.C.

1 CALCULUL MECANISMULUI MOTOR

3.C.1.1.Dimensiunile fundamentale ale motorului:
Raportul curs alezaj =0.9
Capacitatea cilindric necesar
V
s
=0.25 l
Alezajul D 70.7 : mm
Cursa S=63.63 mm
Cilindreea total
V
t
=1 l
3.C.1.2.Distanta dintre axele cilindrilor:
LD 1.28D :
1.28D 90.496
se adopt LD 91 : mm
3.C.1.3.Constructia blocului motor
Motorul va fi rcit cu lichid, se alege varianta cu cilindrii demontabili umezi.
Blocul cilindrilor si carterul formeaz un singur corp, confecionat prin turnare.
Materialul blocului motor va fi font cenuie de tipul Fc240.
Blocul motor este constituit dintr-o plac superioar pe care se aeaz chiulasa, o plac
inferioar a cilindrilor care include si cmaa de lichid de rcire. Aceste plci sunt legate
ntre ele prin perei transversali interiori si exteriori longitudinali unii cu pereii carterului si
corpul lagrelor paliere ale arborelui cotit. pentru a asigura rigiditatea necesar pereii
blocului se nervureaz att la interior ct si la exterior, astfel nct aceasta se constituie sub
forma de corp zbrelat.
Proiectarea se ncepe pornind de la sectiunea primului cilindru, avnd n vedere datele
constructive obinute n urma calculului termic si dinamic. Forma carterului se stabilete
pornind de la traiectoria descris de punctele exterioare ale bielei n micarea sa.
Se adopt 5 mm pentru grosimea pereilor.
Nervurile prevzute pentru mrirea rigiditii vor avea o grosime de 2 mm.
Pentru rcirea cilindrilor se prevede o camer de rcire cu o grosime a stratului de lichid
de 6 mm.
Bosajele pentru uruburile chiulasei si uruburile capacelor lagrelor paliere vor fi
coliniare.
Diametrul uruburilor pentru chiulas va fi de 10 mm. Adncimea de nurubare este de
2*d=20 mm.
Lagrele arborelui cotit vor fi lagre suspendate. Capacele lagrelor se centreaz lateral
n bloc, cu o nlime de centrare de 15 mm. Se adopt si centrarea cu buce prizoniere.
Se adopt soluia constructiv cu arborele cu came amplasat n blocul motor. Lagrele
acestuia sunt prevzute n pereii transversali ai carterului, vor avea forma unor orificii in
numr de trei.
n blocul motor se va afla si canalizaia instalatiei de ungere. Rampa centrala de ulei
strbate tot blocul motor cu un diametru de 14 mm, din ea pornesc ramnificaii ctre
lagrele paliere, lagrele arborelui cu came si axul culbutorilor cu un diametru de 6 mm. pe
suprafeele laterale se prevd bosaje pentru asamblarea organelor anexe.

3.C.1.4. Calculul cilindrilor motorului
Se alege varianta constructiv de cilindru demontabil umed, cu umr de sprijin la partea
superioar,i cu 2 inele de cauciuc de etanare la partea superioar. Trecerea de la umrul
de sprijin la partea cilindric se realizeaz cu o poriune conic cu o nclinare de 3 grade pe
o lungime de 20 mm, cu o raz de racordare de 2 mm.
Lungimea cmii se determin innd seama de condiia de montare a pistonului.
Pistonul s nu depeasc marginea inferioar cu mai mult de 15 mm Se alege fonta aliata
cu crom,avnd duritatea 70 HB, rezistenta la ncovoiere maxima
46 10
5

daN/m
2
,
Grosimea peretelui se adopta din condiia de rigiditate:
d=0.06D+2 [mm]
0.06 70.7 2 + 6.242
Se adopt d = 5 mm
Cmaa umed se verific ca tensiunile sumare s nu depeasc valorile admisibile.
D
med
=D+D
1
/2=
70.7 83.2 +
2
76.95
p
g
=20261

N
m
2
=
0.5Dp
g

l
=
0.5 70.7 20.261
59
12.139
Tensiunea de ntindere n seciunea transversal:
t =0.25*p
g
*
D
med ( )

=0.25 20.261
76.95
12.139
32.109
N
mm
2
Tensiunea de ncovoiere se calculeaz cu:
N=1482 N
h=81 mm
i=
N h + ( )
W
unde W=

32
D
1
( )
4
D
4

D
1
=

32
83.2
4
70.7
83.2
5.654 10
4


i=
1482 81 +
5.654 10
4

0.028
N
mm
2
Tensiunea total se calculeaz cu:
= t + i
= 32.109 0.028 + 32.137
N
mm
2
, cu condiia ca:

N
mm
2
Calculul cmii:

2 D + 7 + =2 12.139 70.7 + 7 + 101.978 mm
D
s
=D
i
+2=
102.48 2 + 104.48
mm
D
g
=D
s
+4=
104.48 4 + 108.48
mm

1
=0.03 mm

2
=0.2 mm
Diametrul gulerului de etanare
D
m
=
D
g
D +
2
=
108.48 70.7 +
2
89.59 mm
Se adopt D
m
=90 mm
nlimea gulerului se calculeaz cu:
F
s
=
1.3
D
m
( )
2
P
g
10
6
4
=
1.3
90
2
5.262 10
6

10
6
4
4.352 10
4

N
M
i
=
F
s
3
D
m
=
4.352 10
4
3
90
461.762
Nmm

ai
=80 MPa
H
g
=
6
M
i
1.5
ai
=
6
461.762
1.5 80
4.805
mm
Se adopt H
g
=5mm
Se adopt lungimea total a cmii L
cmaa
=110 mm
3.C.1.5.Elemente de etanare a cilindrilor
Etanarea cilindrilor la partea superioar fa de gazele arse se realizeaz cu garnitura de
chiulas iar la partea inferioar cu dou inele de etanare din cauciuc.
Seva folosi o garnitur metaloplastic, format dintr-o foaie de4 asbest armat cu o
estur din fire metalice.
Protecia garniturii contra gazelor arse se realizeaz prin bordurare cu tabl de cupru.
Tabla de bordurare depete nivelul materialului garniturii cu 0,10 mm.
Orificiile garniturii pentru circulaia uleiului si a lichidului de rcire se execut cu diametre
mai mari cu 2 mm fa de cele din bloc sau chiulas. Orificiile pentru uruburile de chiulas
vor fi cu 1 mm mai mari ca diametrul acestora.
Etanarea fa de lichidul de rcire se realizeaz cu inele de etanare n form de O:
d=3 mm, cu o toleran 0.10 mm, unde d-diametrul inelului
b=4.20 mm cu o tolerant de 0,10 mm, unde b-limea canalului
t=5,20 mm cu o toleran de 0,05 mm.
Materialul inelelor va avea o duritate de 55
o
S
h
.
3.C.1.6. Constructia si calculul chiulasei

