————— / iNDRUMA : in! ATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 221 II. MIXTURI ASFALTICE _ Structurile rutiere trebuie astfel proiectate si realizate inet si reziste in bune condi, pe intreaga durata de exploatare, solicitirilor din trafic si actiunilor factorilor nidrologici si climaterici, Stratul rutier cel mai important care preia direct solicitarile traficului si asupra ciruia actioneazi factorii exteriori (hidrologici si climaterici) este jmbriicimintea structuriirutiere. in consecinja, aceasta trebuie realizata din materialele cele mai rezistente, aplicand tehnologii care si permita obfinerea unor caracteristici fizico- mecanice superioare in vederea asigurdrii unei mari durabititti, Dintre imbracamintile rutiere moderne, cele bituminoase sunt cele mai raspandite datorité avantajelor pe care le prezinté din punet de vedere al posibilitailor de executie, confortului oferit utilizatorilor, conditiilor de intretinere si exploatare, costului etc. Ambriccdmintile rutiere bituminoase sunt imbricamintile in compozitia carora intrs bitumul. “Micturile asfaltice sunt materiale de construct realizate din amestecuri obfinute pe taza unor dozaje judicios stabilite, din agregate naturale saw artificiale si filer, aglomerate cu bitum print-o tehnologie adecvatd. Acestea au multiple intrebuintar, fiind folosite mai ales pentru realizarea imbricimintlor rutiere bituminoase si a straturilor de bazi. Agregatele cele mai utilizate pentru prepararea mixturilor asfaltice sunt: — criblurile de toate sorturile; — nisipurile naturale si de concasaj; — balasturile gi pietrisurile concasate si neconcasate; — agregatele artificiale ca zgura de furnal inalt sortata, granulitul, zgura de hald concasatd etc. ~ Conditiile pe care trebuie s& le indeplineasca agregatele naturale pentru a putea fi folosite la prepararea mixturilor asfaltice sunt bine definite si se referd la mérimea si forma granulelor, natura rocii de bazi, granulozitate etc. Ele trebuie si fie mai ales curate, s4 prezinte o bund adezivitate fai de bitumul utilizat, sa aiba rezistenfe mecanice corespunzatoare, s& reziste la uzura. Filerul utilizat cel mai frecvent si cu cele mai bune rezultate este obtinut prin micinarea pietrei de calcar. Mai pot fi utilizate ca filere unele prafuuri de la electrofiltre, pulberea de var stins, cimentul ete. Scanned with CamScanner— 22 PROCEDURI DE LUCRU - DRUMURI Bitumut wilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice are o importanta hotdratoare i ' i andu-se in functie de mixtura asfalticd pe care in comportarea acestora, tipul acestuia alegandu-se in beeen dorim si o preparim, mai precis de caracteristicile fizico-mecanice avute in ver lere pentru mixtura asfaltica. Se poate utiliza bitum pur, bitum modificat, bitum aditivat, derivati ai bitumului (emulsie bituminoasa, bitum taiat). - | | j Clasificarea mixturilor asfaltice se face dupa tehnologia de preparare i punere in opera, respectiv dup’ compoziia acestora.. | Dupa tehnologia de preparare si punere in opera, siti — mixturi asfaltice “Ia cald", preparate si puse in opera a temperaturi ridicate (peste 150 °C), utilizdnd ca liant bitumul adus la consistenta necesara prin incalzire; ; — mixturi asfaltice “la rece”, preparate gi puse in operd la temperatura mediuluj ambiant (peste 5 °C), utilizand ca liant emulsia bituminoasa sau bitumul tia Din punct de vedere al compozifiei, mixturile asfaltice pot fi grupate astfel: — betoane asfaltice (B.A.); = asfalt tumat (A.T.); — mortare asfaltice (M.A.); — anrobate bituminoase (A. B.). Betoanele asfaltice (B.A.) sunt amestecuri alcatuite, dupa dozaje riguros stabilite, din cribluri, nisip $i filer, aglomerate cu bitum dupa o tehnologie adecvata. Ele se utilizeazi in principal pentru realizarea imbracimintilor bituminoase grele (permanente), pe drumuri cu trafic intens. Betoanele asfaltice trebuie si aiba caracteristici fizico-mecanice ridicate, intrucdt sunt proiectate pentru imbriciminji bituminoase cu durata de exploatare mare, pe drumurile cele mai solicitate de trafic si de factorii climaterici. Asfaltul turnat (A.T.) este 0 mixturd asfalticd la care golurile din agregatul natural sunt umplute complet cu mastic bituminos, punerea in opera realiziindu-se in consecinta fara cilindrare. Mortarul asfaltic (M.A.) este un amestec objinut in anumite conditii din nisip, filer si bitum. Mortarele asfaltice au o arie de aplicabilitate foarte restrinsi deoarece confin un procent ridicat de bitum si realizeazd o imbrcdminte bituminoasi cu o suprafafa insuficient de rugoasa. Anrobatele bituminoase (A.B.) sunt amestecuri alcituite, respectind anumite dozaje, in principal din agregate naturale locale ca balast, nisip, pietris, deseuri de carieri etc., meconcasate sau concasate partial sau total gi filer, aglomerate cu bitum printr-o mixturile asfaltice se clasifica in; Scanned with CamScanner= - iNDRi LMATOR DE LABORATOR DRUMURI tchnologie usoare say gcd, utilizate de reguli pentru executare: Straturilor de bazi. bituminoage pee, Pa de mixturd asfaltic’ din care si Se realizen Zinta © importanta tehnicad si economic’ deosebita, De antul, pe baza studiilor privind existenta materialelor | ® conditiilor climaterice, a evolutici traficului etc, ile mixturilor asfaltice, si indice in Proiecte neconditionat m tuturor straturiloy bituminoase ale pentru imbriciminte, Tabelul 3 stratul Tutier in cay tchnice in vigoare, 4 imbricimintlor bituminoase ‘© imbricdmingile Aceea este absolut locale si posibil de finind seama de iodul de alcdtuire a © mixturd asfalticd necesar ca projec, aprovizionat caracteristic; structurii rutiere si mai ales tipul di Prezinta denumirea, simbolul si notarea mixtus mi 5 irilor asfaltice, respectiv e se poate utiliza fiecare tip de mixtura asfal tic’, conform normelor Beton asfaltic . mene | et [scene se Pe | BA® , fe Beton asfalic . cupietris ] BAPCO | AC(EB)Orul | Strat de Vw ‘i 7 concasat | rul fiant Viant | rularetuzura Vv te BAPC® Mixtura asfaltica MAS® SMA® rul Strat de (1, til, IV, v/ M2 stabilizata rul liant jiant rulare/uzurd 1,1, UH, IV, 16, MAS : | Mixturé : asfaltics | MAP oe Strat de Law : ral poroasd rul liant liant rulare/uzura 1,0 1 MAP® Beton asfaltie deschisen | BAD | CHEB | Suatde | LILMLIVW | 4,4 cribluré | leg liamt Jiant legatura 1,11, WIV BAD® Scanned with CamScannerBeton asfaltie deschi ee BADPCo | AC(EB)O leg | Strat de I, 1V, v/ nf 4 ML ML 1V s concast | eB ant liant legiturd BADPCO Beton asfaltic deschis cu | BADPS® | AC(EB)O leg | Strat de vi of Pietris sortat_] leg liant liant legaturd IV * BADPS® Anrobat. Prinos cu ABo | accepyo | Stratde | 1,11, IIL 1V,W/ 24 ; i i 111,10, 1V pentrustrat de | >222liant | bazatiant | bars 315 baz ABO Anrobat Dituminos cu ABPCO | AC(EBYD | Strat de II, 1V, v/ 224 Pretris | bazatiant | — baza liant bazi 11, 111, IV 315 concasat ABPCO “Anrobat bituminos cu | ABPs® | AC(EBYD | Strat de w Py Pietris sortat | baza liant | —baza liant baz Vv : ABPS® *Notarea va fi urmata de date referitoare la eventuali a **BA 8 nu se utilizeaza ca strat de rulare/uzurd in zona carosabili a drumurilor nafionale Procedurile de laborator/teren utilizate pentru proiectarea mixturilor asfaltice, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice in laborator sau pentru verificarea straturilor bituminoase compactate sunt prezentate la subcapitolele 3.15, 3.16, 3.17, 3.18, 3.19, 3.20, 3.21, 3.22, 3.23, 3.24, 3.25, 3.26, 3.27, 3.28, 3.29, 3.30, 3.31, 3.32, 3.33, 3.34, 3.35, 3.36, 3.37, 3.39 si 3.40. Scanned with CamScanner— INDRUM; UMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE ud? 225 3.15. Determinarea dozajului de mixturi asfaltice scop: P: Elaborarea dozajului pentru mixturi asfaltice, D OMENTU DE APLICARE: Dozaj mixturi asfaltice. pe Compozitia mixturiitrebuie si fic stabilitsastelincdt si se asigure reliz : eee a (ei Mme ea timpul transportului nu se segreg’, daca isi pastreazd omogeniti “ ee astemnuta gi cilindrata fra dificultayi. genitatea si daci poate si fie ;OCUM : DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 13108-1:2016 - Mixtut asic. Speciiai pentru materiale, Partea 1: Betoane asfaltice. feed edie PROCEDURA: Conditii_de_mediu: \ncaperile in care se efectueazi lucrarea trebuie si fie ventilate si mentinute la temperatura 20 + 3°C si umiditate maxima 65 %. 7 Aparaturd utilizatd: — etuva termoreglabila; — balanta hidrostaticd de 2 kg, clasa de precizie Ill; — cufite, linguri, spatule, perii de sarma; — sursa de cildura; — aparat de extractie SOXHLET, — cartus de extractie con! fectionat din hartie de filtru; malaxor mecanic prevazut cu sistem de mentinere constant’ a temperaturii; — soneti mecanicd pentru confecfionat epruvete cilindrice Marshall; — presa Marshall pentru incurarea epruvetelor. — solvent; — hartie de filtru; — benzen; agregate naturale; — filer; _ bitum de petrol; aditivi - cand este cazul. Scanned with CamScanner226 PROCEDURI DE LUCRU ~ pp, Operatiuni premergdtoare: inainte de calculul comporitiei se va proceda ta veri Agregatelor naturale (de carier’, balastier’) a bitumului, a filerului ce urmeazi a g uti HURL cag ilizate, Efectuarea determindrii: Proportiile de agregate naturale si filer se stabilesc pe baza Comporite granulometrice a fiecdrui material component, astfel: 4) Din zona granulometrics se estimeazl valorile medii ale fractunitor peste 4,9 yn Si respectiv a celor sub 0,1 mm, restul de fracfiun pant I 100 fiind completa pg fractiuni cuprinse intre 0,1 si 4,0 mm; Din tabetut cu compozitile granulometrice se separa pe fiecare material valoye fractiunilor mai mari de 4,0 mm, cele situate intre 0,1 mm si 4,0 mm, Precum gi fractiunile sub 0,1 mm; b) ©) Se caleuleaza prin tatonare, procentele de fractiuni din fiecare material component care contribuie la realizarea re{etelor de amestec; Se calculeaz rejeta de amestec, obfinandu-se curba granulometrica care se insctie in zona propusa, Functie de compozitia granulometricd aleasd se propune un dozaj optimal de lant, Stabilirea dozajului optim de liant se poate face prin doud metode: — stabilirea dozajului optim de liant in functie de suprafaja specifica totalé a agregatului; Cy) — stabilirea dozajului optim de liant in functie de volumul de goluri. I. Stabilirea dozajului optim de liant in funcfie de suprafata specifica total a agregatului Este necesar si se stabileasca intai cantitatea de liant care si anrobeze toate granulel agregatului si care si permita legarea lor prin pelicula de liant, asigurand concomitent cet mai mare compactitate si cea mai bund omogenitate. Pentru calculul suprafefei specifice se utilizeaza relafia 3.45: 100 Y = 0.17A + 0,32a + 2.30N + 12n + 135f = (3.45 unde: A - procentul de granule peste 10 