form\ de V cu maluri
de 1.00 — 1.50 m.
Zonele proeminente dintre aceste v\i poart\ adeseori denumirea de
dealuri [i mai rar de câmpie: Dealul Cobia — 311.00 m, Dealul M\l\ie[tilor
`ntre 320 — 312 m, Dealul Tâmpa — 300.24 m [i Câmpia ~nalt\ — 327.00 m.
~n partea central\ [i sudic\ a teritorului terasa superioar\ se racordeaz\ cu
terasa joas\ prin zone denivelate cu 20 — 25 m [i valori ale pantelor cuprinse
`ntre 5 [i 50 grade.

Foto 3 — Zona de racord `ntre terasa superioar\ [i terasa joas\

Terasa inferioar\ este identificat\ `n dreptul satului Decindeni pe o
suprafa]\ restrâns\ cu lungime de 3 Km [i o l\]ime de maxim 500 m.
Racordul `ntre terasa superioar\ [i cea inferioar\ se realizeaz\ prin taluze
cu valori ale pantelor de cuprinse intre 5 [i 30 grade.
Terasa joas\ este reprezentat\ prin mici petice.
~n partea de sud a satului Ungureni, la limita de sud est a comunei, se
contureaz\ o suprafa]a triunghiular\ cu baza de 1 Km [i lungimea de 4.250 km
pe care se dezvolta terasa joase\.
Deoarece râul Dâmbovi]a [i-a adâncit cursul pân\ la roca de baz\ de
vârst\ Pleistocen inferior, terasa joas\ are caracterul de teras\ suspendat\.

11
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Foto 4 — Terasa joas\ `n dreptul satului Ungureni

Câmpia `nalt\ a Târgovi[tei este reprezentat\ pe teritoriul comunei prin
terasele superioar\ [i joas\ de pe partea stâng\ a râului Dâmbovi]a.

Foto 5 — Câmpia Târgovi[te cu terasa joas\ [i zona de racord cu

terasa superioar\
Terasa superioar\ formeaz\ un mic petic `n partea de nord — nord est a
comunei cu cote cuprinse `ntre `ntre 335.06 m `n punctul P\durea Floreasca, [i
316.5 m punctul La Hul\. Relieful acesteia are aspect de platou `nalt cu o pant\

12
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

medie de cca. 0.8 %. Este delimitat\ de versan]i abrup]i `nal]i de cca. 20 — 25 m

cu valori ale pantelor cuprinse `ntre 5 — 30 grade.
L\]imea maxim\ a acestei terase dezvoltate `n cadrul teritoriului
administrativ al comunei este de aproximativ 900 m.
Terasa joas\ are o extindere mare pe partea stâng\ a râului Dâmbovi]a cu
o l\]ime maxim\ de 3.3 km `n zona satului Dragomire[ti [i 2.5 km `n zona
satelor Geangoe[ti [i Mogo[e[ti.
~n zona satului Geangoe[ti are caracterul unei terase suspendate,
deoarece râul Dâmbovi]a [i-a adâncit prin eroziune talvegul [i curge pe roca de
baz\ (argile cenu[ii [i galbui de vârst\ Pleistocen inferior ).

Foto 6 — Teras\ joas\ suspendat, situat\ `ntre Geangoe[ti [i Ungureni

1.3. Hidrografia
Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Dragomire[ti apar]ine
bazinului hidrografic Arge[ cu afluentul s\u cel mai important râul Dâmbovi]a.
Dâmbovi]a curge pe un traseu de la nord, nord vest c\tre sud — sud est,
u[or meandrat, cu mici despletiri.
Malurile sunt abrupte, [i au `n\l]imi de 1 — 4.00 m.
Al doilea curs de ap\ ca m\rime de pe teritoriul comunei Dragomire[ti
este pârâul Cobia care reprezint\ limita administrativ\ dintre comuna
Dragomire[ti [i comuna Hulube[ti.

13
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Pârâul Cobia dreneaz\ câmpul `nalt al terasei superioare. Prezint\ un curs

de la nord, nord vest c\tre sud, sud est [i versan]i cu pante variabile de la 5 la
35 grade.
Pe cursul acestui pârâu au fost amenajate 2 (dou\) baraje de reten]ie a
apei cu formarea unor lacuri de acumulare. Acestea sunt in prezent abandonate,
vanele fiind deschise.