Se adopt o chiulas de tip monobloc, cu camer de ardere de tip pan. Canalele de
admisie si de evacuare vor fi pe aceeai parte a chiulasei pentru favorizarea vaporizrii
combustibilului.
Chiulasa va fi confecionat din aliaj de aluminiu.
Peretele de aezare cu blocul motor va avea o grosime de 0,10*D=0.10 70.7 7.07
mm, ceilali perei vor avea grosimea de 6 mm.
Scaunele de supape vor fi confecionate din material termorezistent la ambele supape.
Lungimea ghidului supapei va fi de sase ori mai mare dect valoarea diametrului tijei
supapei.
Volumul camerei de ardere se calculeaz cu relaia:
V
c
=
V
s
1
, unde : - V
s
volumul descris de piston
- raportul de comprimare
V
c
=
r
2
S
1
=
35.35
2
63.63
8 1
3.569 10
4

mm
3

n timpul funcionrii motorului chiulasa suport un complex de solicitri variabile n timp
datorit mai multori factori. Se consider c chiulasa este supus la un ciclu de solicitare la
oboseal, se consider ca o plac echivalent circular ncastrat la diametrul mediu de
strngere al uruburilor pe fiecare cilindru.
Grosimea plcii echivalente se calculeaz cu relaia:
h= 2h
real
unde h
real
=65 mm
h= 265 91.924 mm.
Pentru calculul tensiunilor din sectiunea de ncastrare prima dat se calculeaz
F=
D
1
( )
2
4
p
g
=
83.2
2
4
20.261 1.102 10
5

N

r
=
3
2
F
h
2
1
D
2
2 D
m
( )
2

]
]
]
]
=
3
2
1.102 10
5

91.924
1
70.7
2
2 90
2

.
`

,
395.782
N
mm
2

t
=
0.5
r
=
0.5 395.782 197.891
N
mm
2
3.C.1.7 Calculul pistonului
Se adopt pistonul (Fig.2.C.1) cu capul plat, cu doi segmenti de compresie si un segment
de ungere. Pentru a mpiedica orientarea fluxului de cldur, de la capul pistonului pn la
primul segment, canalul segmentului de foc se plaseaz sub nivelul fundului pistonului. n
acelai scop, se racordeaz larg, la interior, regiunea port-segment cu fondul pistonului.
Bosajele alezajelor pentru bol vor fi executate cu un sprijin masiv.
Lungimea mantalei pistonului trebuie s fie suficient pentru a asigura un bun ghidaj,
presiuni laterale reduse si a limita bascularea.
Pistonul se va confeciona din aliaj de aluminiu pe baz de siliciu. se va utiliza un aliaj
eutectic de tipul ATC Si12CuMgNi. Fig. 3.C.1 Construcia pistonului.
Dimensiunile principale se adopt pe baza datelor statistice:
Lungimea pistonului H=0.8D=0.8 70.7 56.56
Se adopt H=57 mm
Lungimea mantalei L=0.5D=0.5 70.7 35.35
Se adopt L=36 mm
nlimea de compresie l
1
=
0.5D
=
0.5 70.7 35.35
Se adopt l
1
=36 mm
nlimea de protecie a segmentului de foc h=0.09D=0.09 70.7 6.363
Se adopt h=6.5 mm
Grosimea flancului h
c
=
0.035D
=
0.035 70.7 2.475
Se adopt h
c
=2.5 mm
Grosimea capului = 0.08D=0.08 70.7 5.656
Se adopt =5.7 mm
Distanta dintre bosaje b=0.32D=0.32 70.7 22.624
Se adopt b=22.5 mm
Diametrul bosajelor d
b
=
0.27D
=
0.27 70.7 19.089
Se adopt d
b
=19 mm
Calculul de verificare a capului pistonului
Capul pistonului se verific n ipoteza c aceasta este o plac circular ncastrat pe
contur, de grosime constant, ncrcat cu o sarcin uniform distribuit dat de presiunea
maxim a gazelor.

rl
=
0.1875 p
gmax
1 ( )
d
2
( )
i

2
[
N
m
2
] unde:
d
i -
diametrul interior al capului pistonului [m],

rl
- efortul unitar (
a
=200......300*10
5
[N/m
2
] )

rl
=0.1875 20261 1 ( )
0.0467
2
0.0057
2
2.55 10
5
[N/m
2
]
Umrul canalului pentru segment este supus la solicitri de ncovoiere si forfecare de
ctre fora de presiune a gazelor.
valorile efortului unitar se calculeaz la :
-ncovoiere

i
=
M
i
W
z
=
2.28p
gmax
R
p
r
h
c
|

.
`

,
2
=
2.28 20261
35.30 23.30
2.5
|

.
`

,
2
1.064 10
6

[N/m
2
]
-forfecare

f
=0.76p
g
=
0.76 20261 1.54 10
4

[N/m
2
]

Efortul unitar echivalent este

ech
=

i
( )
2
4
2
+
=
1.064 10
6

( )
2
4 1.54 10
4

( )
2
+ 1.064 10
6

[N/m
2
]

a max
=300*10
5
[N/m
2
]
n regiunea port-segment, sectiunea din dreptul segmentului de ungere este redus din
cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului. Ea se verific la compresie:

c
=
p
gmax
D
p
( )
2
4A
A
[N/m
2
] unde: A
A
- aria seciunii reduse [m
2
]
A
A
=
2 R
p
l
seg
=
20.0353 0.0025 5.545 10
4

[m]

c
= 20261
0.0706
2
4 5.545 10
4

1.43 10
5
[N/m
2
]

a
=200*10
5
[N/m
2
]
Calculul grosimii peretelui pistonului n zona portsegmeni
Se calculeaz diametrul interior d
1
,

respectiv d
2
, a peretelui pistonului n zona
portsegmeni, cu urmtoarele relaii:
- pentru partea superioar
d
1
=
d
2
0.02135
D
p
( )
2
l
p
me

]
]
]
2

unde l - distanta de la fundul pistonului la

generatoarea alezajului boltului [mm]
l=21 mm
d=54.6 mm
p
me
=7.789 daN/cm
2
d
1
=
54.6
2
0.02135
70.6
2
21
7.789
|

.
`

,
2
37.726
mm
Se adopt d
1
=36 mm
- pentru partea inferioar
d
2
=
d
2
0.00513
D
p
( )
2
l
l
p
me

]
]
]
]
2

unde l
l
-distana dintre planul care delimiteaz zona port-
segment si generatoarea alezajului pentru bol [mm]
l
l
=26.5 mm
d
2
=
54.6
2
0.00513
70.6
2
5.5
7.789
|

.
`

,
2
40.864
mm
Se adopt d
2
= 40 mm
Calculul mantalei pistonului
Presiunea specific pe mantaua pistonului p
sm
, pentru a preveni ntreruperea peliculei de
ulei, trebuie s se situeze intre valorile 4,0 .........7,0*10
5
N/m
2
. Se determin cu
urmtoarea relaie:
p
sm
=
N
max
D
p
L
N
A
ev

unde N
max
- fora normal care acioneaz intr-un plan
perpendicular pe axa boltului
L
N
- lungimea mantalei [m]
A
ev
- aria suprafeei evazate proiectat pe un plan
normal pe axa boltului [m
2
]
p
sm
=
1482
0.0706 0.036 0.0003412
6.735 10
5