mm; a- procentul de granule intre 5 si 10 mm; N- procentul de nisip grosier intre 0,315 si 0,08 mm; f- procentul de filer (sub 0,08 mm), Scanned with CamScanner—— INDRU\y x MATOR DE LABORATOR DR UMURI. PROC -PROCEDURI DE LUCRU 221 Relatia utilizata pentru stabilirea dozajului este: p=KY> unde: 7 P~ Procentul de liant raportat la 100 parti X- suprafata specific’ (calculata), m/kg; K-modul de continut. , agregat mineral; Valoarea modulului K se pentru a recomanda ixturi i i ; ee ntru mixturi in functie de tipul — betoane asfaltice cu agregat marunt —_4,0...4,5; — mortare asfaltice = anrobate 3,5...4,05 — betoane asfaltice pentru strat de legitura 3,5...3,75. Continutul de liant, raportat la masa mixturii se calculeaza cu relagia 3.47: 100p P = jo0ep (3.47) Dupa determinarea necesarului de liant prin metoda suprafe(ei specifice se prepara in laborator mixtura respectiva, se confectioneaza epruvete si se efectueazi determinarile fizico-mecanice. II. Stabilirea dozajului optim de liant in functie de volumul de goluri Necesarul de liant trebuie si umple golurile existente in masa minerala compactata Ja maxim, astfel incat in imbracimintea bituminoasd dupi cilindrare si mai ramani un anumit procent de goluri intre 3 - 5%. ; Pentru calculul dozajului optim de liant in functie de volumul de goluri se utilizeazd relatia: oe on) &b (3.48) (3.49) Myo = (17) 00 unde: : ' ; p- - procentul de liant raportat la 100 parti agregat mineral; Wy - yolumul de go! e indesata; Pgi- densitatea agregatului i Juri al agregatului in star in stare indesata; Scanned with CamScanner28 PROCEDURI DE LUCRU - pj RUM UR, Pq ~ densitatea aparenti a agregatului; ‘py= densitatea bitumului care se ia in general egal cu unitatea; nn - nunrul de goturi remanente (intre 3-5 %). Se executh in laborator determinarea compozitiei granulometrice a agregatel, intra in componenfa betonului asfaltic cu agregat mérunt sirac in criblura. Se ane proporta de amestee cae se insere in Zona granulometric,reeomandald de document tehnice in vigoare. a __ Se determin pene amestecul realzat volumul de goluri in stare indesa densitatea amestecului de agregate in stare fndesati. Apoi se prepard mixtura asfaltiog : dozajul stabilit mai inainte, se confectioneazi corpurile de proba si se executa en fizico-mecanice. : Scanned with CamScannerINDRUMATOR D E LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DELUCRU Prepararea mixturilor asfaltice la cald SCOP: Procedura stabil modul DOMENIU DE APLy fizico- de preparare a mixturilor asfaltice in laborator. CARE: ixturil i i i mecanice de laborate Prepararea mixturilor asfaltice pentru efectuarea incercarilor FINITIE: Mixtyy3j me ie m Mixturile asfattice = Sunt materiale de construc obtinule Pe baza unor dozaje judicios stabilite, carierd $i filer anrobate : ake cu bitum printr-o tehnok realizarea imbricdmintilor bituminoase si a stra ii realizate din amestecuri din agregate naturale de balastiera sau de logic adecvata. Sunt folosite mai ales pentru turilor de bazi. DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697.35:2016 - Metode de incercare. Partea 35. Malaxare in laborator, PROCEDURA: Conditii_generale pentru determinari: condit iii de mediu in laborator: temperatura (20+ 2) °C; umiditate relativa de minimum 65 % Aparatura utilizata: = malaxor de laborator (fig. 3.7 a); ~ balante pentru sarcinile maxime de 0,5 kg; 5 kg si 10 kg avand clasa de precizie Ill; etuve previzute cu dispozitiv termostatic pentru domeniul 20..200 + 1°C (fig 3.7 b); — tvi, spatule, termometre etc; ciururi din tabla perforaté cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2: 25; 16; 10; 854; 2; 1 mm; site cu fesatura din sfrma cu ochiuri patrate: 0,63; 0,2; 0,1 mm; — perii de sirma; — pensule; — scafe; — patentule cu diametrul de 180 si 240 mm; = linguris = resou de aragaz, plite electrice. Scanned with CamScannerprOCEDURI DE LUCRU - DRUMUR, (a) (b) Fig. 3.7. (a) Malaxor; (b) Etuvé termoreglabili Modul de lucru: 1) Elaborarea dozajelor de mixturi asfaltice ler se stabilesc pe baza compozitiei Proporfiile de agregate naturale si fi granulometrice a fiecdrui material component, astfel: — din zona granulometticd se estimeazi 4,0 mm i respectiv a celor sub 0,1 mm, completat prin fractiuni cuprinse intre 0,1 si 4,0 mm; — din tabelul cu compozitiile granulometrice se separa pe fiecare material valorile nilor mai mari de 4,0 mm, cele situate intre 0,1 si 4,0 mm, precum si valorile medii ale fractiunilor peste restul de fractiuni pant Ia 100 fiind fractiur fractiunile sub 0,1 mm; — se calculeazi prin tatonare, procentele de fractiuni component care contribuie la realizarea amestecului; se calculeazd dozajul, objindndu-se curba granulometrici care se inserie in zona din fiecare material propusa. Scanned with CamScannerw NPRUMATOR yp L aa ABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 231 UNCtie de Cor on 7 . 4g 10000 18 Tealizargs PO2itia gramulometrid aleas’ se propun minim 3 do 4 amestecuri —EEeEE iNDR' UM: “ATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 233 ~ dalanti cuo capacitate suficienta si 0 exactitate de cel putin + 0,1 g; ~ ‘ermometru cu exactitate de cel putin + 0,1 °C; ~ dispozitive de méruntire a mixturilor asfaltice din Plicute sau carote prelevate din imbricimintea bituminoasd. Materiale: pater de filtru; lopatg, Qperatiuni remergdtoare: pera Bremeredtoare Prepararea mixturii asfaltice in cazul mixturilor Preparate in laborator; ~ Prelevarea probelor de mixturd in cazul mixturlor preparate industrial; ‘tule cu diametrul de 180 mm si 240 mm; linguri; cutite; cartuse din hartie ~ extragerea plicufelor sau carotelor in cazul mixturii din imbricdminti bituminoase, ct e preparate manual, pregitirea probelor se face odata cu prepararea mixturi. in cazul mixturilor asfaltice preparate mecanic in malaxor, se preleveaza din sarja malaxorului urmatoarele cantitati de mixturd asfaltica: — 800 g pentru epruveta cubic cu latura de 70,7 mm; ~ 650 g pentru epruveta prismaticd de 40 mm x 40 mm x 160 mm; — 1200 g pentru epruveta cilindricd cu inaltimea 63,5 mm si diametrul 101,6 mm; — 650 g pentru epruveta cilindricd cu indltimea 70,0 mm si diametrul 70,0 mm; — 450 g pentru epruveta cilindricd cu inaltimea 100,0 mm gi diametrul 50,0 mm; — 1300 g pentru epruveta cilindricd cu inaltimea 140,0 mm si diametrul 70,0 mm; = 600 g pentru epruveta cilindricd cu inaltimea 31,75 mm si diametrul 101,6 mm. robelor — mixtura asfaltich se introduce in etuva si se mengine Ia temperatura 130... 140 °C pana la inmuiere; — se marunfeste mixtura asfaltica prin desfacerea materialului aglomerat si se amesteci pin’ la omogenizare; cantitatea minima a unei probe, necesar verificarii dozajului (continutului de bitum si compozitiei granulometrice) se alege in functie de dimensiunea maxima a granulei: © 300 g pentru mortar asfaltic; « 500g pentru beton asfaltic cu agregat marunt si mixturd asfalticd turnat; aa > Scanned with CamScanner234 PROCEDURI DE LUCRU ~ DRUMUpy * 700 g pentru beton asfaltic cu agregat mare; * 1000 g pentru mixtura asfalticd folositd ca strat de baz si strat de legiturs, Pregétirea probelor din plécute sau carote prelevate din imbrécdmintea bituminoasg. ~ probele sub forma de plicuje se preleveazi manual cu dalta sau mec dispozitiv special de taiere; — probele sub forma de carote se preleveazi cu carotiera av’nd coroana gy diamante cu diametrul de 101,6 + 0,1 mm. Dupa prelevare, pentru mentinereg umidititii reale probele vor fi ambalate corespunzator. Pregatirea probelor se realizeaza astfel : — curitirea plicufelor sau carotelor cu perii de sirma; — separarea pe straturi componente a plicutelor sau carotelor; ~ in cazul determingrii conjinutului de apa prin metoda de extractie cu solvent, plicutele (carotele) se introduc in dispozitive de maruntire, materialul rezultat se omogenizeazi si se recolteazi probe de mixturd asfalticd cu marimea conform pregdtirii probelor din mixturd asfalticad fabricate in instalagit industriale de mai sus; — probele sub forma de carote se pot folosi ca probe de incercare la determina privind umiditatea, densitatea aparenti, absorbjia de apa, precum si stabilitatea i fluajul dupa metoda Marshall; — probele sub forma de plicute se pot folosi fie direct cu probe de incercare la determinari privind umiditatea, densitatea aparenti, absorbjia de ap’, fie indirect prin pregatirea mixturii prelevate din aceste probe conform pregatirit probelor din mixturd asfalticd fabricate in instalagii industriale, la determing privind verificarea dozajului si a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturi asfaltice din care provin. ani ey Scanned with CamScanner235 M mixtuyy NiXturi Asfalticg Compactorul cu impact Marshall SP rocedura stabileste modul de Confectionare a g eNlw DE APLICARE: Contecionaten epruv I D rice ale mixturilor asfaltice si imbracémintilor bit # pINITIE: Epruveta = este corpul de Proba de Himea de (63,5 2.5) mm ol determinarii caracteristici etelor pentru determindtile : fizico- luminoase executate la cald, carac - Dimensi Hy on mini care area ia ensiunea maxima a agregatelor \cUMENTE DE REFERINTA: REN 12697-27:2017 ~ Mixtuti asfattice i ~ Metode de incercare. Partea 27: Prelevarea lor. SREN 12697-30:2019 - Mixturiasfaltice, Metode de incercare. P, : i aruvetelor cu compactorul cu impact, eeeeie es sR EN 12697-35:2016 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 35: Malaxare in laborator. pROCEDURA: Conditii_de_mediu: incdperile in care se mentinute la temperatura de maxim 20 + 3° Pregitese probele trebuie si fie ventilate si C si umiditatea maxima 65 %. Aparatura utilizata: ~ etuva termoreglabila cu precizie de 5 °C (fig. 3.8 a); — balanta cu o capacitate suficienti si o exactitate de cel putin + 0,1g; — termometru cu exactitate de cel putin + 0,1°C; = compactorul cu impact Marshall (fig. 3.8 5); — dispozitiv manual de decoftare a epruvetelor. AMO x, Scanned with CamScannerFig. 3.8. (a) Etuvé termoreglabila; (b) Compactor Marshall Materiale: - spray siliconic; ~ spatula; seafa, lingua, ie de filtru in forma de disc cu diametrul de (101,6 + 0,1) mm; ~ tava pentru omogenizarea mixturii cu suprafata de (375 + 25) mm? gi grosime de (3,25 + 0,25) mm si indlfime de maxim 10 mm; ~ tipare cilindrice cu diametrul interior de (101,6 + 0,1) mm; ~ prelungitor pentru tipare; - solvent pentru curiarea tiparelor; - manusi de protectie; + antifoane, Scanned with CamScanner. f inp D EI R a INORU ATOR DE LANORATOR DRUMURLPROCEDURIDELUCRU 237 Operatinn: SAUL premergatone: con hist astaltied pHs k 1S Stee se in tain ee asl conform’ SRE EN 12697-27:2017, este nut in eta la temperatura de maxim 130 °C timp de cel mult Sore, __._Tiparele utitizate la conteefionaren epruvetelor cilindrice se incdlzese la temperatura de 150°C, Temperatura mas de referinga, Temperatura de referinga este datt de tipul bitumului folosit si este tabelatd in SR EN 12697-35:2016, { mataxatd conform SR EN 12697- maf de luoru trebuie st fie cu 20 °C mai mare decdt temperatura Modul de bu = mixtura caldi se scoate din etuva, se cantireste cantitatea necesard objinerii unui cilindru cu inaljimea de (63,5 + 2,5) mm; cantitatea de mixturd necesar’ realizitii unui cilindru de indlfime datd variaz’ in functie de masa volumicd reali a mixturii intre 1050... 