Foto 7 — Lac de reten]ie pe pârâul Cobia

1.4. Geologia
Teritoriul studiat apar]ine p\r]ii interne a avant fosei carpatice, unde apar
depozite ce apar]in romanianului, pleistocenului inferior, pleistocenului
superior [i holocenului inferior ce se dispun peste depozite mai vechi mio —
pliocene antrenate `n structuri anticlinale [i sinclinale, faliate.
Romanianul afloreaz\ `n talvegul v\ii Dâmbovi]a pân\ `n dreptul podului
rutier dintre Ungureni [i Râncaciov.
Pe baza caracterelor litologice [i paleontologice, `n cadrul romanianului
se pot separa dou\ orizonturi:
- un orizont inferior cu bifarcinate, marnos argilos nisipos, considerat
romanian inferior;
- un orizont nisipos, cu intercala]ii frecvente de pietri[uri atribuite
romanianului superior.
~n zona studiat\ apare cu preponderen]\ Romanianul superior.

14
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Au fost atribuite romanianului superior pachetul cu depozite situate

peste stratele cu bifarcinate (romanian inferior) [i subiacent pietri[urilor de
Cânde[ti (pleistocen inferior).
~n constitu]ia sa, se `ntâlnesc argile cenu[ii verzui sau verzui alb\strui,
compacte sau sf\râmicioase, argile g\lbui cu pete verzui ro[cate, nisipuri g\lbui
alb\strui micafere, uneori cu pietri[ m\runt cuar]os diseminat. Cu totul
subordonat apar [i intercala]ii `n general lentiliforme de gresii g\lbui cenu[ii,
dure, micafere, cu fe]e cu aspect concre]ionar.
C\tre partea superioar\ a romanianului `[i fac apari]ia intercala]ii ce ating
3 — 5 m grosime de pietri[uri cuar]oase `n general m\runte pân\ la 2 — 3 cm,
slab cimentate, cu un liant nisipos argilos, cenu[iu, u[or ro[cat. Grosimea
romanianului superior este de cca. 400 m.

Foto 8 — depozite de vârst\ Romanian `n malul stang al raului

Pleistocenul inferior — vilafranchian (qp1) afloreaz\ pe suprafe]e mari
`nafara teritoriului comunei pe zona de podi[ `nalt al Piemontului de Cânde[ti.
~n cadrul comunei este identificat `n talvegul v\ii Dâmbovita aval de
podul dintre Ungureni [i Geangoe[ti [i pe malurile acesteia.
Este constituit dintr-o succesiune cu depozite agiloase, `n alternan]\ cu
strate de nisip, pietri[ cu nisip, uneori cu bolov\ni[, slab cimentate. Aceste
depozite se `ntâlnesc `n literatura de specialitate sub denumirea de „Strate de
Cânde[ti”.
Pietri[urile au o stratifica]ie oblic\ toren]ial\, cu un liant predominant
nisipos cenu[iu, cenu[iu verzui sau ro[cat.

15
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

~n masa de pietri[uri se `ntâlnesc lentile de nisipuri grosiere verzui [i mai

rar argilite nisipoase, puternic micafere pe fe]e.
Elementele din pietri[uri provin `n majoritate din [isturi cristaline
(gnaise, cuar]ite, amfibolite, mica[ituri, [isturi cloritos — sericitoase [i mai rar
fragmente de calcare mezozoice sau gresii cretacico — paleogene). Este
reprezentat prin argile cenu[ii `n alternan]\ cu pietri[uri nisipuri [i bolov\ni[uri
cu stratifica]ie `ncruci[at\ din complexul Stratelor de Cânde[ti.
Pleistocenul superior ocup\ aproape `ntrega suprafa]\ de pe partea
dreapt\ a râului Dâmbovi]a [i este reprezentat prin depozite fluviatile de
pietri[uri cu nisip acoperite cu depozite proluviale argiloase — nisipoase.
- nivelul mediu (qp23), intr\ `n alc\tuirea depozitelor ce formeaz\
terasa superioar\ [i sunt reprezentate printr-un strat de pietri[ cu nisip
gros de cca. 5.00 — 20.00 m acoperit cu argile sau argile pr\foase
cafenii [i ro[cate. Pe alocuri aceste argile ating grosimi de 3.00 —
5.00 m.

Foto 9 — Nivel de pietri[uri [i nisipuri `n terasa superioar\

- nivelul `nalt (qp33) este reprezentat prin depozitele ce alc\tuiesc terasa
inferioar\ [i este reprezentat prin depozite grosiere fluviatile cu
grosimea de 6 — 10.00 m acoperite cu depozite argiloase [i pr\foase.
Holocenul superior (qh2) reprezint\ depozitele actuale ce formeaz\ lunca
râului Dâmbovi]a [i terasa joas\ a acestuia. Este constituit `n cea mai mare parte
din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin pietri[uri, bolov\ni[uri [i
nisipuri cu grosimi de 2.00 — 4.00 m.