N
m
2

Diametrul interior al mantalei pistonului se determin cu urmtoarele relaii:
- n planul axei boltului
d
3
=
d
2
0.02135
D
p
( )
2
l
1
p
me

]
]
]
2

=
54.6
2
0.01135
70.6
2
21
7.789
|

.
`

,
2
50.407

Se adopt d
3
= 50 mm
- la partea de jos a mantalei
d
4
=
d
2
0.00772
D
p
( )
2
l
l
p
me

]
]
]
]
2

=
54.6
2
0.00772
70.6
2
3.7
7.789
|

.
`

,
2
59.837i
Se adopt d
4
=59 mm
Grosimea pereilor bosajelor pentru bol se determin
-la interiorul pistonului cu
0.0126*p
me
*D=
0.0126 7.789 70.6 6.929
mm, se adopt 7 mm
- la suprafaa din exterior cu
0.174*p
me
*D=
0.0174 7.789 70.6 9.568
mm, se adopt 9,5 mm
3.C.1.8. Jocurile segmenilor n canale
Se adopt grosimea axial a segmenilor b
1
= 1.5 mm
, b
2
= 2 mm
b
ungere
= 4 mm
Se adopt urmtoarele valori pentru jocurile segmenilor din canale:
- jocul dintre segmentul de foc si umrul canalului j
a1
=0.05 mm
- jocul dintre segmentul de compresie si umrul canalului j
a2
=0.03 mm
- jocul dintre segmentul de ungere si umrul canalului j
a3
=0.03 mm
Se adopt distanta radial j
r,
dintre segment si peretele canalului:
- segment 1 - j
r
=0.8 mm
- segment 2 - j
r
=0.8 mm
- segment de ungere - j
r
=1.00 mm
3.C.1.9 Calculul profilului pistonului
Ovalitatea mantalei pistonului este:
x=
1
2

[mm] unde:
A 1 B log y ( ) log
t
y
t
o
|

.
`

.
`

]
]
]
[mm] unde:
- diferena de la diametrul nominal al pistonului, msurat pe axa alezajului pentru
bol,
A=0.002D
p

B=0.001D
p


y - distanta de la marginea superioar pn n planul n care se calculeaz ovalitatea
[mm]
t
y
- grosimea peretelui mantalei pentru poziia y [mm]
t
o
- grosimea peretelui la partea superioar a mantalei [mm]
= 0.1412 1 0.0706 log 3.7 ( ) log
5.8
10.3
|

.
`

.
`

]
]
]
0.133 mm
x=
1
2
0.133 0.067
mm
Pentru asigurarea funcionrii normale a pistonului, jocul relativ n stare cald dintre piston
si cilindru trebuie s fie ntre urmtoarele limite:

s
'=0.002.......0.003 n zona superioar a mantalei

l
'=0.001........0.002 n zona inferioar a mantalei
Jocul diametral - n zona superioar

'
s
=

s
( )
'
D
p
=0.002 70.6 0.141 mm
- n zona inferioar
'
l
=
l
'
D
p
=
0.001 70.6 0.071
mm
Diametrul pistonului n stare rece se determin la partea superioar i inferioar cu:
D
ps
=
D
p
1
c
t
c
t
o
( ) +

]
]

s
( )
'

]
]

1
p
t
ps
t
o
( ) +
[mm] ,

D
pi
=
D
p
1
c
t
c
t
o
( ) +

]
]

i
( )
'

]
]

1
p
t
pi
t
o
( ) +
[mm]
unde:
-
c
,
p
coeficientul de dilatare termic al materialului cmii, respectiv a pistonului

- t
o
temperatura la care se face msurarea pieselor ( t
o
= 288 K)
- t
c
temperatura pereilor cilindrului n timpul funcionrii motorului [K]
- t
ps,
t
pi
temperatura pistonului n timpul funcionrii, n zona superioar, respectiv
inferioar
D
ps
=
70.6 1 21.9 599 288 ( ) + [ ] 0.141
1 20.5 622 288 ( ) +
70.228 mm
D
pi
=
70.6 1 21.9 599 288 ( ) + [ ] 0.071
1 20.5 621 288 ( ) +
70.439 mm
3.C.1.10 Calcului boltului
Pe baza datelor statistice se adopt dimensiunile boltului care va fi de tipul flotant:
- diametru exterior d
e
=
0.27D
=
0.27 70.7 19.089
se adopt d
e
= 19 mm
- diametrul interior d
i
=0.65d
e
=
0.65 19 12.35
se adopt d
i
= 12.5 mm
- lungimea boltului l=0.85D=0.85 70.7 60.095
se adopt l= 60 mm
- lungimea de contact cu piciorul bielei l
b
=
0.29D
=
0.29 70.7 20.503
- se adopt l
b
= 20.5 mm
Se confecioneaz din otel aliat de cementare,suprafaa boltului se cementeaz pe
ntreaga lungime si pe o adncime de 0,5...1,5 mm. stratul superficial va avea o duritate de
55...65 HCR, iar miezul 35 ..45 HCR.
Rezistenta la uzur se apreciaz dup mrimea valorilor presiunilor specifice n piciorul
bielei p
b
, si n umerii pistonului p
p
.
fora care solicit bolul este:
F= 11808 N
p
p
=
F
2dl
p
=
11808
2 19 19
16.355 MPa p
p
admisibil 35 MPa
p
b
=
F
dl
p
=
11808
19 19
32.709 MPa p
b
admisibil 50 MPa
Verificarea la ncovoiere se face cu:

i
=
F l 0.5l
b
+ 4j + ( )
1.2 d
e
( )
2
1
4

( )
unde =
d
i
d
e
si j=0.75 mm

i
=
11808 1 0.5 20.5 + 4 0.75 + ( )
1.2 19
2
1 0.6579
4

( )
477.965
N/mm
2

i
<
ai
= 500 N/mm
2
Bolul fiind flotant, solicitarea lui variaz dup ciclu simetric, coeficientul de siguran se
calculeaz cu:
c
1
=

l

k


a
unde
-l
= 380 N/mm
2
- coeficientul efectiv de concentrare la solicitri variabile
k
=1
- factorul dimensional = 0.9
- coeficientul de calitate al suprafeei boltului clit si lustruit = 2.5
-
a
=

imax

imin

2
=
477.965 338.56 ( )
2
408.262

c
1
=
380
1
0.9 2.5
408.262
2.094
,
valoarea se ncadreaz ntre valorile cuprinse intre 1,0 si 2,2.
Verificarea la forfecare se realizeaz n seciunile dintre prtile frontale ale bosajelor si
piciorul bielei. Tensiunea se determin cu relaia:
=
0.85F 1 +
2
+
( )
d
e
( )
2
1
4

( )
=
0.85 11808 1 0.6579 + 0.6579
2
+
( )
19
2
1 0.6579
4

( )
71.529 N/mm
2
este mai mic ca
a
=220 N/mm
2
Calculul de ovalizare a boltului:
Pentru a studia ovalizarea ( Fig. 2.C.2) se consider bolul ca o grind curb n seciune
transversal ncrcat cu o sarcin distribuit sinusoidal.
Fig.3.C.2 Variaia tensiunilor de ovalizare a bolului
Tensiunile unitare de ncovoiere ntr-o seciune oarecare iau valori att n fibra exterioar

i
ct si n fibra interioar
e
.
f
1
=
0.5cos
( )
0.3185 sin
( )
cos
( )