1400 g; = se caintirese | 200 g de mixturis = se fixeazii tiparul in soclul compactorului; — se ung cu spray siliconie: placa de baz a compactorului, interiorul tiparului gi suprafata inferioard a pistonului; — se fixeazi un dise din hartie de filtru pe placa de baz’ a tiparutuis = se introduce mixtura calda cat cu ajutorul unei scafe, si se niveleazi cu o spatula pentru a nu se produce nicio segregare; — suprafaa exterioard nivelati se acoperd cw un alt dise de hate de filtru; = se pomeste compactarea prin aplicarea a 50 de lovituri a maiului de compactare in interval de 50 ... 60 secunde, greutatea culisanti (4 535 15 g) cdzind de la 0 indiltime de 457 + 5 mm; — procesul de compactare pe o fafa cilindrului trebuie si se termine in maxim 4 minute; — se ristoarnd corpul tiparului gi se realizeazd compactarea pe cealaltd fat a cilindrului prin aplicarea a 50 de lovituri suplimentare a maiului de compactare; = se scot discurile de hirtie de filtru de pe fefele cilindrului compactat gi se marcheazi proba pentru identificare; — tiparul confindnd proba calda trebuie fixat pe unul din discurile cilindrice ale plcii de bazd a compactorului astfel ineat proba sii se sprijine direct pe dises Scanned with CamScannerom PROCEDURI DE LUCRU~ DRU NUR SURE ~ se Iasi cilindrul si se rceascd la aer pand la o temperatura de APTOXimag, 40°C apoi este sconst din tipar eu ajutorul unui dispozitiv de extragerg, = dupa decoftare probele cilindrice se pastreaza pe o suprafafa plan’ penn, a ici pnd la temperatura ambianta (18 ... 25 °C): 7 NOTA - Pentru mixtura asfalticd stabilizati cu fibre tip MAS8 si yy, ASi6 confectionarea epruvetelorciindrce se ralizeazi ca mai sus, eu menfiunea ed se apie; 15 de lovituri pe fiecare fai a cilindrului, in aceleasi conditi. Raport de incercare: Raportul de incercare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii: tipul si identificarea completa a probei de incercat; referire la standardul utilizat gi la metoda de test; metoda de preparare/prelevare a mixturii asfaltices tipul si modelul compactorului cu impact; conditiile de incercare; temperatura de compactare; numérul de lovituri; orice abatere de la modul de lucru specificat; > data la care s-a efectuat incercarea. vvvVVVVY Scanned with CamScanner_ INDRUM, ATOR DE LARORATOR DRUMURI. PROCEDURE DE LUCRU 239 3.19, Confectionarea epruvetelor din mixtura asfalticé utilizand presa de compactare giratori le SCOP: Procedura stabileste metoda de Compactare a epruvetelor cilindrice din mixturi asfaltice, cu ajutorul unei prese cu compactare giratorie, Acest tip de com, actare se realizeaza prin combinarea unei actiuni de foarfece rotativa Si 0 Forfa verticals pi ae aplicata prin intermediul unui Cap mecanic, rezultant’, DOMENIU DE APLICARE: £ presei de compactare giratorie se utiliz az pentru: ~ determinarea caracteristcilor volumettice ale mixturilor asfaltice (densitatea aparenta si volumul de golut); studiul Comportarii la compactare a mixturilor asfaltice; Proiectarea mixtutilor asfaltice (stabilirea con - determinarea modulului de ri la oboseald a mixturilor asfal Pruvetele confectionate din mixturd asfaltica cu ajutorul inutului optim de liant); igiditate, fluajului dinamic, precum sia rezistentei tice. DEFINITIE: Epruveta reprezinti ¢ urmeaza a fi supus la incercari in Sco} DOCUMENTE DE REFERIN incercare. Partea 31: Confection PROCEDURA: ‘orpul de proba de diferite forme geometrice, care pul unor caracteristici fizico-mecanice, ‘TA: SR EN 12697-31:2019 - Mixturi asfaltice, Metode de ‘area epruvetelor cu presa cu compactare giratorie, Conditii de mediu: Se va mentine temperatura constanta de 20 + 3°C si umiditatea maxima de 65%. Aparatura utilizatc: — Presa pentru compactare giratorie compusi din: echipamentul de compactare, display-ul electronic, balanta tehnicdt integrata in pres& precizie de 0,1 g, sistem de decofrare a probelor (fig. 3.9); — tipare din ofel pentru confectionarea probelor 100, 150; — etuva termoreglabila cu posibilitatea reglirii temperaturii 20 ... 200+ 1°C, Scanned with CamScanner| 240 PROCEDURI DE LUCRU ~ DRUMY RL oes = Fig. 3.9. Presa de compactare giratorie Materiale: ~ glicerina, spray siliconic; — discuri de hartie cu diametrul de 10 si 15 cm; — pensula, spatula, scaf’, lingura; — termometru. Qperatiuni premergdtoar = tiparele utilizate la confectionarea epruvetelor din mixturd asfaltica cilindrice se incalzesc la temperatura de incercare, + 10 °C timp de minim 2 ore, inaintea utilizarii; — se ung tiparele cu un strat de ulei siliconic aplicat cu pensula sau se poate folosi un spray siliconic; = se verifica reglajele presei de compactare (presiunea de incdrcare de 600 + 18 kPa gi viteza de giratie de 30 + 0,5 rot/min; Scanned with CamScanner= ‘ INDR} UM; MATOR DE LABORATOR DRUMURI, PROCEDURI DE LUCRU 241 Se verificd extremititile sondei si baza nparatului de miasurare, Toop ‘onfectionar Mi fasa mixturii aces : a Turi asfaltice eare se introduce in tipar: 3) Preparai i ‘i i af paraea ruvetelor cw ini di volumicd aparenti predominantd: Masa Pi “UTIL asfaltice care se introduce in tipar trebuie calculata din masa volumicd necesari sivolumul epravetelor. b) Determinare; mixturii asfalti ‘iltime data la o masi a_unei curbe a masei volumice in functie de numirul de. giratii: Masa Ice care se introduce it pu 2 mixturii asfaltice determinata epruvetei compactate h, Ma in tipar trebuie determinatd din masa volumied maxima conform SR EN 12697-5 si din inaltimea minima a min care corespunde la zero procente de goluri: -9,, D? M = 10° bynin Pa (3.50) unde: M - masa mixturii asfaltice care se introduce in tipar, in kg; D - diametrul intern al tiparului, in mm; hin inaltimea minima a epruvetei compactate, care corespunde la zero procente de goluri, inmm; Py - masa volumicd maxima a mixturii asfaltice, in kg/m’, Pentru un tip dat de presi de compactate giratorie, Ryn este constant, Raportul dintre Min $i diametrul interior al tiparului, D, trebuie i fie in interval de la 0,66 paid la 1,05. Dac mixtura asfaltica este preparaté in laborator, aceasta trebuie preparati conform SR EN 12697-35. Daca este prelevati sau carotati dintr-un strat compactat, dimensiunea probei trebuie s3 fie astfel ca si poatt fi prelevati din aceasta proba masa M. Daca dimensiunea nominali maxima a agregatului este de 16 mm sau mai mica, diametrul epruvetelor trebuie si fie 100 mm, 150 mm sau 160 mm. Daca dimensiunea maxima a agregatului este mai mare de 16 mm, diametrul epruvetei trebuie si fie 150 mm sau 160 mm. Trebuie efectuate urmatoarele operat: = se asazii tiparele si piesele despirjitoare timp de cel pujin 2 h intr-o incint& climatizatd la temperatura de incercare, + 10 °C; Scanned with CamScanner242 PROCEDURI DE LUCRU~ DRUM UR Se ung tiparele cu un strat de gliceriné sau silicon, aplicat cu ajutoryyp4: pensule; ~ daci proba a fost decupati sau carotaté dintr-un strat compact, ACEASTA Se adyog la o temperatura Ia care mixtura asfalticd este friabila pentru ca si poatg fi prelevati masa M prescrisi; . ~ se edntireste tiparul gi piesele despartitoare, se umple tiparul cu mixtug, asfaltcd cu ajutorul uneipalni gi se determina greutatea tiparului sia inser, plus mixtura asfalticd din tipar, astfel incdt sa se obfind masa prescrisa ay, 4 mixturii asfaltice din tipar, cu exactitate de | %; — alternativ se céntireste masa, M, @ mixturii asfaltice intr-un recipient intermediar, cu exactitate de 0,1 % si se introduce mixtura asfalticd in tipar ey ajutorul unei palnii printr-o singura operatie; — se pistreazi tiparul, epruveta de incercat si piesele despartitoare, intr-o incingg climatizata la temperatura de incercare + 10°C timp de 30 min pani la 2h, Mod de lucru: — se realizeazi reglarea preliminara: in cazul unei preincdrciri P trebuie sa fie intre 150 N si 3000 N; © forta F; reglarea unghiului de inclinatie; * viteza de rotatie se mentine constant pe durata incercarii cu exactitate + 10 % si trebuie si fie sub 32 rotafii pe minut. = temperatura de incercare se stabileste in functie de clasa bitumului din compozitia mixturii asfaltice; = pomirea compactitrii: + se asazii tiparul pe balanta incorporaté in presa giratorie, se tareazé si apoi se cdintireste masa mixturii asfaltice; *se asazi tiparul care confine amestecul si piesele desparjitoare in dispozitivul de incercat; in cazul unei preincdrciri, aceasta trebuie aplicatd pe o durati de 30 s. Cu capul mecanic in contact cu piesa desparfitoare superioari, se pomeste rotirea masinii. incdrcarea F si unghiul de inclinatie trebuie aplicate in timpul primei gira + in alte cazuri se aplicd incdrearea F gi unghiul de inclinatie si se poneste rotirea; Scanned with CamScannerjNDRUMATOR DE. LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 243 se misoar’ indltimea epruvetei, exprimata in mm cu farii a se intrerupe rotirea, — confectionarea epruvetelor cu indiltime data la mas} i volumica predeterminata: «cand a fost objinutd inaltimea necesari a epruvetei se opreste rotirea presei; se extrage epruveta din tipar folosind o Pres, dupa racire timp de 5 min pand la 10 min, dac& este necesar; Cilindrii objinuti in urma compactarii cu presa giratorie trebuie pastrafi minimum 24 de ore la temperatura ambianta pe o suprafafa plana. Pe aceste corpuri de proba se efectueazi determinari specifice cu presa universala Cooper si anume: ~ determinarea modulului de rigiditatea; ~ determinarea compresiuni triaxiale (flugjul dinamic); ~ comportarea Ia obosealé (determinarea deformatiilor permanente). aport de incercare: Raportul de incercare trebuie si confina cel putin urmétoarele informati: > tipul si identificarea completé a probei de incercat; referire la standardul utilizat si la metoda de test; metoda de preparare a mixturii asfaltice; tipul si modelul presei de compactare giratorie; rotunjire de + 0,2 mm indltimea epruvetei; orice abatere de la modul de lucru specificat; data la care s-a efectuat incercarea, VVVVVVVv Scanned with CamScannera | 244 PROCEDURI DE LUCRU ~ DRUMURy 3.20. Confectionarea epruvetelor din mixturd asfaltica utilizing compactorul cu placa SCOP: Procedura descrie metoda de compactare a probelor