16
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Tectonica zonei este marcat\ de prezen]a `n adâncime a structurii

anticlinale Dragomire[ti — Lude[ti.
1.5. Hidrogeologia
Din punct de vedere hidrogeologic, au fost eviden]iate urm\toarele
sisteme acvifere descrise `n ceea ce urmeaz\.:
Sistemul acvifer freatic cantonat `n depozitele holocenului superior,
exploatate prin numeroase pu]uri amplasate pe ambele maluri ale râului
Dâmbovi]a.
Complexul acvifer sub presiune ,cantonat `n depozitele Romanianului [i
Pleistocenului inferior.
Conform h\r]ii hidrogeologice scara 1: 100.000, a Institutului Geologic
pentru stratele acvifere de medie adâncime, direc]ia de curgere este de la nord
vest c\tre sud est cu gradientul de 1%.
1.6.
1.6. Climatic
Conform datelor de la sta]ia meteo din cartierul Priseaca, din municipiul
Târgovi[te, zona comunei Dragomire[ti beneficiaz\ de un climat pl\cut cu ierni
blânde [i veri cu temperaturi moderate determinat de a[ezarea geografic\ [i de
relief.
Temperatura medie multianuala, calculata pe intervalul (1976 — 2006)
este de 9.8º C dar suport\ variatii `nsemnate de la un an la altul. ~n functie de
abaterea pe care o are `n plus sau `n minus pot fi numi]i ani reci sau ani calzi.
Dac\ consideram aproape normal\ o abatere de pân\ la 0.5º C `n plus
sau `n minus atunci se pot distinge ca ani reci 1978, 1980, 1985 cel mai rece
fiind 1978 cu o medie anual\ de numai 8,6º C.
Ani calzi au fost 1983, 1989, 1990, 1992, si intervalul 1998 — 2002.
Temperatura medie anuala cea mai ridicata a fost `nregistrat\ `n anul 1994 de
11.5º C.
~n ceea ce priveste temperatura medie lunara multianuala aceasta este
prezent\ `n tabelul de mai jos.
I F M A M I I A S O N D
-0.8 -0.2 4.4 10.1 15.7 19.2 21.1 20.3 15.8 10.2 1.4 0.0
Temperatura maxima absoluta `nregistrat\ a fost de 39.1ºC
39.1º la data de 5
iulie 2000, iar minima absoluta s-a inregistrat la 13 ianuarie 2004, fiind de
-25.8ºC.
25.8º
~nghe]ul la sol apare de regul\ `n prima decad\ a lunii octombrie (in
1982 si 1998 `nghetul a aparut in prima zi a lunii) iar cel mai tarziu primavara

17
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

poate persista pana `n a 3-a decad\ a lunii aprilie (25.04.1980 sau 29.04.1984).
Adâncimea maxim\ de `nghe] este h = 0,90 — 1.00 m (STAS 6054/77 ).
Conform SR EN 1991-1-3/NB: 2005, ~nc\rc\ri date de z\pad\, pe harta
cu zonarea valorii caracteristice a `nc\rc\rii date de z\pad\ pe sol, comuna
Dragomire[ti se situeaz\ `n zona 2 cu o valoare caracteristic\ a `nc\rc\rii din
z\pada pe sol de 2.0 kN/m2, cu intervalul mediu de recuren]\ de 50 ani.
Cantitatea medie de precipita]ii `ntr-un an este de 662 mm. Fata de
aceasta medie, amplitudinea dintre suma anuala cea mai mare si cea mai mica
este considerabila. Suma record a fost de 1266,7 mm `n anul 2005. Cea mai
mica cantitate cazuta `ntr-un an a fost `nregistrat\ `n anul 2000, fiind de doar
354.9 mm.
Regimul eolian se caracterizeaz\ prin predominarea vânturilor de la NV
[i N cu viteze medii anuale `ntre 2.1 — 3.2 m/sec [i viteze medii lunare `ntre
0.9 m/sec — 4.2 m/sec.
Conform SR EN 1991-1-4/NB: 2007, Ac]iuni ale vântului, valoarea
fundamental\ a vitezei de referin]\ a vântului este 27 m/sec.
1.7. Resurse naturale
Resursele subsolului sunt reprezentate prin nisipuri [i pietri[uri, petrol
[i gaze.

Foto 10 — Sonde de exploatare pe teritoriul comunei

Nisipurile [i pietri[urile sunt r\spândite pe `ntreg teritoriul comunei [i
sunt acoperite cu depozite proluviale argiloase pr\foase nisipoase cu grosimi de
pân\ la 2.50 — 3.00 m.