( )
+
=
0.5cos 90 ( ) 0.3185 sin 90 ( ) 90cos 90 ( ) ( ) + 12.905
f
1
=12.905
f
2
=f
1
0.406 =
12.905 0.406 12.499

f
2
=12.499
r=d
e
1 +
4
=
19
1 0.6579 +
4
7.875

r=7.875
h=de
1
4
=
19
1 0.6579
4
1.625

h=1.625
K=
1.5 15 0.4
( )
3

=
1.5 15 0.6579 0.4 ( )
3
1.243

i
=K
Fr
hl
2
6r h
h 2r h ( )
f
2
f
1
r
+

]
]
]
=
1.243
11808 7.875
1.625 60
2
6 7.875 1.625
1.625 2 7.875 1.625 ( )
12.499
12.905
7.875
+

]
]
]
6.085 10
4


i
=9.653*10
4
Valorile efortului unitar de ovalizare se obin n seciunile caracteristice din condiiile
=o
o
si =90
o
.

=0
=
F
ld
e

1
=
11808
60 19
15 155.368 N/mm
2
unde
1
= 15

i =90
=
F
ld
e

2
=
11808
60 19
9 93.221 N/mm
2
unde
2
= 9

e =0
=
F
ld
e

3
=
11808
60 19
5.4 55.933 N/mm
2
unde
3
=5.4

e =90
=
F
ld
e

4
=
11808
60 19
11.3 117.044 N/mm
2
unde
4
=11.3
Valoarea maxim admisibil pentru tensiunile unitare de ncovoiere se ncadreaz n
intervalul 140 ........ 300 N/mm
2
Deformaia maxim de ovalizare se produce ntr-un plan normal pe axa cilindrilor si se
calculeaz cu

max
=
0.09
F
lE
1 +
1
|

.
`

,
3
=0.09 1.243
11808
60 2.1 10
6

1 0.6579 +
1 0.6579
|

.
`

,
3
1.193 10
3


max
= 1.193*10
-3
m
Se recomand ca deformaia de ovalizare s fie mai mic dect jocul radial la cald:

max
< ' /2 , unde '= 0.0005 .......0.001 ( )d
e
'= 0.001 19 0.019

max

'
<
Calculul jocului la montaj
Pentru a menine jocul la cald n limitele recomandate pentru o bun funcionare se
calculeaz jocul de montaj dintre bol si locaul su din piston cu formula:

=

'
d
e

ol
t
b
t
o
( )
Al
t
p
t
o
( )

]
]
+
1
Al
t
p
t
o
( ) +
unde:

ol
=12*10
-6
- coeficient de dilatare al materialului boltului

Al
=( 17 ...25)*10
-6 -
coeficient de dilatare a materialului pistonului
t
b
=423 K - temperatura boltului
t
p
= (423 .....473) -temperatura pistonului
t
o
=293 K temperatura mediului ambiant
=
0.019 19 12 10
6
423 450 ( ) 20 10
6
450 293 ( )

]
]
+
1 20 10
6
450 293 ( ) +
0.047
= -0.047 mm, jocul este negativ. Bolul este flotant, la rece, ajustajul lui n locaurile
din piston trebuie s fie cu strngere, si pentru a putea face posibil functionarea
motorului la rece, bolul va fi montat cu joc n piciorul bielei.
Montajul dintre bol si piston se va putea realiza prin nclzirea pistonului la 353 ..393 K.
Jocul la cald n piciorul bielei nu difer de jocul de montaj fiind c temperaturile lor sunt
apropiate si sunt confecionate din acelai material.
3.C.1.11 Calculul bielei
Condiiile de solicitare timpul funcionrii motorului, cer ca s i se asigure o rezistent si o
rigiditate maxim n condiia unei mase ct mai mici. Se adopt biel scurt, r/l=1/3.5 ,
care are o mas redus si determin diminuarea nlimii motorului. n cazul soluiei
adoptate, cu bol flotant,uleiul pentru ungerea cuplei bol -piciorul bielei este colectat din
ceata din carterul motorului prin intermediul unui orificiu. n piciorul bielei se va monta cu
strngere o buc din bronz.
3.C.1.11.1.Calculul piciorului bielei
Fig.3.C.3 Piciorul bielei
Dimensiunile piciorului bielei (Fig.2.C.3) se determin pe baza datelor obinute prin metode
statistice:
diametrul exterior al piciorului bielei d
e
=1.6d=
1.6 19 30.4
se adopt d
e
=30 mm
grosimea radial a piciorului bielei h
p
=
0.25d
=
0.21 19 3.99
se adopt h
p
=4 mm
grosimea radial a bucei h
b
=
0.083d
=
0.078 19 1.482
se adopt h
b
= 1.5 mm
n timpul funcionrii motorului piciorul bielei este solicitat att la ntindere ct si la
compresiune, iar la presarea bucei apare si solicitarea la fretare.
Fora de ntindere are valoarea maxim cnd pistonul se afl la PMS la nceputul cursei
de admisie, se determin cu:
F
i
=
m
p
r
2
1 +
( )
=0.35 0.0318 607.3
2
1
1
3.5
+
|

.
`

,
5.278 10
3
N
unde m
p
- masa pistonului, m
p
=0.35 kg,
r - raza manivelei r= 0.0318 m
- viteza unghiular a arborelui *n/30
- raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei
momentul ncovoietor M
o
si fora normal N
o
au urmtoarele expresii

M
o
=F
i
r
m
0.00033
i
0.0297 ( ) =
5.278 10
3
13 0.00033 120 0.0297 ( ) 679.279
N
o
=F
i
0.572 0.0008
i
( ) =
5.278 10
3
0.572 0.0008 120 ( ) 2.512 10
3

unde r
m
=
2d
e
2h
p

4
=
2 30 2 4
4
13 , raza medie a piciorului bielei
unghiul de ncastrare fiind mai mare de

90
o
, momentul ncovoietor i fora normal n
sectiunea de ncastrare se determin cu:
M
i
=M
o
N
o
r
m
1 cos
i
( ) ( ) + 0.5F
i
r
m
sin
i
( ) cos
i
( ) ( ) =

629.279 2.512 10
3
1 cos 120 ( ) ( ) + 0.5 5.278 10
3
13 sin 120 ( ) cos 120 ( ) ( ) 9.109 10
3

M
i
=9.109*10
3
N
o
=
N
o
cos
i
( ) 0.5F
i
sin
i
( ) cos
i
( ) ( ) +
=
2.512 10
3
cos 120 ( ) 0.5 5.278 10
3
sin 120 ( ) cos 120 ( ) ( ) + 1.429 10
3

N
i
=1.429*10
3
n sectiunea de ncastrare momentul ncovoietor si fora normal solicit att piciorul bielei
ct si buca, n aceste condiii se utilizeaz un coeficient de proporionalitate care se
calculeaz cu:
K=
1
1
A
b
A
p
E
BZ
E
a
+
unde
A
b
- aria seciunii bucei
A
p
- aria seciunii piciorului
E
BZ
- modul de elasticitate al mat. bucei E
BZ
= 1.15*10
5
E
OL
- modul de elasticitate a mat. bielei E
OL
= 2.1*10
5