din mixturi asfaltice tip Plig; (dale) cu ajutorul compactorului cu plac& cu scopul dea stabili sau verifica legile de oboseag a mixturilor asfaltice, respectiv de a stabili modulul de rigiditate/modulul complex, DOMENIU DE APLICARE: Metoda se aplicd pe mixturi asfaltice preparate in laboratgp sau in statii de fabricare a mixturii asfaltice; pentru o cantitate de mixturd data probele sunt preparate (compactate) fie la 0 presiune dati, fie pani la obfinerea unui volum de gotys, stabilit, fie pina la objinerea unei grosimi stabilite. DEFINITIE: Confectionarea epruvetelor cu compactorul cu placid reprezinta procedeul Prin care © masa dati de mixturd asfaltick este compactati intr-un tipar rectangular, sub o inc&rcare aplicaté de un rulou compactor care executi o migcare de ,,dute-vino”; ruloul compactor trece direct peste mixtura asfaltica sau peste un numéar de platane glisante verticale care realizeazi actiunea de framéntare a mixturii. Ruloul compactor executa treceri Ja viteza constanti pani la atingerea indlfimii stabilite a epruvetelor. DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-33:2019 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 33: Confectionarea epruvetelor cu compactorul cu placa. PROCEDURA: Conditii de mediu: Se va men{ine temperatura constanta de 20 + 3 °C si umiditatea maxima, de 65%. Aparatura utilizata: = compactorul cu role (fig. 3.10); = etuva termostatata; = balanya; = termometru; = cdrucior pentru transportul mixturii; = tipare. Materiale: — tipare pentru mixtura asfaltica; = spray siliconic; Scanned with CamScannerABORATOR DRUMURI. PROCE| SLUR DRUMURI. PROCED hint iat Pergament; tij ; cag tale’, spatula, scart, lingura; MH detasabil ca ad Fe Se pune in prelungirea tiparului. Fig, 3.10. Compactorul cu role Operay iuni premergdtoare: Mixtura asfalticd se incdlzeste in etuva termostatata la compactare specificata in normele in vigoare functie de tipul de bitum incorporat in mixtura asfaltca inte-un timp necesar de 2 si % h pentru a putea fi compactatd; Se pormeste rolerul compactor inainte de inceperea efe compactarii pentru reglarea setirilor necesare realizarii determinarii, astfel se va seta temperatura de incdlzire pentru placa compactorului, ruloul compactor gi pentru tipar. Efectuarea determi © se prepara si se pregiteste mixtura asfaltica conform procedurilor descrise la subcapitolele 3,16 si 3.17; * se preincdlzeste tiparul si capul compactorului cu role la temperatura de incercare, cu cel pujin 2 h inainte de inceperea incercarii; «se pulverizeaza usor tiparul si placa de baza cu un produs neadeziv, care sa nu fie miscibil cu liantul bituminos; Scanned with CamScannera 246 PROCEDURI DE LUCRU ~ DRu UR I - ce va fi introdus! 5) unde: M- masa plicii, in kg; L- lungimea interioard a tiparului, in mm; 4 itimea interioara a tiparului, in mm; €- grosimea finala a plicii, in mm; Pm ~ masa volumicd maxima a mixturiiasfaltice, in kg; v= volumul de goluri al plicii, in %. * se stabilesteplanul de compactare: numarul de treceri al ruloului compactor pe trepte de incarcare; acest plan este introdus in compactorul cu rulou; hirtia de pergament se unge pe ambele fete cu ueisiliconic si se aseazsintipa * se pune masa de mixtura asfalticd astfel determinata in tipar si se incepe compactarea; se aplicd incdrcarea rolerului compactor pani cand se ajunge la grosimea plici doritd sau pnd cnd se ajunge la masa volumica dorita; dupa efectuarea compactirii aparatul se opreste singur, se lasi placa si se rceasca la temperatura camerei inainte de ridicarea tiparului. Raport de incerca Raportul de incercare trebuie s& confind cel putin urmatoarele informatii: tipul si identificarea completa a probei de incercat; referire la standardul utilizat; metoda de preparare a mixturi asfaltice; tipul de mixturd asfaltica; metoda de compactare utilizatd; VY VVY a dimensiunile tiparului si grosimea nominal a epruvetei; condiiile de incercare; masa epruvetei; orice abatere de la modul de lucru specificat; data la care s-a efectuat compactarea vVvvY Scanned with CamScannerINDRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LucRU 247 3.21. Prelevarea prdbelor de mixtura asfaltica SCOP: Prelevarea probelor de mixtuta asalicd se poate reaiza fh atiow cu fiertstriul a plicitor din straturile bituminoase execit caracteristicilor mixturii asfaltice, DOMENIU DE APLICARE: Metoda se a Jaborator necesare la verifi ie prin carotare, fie prin fate in vederea analizarii ‘toda se aplicd asupra determinarilor si incercarilor de icarea calitatii mixturilor asfaltice Puse in operd, DEFINITIE: Prin prelevare de probe se infelege extragerea de carote sau plici din straturile bituminoase executate in vederea determinarilor de laborator, DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-27:2017 - Mixturi asfal incercare. Partea 27: Prelevarea probelor, PROCEDURA: ltice. Metode de Conditii de mediv: Prelevarea se efectueazi la temperatura mediului ambiant. Aparaturd utilizata: ~ masind de carotat pe o osie tractabild, pentru prelevarea probelor cilindrice de asfalt (fig. 3.11); — masind de t&iat probe sau fieristrdu pentru tiierea plicilor (fig. 3.12); = dispozitive de semnalizare a punctului de lueru; — dalt’, ciocan, rang’. ilindrice de Fig. 3.11. Masind de carotat pe oosie tractabil, pentru prelevarea probelor 3.1. asfalt Scanned with CamScannerons PROCEDURI DE LUCRU ~ ayy, RI Fig. 3.12. Masina de tdiat probe sau fierdstrdu pentru tdierea placilor Mod de tueru: Prelevarea carotelor: Aceast incercare se realizeazi cu ajutorului unei masini de taiat carote, capabili si preleveze carote de diametrul cerut, pe intreaga grosime a stratului rutier bituminos, Pentru misurarea grosimii stratului bituminos, precum si pentru determinarea densitatii aparente, a continutului de goluri, a confinutului de apa si/sau a compozitie: mixturii asfaltice, prin investigatii ulterioare, se preleveazii una, dou sau mai multe carote cu diametrul de minim 100 mm. Diametrul carotelor care urmeazi si fie prelevate depinde de incercarile care urmeazi si fie efectuate. Pentru determinarea compozitiei granulometrice se preleveaza carote cu diametrul de 140 mm sau mai mare. Poate fi necesar un alt diametru atunci cénd trebuie sd se stabileasca propritaile unor suprafefe mai mici. Diametrul carotei se stabileste de comun acord intre furnizor si beneficiar. Etape: — se stabileste numarul gi locul de unde se vor extrage carotele; — masina de carotat este tractabila; — masina de carotat se alimenteaz cu carburant; se verificd nivelul apei din bazinul incorporat in masina de carotat, si se completeaza cu api dacd nu este suficienta; Scanned with CamScannerjyoRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI, PROCEDURI DE LUCRU 249 ~ in funetie de diametru carote stabilt se monteazatubul carotor — carotarea se poate face perpendicular Pe stratul bituminos executat sau se poate face sub un anumit unghi; ~ se pomeste masina de carotat, se lasi tubul carotor si coboare pan la suprafata stratului bituminos cu ajutorul unei manivele si se seteazi viteza de rotatie; = se pomeste apa; : ~ seavanseazi ptrunderea tubului carotor pe toaté grosimea stratului bituminos: = se extrage carota. Prelevarea plicilo Aceastd incercare se realizea7 cu ajutorului unui fierdstrau capabil si taie placi de sjnensiumi cerute, pe intreaga grosime a stratului rutier bituminos. Atunci cand trebuie si fie mirimile fizice ale stratului rutier executat, plicile se Jeveazi la 0 temperatura atmosferica corespunzatoare astfel incdt si nu se produca feeriorarea sau deformarea acestora, Etape: — se stabileste numérul si locul de unde se vor extrage plicile; - fierdstraul este tractabil; — fierdstraul se alimenteaza cu carburant; - se delimiteazi placa care urmeazi si fie prelevati cu linii trasate cu creta sau spray colorat la o distant de aproximativ 150 mm de marginea plicii astfel incat in jurul acesteia s& se poata executa un sant; ~ se verificd nivelul apei din bazinul de apa, si se completeaza cu api dact nu este suficienta; = se pomeste fieristraul, se lasi discul s& coboare pind la suprafata stratului bituminos cu ajutorul unei manivele si se seteaza viteza de rotatie; = se porneste apa; = se avanseazii pitrunderea discului pe toati grosimea stratului bituminos; ~ se extrage placa. Roport de incercare: Raportul de incercare trebuie si contin’ cel putin urmatoarele informatii: referire la standardul utilizat; tipul i identificarea completa a probei prelevate; locul de prelevare a probei, data si ora prelevarii si metoda de prelevare; v vv Scanned with CamScanner250 pROCEDURI DE LUCRU - DRUMUR; 3.22. Determinarea compozitiei mixturii asfaltice cu extractory) Soxhlet SCOP: Determinarea confinutului de bitum si de agregate naturale din mixturi asfaltice, jn scopul verificirii calitatii acesteia. DOMENIU DE APLICARE: Stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice pentru lucriti de drumuri prin metoda de extracfiei cu aparatul Soxhlet. bitum extras dintr-o proba de mixtura asfaltica, DEFINITIE: Confinut de bitum solubil = i inat prin extractie. in stare uscati, exprimat in procente de masi, determi EN 12697-12020 - Mixturi asfaltice. Metode de DOCUMENTE DE REFERINTA: SR incercare. Partea 1. Conjinutul de liant solubil. PROCEDURA: Conditii_generale_pentru_determindri: (20 + 2) °C; umiditate relativa de minimum 65 % conditii de mediu in laborator: temperatura Aparatura utilizata: = aparat de extractie SOXHLET (fig. 3.13); — cartus de extracfie confectionat din hartie de filtru; = resou, aragaz sau plité electricas - exsicator; — baie de apa; — balanfa, clas de precizie III; ~ eluva termoreglabili. materiale: benzen, tricloretilen’, cloroform, hartie de filtru, proba de mixturd Reactivi asfaltica. Scanned with CamScannerwiATOR DE LABORATOR DRUMUR. PROCEDURI DE LUCRU 251 Rt Fig. 3.13. Aparat de extracfie Soxhlet ixtura asfalticd, pregatita se cdntareste o probii cu precizia de 0,05 %, care se iaoduce in aparatul SOXHLET. Se cAntireste balonul si cartusul de extractie, uscat cu exactitatea de 0,05 g. Se introduce proba de incercat in cartus gi se cdntaresc impreund, dup’ ce s-au racit. Balonul se cdntéreste in cazul in care se cere recuperarea bitumului. Se asazi cartusul cu proba de incercat pe plasa montatd pe fundul extractorului, se introduce solvent astfel incat cartugul si fie acoperit in cea mai mare parte cu solvent, apoi seasazi cealalti plasd peste cartus. Cantitatea de solvent depinde de volumul balonului. Se deschide robinetul extractorului. Se pomneste sursa de incalzire. incalzirea trebuie condusi astfel incdt solventul care acopera cartugul si nu deverseze. Modul de lworw: Di Scanned with CamScannerSe opreste extractia