18
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Pe teritoriul comunei Dragomire[ti sunt exploatate structurile petroliere

din cadrul anticlinalului Dragomire[ti — Lude[ti.

2. RISCURI NATURALE
NATURALE
2.1.
2.1. Risc seismic
Din punct de vedere seismic comuna Dragomire[ti se `ncadreaz\ `n zona
de macroseismicitate I = 71 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei
perioade medii de revenire de 50 ani, conform S.R.1100/1— 93.
Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I-
Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 /1- 2006 teritoriul
prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.24 g pentru cutremure
cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani [i perioada de control (col]) a
spectrului de raspuns Tc = 0.7 — 1 sec.
Zon\ este influen]at\ de seismele mai puternice ce se produc `n
epicentrul de la curbura carpa]ilor (Vrancea) [i a celor din F\g\ra[.
Cutremurele f\g\r\[ene, tipic polikinetice, au o durat\ lung\ de
manifestare, dar energie moderat\.
2.2.
2.2. Risc de inundabilitate ((plan[ele 4.1 — 4.3).
Pe teritoriul comunei Dragomire[ti fenomenele de inundabilitate s-au
manifestat pe suprafe]e restrânse, pe terasele râului [i zona de lunc\ ale râului
Dâmbovi]a.
~n zonele depresionare [i cu substrat predominant din roci argiloase, apa
din precipita]ii b\lte[te.
~n perioadele cu precipita]ii abundente [i viituri se produce eroziunea
talvegului râului Dâmbovi]a.
Datorit\ acestui fenomen funda]iile pode]ului rutier dintre satele
Ungureni [i Geangoe[ti au r\mas suspendate (foto 11).
Un alt fenomen ce se produce la viituri este reprezentate de eroziunea
malurilor, lucru ce duce la modificarea cursului râului Dâmbovi]a. Zonele
inundabile reprezentate pe plansele 4.1 — 4.3, includ [i aceste posibile zone de
erozine.
2.3
2.3. Risc de instabilitate - prabu[iri de roci (plan[ele 4.1 — 4.3)
~n cadrul teritoriului administrativ al comunei Dragomire[ti, fenomenele
de instabilitate se manifest\ `n exclusivitate pe zonele de versant ce fac trecerea
`ntre nivelele de teras\. Aceste zone prezint\ valori ale pantelor cuprinse `ntre 5
[i 58 grade.

19
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Foto 11 — Funda]iile podului rutier dintre Ungureni [i Geangoe[ti

Poten]ialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru
estimarea poten]ialului [i probabilit\]ii de producere a alunec\rilor de teren din
„Ghid pentru identificarea [i monitorizarea alunec\rilor de teren [i stabilirea
solu]iilor cadru de interven]ie asupra terenurilor pentru prevenirea [i reducerea
efectelor acestora `n vederea satisfacerii cerin]elor de siguran]\ `n exploatare a
construc]iilor, refacere [i protec]ie a mediului”.
Baza de lucru este oferit\ de “LEGEA nr. 575 din 22 octombrie 2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na]ional — Sec]iunea a V-
a - Zone de risc natural”.
Modul de `ntocmire este reglementat de Norme Metodologice ale legii
575/2001, din 10 aprilie 2003 — privind modul de elaborare si con]inutul
har]ilor de risc natural la alunec\ri de teren.
Pentru realizarea h\r]ii cu distributia coeficientului mediu de hazard
(Km) s-au `ntocmit 8 griduri corespunzatoare celor 8 factori care deteremina
sau reduc instabilitatea terenului.
Realizarea har]ii s-a f\cut prin prelucrarea asistat\ de calculator cu
programe profesionale de tip G.I.S.
Acestea au fost suprapuse ulterior dup\ formula:
Ka * Kb
Km = ( Kc + Kd + Ke + Kf + Kg + Kh)
6
Factorii care stau la baza probabilit\]ii de producere a alunecarilor de
teren sunt urm\torii:

20
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- Factorul litologic (Ka), cuantific\ influen]a pe care o are litologia