K=
1
1
24.603
398.725
1.15 10
5

2.1 10
5

+
0.967
Fig.3.C.4 Schema de calcul a piciorului bielei la ntindere

Tensiunile n sectiunea de ncastrare pentru fibra interioar, respectiv exterioar, produse
de fora de ntindere (Fig.2.C.4) se calculeaz cu:

ii
= 2 M
i
6r
m
h
p

h
p
2r
m
h
p
( )
KN
i
+

]
]
]
1
ah
p
=
2 9.109 10
3

6 13 4
4 2 13 4 ( )
0.967 1.429 10
3
+

]
]
]
1
20.5 4
169.974 N/mm
2

ii
= -169.974 N/mm
2

ie
=
2M
i
6r
m
h
p
+
h
p
2r
m0
h
p
+
( )
KN
i
+

]
]
]
1
ah
p
=
2 9.109 10
3

6 13 4 +
4 2 13 4 + ( )
0.967 1.429 10
3
+

]
]
]
1
20.5 4
168.668 N/mm
2

ie
= 168.688 N/mm
2
Solicitarea la compresiune
Fora de compresiune are valoarea maxim cnd presiunea din cilindru are valoarea
maxim:
F
c
=
D
2
4
p
gmax
m
p
r
2
1 +
( )

=
0.0707
2
4
5.262 10
6
0.35 0.0318 607.3
2
1
1
3.5
+
|

.
`

,
1.538 10
4

N
Momentul ncovoietor si fora normal n sectiunea de ncastrare se vor calcula cu:
M
c
=
M
'
( )
o
N
'
( )
o
r
m
1 cos
c
( ) ( ) + F
c
r
m
sin
c
( )
2

sin
c
( )
1

cos
c
( )
|

.
`

M
c
=
1.1 3 13 1 cos 120 ( ) ( ) + 1.538 10
4
13
sin 120 ( )
2
120

sin 120 ( )
1

cos 120 ( )
|

.
`

,
4.428 10
6

M
c
=4.428*10
6

N
c
= N
'
( )
o
cos
c
( ) F
c
sin
c
( )
2

sin
c
( )
1

cos
c
( )
|

.
`

,
+ =
3cos 120 ( ) 1.538 10
4

sin 120 ( )
2
120

sin 120 ( )
1

cos 120 ( )
|

.
`

,
+ 3.406 10
5

N
c
= -3.406*10
5

Valoarea tensiunilor n sectiunea de ncastrare se calculeaz pentru
- fibra interioar
ci
= 2 M
c
6r
m
h
p

h
p
2r
m
h
p
( )
KN
c
+

]
]
]
1
ah
p
=
2 4.428 10
6

6 13 4
4 2 13 4 ( )
0.967 3.406 10
5

( )
+

]
]
]
1
20.5 4
9.483 10
4
N/mm
2
- fibra exterioar:

ce
= 2M
c
6r
m
h
p
+
h
p
2r
m
h
p
+ ( )
KN
c
+

]
]
]
1
ah
p
=
2 4.428 10
6

6 13 4 +
4 2 13 4 + ( )
0.967 3.406 10
5

( )
+

]
]
]
1
20.5 4
6.978 10
4
N/mm
2
Solicitarea datorat presrii bucei
n timpul funcionrii motorului la strngerea de montaj (
m
) se adaug si solicitarea
suplimentar de compresiune
t
datorat dilatrii bucei de bronz. aceast dilatare se
determin cu:

t
=
d
i

BZ

OL
( ) t t
m
( )
[mm] unde:
-d
i
diametrul interior al piciorului bielei [mm]
-
BZ
= 18*10
-6
coeficientul de dilatare a bucei
-
OL
=10*10
-6
coeficientul de dilatare al materialului bielei
- t= 373 ... 423 K temperatura piciorului bielei
- t
m
=293 K temperatura mediului ambiant

t
=
22 18 10
6
10 10
6

( )
410 293 ( ) 0.021
mm
Presiunea datorat strngerii se calculeaz cu:
p
f
=

m

t
+
d
i
d
e
( )
2
d
i
( )
2
+
d
e
( )
2
d
i
( )
2

+
E
OL
d
i
( )
2
d
2
+
d
i
( )
2
d
2

E
BZ
+

]
]
]
]
]
unde: =0.3 coeficientul lui Poisson
Bolul este de tipul flotant, deci
m
=0,
p
f
=
0.021
22
30
2
22
2
+
30
2
22
2

0.3 +
2.1 10
5

22
2
19
2
+
22
2
19
2

0.3
1.15 10
5

+
|

.
`

,
12.83
N/mm
2

Valorile tensiunilor produse de presiunea p
f
sunt:
- n fibra interioar:

i
=p
f
d
e
( )
2
d
i
( )
2
+
d
e
( )
2
d
i
( )
2

N/mm
2




i
=12.83
30
2
22
2
+
30
2
22
2

42.684 N/mm
2

- n fibra exterioar:

e
=p
f
2 d
i
( )
2
d
e
( )
2
d
i
( )
2

=12.83
2 22
2

30
2
22
2

29.854 N/mm
2

Coeficientul de siguran al piciorului bielei se calculeaz n ipoteza unei solicitri de
oboseal dup un ciclu simetric de ntindere-compresiune, pentru fibra exterioar n
sectiunea de ncastrare.
Valorile maxime si minime ale tensiunilor ciclului sunt:

max
=e
ie
+ =29.854 168.668 + 198.522 N/mm
2

min
=
e

ce
=
29.854 6.978 10
4
6.975 10
4

N/mm
2
Amplitudinea
a
si tensiunea medie
m
a ciclului sunt:

a
=

max

min

2
=
198.522 6.975 10
4

( )

2
3.497 10
4

N/mm
2

m
=

max

min
+
2
=
198.522 6.975 10
4

2
3.478 10
4

N/mm
2

n aceste condiii coeficientul de siguran se calculeaz cu:
C=

lt

k


a

m
+
unde:
-
-lt
=340 .....400 [N/mm
2
] pentru otel aliat - rezistenta la oboseal pentru ciclul simetric
de ntindere - compresiune,
-
k
= 1 - coeficient de concentrare,
- = 0.8 ...0.9 - factorul dimensional,
- = 0.12 ...02 - coeficient ce depinde de caracteristicile materialului,
- = 0.7 ...0.8 - coeficientul de calitate a suprafeei.