cénd solventul din extractor devine incolor. Aceasta se poy Verifica lasind solventul din extractor si acopere parted interioard a cartuyului, § Tobinetul, iar solventul care curge trebuie si fie incolor. ; Se scoate cartusul cu agregatul natural din extractor si se usted pind ta masq constanta. Solutia rezultath dup’ extractie se filtreaza prin hirtie de filtru de Marime corespunzAtoare sau se supune centrifugarii pentru indepartarea particulelor minerale foarte fine prezente in solutic. Apo se determina masa partii insolubile din bitum Dupa extractia bitumului se efectueazi o analiza granulometricd a agregatelor din mixtura asfaltic& prin cemere si cdntarire. Trebuie sa se verifice vizual ca tot agregatul natural din mixtura a recuperat si ci nu mai exista bitum aderent pe acesta. Agregatele recuperate uscate la masii constant contin particule complet separate, masa constanta fiind objinutd cand diferenja de masi a agregatelor intre 2 determindri intr. un interval de pan la 30 minute la o temperaturd de (110 5) °C este mai mica de 0,1 %, incercarea se efectueazi pe agregate conform SR EN 933. in cazul in care este disponibil mai putin material de incercat decat cel cerut de acest standard european, trebuie verificatd cantitatea totali de material disponibil, Totus, cantitatea minima de material trebuie si fie de 50 g. in cazul in care agregatul, dupa efectuarea incercdrii conform SR EN 12697-1, este vizibil unsuros, se poate solicita o atenuare a forfei capilare prin adiugarea unui aditiv de peptizare. in cazul in care aceasta incercare este realizata dupa extractia bitumului, in care este incorporata operatia de cernere pe sitele specificate si cind agregatele sunt spilate minujios in timpul efectuarii metodei de incercare conform SR EN 12697-1 sau cdnd agregatele au rezultat din incercare conform SR EN 12697-2, atunci granulozitatea poate fi determinati numai prin cerere uscaté. Pentru fiecare mixtura asfalticd trebuie realizata incercarea de verificare care s& includ’ spilarea agregatelor (““cernere umeda”). Daci diferenjele intre metoda de cemere uscata si metoda de cernere umeda a agregatelor care tree prin sita de 63 um sunt mai mari de 0,2 %, rezultatele metodei de cernere uscati nu sunt validate pentru mixtura asfalticd respectiva. in acest caz metoda de incercare trebuie si includd spalarea agregatelor recuperate. eschide alticd este Scanned with CamScanner'm (5), determinat rin plutei cu relia 3.52: PN Ur ota, expat in Procente, se S = WOM, My~My, (3.52) este continutul de bitum solubi , ae exprimat in 9%; My-masa probei de incereat neuscat, exprimata in g yj, -masa bitumului recuperat, exprimata in g: , My Masa apei din proba de ‘incercat neuscata, exprimata ing, Se caleuleaza masa refuzurilgr ita ; “ Pe fiecare siti, ex, ri ti ati de masa initial M,. ‘Primate in procente de mas uscaté © Se caleuleazi procentul Cumulat al diferis i : fcritelor cemeri ale masei i secind prin fiecare siti, exclusiv sita de 63 km, eee Se calouleaza procentul partior fine (A ce tree prin si 7 © prin sita de 63 jum, i i Petra km, in conformitate = M-Ma)4P f My My -esle masa uscatta probei de incereat, in kg; My masa uscati a refuzuluisitei de 63 um, in kg: masa cemuta ce riméne pe fund, in kg, 100 (3.53) Raport de incercare: Raportul de incercare trebuie si contin cel putin urmatoarele informatii: > tipul si identificarea completa a probei de incercat; . referire la standardele utilizate; rezultatul incercarii; orice abatere de la modul de lucru specificat; data la care s-a efectuat incercarea, Vv v vv i Scanned with CamScanner254 pROCEDURI DE LUCRU - DRUMYR) iei mixturii asfaltice. Metoda cy 3.23, Determinarea compo’ asfaltanalizator/auto-extractor SCOP: Determinarea continutului de bitum gi recuperarea scheletului mineral al mixtyy asfaltice din proba supusa extractiei. DOMENIU DE APLICARE: Stabiliren compozitiei mixturii asfaltice prin metoda de extractie cu echipamentul "AUTO-EXTRACTOR". DEFINITIE: Determinarea compozitiei mixturii asfaltice consti in extractia liantuly hidrocarbonat cu ajutorul unui solvent organic: tetraclorura de carbon. DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-2+A1:2019, SR EN 12697-4:2015, sR EN 12697-28:2020 gi interpretarea rezultatelor se face conform SR EN 12697-1:2020, AND 605:2016 si altor norme gi standarde in vigoare. PROCEDURA: Conditii de mediu: incdperile in care se efectueazi determinarea trebuie si fie ventilate gi menfinute la temperatura de maxim 20 + 3 °C si umiditate maxima 65 %. Aparaturd utilizata: — asfaltanalizator programabil printr-o unitate digital incorporata, PC touch- screen (fig. 3.14); sistem de ricire cu apa; tricloretilend; — etuva cu ventilatie, termostatata; — termometru 0...200°C. Reactivi si materiale: cartus de recuperare a parfii fine din amestecul mineral, confectionat din hartie de filtru; solvent tetraclorura de carbon, Operatiuni premergdtoare: — proba de mixtura se cntareste cu precizie de 0,1g (min, 1000 g) si se introduce in sita superioara a turnului de sitare; = se pomeste recirculatorul de apa pentru a se umple cu apa necesari efectuarii incercatii. Scanned with CamScannerjNDRUMATOR DE LABORATOR DR URI. PROCEDURI DE LUCRU 255 Fig. 3.14, Asfaltanalizator (auto-extractor) ‘Ffectuarea determindrii: Modul de functionare Proba de mixturd asfalticd supusi acestei incerciti trebuie pregitita conform procedurii prezentata la subcapitolul 3.17. Procedura de testare Se porneste recirculatorul de api si se cupleazi intrerupatorul de alimentare. Indicatorul de debit al recirculatorului de api trebuie si arate min. 4,5 Vmin, Temperatura apei de ricire trebuie si fie intre 10 si 15 °C; debitul apei de racire trebuie si fie intre 5 si 8 Yin la o presiune intre 3 gi 6 bari. De accea trebuie avut grija ca prin unitate si treacd suficient§ apa de ricire. Dac debitul de apa este prea mic, analizorul nu va poi si pe afisaj vaapare mesajul "no cooling water". Se verificd rezervorul de solvent prin geamul de inspectare al unitifii de distilare. Dacd nu este suficient solvent se toarni aproximativ 20 — 25 litri de solvent (numai produs tou de mare stabilitate) in camera din stinga unitatii de recuperare prin cupla aflata in stinga-sus. Pentru acest scop este recomandat sii fie folosita o sursi de solvent centrali cu pompa, Scanned with CamScanner256 PROCEDURI DE LUCRU DRUMUR; Pentru $ cicluri de spitare un nivel de umplere de eel putin pani la mareaiy "minimum", introduce cuva centrifugii. Trebuie Se deschide capacul centrifugii si se b licon ca exteriorul cuvei si fic intotdeauna bine uns cu, de exemplu, vaselina de s Se aseza o hirtie de filtru in cuva. Aceasta va permite extragerea Usoarl a umplutyg si ctansarea orificiilor de descarcare pentru componentele lichide care incep si fig centrifugate cdtre exterior. Apoi se inchide capacul. Se cintireste in tava de spilare materialul de mixturd asfalticd redus la bucati mig, in stare rece sau incalzit sub temperatura de fierbere a solventului folosit (< 87 °C pentry tricloretilend, < 40 °C pentru clorurd de metilend sau < 121 °C pentru percloretilensy, Materialul (max. 3,5 kg) este pus intr-o cuva de spalare cu sita (0,09, 0,063 sau 0,075 mm) si cuva este introdusi intr-o camera de spalare. Controlerul secventei de program spati apoj bitumul din materialul de mixtura asfalticd prin intermediul ultrasunetelor, rotatiei cuvei dg spilare si solvent. Solventul, bitumul si umplutura sunt centrifugate, Umplutura rmane in cupa de centrifugare, in timp ce solventul si bitumul sunt centrifugate gi sunt separate in instalatia de recuperare prin intermediul distilarii. Agregatul riméne in cuva de spilare sj este uscat impreund cu partea find in cupa centrifugii. Se va obfine un rezultat optim cu un material de mixturd asfalticd care este cu 5 ~ 10°C sub temperatura de fierbere a solventului utilizat. Se inchide capacul tavii de spalare si se pune in camera de spilare rotind-o usor astfel incéit sa se ageze in hexagonul de pozitionare fir si se miste, Se inchide usa camerei de spilare. Pe monitor control se seteaz numérul necesar de cicluri de spalare gi de uscare, Se recomanda numérul urmator de cicluri de spala — cuun material care este usor de separat = — cu un material greu de separat = 5 - 6; — asfalt tumat = 7-10. in cazul pornirii unei uniti{i reci, se recomanda introducerea de 1 sau 2 cicluri de spailare in plus. Se pomneste procesul de la monitor prin apiisarea butonului START, Céind procesul este in desfasurare, condifiile de operare curente pot fi citite pe ecran, Atat numarul de cieluri de spilare selectat, cat si ciclul curent de spailare sunt afigate pe ecran (ex. 3/7 = al treilea ciclu de spalare din sapte selectate). Dac& apar defectiuni pe durata procesului acestea sunt afigate pe ecran. La sfarsitul procesului apare pe monitor "Extraction ready". Prin apsisarea butonulut OK. blocatoarele camerei de spalare si capacele centrifugii sunt eliberate. Se deschid AVUt aria Scanned with CamScanneré MATOR DE LABORATOR DRU AURI. PROCEDURE DE LUCRU wer ae ’ ge blocare numai dupa eliberarea blocatoarelor. Tava de spilare si cuva centrifuii ele 2 jem «Fer api SCOASE: ; pf Mac Ia sfarsitul programului unitatea de wery still heater active”. Aceasta inseamna _geeove grea distil, Totus, dacd evista suficient solvent de ane re pom un now proces urmand procedura de mai sus. pen entru introducerea materialului de mixturd asfalticd pretratat cu solvent, de emplu dela picnometru, exist un echipament aditional in form de tava de umplere cu 0 “de spalare picnometru. Cuva de picnometru este introdusd cu capacul sau in camera de aan xpoi tava este umplutd prin fain eamera de spilare. Cu opfiunea de program Bee ca eetiva (indicator RD din sectiunea de mesaje a afigajului) centrifuga este pornita eno ptr singura apsare a butonului START. Apoi cuva de spallare este umpluta prin yal detasabil de deasupra, de exemplu de a sticlele picnometrice. Dupa aceea, cuva este iss jnapoi, tava este spilata gi scoasi. Capacul camerei de spilare este inchis si eventa jeproaram este pornitd cu numarul de cicluri de spilare gi uscare selectati anterior, printr-o jaa oapisare a butonului de start Un alt echipament aditional este o pilnie de umplere care ve fi asezata pe intrarea centrifugii. ‘Avertisment: in cazul umplerii directe a centrifugii prin palnia de umplere, in palnie sebuie introdusio siti de protecfie de < 0,09 mm. Palnia de umplere are un varf ajustabil tafe incit si se poatd acomoda cantitatea de umplere la intrarea eentrifusi inchideti merei de spalare inainte de umplere. are este incd activa, pe monitor apare 5 instalatia de recuperare nu a terminat rezerva in camera rezervor, copacul ca (Oprire program: Daca apar probleme pe durata seeven(ei de program, programul poate fi pus in pauz’ prinr-o apasare a butonului STOP, in afisaj apare apoi mesajul "Programme stop", Dupa 10 secunde de asteptare, secventa de program poate fi intrerupta complet prin inca o apasare a hulonului STOP. in cazul in care centrifuga este activa, aceasta se mai roteste aproximativ 4)de secunde si apoi se opreste. Mesaj: “Program stop Evacuation”. Avertisment; Daca programul a fost intrerupt pe durata unui ciclu de spalare, este ‘sential sf asteptafi pnd cand camera de spalare este golité complet inainte de continuarea programului. Nu reporniti niciodatd unitatea cu solvent in cuva centrifugii. Aceasta va duce hadistrugerea sistemului de angrenare al centrifugii. ~ materialul de mixtura asfaltica nu este spalat complet sau numarul de cicluri de spailare necesare este mai mare decat de obiceis Scanned with CamScanner258 PROCEDURI DE LUCRU- DRuMUg, materialul de mixturd asfalticd este pus prea fierbinte (trebuie sq gj. — temperatura de fierbere a solventului); q nivelul de umplere cu solvent din camera de spalare este insuficient (la sfirsin umplerii, acesta trebuie si fie cel putin pana la capatul de sus al geamuty; qe inspectie de pe usa camerei de spilare). Cauza poate fi lipsa de solvent jn rezervor, infundarea duzelor, infundarea sitei de mizerie din pompa de solyery sau defectarca pompei de solvent sau valvelor, sita infundata - se scoate gi se cura; cuva de spilare nu se roteste - motor defect sau ax de angrenare slabi agregate insuficient uscate (la sfarsitul testului, agregatele din camera de spilare mai pot inca absorbi mai mult de 1-2 grame de solvent); cantitatea de material de mixturd asfalticd sau proportia de nisip din proba preg mare - numirul ciclurilor de uscare prea mic; material spilat prea mic — bitum rezidual pe agregat ~ se creste numarul de cicluri de spalare; apa in compozitia materialului de mixturd asfalticd — se uscd inainte; incdlzitoarele din camera de spalare defecte — se anun{a Service-ul; circuitul de vacuum defect sau cu pierderi — se verifica; timpul de scufundare al ultimului ciclu de spalare este prea scurt (la sfarsitul scufundarii, solventul trebuie sa fie cel putin pand la capatul de sus al geamului de inspectie de pe usa camerei de spalare); prea mult bitum in camera de distilare — se descarca; apa in solvent — se verificd valorile de pH si alcalinitate; bitum cu tendinta mare de cocolosire — inainte de extractie, se evacueazi camera de distilare; cAldura prea mare la iesirea din instalatia de recuperare. Se reduce in meniul Dupa terminarea ciclurilor de spalare materialul uscat rimas in cuvi se va cdntar si se va determina granulozitatea. Se va céntari gi partea find rimasd in cuva cu hartia de fltru. Bitumul extras din mixtura asfalticd supusa ciclurilor de spalare se poate recupera si asupra lui se poate continua cu incercari de laborator conform profilului MD. Scanned with CamScannerjyDRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 259 Continutul de bitum (B), exprimat in Procente, se calculeaza cu relafia 3.54: B= mee, Tip 100 (3.54) nde: amy ~ asa capsule’ cu bagheta gi bitumul, in gs sme masa capsulei goale cu bagheta, in g: masa probei de mixtura, in g. F- Conginutul de agregat mineral (4), exprimat in procente, se calculeaza eu relatia 355: Mntfetfy me 100 (3.55) unde: ‘mm ~ masa scheletului mineral recuperat din cartugul de extractie, in f--masa particulelor minerale foarte fine retinute in porii cartusului, in g: fy-masa particulelor minerale foarte fine refinute in balon, in g; rm ~masa probei de mixtura, in g. OBS: Agregatul mineral recuperat prin extracfie se supune determindtii granulozitatii conform SR EN 933-1:2012. Cantitatea de prob minima necesar’ pentru stabilirea compozitiei granulometrice diferd in funcfie de dimensiunea maxima a agregatului natural (mm) dar trebuie sa fie de minim 50 x D (D este dimensiunea maxima a agregatului), Raportul de incercare trebuie si contin cel putin urmatoarele informatii: > tipul si identificarea completa a probei de incercat; > referire la standardele utilizate; > rezultatul incercarii; > orice abatere de la modul de lucru specificat; > data la care s-a efectuat incercarea. Scanned with CamScanner260 PROCEDURI DE LUCRU - DRUMUpy i aparente 3.24. Determinarea densi SCOP: Procedura stabileste modul de determinare a masei volumice aparente (densitagj aparente) a mixturii asfaltice pentru verificarea calitatii acesteia. DOMENIU DE APLICARE: Asupra mixturilor asfaltice folosite la realizarea straturilo, tutiere bituminoase. DEFINITIE: Densitatea aparenté = este masa unititii de volum a mixturii asfaltice compacte, inclusiv golurile umplute cu aer si foloseste 1a determinarea prin calcul a volumului de goluri, DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-6:2020 — Mixturi asfaltice. Metode de incercare, Determinarea densitatii aparente a epruvetelor bituminoase. PROCEDURA: Conditit_generale_pentru_determindri: conditii de mediu in laborator: temperatura (20 + 2) °C; umiditate relativa de minimum 65 %. Aparaturd utilizata : balanta hidrostatica de 2,0 kg, cu o exactitate de + 0,1 g (fig. 3.15 a); = etuva termoreglabila; baie de apa care mentine temperatura cu o exactitate de +1,0 °C (fig. 3.15 b), termometru cu exactitate de + 1,0 °C; piele de ciprioara; = subler; = vase metalice pentru imersarea epruvetelor; — epruvetele din mixtura asfalticd supuse incercarii. Modul de lucru: Se cntdresc in aer epruvetele (m,,). Efectuarea determiniiii tine seama de marimea porilor din suprafata epruvetei: a) Epruvetele cu porii fini se mentin timp de o ordi in apa la temperatura de (20 + 1) °C, se sterg prin tamponare cu o {esditurd umeda gi se cntiresc in aer (m,). Imediat dupa aceea epruvetele se cantiresc (mz) in apa adusi la temperatura (20 + 1) °C prin suspendarea cu © sarma subfire de platanul balanjei hidrostatice. Scanned with CamScanner- jNDRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 261 Epruvetele cu porii mari se usucd la masi Constanta, se cintiresc (m,,) si se aplicd pe suprafafa Tor un strat subjire de parafind topiti pentru umplerca porilor sau golurilor deschise spre exterior. Daci la scufimdarea in api a epruvetelor se degaja bule de aer, etansarea trebuie repetati. Fiecare epruveta parafinata, dupa mentinerea timp de o ora in api la temperatura 20 1 °C se sterge prin tamponare cu o fesituri umeda, se cantireste jn aer (7) si in apa (m,). (a) Fig. 3.15. (a) Balanyét hidrostaticd; (b) Baie de apa Interpretarea rezultatelor: a) Epruvetele cu porii fini: Densitatea unitara aparenti se calculeazi cu relatia 3.56: (3.56) (My - masa epruvetei dupa uscare, cAntarita in aer, ing; m -masa epruvetei dupa | ord de mentinere in apa, cAntariti in aer, in g; ™2-masa epruvetei dupa | ori de mentinere in apa, cfntarita in apa, in g; Scanned with CamScanner262 PROCEDURI DE LUCRU ~DRUMUpy Pw ~ densitatea apei, in g/cm’. b) Epruvetele cu porii mari: Densitatea unitara aparenti se calculeazd cu relatia 3.57: Po = ae TE Gay fw PD ‘my, - masa epruvetei dupa uscare, céntarité in aer, in g; ‘my - masa epruvetei parafinate dupa | ori de mentinere in apa, cAntarita in aer, in g; ‘ma - masa epruvetei parafinate dupa | ori de menfinere in api, cAntiritd in apa, in g; Pw ~ densitatea apei, in g/cm’; Pp - densitatea parafinei, in g/em?; Raportul de incercare Raportul de incercare trebuie si contind urmitoarele informajii: > tipul si identificarea completd a probei de incercat; > provenienta epruvetelor; > referire la standardul SR EN 12697-6; > rezultatele incercarii; > orice abatere de la modul de lucru specificat; > data la care s-a efectuat incercarea. Scanned with CamScannerjybRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 263 3.25. Determinarea absorbtiei de apa scoP: Procedura stabileste modul de determinare a absorbtiei de apa a mixturii asfaltice. poMENIU DE APLICARE: inceredri asupra mixturilor asfltice folosite Ia realizarea eraturitorrutiere bituminoase, pEFINITIE: Absorbjia de apd = este cantitatea de apitabsorbiti de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixturd asfalticd, la menfinerea in api sub vid si se expgigns jnprocente din masa sau volumnul inifal al epruvete. poCUMENTE DE REFERINTA: AND 605:2016 — Anexa B. proCEDURA: Conditii_generale pentru determinéri: condi (q0+ 2) °C; umiditate relativa' de minimum 65 %, de mediu in laborator: temperatura Aporatura utiliza — etuva; = balanfi hidrostatica (fig. 3.16 a); — aparat pentru determinarea absorbtiei de apa alcdtuit dintr-un vas de absorbtie (exsicator de vid); pompa de vid (trompa de ap’); vacuummetru cu mercur; vas de siguranfi gi tuburi de legatur& din cauciuc intre parfile componente. Pompa de vid trebuie si asigure evacuarea aerului in asa fel inct sa se realizeze 0 presiune scazuti de 15 ... 20 mmHg dupa circa 30 minute. (fig. 3.16 b). Modul de luerw: Epruvetele uscate Ja mast constant se cdntiresc in aer (m,) apoi se menfin 1 h in api la temperatura de 20+ 1 °C. Se scot gi se slerg cu 0 cérpa umeda apoi se cintirese in aer (m,) si apoi cu balanta hidrostatica (m2), Epruvetele sunt apoi introduse in vasul de absorbtie umplut cu api la 20 + 1 °C, se asazi garnitura apoi capacul de etansare, se string suruburile gi se fac racordurile la pompa devid. Se pune in functiune pompa de vid, astfel ca dupa 20,..30 min. vidul si ajungai la 15...20mm Hg. Scanned with CamScanner264 PROCEDURI DE LUCRU ~ DRUMUR} enfindndu-se ined 2 ore in apa la presiune, Vidul se intrerupe dupa 3 h, epruvetele m atmosferici si temperatura de 20 +1 °C. Epruvetele se scot apoi din apa, se sterg $1 se cdntirese in aer (ms) apoi in apa (m,), : (a) Fig. 3.16. (a) Balantés hidrostatica; (b) Ansamblu pentru determinarea absorbtiei Interpretarea rezultateloi Prin cele doua serii de céintariri in aer si sub apa, dup’ o ori de mentinere in apa, 3 hub vid plus 2h la presiune normala, putem afla volumele epruvetelor, initial (V, em) si final (V;, em?) ,cu ajutoral relayiilor 3.58 si 3.59: —_ mm yam (3.58) my-mg = 3.59) unde: ‘m, - masa epruvetei dupi | ord de mentinere in apa, cdntirita in aer, in g; ‘mg - masa epruvetei dup’ | ord mentinere in apa , cdntarita in apa, in ‘mg - masa epruvetei, dupa 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosfericd, cAntaritd in aer, ing; Scanned with CamScannerrr jyDRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 265 sao mast epruvetei dupa 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosferica, cantaritd in api, ings qn 7 densitatea apei, in g/cm’, Absorbtia de api (Am sat Ay) a epruvetei se poate calcula in dowd moduri prin porate [a masa epruvetei (m,) sau prin raportarea fa volumul (V) al epruvetei: a) cind V > Vy: mM Am = "= +100 (3.60) = (ms mud/ow v Gmi=m2)/pw uD G61) b) cand Vy > V: aoe {emacma)lema-ma)-frs=m “100 (3.62) — flong—my)=[ong—my)=(rma=- m2) A= 2 Dow , 1 (m,=m2)/Pw 100 “~/e unde: sm, -masa epruvetei dupa 1 ori de mentinere in apa, edntavita in aer, ing; nny -masa epruvetei dup 1 ori menfinere in apa, cnr in apa, in g; _ masa epruvetei, dupa 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosfericd, cAntirité in aer, Ty ings ‘my > ings py ~ densitatea apei, in g/m’, ‘Abaterea valorilor individuale fata de masa epruvetei dupa 3 ore in vid si alte 2 ore la presiune atmosferica, cdntarita in ap’, medie nu trebuie si fie mai mare de + 0,5% (procente in valoare absoluta). Roportul de incercare Raportul de incercare trebuie si confind urmatoarele informati: > tipul si identificarea completa a probei de incercat, > provenienta epruvetelor; > referire la standardul utilizat; > rezultatele incercarii: absorbfia de apa; i > orice abatere de la modul de lucru specificat; data la care s-a efectuat incercarea. v Scanned with CamScanner266 PROCEDURI DE LUCRU — DRUMUpy 3.26. Determinarea volumului de goluri SCOP: Procedura stabileste modul de determinare a volumului de goluri al epruvetelor din mixtura asfalticd. DOMENIU DE APLICARE: Prezenta procedura se epruvetelor bituminoase compactate: = continutul volumului de goluri (Yn); — continutul volumului de goturi din agregate minerale umplute cu bitum (VFB), Metoda este adecvati pentru epruvetele care sunt compactate in laborator sau provin din carote taiate din imbracdmintea bituminoasd dupa asternere si compactare. aplici pentru calculul a dou caracteristici volumettice aje DEFINITII: Volumul de goluri—volumul de aer dintre particulele de agregat acoperite cu btu, intr-o epruveta bituminoasi compactata. ‘Masa volumicd real — masa pe unitate de volum fird goluri de aer a unui material bituminos la o temperatura de incercare cunoscuta. ‘Masa volumicd aparenti ~ masa pe unitate de volum, inclusive golurile de aer, 2 epruvetei la o temperatura de incercare cunoscuta. Procent de goluri (Vp) — volumul golurilor din epruveta bituminoasa, exprimat ca procent din volumul total al respectivei epruvete. Goluri de aer din scheletul mineral (VMA) — volumul de goluri din spatiul intergranular dintre particulele de agregat ale unei mixturi asfaltice compactate care include golurile de aer si volumul liantului bituminos din epruveti, exprimat ca procent din volumul total al epruvetei. Volumul de goluri umplute cu liant (VFB) — procentul de goluri din scheletul mineral, umplute cu liant. DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-5:2019 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Determinarea densitifii maxime. SR EN 12697-6:2020 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Determinarea densitijii aparente a epruvetelor bituminoase. SR EN 12697-8:2019 - Mixturi asfaltice, Metode de incercare. Determinares lor volumetrice ale epruvetelor bituminoase. caracterist Scanned with CamScannerjypRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 267 tl poceDURA: peterminares volumului de goluri (V,,.) Volumul de goluri din epruvetele bituminoase este calculat folosind masa volumica ova sis volun aprenaepavets ul de ers Volumul de goluri se calculeazi cu exactitate de 0,1 %, (v/v) dupa cum urmeaza: Yn Pn-0 fm 100 (3.64) de dare y,- este volumul de goluri din mixtura, in procent de 0,1(w/v); este masa volumica reala a mixturii, in kilograme pe metru cub (kg/m*); py ceste masa volumici aparentd a epruvetei, in Rilograme pe metru cub (ke/m’) wiul de incercare Raportul de incercare trebuie si confind urmatoarele informatii: > provenienta epruvetelor; > metodele folosite pentru determinarea masei volumice reale sia masei volumice aparente; > masa volumicd real si masa volumicd aparenti in kilograme pe metru cub (kg/m’); > procentul golurilor de aer, rotunjit la cea mai apropiata zecimal 0,1% (v/v). Calculul procentului de goluri din scheletul mineral umplut cu liant (VFB) Prneipiul metodei Procentul de goluri din scheletul mineral dintr-o epruvetd bituminoasi umpluti cu lanteste calculat plecdnd de la confinutul de liant, volumul de goluri din scheletul mineral, rma volumicd aparenti a epruvetei si masa volumicd a liantului. Modul de lucru Procentul volumului de goluri din scheletul mineral umplut cu liant trebuie calculat uexacttate de 0,1%, (v/v) dupa cum urmeazi: vee =((B- 7) jvmal- 100 (3.65) Scanned with CamScanner268 PROCEDURI DE LUCRU - DRUMURy unde: VEB - procentul de goluri din scheletul mineral umplut cu liant in 0,1% (v/v); B - procentul de liant din epravett (100 % mixtura) in 0,1 % (v/v); pe ~ masa volumicad aparenti a epruvetei, exprimati in kilograme pe metru cub (kg/m?), jn kilograme pe metru cub (kg/m’); Pg ~ masa Volumicd a liantului, exprimati % (viv) calculate cu relatig VMA - procentul volumului de goluri din scheletul mineral in 0,1 3.66: VMA=V_ +B X I x 100 (3.66) 2 unde: VMA - este procentul volumului de goluri din scheletul mineral in 0,1 % (v/v), Vpu ~ este procentul de goluri al epruvetei in 0,1 % (v/v); B - este procentul de liant din epruveti (100 % mixtura) in 0,1 %(m/m); Pp ~ este masa volumicd aparenti a epruvetei, exprimati in kilograme pe metru cub (kg/m’); Pp - este masa volumica a liantului, exprimata in kilograme pe metru cub (kg/m). Raportul de incercare Raportul de incercare trebuie s4 confind umatoarele informatii: > tipul si identificarea completa a probei de incercat; > provenienta epruvetelor; > referire la standardul SR EN 12697-8; confinutul de liant (din mixtura) cu exactitate de 0,1 % (m/m); masa volumic& aparenté gi masa volumica a liantului exprimate in kilograme pe metru cub (kg/m’); procentul de goluri in scheletul mineral umplute cu liant cu exactitate de 0,1 % (wv); masa volumicd aparenti medie a fiectrui lot de epruvete, exprimati in kilograme pe metru cub (kg/m); orice abatere de la modul de lucru specificat; data la care s-a efectuat incercarea, v vovy vv Scanned with CamScannerr jnDRUMATOR, DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 269 3.27. Determinarea umflirii mixturilor asfaltice dupa 28 de zile scoP: Procedura stabileste modul de determinare a umflarii mixturii asfaltice dupa 28 zile. pOMENIU DE APLICARE: incercari asupra mixturilor asfaltice folosite la realizarea gturilorrtiere bituminoase, pEFINITIE: Umflarea = se exprima prin cantitatea de apa absorbita. de componentii gregatului natural sensibili la apa, in timpul mengineri epruvetei din mixtura asfalic igi la temperatura ambiant, timp de 28 zile. poCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-12:2018 - Mixturi asfaltice. Metode de jpcercare. Partea 12: Determinarea sensibilitatii la apa a epruvetelor bituminoase. = pROCEDURA: Conditii_generale pentru determindri: condifii de mediu in laborator: temperatura (20:3) °C; umiditaterelativa de maximum 65 %. Aparatura utilizata: — balanti hidrostatica de 2 kg, clasi de precizie III (fig.3.17 a); = baie de api termostatati (fig.3.17 6); = i (a) Fig. 3.17. (a) Balanja hidrostaticd; (b) Baie de apa Scanned with CamScanner270 PROCEDURI DE. LUCRU ~ DRUMUpy Materiale: epruvetele supuse incercirii; material textil pentru stergerea $i uscarea probelo,, Tecipient pentru céntirirea sub api a probelor. Operatiuni premergétoare: Epruvetele folosite la determinarea absorbjiei de apa in vid se mentin in continuare timp de 28 zile intr-o baie de api la temperatura ambiantd. In ultimele 4 ore se va regia temperatura apei din baie in aga fel incat si fie de 20 + 1 °C. Modul de hucru: Dupi efectuarea operatiilor de la "Operafiuni premergatoare”, se scot epruvetele din apa, se sterg cu o fesiturd umeda gi se cdntiresc in aer (ms) si apoi in apa (mg); Diferenta dintre aceste dou’ cantiriri raportatd la densitatea apei reprezint& volumyl epruvetei dupa 28 zile de pistrare in apa: Vy = me (3.67) Interpretarea rezultatelo Umflarea de volum (U), exprimati in procente, se calculeaza cu relafia 3.68: u =%.100 3.68) unde: Vp - volumul epruvetei dupa 28 zile pastrare in apa, in cm’; V, - volumul epruvetei dupa saturare cu apa in vid, in em’; V - volumul epruvetei dupa o or pistrare in apa, in em’; Py — densitatea apei, in g/cm’, Vy, = a 3.69) mya yom (3.70) Raportul de incercare Raportul de incercare trebuie sii conjin’ urmatoarele informatii: > tipul, identificarea completa si provenienja probelor de incercat; > referire la standardul utilizat; > rezultatele incercarii; > orice abatere de la modul de lueru specificat; > data la care s-a efectuat incercarea. Scanned with CamScannere jyoRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 211 3.28. Determinarea densititii maxime coP: Procedura stabileste modul de determinare a densiiii maxime (masa firi goluri) a nel mixturi asfaltice, pOMENIU DE APLICARE: Asupra mixturilor asfatice folosite la realizar straturilor ee bituminoase. I pEFINITIE: Densitatea maxima = este masa unitatii de volum, fara goluri, a unei mixturi sultce, Ia 0 temperaturd de incercare cunoscut poCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-5:2019 — Mixturi asfaltice. Metode de jncercare. Determinarea densitatii maxime. prOCEDURA: Conditii_generale_pentru_determindri: conditii de mediu in laborator: temperatura (20:2) °C; umiditaterelativa de minimum 65%. Aparatura utilizata: — instrumente pentru curatirea probelor (daca este necesar); 1 etuva ventilata; instrumente corespunzitoare pentru dislocarea si separarea esantionului, de exemplu o spatula; — balanfi, cu exactitate de minimum 0,1 g; 1 termometru; baie de ap’; masi vibratoare sau alte mijloace care si permita vibrarea picnometrului sau a 1 recipientului, in timpul evacudirii aerului; recipient, capabil sa fie suspendat in apa; exsicator de vid sau alt vas de vid, in care si poati intra picnometru sau recipientul. 