`ntâlnit\ asupra fenomenelor de instabilitate. Pe teritoriul comunei
predomin\ rocile detritice, neconsolidate, necimentate astfel factorul
litologic are valoari de la 0.2 la 0.8.
- Factorul geomorfologic (Kb), exprim\ probabilitatea de producere a
alunec\rilor de teren `n func]ie de energia de relief a zonei respective.
Acest factor are la baza harta pantelor [i are valori ce variaz\ de la 0,
pentru zonele plane ajungând pân\ la 1 pentru zonele cu pante ce
dep\[esc 30 grade.
- Factorul structural (Kc), caracterizeaz\ starea de evolu]ie tectonic\ a
zonei investigate. Din acest punct de vedere teritoriul comunei
Dragomire[ti se caracterizeaz\ prin strate cvasiorizontale pentru
depozitele cuaternare [i cu `nclin\ri de 10 — 15° pentru roca de baz\
de vârst\ Romanian. Prin urmare a fost atribuit un coeficient de al
factorului structural cu valoarea 0.1.
- Factorul hidrologic [i climatic (Kd), este introdus `n formul\ pentru a
cuantifica influen]a precipita]iilor asupra condi]iilor de stabilitate ale
versan]ilor. Conform h\rtilor de raionare a precipita]iilor valoarea
precipita]iilor medii anuale este de 600 mm, iar factorul hidrologic [i
climatic are valoarea 0.8.
- Factorul hidrogeologic (Ke), cuantific\ probabilitate de producere a
alunec\rilor de teren, prin influen]a pe care o are pozi]ia nivelul
hidrostatic, fa]\ de suprafa]a terenului, precum [i prin regimul de
curgere. Nivelul hidrostatic se situeaz\ la adâncimi mici de cca. 4 —
5.00 m pe terasa joas\ [i la adâncimi de peste 10.00 m pe terasa
superioar\. Astfel factorul hidrogeologic are valoarii cuprinse `ntre
0.3 [i 1, functie de pozitia nivelului hidrostatic si regimul de curgere.
- Factorul seismic (Kf).
(Kf). Din punct de vedere seismic comuna
Dragomire[ti, se `ncadreaz\ conform STAS 11.100/1993, `n zona de
intensitate macroseismic\ I = 7 ([apte) pe scara MSK. Conform
anexei C din „Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10 aprilie
2003 - privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural
la alunecari de teren”, zona studiat\ se `ncadreaz\ la un factor seismic
egal cu 1.00.
- Factorul silvic (Kg), are ca punct de plecare gradul de acoperire cu
vegeta]ie arboricol\ a teritoriului. Astfel factorul silvic are valori ce
pornesc de la 0.01 pentru zonele cu vegeta]ie arboricol\, deas\ [i
poate ajunge la voloarea 1 pentru zonele din intravilan.

21
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- Factorul antropic (Kh), este cuprins `n intervalul 0.01 pentru zonele

din extravilan [i 1 pentru zonele ocupate de construc]ii [i conducte de
alimentare cu ap\.
Cu ajutorul gridurilor aferente celor 8 criterii a fost obtinut prin
introducerea acestora `n formula mai sus mentionat\, gridul factorului mediu de
hazard (Km).
Pe baza acestui grid au fost conturate urm\toarele zone cu poten]ial si
probablitate la alunecari de teren (plansele 4.1 — 4.3):
- zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren, practic 0
redus\\ — marcate pe o suprafa]\ mare ce corespunde teraselor
sau redus
râului Dâmbovi]a, cu relief cvasiorizontal, dar si arii situate la baza
versantului sau `n zona de berma, unde panta terenului nu depaseste 5
grade;
produceree a alunecarilor de teren medie
- zone cu probabilitate de producer medie,,
situate pe zonele de racord `ntre nivelele de teras\ unde pantele nu
dep\[esc 10 grade, `mp\durite, cu nivel hidrostatic situat la adâncimi
mai mari de 10 m [i nemobilate;
- zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren medie —
mare, cu o r\spândire redus\ `n cadrul comunei, situate tot pe zonele
mare
de racord ale elementelor cadrului natural, dar si pe versan]ii vailor.
Aceste zone au pante cuprinse `n general `ntre 15 [i 20 grade, lipsite
de vegeta]ie arboricol\, mobilate sau nu;