C=
400
1
0.9 0.8
3.497 10
4
0.2 3.478 10
4

( )
+
9.612 10
3

Deformaia produs piciorului bielei sub aciunea forei de inerie se determin cu:

p
=
8F
jp
r
m
( )
3
90
( )
2
10E
OL
I
unde

I - momentul de inerie al suprafeei seciunii piciorului bielei
I=
D
4
64
1
4

( ) unde =
d
D
=
22
30
0.733
I=
30
4
64
1 0.733 ( ) 1.062 10
4


p
=
8 5.278 10
3
13
3
120 90 ( )
2
10
6
2.1 10
5
1.062 10
4

3.744 10
5
mm
3.C.1.11.2.Calculul corpului bielei
Se adopta profilul de dublu T pentru profilul bielei. Dimensiunile corpului (Fig.2.C.5) se
determin pe baza datelor statistice ale construciilor existente.
Fig.3.C.5 Parametrii constructivi a corpului bielei
Se adopt urmtoarele dimensiuni:
- H II =0.6*d
e
=
0.8 30 24
mm
- H III =1.35*H II=1.35 24 32.4
Se adopt H III = 33 mm
- h
int
=0.666*H
- B=0.75*H
- grosimea peretelui profilului a= 0.167*H
n sectiunea H II= 24 mm
- h
int II
=0.666*H=
0.666 24 15.984
se adopt h
int II
=16 mm
- B=0.75*H=0.75 24 18
se adopt B= 18 mm
- a= 0.167*H=0.167 24 4.008
se adopt a= 4 mm
n sectiunea H III =33 mm
- h
int III
= 0.666*H=
0.666 33 21.978
se adopt h
int III
=22 mm
- B=0.75*H=0.75 33 24.75
se adopt B= 25 mm
- a =0.167*H=0.167 33 5.511
se adopt a= 5.5 mm
Corpul bielei se calculeaz la oboseal, fiind supus la ntindere de fora de inerie maxim a
maselor aflate n micare de translaie, si la compresiune de rezultanta dintre fora maxim
a gazelor si fora de inerie.
Se adopt ca seciune de calcul sectiunea minim aflat sub piciorul bielei - sectiunea
II - II .
Se calculeaz fora F

, care solicit corpul bielei la ntindere cu:

F

=
m
p
r
2
1 +
( )
= 0.35 0.0353 607.3
2
1
1
3.5
+
|

.
`

,
5.859 10
3
N
Tensiunea la ntindere va fi:

i
=
F

A
unde A - aria seciunii de calcul a corpului bielei. A= 208 mm
2

i
=
5.859 10
3

208
28.168
[N/mm
2
]
Fora, care solicit corpul bielei la compresiune, se determin cu relaia:

F
c
=
D
2
4
p
gmax
m
p
r
2
1 +
( )

N
F
c
=
0.0707
2
4
5.262 10
6
0.35 0.0353 607.3
2
1
1
3.5
+
|

.
`

,
1.48 10
4

N
Tensiunea de compresiune este dat de relaia:

c
=
F
c
A
[N/mm
2
]

c
=
1.48 10
4

208
71.154
N/mm
2
Tensiunea de flambaj se calculeaz n dou plane:
- n planul de oscilaie
unde:
-
e
limita de elasticitate
e
=518.155 N/mm
2
- I
x
, I
y
momentele de inerie n planul de oscilaie, respectiv n planul de ncastrare
I
x
= I
y
= (l/l
t
)
2
I
x
= I
y
= 6.75
- l lungimea barei cu capete articulate l=111.4 mm
- l
l
lungimea barei cu capetele ncastrate l/l
l
=2.7 l
l
=42.9 mm


fo
=

e

2
E
l
2
I
x
F
c
N/mm
2

fo
=
518.155

2
2.1 10
5

111.4
2
6.75
1.48 10
4
6.803 10
3
N/mm
2
- n planul de ncastrare

ff
=

e

2
E
l
l
( )
2
I
y
F
c
N/mm
2

ft
=
518.155

2
2.1 10
5

42.9
2
6.75
1.48 10
4
1.009 10
3
N/mm
2

nsumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj se realizeaz tot n dou planuri:
- n planul de oscilaie

to
=
c

fo
+ =
71.154 6.803 10
3
+ 6.874 10
3

N/mm
2
- n planul de ncastrare

ti
=
c

ft
+ =
71.154 1.009 10
3
+ 1.08 10
3

N/mm
2

Tensiunea maxim
max
=
to
= 6.874*10
3
N/mm
2
Tensiunea minim
min
=
c
= 71.154 N/mm
2
Amplitudinea ciclului
a
=

max

min

2
=
6.874 10
3
71.154
2
3.401 10
3

N/mm
2
Tensiunea medie
m
=
max
min
+
2
=
6.874 10
3
71.154 +
2
3.473 10
3

N/mm
2

Coeficientul de siguran va fi
C=

lt

k


a

m
+
=
400
1
0.9 0.8
3.401 10
3
0.20 3.473 10
3
+
0.074
3.C.1.11.3. Calculul capului bielei
Capul bielei este secionat, capacul se separ de partea superioar a capului dup un
plan normal pe axa bielei. Soluia permite trecerea capului bielei la montaj prin
cilindru.
La capacul bielei se prevd nervuri de rigidizare si un exces de material pentru ajustarea
masei bielei.
Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton.
Capul bielei se racordeaz cu raze mari la corpul bielei, ceea ce face nensemnat
solicitarea de compresiune a acestuia.
Solicitarea de ntindere se transmite numai capacului si este determinat de fora de
inerie a pieselor aflate n micare de translaie si de fora centrifug a masei bielei care
efectueaz micarea de rotaie, mai puin masa capacului bielei.
F

=
r
2
m
p
m
1b
+ ( ) 1 +
( )
m
2b
m
cb
( ) +

]
]
[N]
F
i
= 0.032 607.3
2
0.62 0.27 + ( ) 1
1
3.5
+
|

.
`

,
0.711 0.204 ( ) +

]
]
]
1.949 10
4
N
Se adopt urmtoarele dimensiuni pentru fusul maneton:
- diametrul fusului maneton d
m
= 42 mm
- lungimea fusului maneton l
m
= 22 mm
Dimensiunile capului bielei
B = 18 mm
diametrul exterior a capului bielei 70 mm
diametrul interior a capului bielei 46 mm
distanta dintre uruburile bielei l
s
= 58 mm
Dimensiunile cuzinetului
diametrul exterior d
e
= 46 mm
diametrul interior d
i
= 42 mm
grosimea peretelui g= 2 mm
limea cuzinetului 18 mm
Calculul tensiunilor se realizeaz pe baza urmtoarelor ipoteze:
- capul bielei este o bar curb continu,
- sectiunea cea mai solicitat este sectiunea de ncastrare,
- capacul bielei are sectiunea constant cu un diametru mediu egal cu distanta dintre
axele uruburilor,
- fora de ntindere este distribuit pe jumtatea inferioar a capacului dup o lege
sinusoidal,
- cuzinetul se deformeaz mpreun cu capacul si preia o parte din tensiuni,
proporional cu momentul de inerie al seciunii transversale.
Tensiunea din fibra interioar n seciunea de calcul este dat de relaia:
=

i
0.23d
c
1
I
cuz
I
cp
+
|

.
`

,
W
cp
0.4
A
cp
A
cuz
+
+

]
]
]
]
[N/mm
2
] unde
- I
cp
, I
cuz
momentele de inerie ale capacului si a cuzinetului,
I
cuz
=67070.6
I
cp
= 958992.6
- A
cp
, A
cuz
ariile seciunilor capacului si a cuzinetului , A
cuz
=276.46,
A
sec cuz
=2/3*A
cuz
= 184.30 mm
2
; A
cp
=2200, A
sec cp
= 1466.6 mm
2
- W
cp
modulul de rezistent la ncovoiere al seciunii capacului
W
cp
= 18266.53