1 1 Prelevarea probelor: Probele de mixturd asfaltic’ trebuie si fie obtinute conform EN 12697-27:2017. | Probele trebuie si aib o masi, exprimata in grame (g), de cel putin 50 de ori | valoarea numericd a dimensiunii nominale maxime a granulelor agregatului, in milimetri | Scanned with CamScanner272 pROCEDURI DE LUCRU~DRUMURr ! (amm, (adic, cea mai mare dimensiunegranulometricd specified misturi), dar nu mai mica de 250 g. Pregatirea probelor: * Probe necompactate: Se obtine 0 proba de incercat dintr-o P Givizare sau prin metoda sferturilor conform EN rob compactata, dupi omogenizare, prin 12697-28:2020. * Probe compactate: Probele compactate trebuie si fie ct introduse in etuva ventilati, la 0 temperatura de (110 + 5) apoi miruntite. uratate prin periere sau spalare, inainte de a fj °C, uscate la mas constant si intirea probelor: a . . Probele trebuie si fie decompactate si marunfite in particule grosiere si material aglomerat, care nu trebuie si fie mai mare de 6 mm, Daci materialul nu este suficient de moale pentru a fi separat manual, acesta se incdlzeste pe o tava in etuva, la o temperatura care si nu depigeasca 110 °C, dar numai pana cand poate fi mirunfit. Modul de lucru: Toate masele trebuie si fie determinate in grame (g), cu exactitate de 0,1 g. Volumul picnometrului trebuie s& fie determinat in m’, cu o exactitate de 0,5 x 10° m’. Metoda de determinare a densititii maxime a mixturii asfaltice aleasi a fi descrisi in continuare este metoda hidrostaticd. Mod de lucru B: Metoda hidrostatica (conform SR EN 12697-5:2019 Se determina masa recipientului gol in aer (1m) si scufundat in apa (ma). Se introduce proba de incercat in recipientul uscat si se aduce la temperatura ambianta, apoi se determina masa recipientului, impreund cu proba de incercat, in aer (mm). © Se umple recipientul cu apa dezaerati si se evacueazi acrul inclus, prin agitare gi/sau vibrare. Se introduce recipientul in baia de api, la o temperatura constant cunoscuti (£1 °C), in domeniul de 20 °C pana Ia 30 °C, cel pusin 30 min, pentru a aduce temperatura probei de incercat gia apei din recipient la aceeasi valoare cu a apei din baia de apa Nivelul apei din baia de apa trebuie st ajunga la aproximativ 20 mm sub marginea superioard a recipientului. Scanned with CamScanneré j NDRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 273 Se determin masa recipientulu, impreun cu proba de incercat, scufundata in api (us apa trebuie si fie la temperatura de 20 °C pana la 30 °C, Toate masele trebuie si fie exprimate in grame, cu exactitate de 0,1 g. Volumul jenometrului trebuie s& fie exprimat in m?, cu exactitate de 0,5 x 10% trebuie $8 fie exprimate in %, cu exactitate de 0,1.%. Se calculeazi densitatea apei, la temperatura de incercare, in mega grame pe metru cub (Mg/m*), cu exactitate de 0,0001 Mg/m’, dup cum urmeaza: m’, Toate proportiile Pw = 1,00016584 — 0,000793 - t — 0,00000529 - 2 (3.71) de: F - densitatea apei la temperatura de incercare, in Mg/m?; {temperatura apei, in grade Celsius (°C). Se calculeaza densitatea maxima, Pmg, a mixturii asfaltice, determinati prin metoda hidrostaticd, cu exactitate de 0,001 Mg/m3, dup’ cum urmeaza: Pmh (3.72) = My (ms-m,)=(my—ma) unde: Pmn ~ densitatea maxima a mixturii asfaltice, determinata prin metoda hidrostaticd, in Mg/m’, cu exactitate de 0,001 Mg/m’; 1m ~ masa recipientului in aer, in g; ‘ma - masa recipientului scufundat in apa, in g; ( 1m - masa recipientului, impreund cu proba de incercat, in g; ‘mg - masa recipientului, impreund cu proba de incercat, scufundat in apa, in g. Raportul de incercare Raportul de incercare trebuie si contin urmitoarele informati: > tipul si identificarea completa a probei de incercat; > referire la standardul, metoda si modul de Iucru utilizate; > temperatura de incercare; > rezultatul incercarii; > orice abatere de la modul de lucru specificat; > data la care s-a efectuat incercarea. Scanned with CamScannera pROCEDURI DE LUCRU ~ DRUMUR; 3.29. Determinarea stabilitatii Marshall si a fluajului SCOP: Procedura stabileste modul de determinare @ stabilitatii si a fluajului pe epruvete cilindrice cu compactoru! Marshall. DOMENIU DE APLICARE: Metoda se aplicd mixturilor asfaltice utilizate la realizareg straturilor rutiere bituminoase. DEFINITH: Stabilitare (S) ~ rezistenta maxima la deformatii in (KN) a | mixturi asfaltice. 5 s Fluaj(F) ~ deformatie a epruvetelor confec{ionate, in mm Ia jncdrcarea maximal, mai puyin deformatia nominala obtinuti prin extrapolarea tangentei curbei efort-deformatie pang inapoi la incarcarea zero. Coeficient Marshall (S/F) - raportul S/F intre stabilitatea S gi fluajul F. DOCUMENTE DE REFERINTA: : SR EN 12697-34:2020 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 34: Incercare Marshall. SR EN 12697-6:2020 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 6: Determinarea densitatii aparente a epruvetelor bituminoase. SR EN 12697-29:2020 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase. SR EN 12697-30:2019 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 30: Confectionarea epruvetelor cu compactorul cu impact. jpruvetelor confectionate din PROCEDURA: Conditii_generale_pentru_determindri: conditii de mediu in laborator: temperatura (20 + 2)°C; umiditate relativa de maxim 65%. Aparatura utilizaté: = presa Marshall (fig. 3.18); = baie de api capabild si piistreze temperatura constant de (60 * 1)°C; = etuvd, capabili si menfind temperatura de (110 5) °C; — termometru capabil si m&soare temperatura de 60 °C cu exactitate de 0,5 °C. Scanned with CamScannerjypRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU 275 Fig. 3.18. Presa Marshall Modul de lwcru: Epruvetele compactate prin aplicarea a 50 de lovituri pe fiecare fata, sunt decofrate din tipar asigurandu-se c& au fost ricite in aer pentru a se evita orice pericol de deformare. Dupa decofrarea din tipar se asteapta cel putin 4 ore inainte de continuarea inceredrii, Toate | incercirile trebuie efectuate in 32 h de la decofrare. inaljimea fiecdrei epruvete se misoari sau se calculeazi volumul pe baza misurarilor masei volumice aparente. Se scufunda epruvetele cilindrice cu fafa lor neteda in baia de apa timp de cel putin 40 min. dar nu mai mult de 60 min, Se mengine temperatura apei din baie la 60+ 1 °C. Se curifa cu grija tijele de ghidare si suprafefele interioare ale capetelor de prindere. Seung tijele de ghidare pentru a se asigura cd partea superioara a capului de prindere alunec liber, Scanned with CamScanner276 PROCEDURI DE LUCRU~ DRUMUR, Se pregiteste capul de prindere prin preinealzre cel putin 30 min. la 60.& | oc jy baia de apa sau | h in etuvd. Operafiunea se face Ia inceperea incercrii unui lot de epruyeyg in numir de max, 12 buc. in eventualitatea unei intarzieri mai mari de 3 min., intre incercareg fiecarei epruvete, capul de prindere trebuie incdlzit intr-o etuva adeovatd sau intr-o baie dg ap’ menginuti la temperatura de incercare preserisa. Perioada minima de reincalzire trebyig i fie mai micd decat intarzierea respectiva gi de 30 min. cfnd se incdlzeste in baia de apa gj dublul acesteia cfnd se inciilzeste intr-o etuva. f Se scoate epruveta de incercat din baia de apa si se agazd pe o parte, centrat pe capy) de prindere, asigurindu-se o suprafafi bund de contact intre epruvetd si capul de prindere, Se asaz ansamblul complet centrat in masina de incercare, Inainte de incercarea fiecérej epruvete, capul de prindere trebuie curdtat. Pentru aceasta se poate folosi un solvent. ecologic adecvat si se aplica un spray siliconic pentru a preveni aderarea epruvetelor de capul de prindere. Se aplicd incdrcarea pe epruvetele de incercat pentru a se obfine o viteza constantg de deformatie de 50 +2 mnvimin. in afara perioadei tranzitarii. Se continua aplicarea acestej incarcari pind se objine citirea maxima pe dispozitivul de masurarea a incircitii, Se inregistreazd incdrcarea indicat’. Aceasta parte a incarcrii trebuie efectuaté in cel putin 40 sec. de la scoaterea epruvetelor de incercat din baia de apa. Se masoara distanta la + 5 mm, intre intersecfia tangentei cu linia de bazi, A, si punctul unde este realizati incdrcarea maxima, M. incercarile de stabilitate gi fluaj se efectueazi pe un set de cel putin 4 epruvete. Interpretare rezultatelor incdrcarea maxima obtinuta reprezinta valoarea stabilitatii mixturii asfaltice numai daci inaltimea epruvetei este egald cu cea recomandati de 63,5 mm. Se poate obfine 0 stabilitate corectata prin multiplicarea incdrcarii maxime cu factorul de corectie calculat cu relajia de mai jos, utilizind volumul epruvetei. c= 5,2e7025 8h say = 5,24e70003 2V (3.23) unde: c - este factorul de corectie; este inaltimea in milimetri; V - este volumul epruvetei. Scanned with CamScannerjyRUMATOR DE LABORATOR DRUMURI. PROCEDURI DE LUCRU. 217 Stabilitatea (S) este inregistrata cu aproximatie de 0,1 KN. Se inregistreazd valorile jajului F si Fr obfinute cu aproximafie de 0,1 mm. Marimile sus mentionate sunt proentate grafic in figura 3.19, Rezultatele incercérii sunt fiabile dac& variatia stabilitatii intre epruvete V, este mai de 15 % $i variatia fluajului intre epruvete Vyeste mai mic& de 20 %. Coeficientul Marshall se objine prin calcularea S/F si notarea valorii obtinute cu imatie de 0,1 kN/mm. il aprox Stabllitatea, KN oA BM Fluajul, mm Fig. 3.19. Stabilitatea Marshall si fluajul Raportul de incercare Raportul de incercare trebuie sa contind urmitoarele informatii: > tipul si identificarea completi a probei de incercat; > masa volumicd aparenti medie a fiecdrui lot de epruvete; > referire la standardul SR EN 12697-34; > rezultatul incercarii (S, F si coeficientul Marshall); > orice abatere de la modul de lucru specificat; > data la care s-a efectuat incercarea. Scanned with CamScanner278 PROCEDURI DE LUCRU =DRUMUR} 3.30. Determinarea modulului de rigiditate al mixturilor asfaltice, Metoda intinderii indirecte pe epruvete cilindrice (IT-Cy) SCOP: Procedura stabileste modul de determinare al modulului de rigiditate al mixturilor asfaltice, utilizind testul de intindere indirect pe epruvete cilindrice, pentru evaluate, rigiditatii mixturilor asfaltice. DOMENIU DE APLICARE: Metoda se aplici pe probe cilindrice din mixturd asfalticg Preparate in laborator sau prelevate din teren cu diametrul de 100 sau 150 mm, pentru testarea mixturilor asfaltice. DEFINITIE: Valoarea modulului de rigiditate este calculaté automat, prin aplicarea unej sarcini verticale de compresiune pe generatoarea epruvetei si misurarea deformatiei acesteia. Deplasarea se msoard pe diametrul care este perpendicular pe diametrul pe care se aplica incdrcarea. DOCUMENTE DE REFERINTA: SR EN 12697-26:2018 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 26: Rigiditate. SR EN 12697-29:2020 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase. SR EN 12697-31:2019 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare. Partea 31: Confectionarea epruvetelor cu presa cu compactare giratorie. PROCEDURA: Conditii de mediu: Se va mentine temperatura constanti de 20 + 3°C si umiditatea maxim 65%. Aparatura utilizaté: = magina de incercare (fig. 3.20): — sistem de inc&rcare care cuprinde un actuator de incdreare pneumatic cu ajutorul ciruia se poate aplica sarcina verticalé prin intermediul liselor de incarcare; — cadru pentru fixarea probelor care cuprinde: dou lise de incdrcare cu suprafele concave de incadrare. Lisa inferioari este fixati de cadrul de incdrcare, iar lisa superioara se cupleazii cu sistemul de incircare printr-un orificiu sferi¢; Scanned with CamScanner