Foto 12 — Zona cu probabilitatea de producere a alunec\rilor de teren foarte

mare, deterinat\ de depozitarea necontrolata a materialului de umplutura

22
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren mare,

reprezint\ zonele cu alunec\ri sau prabusiri de roci cu probabilitate de
reactivare foarte mare. Sunt `n general zone desp\durite cu panta de
20 — 30 grade;
- zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren foarte mare
cuprind arealele cu alunec\ri sau prabusiri de roci active, sau aflate la
limita echilibrului. Sunt `n general zone desp\durite sau `mp\durite
dar cu panta mare de peste 30 grade. Au fost identificate pe suprafe]e
reduse situate pe zonele de trecere intre teresele raului Dâmbovi]a.
2.4.
2.4. Riscul geotehnic
A fost evaluat conform normativului privind principiile, exigen]ele [i
metodele cercet\rii geotehnice, indicativ NP 074/2013.
Terenul de fundare
Pe teritoriul comunei Dragomire[ti sunt identificate urm\toarele categorii
de p\mânturi ce pot constitui strat de fundare:
- teren dificil de fundare pentru zonele de versant cu pant\ mare [i poten]ial de risc
la fenomenele de instabilitate mediu — foarte mare;
- teren mediu de fundare, pe zonele de la baza versan]ilor cu pant\ de pân\ la 15
grade [i p\mânturi argiloase — pr\foase — nisipoase, cu indicele de consisten]\ `n
domeniul plastic consistent;
- teren bun de fundare, pe terasele râului Dâmbovi]a cu relief aproximativ plan [i
stabil, sat cu pant\ mic\ [i depozite constituite din pietri[uri cu bolov\ni[ [i nisip,
p\mânturi argiloase — pr\foase — nisipoase, plastic vârtoase — tari.
subteran\\
Apa subteran
Nivelul apei este situat la adâncimi variabile func]ie de zon\ [i de
precipita]ii, de aceea la executarea excava]iilor gropilor de fundare pot fi
necesare epuismente normale.
La `ncadrarea `n categoria geotehnic\ pentru terenurile din comuna
Dragomire[ti, s-au avut `n vedere urm\toarele elemente:

Factori avu]
avu]i `n vedere Categorii Punctaj
Condi]iile de teren Terenuri bune — dificile 2-6
Apa subteran\ Lucr\ri cu / f\r\ epuismente normale 1- 2
Clasificarea construc]iei dup\
redus\ - deosebit\ 2-5
categoria de importanta
Vecinat\]i func]ie de amplasament 1-4
Zona seismic\ ag = 0.24 g 2
TOTAL puncte 8— 18

23
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Conform punctajului rezultat din cumularea factorilor prezenta]i `n

tabelul de mai sus, intervalul de valori se situeaz\ `ntre 8 — 18 puncte, iar
func]ie de amplasament [i categoria de importan]\ a construc]iei riscul
geotehnic este redus - major.
major

3. CONDI}II DE FUNDARE FUNC}IE DE

CARACTERISTICILE GEOTEHNICE SPECIFICE
SPECIFICE
Pentru stabilirea caracteristicilor geotehnice generale, specifice
teritoriului comunei Dragomire[ti s-a efectuat o prospec]iune geologic\, s-au
consultat lucr\rile din literatura de specialitate, documenta]iile de specialitate
existente pentru aceast\ zon\, normativele [i standardele `n vigoare.
3.1.
3.1. Morfologia
Din punct de vedere morfologic teritoriul administrativ al comunei
Dragomire[ti prezint\ `n mare parte un relief specific de câmpie `nalt\.
~n cadrul acestui relief, râul Dâmbovi]a a creat un sistem de trei nivele
de teras\ dispuse de o parte [i de alta a râului.
~n cadrul teraselor panta terenului are valori cuprinse `ntre 0 — 5 grade [i
ocup\ cca. 93.89 % din teritoriu.
Pe zonele de versant panta este variabil\ astfel:
- versan]i cu pant\ de 5 — 10 grade `n procent de 3.42% din teritoriul
administrativ;
- versan]i cu panta de 10 — 15 grade ocup\ 1.62 % din teritoriu;
- versan]i cu panta de 15 — 20 grade ocup\ 0.68 % din teritoriu;
- versan]i cu panta de 20 — 30 grade ocup\ 0.35 % din teritoriu;
- versan]i cu panta mai mare de 30 grade ocup\ 0.02% din teritoriu.
3.2.
3.2. Litologia
Pe baza datelor din literatura de specialitate, p\mânturile care formeaz\
terenul de fundare [i zona activ\ a viitoarelor funda]ii sunt constituite din:
- depozite aluvionare — pietri[ cu bolov\ni[ [i nisip uneori argilos;
- depozite proluvial — deluviale, complex argilos — pr\fos nisipos,
neomogen cu elemente de pietri[;
Nivelul hidrostatic se situeaz\ la adâncimi variabile func]ie de pozi]ia `n
cadrul sistemelor de teras\.