=
1.949 10
4

0.23 70
1
67070.6
958992.6
+
|

.
`

,
18266.53
0.4
1466.6 184.3 +
+

]
]
]
]
20.778
N/mm
2
Rezistenta maxim admisibil este de 150 N/mm
2
Se calculeaz coeficientul de siguran, solicitarea desfurndu-se dup un ciclu
pulstor:
C=2

lt

max
1 +
( )
=
2
180
20.778 1 0.9 + ( )
9.119
Deformaia maxim se determin cu ecuaia:

c
=
0.0024F
i
l
3
E I
cp
I
cuz
+ ( )
[mm]

c
=
0.0024 1.949 10
4
111.4
3

2.1 10
5
67070.6 958992.6 + ( )
3.001 10
4
mm


3.C.1.11.4. Calculul uruburilor de biel
Pentru prinderea capacului bielei se utilizeaz dou uruburi, din partea capacului spre
partea bielei.
uruburile de biel sunt solicitate de fora de strngere iniial F
sp
si de fora de inerie a
maselor n micare de translaie si a maselor n micare de rotaie care se afl deasupra
planului de separare dintre corp si capac.
Dac biela are 2 uruburi, atunci fora de inerie care solicit un urub este
F
1
=
F

2
=
1.949 10
4

2
9.745 10
3

N
Pentru a asigura strngerea necesar cuzineilor, fora de strngere iniial a urubului
trebuie s fie mai mare dect fora de inerie care revine unui urub:
F
sp
=2F
1
=
2 9.745 10
3
1.949 10
4

N
n timpul funcionrii, asupra urubului de biel acioneaz fora:
F
s
=
F
sp
F
1
+
unde constant care tine de seama de elasticitatea sistemului
= 0.2
F
s
=
1.949 10
4
0.2 9.745 10
3
+ 2.144 10
4

N
innd seama de forele care solicit uruburile de biel, acestea se dimensioneaz
innd seama de solicitarea la ntindere si se verific la oboseal.
Diametrul fundului filetului se determin cu relaia:
d
s
=
c
c
4

c
1
c
2
F
s

c
[mm] unde :
c
c
= 1.5 coeficient de siguran,
c
1
= 1.3 factor pentru solicit[rile suplimentare de torsiune care apar la strngerea piuliei,
c
2
=1.2 factor care tine seama de curgerea materialului n zona filetat,

c
= 600 ...... 1400 N/mm
2
limita de curgere a materialului urubului.
d
s
=
1.5
4

1.3
1.2
2.144 10
4

900
7.021
mm
Se adopt d
s
= 7.1 mm
Diametrul prii nefiletate se determin cu:
d
'
s
= c
c
4

F
s

c
[mm]
d
'
s
=
1.5
4

2.144 10
4

900
6.745
mm
Se adopt d
'
s
= 6.8 mm
Verificarea la oboseal se face considernd c ciclul de solicitare este ondulant pozitiv
sau pulsator.
Tensiunile maxime si minime se calculeaz cu relaiile:

max
=
F
s
A
s
; '
max
=
F
s
A
s
( )
'
;

min
=
F
s
A
s
; '
min
=
F
A
s
( )
'
unde:
- A
s
- aria seciunii urubului de biel n sectiunea filetat,
- A'
s
- aria seciunii urubului de biel n partea nefiletat.
A
s
=39.592 mm
2
A
'
s
= 36.317 mm
2

max
=
2.144 10
4

39.592
541.524
N/mm
2
'
max
=
2.144 10
4

36.137
593.298
N/mm
2

min
=
1.949 10
4

39.592
492.271
N/mm
2
'
min
=
1.949 10
4

36.137
539.336
N/mm
2
Coeficientul de siguran se determin cu relaia:
C=

l

k


a

m
+
unde:

a
=

max

min

2
;
m
=
max
min
+
2
,

-l
= 300 ...... 700 N/mm
2

k
= 4 ....... 5.5
= 0.8 ...... 1.0
= 1.0 ..... 1.5

a
=
541.524 492.271
2
24.626 N/mm
2

m
=
541.524 492.271 +
2
516.898 N/mm
2
C =
450
5
08 1
24.626 516.898 0.2 +
3.789
Valoarea coeficientului de siguran trebuie s se ncadreze ntre valorile 2,5 .... 4,0 .



3.C.1.12. Calculul segmenilor
Se adopt trei segmenti:
- doi segmeni de compresie,
- un segment de ungere.
Ca material se va utiliza fonta cenuie cu grafit lameral. Primul segment, segmentul de foc
va fi acoperit cu un strat de crom, care mrete rezistenta la uzur.
Grosimea axial a segmenilor: b
1
= 1.5 mm
b
2
= 2 mm
b
ungere
=4 mm
Jocul pe flancurile segmentului J
a
=h
c
-b
J
a1
= 0.05 mm
J
a2
= 0.03 mm
J
a3
= 0.03mm
Jocul radial al segmentului J
r
= 1/2*(d
is
-d
ic
)
J
r1
= 0.8 mm

J
r2
= 0.8 mm
J
r3
= 1 mm
nlimea canalului de segment h
c
=b+J
a
diametrul canalului de segment d
1c
diametrul interior al segmentului d
1s

grosimea radial a segmentului t

dimensiunea radial a canalului t
c

raza fundului canalului R
jocul piston cilindru J
p

Pentru stabilirea formei segmentului n stare liber (Fig.2.C.6), se pleac de la
acceptarea unei epure de presiune variabil. Curba de repartiie a presiunii dezvoltate de
elasticitatea proprie a segmentului se exprim printr-o serie trigonometric, din care se
obine expresia pentru curba de repartiie a presiunii:
p
e
)=
1 0.42cos 2
( )
+ 0.18cos 3
( )

( )
p
e
(60)=
1 0.24cos 2 60 ( ) + 0.18cos 3 60 ( ) ( ) 1.303
MPa
Fig.3.C.6. Construcia segmenilor
Calcului grosimii radiale a segmentului
Grosimea axial a segmentului se determin din condiiile de evacuare a cldurii din
piston si de a limita pulsaiile
b=
Dp
2
k
p
gmax
100
1

a
[mm]
unde: k= 0.08 constant

a
tensiunea admisibil (55 ...65 N/mm
2
)
b=
70.6
2
0.08
5.262 10
2

100
1
65
2.841
mm
Se adopt b= 3 mm
Grosimea radial se calculeaz din formula lui Navier:
=
M
max
W
10
6
[N/mm
2
] unde
M
max
- momentul ncovoietor maxim al segmentului [N/m]
W - modulul de rezistent al seciunii [m
2
]
Fig. 3.C.7. Schema de calcul a momentului ncovoietor
Momentul maxim (Fig.2.C.7) se calculeaz pentru y=0
M
max
=
SEI 2
2
n
i
1
i 1 +
p
i
i
2
1
( )
p
e

]
]
]
]
R
0
( )
2
3
2
n
i
1 ( )
i 1 +
p
i
i
2
1
( )
p
e

]
]
]
]