24
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

3.3.
3.3. Condi]
Condi]iile de teren
Conform normativului privind principiile, exigen]ele [i metodele
cercet\rii geotehnice, indicativ NP 074/2013, anexa I.1, tabele A.1 [i A.2 [i
STAS 1243-88, Clasificarea [i identificarea p\mânturilor, p\mânturile din
comuna Dragomire[ti se `ncadreaz\ astfel:
• complex argilos - pr\fos - nisipos, plastic vârtos, nisipuri `ndesate
sau depozite aluvionare cu stratifica]ia cvasiorizontal\ [i relieful
zonei cu pant\ redus\ - terenuri bune de fundare;
• complex argilos - pr\fos - nisipos, plastic consistent, nisipuri cu
`ndesare medie cu stratifica]ia cvasiorizontal\ [i relieful zonei cu
pant\ redus\ - terenuri medii de fundare;
• depozite deluviale [i relieful zonei cu pant\ medie — mare, terenuri
dificile de fundare.
3.4.
3.4. Zonarea geotehnic\
geotehnic\
Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc
natural [i antropic identificate pe teritoriul comunei Dragomire[ti, s-au conturat
urm\toarele zone (plan[a 5.1 — 5.3):
• Zone improprii amplas\
amplas\rii construc]
construc]iilor reprezentate prin:
- zonele de curs ale re]elei hidrografice cu regim permanent cu banda
de protec]ie delimitat\ conform Legii Apelor completat\ cu Legea
112/2006;

Foto 13 — Trasee de linii de curent de `nalt\ tensiune LEA 110 kV

25
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- zonele inundabile aferente re]elei hidrografice cu caracter permanent;

- zonele de curs ale re]elei hidrografice cu regim nepermanent;
- zonele cu probabilitate de producere a alunec\rilor de teren mare —
foarte mare prezente pe versan]ii cu pant\ mai mare de 25 grade;
- zonele afectate de trasee de utilit\]i (linii electrice), etc;
- zonele care au fost ocupate de sonde pe o raza de 10 m `n jurul
putului de exploatare.
- zonele situate `n raza de 50 m a sondelor petroliere `n exploatare.
• Zone bune de construit cu amenaj\
amenaj\ri speciale,
speciale reprezentate prin:
- zonele de taluz cu pant\ de maxim 25 grade unde amenaj\rile constau
din realizarea de platforme [i ziduri de sprijin;
- zonele cu drenaj insuficient unde amenaj\rile ce urmeaz\ a fi
executate constau din lucr\ri de drenare a apei pluviale sau ridicarea
cotei amplasamentului construc]iilor.
• Zone bune de construit far\
far\ amenaj\
amenaj\ri speciale,
speciale, ocup\ cea mai mare
parte din teritoriul comunei [i sunt reprezentate prin terasele cu relief
plan [i stabil f\r\ poten]ial de risc cu privire la fenomenele de
inundabilitate.
La proiectarea funda]iilor viitoarelor construc]ii se vor avea `n vedere
urm\toarele recomand\ri.
Amenajarea terenului, se va face de a[a manier\ `ncât s\ asigure
evacuarea rapid\ a apelor din precipita]ii c\tre emisarii din zon\.
Adâncime de fundare va fi cea impus\ constructiv `ncepând cu 0.90 m,
func]ie de caracteristicile terenului de fundare.
Presiunea de calcul pentru dimensionarea funda]iilor va fi stabilit\ la faza
de proiect de execu]ie (P.E.) func]ie de caracteristicile constructive ale fiec\rui
obiectiv `n parte.

4. RECOMAND|RI
4.1.
4.1. Activit
Activit\\]i [i ac
ac]]iuni cerute de actele no
normative
rmative
La baza proiect\rii construc]iilor ce urmeaz\ a se executa pe teritoriul
comunei Dragomire[ti sau a celor care urmeaz\ a se repara sau consolida vor
sta studii geotehnice `ntocmite `n conformitate cu:
“Normativ privind principiile, exigen]ele [i metodele cercet\rii
geotehnice a terenului de fundare”, indicativ NP 074-2013.

26
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

Reglement\rile tehnice na]ionale conexe sunt cuprinse `n:

- STAS 6054-77: Teren de fundare. Adâncimi maxime de `nghe].
Zonarea teritoriului României;
- STAS 3950-81: Geotehnic\. Terminologie, simboluri [i unit\]i de
m\sur\;
- STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercet\ri geotehnice executate `n
p\mânturi;
- STAS 3300/ I [i II -85: Teren de fundare. Principii generale de calcul;
- STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise
executate `n p\mânturi;
- STAS 1242/5-88: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin
penetrare dinamic\ `n foraj;
- STAS 1243-88: Teren de fundare. Clasificarea [i identificarea
p\mânturilor;
- Reglement\rii tehnice „Cod de proiectare seismic\ - Partea I -
Prevederi de proiectare pentru cl\diri, indicativ P 100 / 1 — 2006;
- Reglement\ri tehnice normativ pentru proiectarea structurilor de
fundare direct\”, indicativ NP 112 — 04;
- C 241-92: Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale
terenului de fundare la solicit\ri seismice;
Prevederile normativului NP 074/2013 sunt `n concordan]\ cu principiile
con]inute `n urm\toarele norme europene:
- SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic\. Partea 1:
Reguli generale;
- SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic\.
Partea 1: Reguli generale - Erat\;
- SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic\. Partea 2:
Investigarea [i încercarea terenului;
- SR EN 1997-2:2007/AC:2010 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic\.
Partea 2: Investigarea [i încercarea terenului - Erat\;
- SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten]a la cutremur. Partea 1 — Reguli generale, ac]iuni seismice [i
reguli pentru cl\diri;
- SR EN 1998-1:2004/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor
pentru rezisten]a la cutremur. Partea 1 — Reguli generale, ac]iuni
seismice [i reguli pentru cl\diri - Erat\;
- SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten]a la cutremur. Partea 5 — Funda]ii, structuri de sus]inere [i
aspecte geotehnice.

27
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- SR EN 1998-3:2005 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru

rezisten]a la cutremur. Partea 3 — Evaluarea [i consolidarea
construc]iilor;
- SR EN 1998-3:2005/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor
pentru rezisten]a la cutremur. Partea 3 — Evaluarea [i consolidarea
construc]iilor - Erat\;
- SR EN 1998-2:2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten]a la cutremur. Partea 2 — Poduri;
- SR EN 1998-2:2006/A1:2009 Eurocod 8: Proiectarea structurilor
pentru rezisten]a la cutremur. Partea 2 — Poduri — Amendament;
- SR EN 1998-2:2006/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor
pentru rezisten]a la cutremur. Partea 2 — Poduri - Erat\;
- SR EN 1998-4:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten]a la cutremur. Partea 4 — Silozuri, rezervoare [i conducte.
Recomand\\ri pentru administra
4.2 Recomand administra]]ia public
public\\ local
local\\:
Proiectul pentru autorizarea construc]
construc]iilor se va face pe baza unui studiu
geotehnic `ntocmit conform legisla]iei `n vigoare, pentru fiecare obiectiv `n
parte.
Pentru construc]iile `ncadrate `n categoriile de importan]\ normal\,
deosebit\ [i excep]ional\ se va face verificarea de c\tre un verificator Af atestat.

5. RECOMANDARI SPECIFICE ZONELOR DE RISCURI

NATURALE {I ANTROPICE
5.1.
5.1. Zone afectate de fenomene de inundabilitate
Se va respecta zona de protec]ie pentru cursurile de ap\ impus\ de Apele
Române.
Se vor executa lucr\ri de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient.
5.2. Zone afectate de fenomene de instabilitate
Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza h\r]ilor cu zonarea
geotehnica [i a probabilita]ii de producere a alunec\rilor de teren, risc de
instabilitate (plan[ele 4.1 — 4.3 [i 5.1 — 5.3).
mediuu de instabilitate, pentru a preveni
• Pentru zonele cu poten]ial medi
fenomenele de risc ce apar la amplasarea construc]iilor se vor avea `n vedere
urm\toarele recomand\ri:

28
 Bucuresti, sector 4, sos. Giurgiului,
STUDII GEOTEHNICE {I HIDROGEOLOGICE, INVESTIGA}II GEOFIZICE

- amplasarea construc]iilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu

calculul stabilit\]ii versantului la `nc\rc\rile suplimentare create de
construc]ii;
- se vor proiecta construc]ii u[oare;
- nu se vor executa lucr\ri de s\p\tur\ de anvergur\ pe versant ([an]uri
adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc);
- se vor executa numai s\p\turi locale pentru funda]ii izolate sau ziduri
de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat s\p\tura;
- se vor lua m\suri pentru a pre`ntâmpina p\trunderea apei `n s\p\tur\;
- se vor dirija apele din precipita]ii prin rigole bine dimensionate [i
dirijate astfel `ncât s\ nu produc\ eroziuni;
- se vor planta arbori la o distan]\ corespunz\toare fa]\ de construc]iile
ce urmeaz\ a se executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate [i cele improprii de
construit se va avea `n vedere `mp\durirea lor.
5.3. Riscul antropic
La amplasarea construc]iilor `n apropierea liniilor electrice, se va solicita
avizul de la Electrica S.A.
La sistematizarea teritoriului se va ]ine cont de traseele de utilit\]i [i
zonele de protec]ie ale diferitelor obiective din zon\, mai ales acolo unde aceste
trasee au o densitate mare.
La autorizarea proiectelor de construc]ie se va solicita avizul de la
institu]iile competente (Electrica S.A, Apele Române).

~ntocmit:

Dr. Ing. Geolog Mihai — Alexandru SAMOIL|

Verificator M.T.C.T.

Ing. Geolog Maria SAMOIL|

29