R
o
=
D
1
2
t
2

=
t
2
D
l
t
1
|

.
`

,
=
7.2
2
70.6
7.2
1
|

.
`

,
31.7
M
max
=
63.63 1.3 10
5
5.4 2
2
180
i
1 ( )
i 1 +
0.374
i
2
1
( )
1.303

]
]
]
]

]
]
]
]
+

]
]
]
]
31.7
2
3
2
180
i
1
i 1 +
0.374
i
2
1
( )
1.303

]
]
]
]
8.49 10
3
N/m
2

W=
t b
2
6
din formula lui Navier rezult t= 8.6 mm
se adopt t = 7 mm
Calculul presiunii medii elastice p
e
, n raport cu condiiile de funcionare se face cu:
p
e
=
0.424E
S
D
l
D
l
t
1
|

.
`

,
3
1
3
2
180
i
1
i 1 +
p
i
i
2
1
( )
p
e

p
e
=
0.424 1.3 10
5

63.63
70.6
70.6
7
1
|

.
`

,
3
1
3
2
180
i
1
i 1 +
0.374
i
2
1
( )
1.303

20.61
N/mm
2

Se calculeaz raportul D
l
/t cu relaia

D
l
t
=
0.816
65
1.303
1
2
2
180
i
1 ( )
i 1 +
0.374
i
2
1
( )
1.303

+
4.15
Calculul tensiunilor n segment la montaj
Pentru montajul segmentului pe piston este necesar ca prin intermediul unui dispozitiv
capetele acestuia s fie desfcute att ct este necesar pentru a mbrca pistonul. Prin
deschiderea segmentului apar tensiuni care au valoarea maxim n sectiunea opus forei.
tensiunea maxim se determin cu:

i max
=
1
m
2E

1
S
t

.
`

,
D
t
1
|

.
`

,
2
1
3
2
180
i
1
i 1 +
p
i
i
2
1
( )
p
e

unde: m= 1.57

imax
=
1
1.57
2 1.3 10
5

1
63.63
7

70.7
7
1
|

.
`

,
2
1
3
2
180
i
1
i 1 +
0.287
i
2
1
( )
20.61

1.711 10
3

N/mm
2

Calculul fantei segmentului
s
0
=
D
s
ts t
0
( )
c
t
c
t
0
( )

]
]
s
c
+
1
s
t
s
t
0
( ) +
unde:
s
c
=0.0025*D=
0.0025 70.7 0.177
s
o
=
70.7 13 10
6
530 293 ( ) 12 10
6
439 293 ( )

]
]
0.177 +
1 13 10
6
530 293 ( ) +
0.471
s
0
= 0.471 mm
3.C.1.13. Calculul arborelui cotit
Se adopt urmtoarele dimensiuni caracteristice (Fig.2.C.8) pentru arborele cotit:
- lungimea cotului l= 1.09*D
1
=
1.09 83.2 90.688
Se adopt l= 91 mm
- diametrul fusului palier d
p
= 0.7*D=
0.7 70.7 49.49
Se adopt d
p
= 50 mm
- lungimea fusului palier l
p
=0.5*d
p
=
0.5 50 25
Se adopt l
p
= 25 mm
- diametrul fusului maneton d
m
= 0.59*D=
0.59 70.7 41.713
Se adopt d
m
= 42 mm
- lungimea fusului maneton l
m
=0.47*d
m
=
0.47 46 21.62
Se adopt l
m
= 22 mm
- diametrul interior d
mi
=0.6*d
m
=
0.60 46 27.6
Se adopt d
mi
= 22 mm
- grosimea braului h=0.45*d
m
=
0.45 42 18.9
Se adopt h= 21,5 mm
- limea braului b= 1.5*46=1.5 46 69
Se adopt b= 70 mm
- raza de racordare - 0.08*d
m
=
0.06 46 2.76
Se adopt ca raz de racordare 2,8 mm
- raza manivelei r = 31.815 mm

lM
S
d
L
d
M
r
Fig. 3.C.8 Dimensiunile caracteristice a arborelui motor
Verificarea fusurilor la presiune si nclzire
Pentru a preveni expulzarea peliculei de ulei dintre fusuri si cuzinei trebuie s se limiteze
presiunea maxim pe fusuri.
Presiunea convenional maxim se calculeaz cu:
p
m max
=
R
mmax
dmlm
:=
12346
46 25
10.736 MPa
p
p max
=
R
pmax
d
p
l
p
=
8025.8
50 25
6.421 MPa

unde:
R
m max
, R
p max
sunt forele maxime care ncarc fusurile manetoane si paliere,
valorile lor sau determinat din diagramele polare desfurate.
Presiunea medie convenional pe fusurile manetoane si paliere se determin cu:
p
m
=
R
m
d
m
l
m
=
7752.5
46 25
6.741 MPa
p
p
=
R
p
d
p
l
p
=
4225.68
50 25
3.381 MPa
Ambele valori se ncadreaz n valorile admisibile ale presiunilor pe fusurile arborelui cotit.
Verificarea fusului la nclzire se face cu un calcul simplificat, prin care se determin
coeficientul de uzur.
K
m
=
p
m

3
=
p
m

d
m
n
60
|

.
`

,
3
unde:
- viteza relativ dintre fus si cuzinet din mers, n m/s
coeficientul de conectare a vitezei relative
K
p
=
p
p

3
=
p
p

d
p
n
60
|

.
`

,
3
K
m
=
6.741 1.037
0.046 5800
60
|

.
`

,
3
143.155
K
p
=
3.381 1.037
0.05 5800
60
|

.
`

,
3
114.891
Verificarea la oboseal
Calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de ncrcare si deformare care
consider arborele cotit ca o grind discontinu, alctuite dintr-un numr de pri egal cu
numrul coturilor.
Fiecare cot reprezint o grind simplu rezemat n dou reazeme, reazemele sunt rigide
si coaxiale. Momentele ncovoietoare n reazeme se neglijeaz, n reazemul din stnga
acioneaz un moment de torsiune M
pj
egal cu suma momentelor coturilor care preced
cotul de calcul, iar la reazemul din dreapta acioneaz momentul M
p(j-1) .

Fusul palier este solicitat la torsiune si ncovoiere dup un ciclu asimetric. Momentele de
ncovoiere au valori mici si nu se mai verific. Fusurile paliere dinspre partea anterioar a
arborelui cotit sunt solicitate la momente de rsucire mai mici dect acelea care acioneaz
n fusurile dinspre partea posterioar a arborelui si mai ales n fusul final, deoarece n
aceasta se nsumeaz momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie
dezvoltat pentru fiecare fus n parte,ceea ce implic nsumarea momentelor de torsiune.
Momentele de intrare si de ieire pentru fiecare cot sunt:
M
pj
=
n
j
i
T
j
r

M
p j-1
=M
pj
T
j
r + =
n
j 1
i
T
j
r

La nsumarea momentelor de torsiune trebuie s se in seama de ordinea de aprindere,

iar valoarea momentului de torsiune pe fiecare fus se determin tabelar. Din tabel se
determin valorile maxime si minime ale fiecrui fus, dup care se determin tensiunile
maxime si minime.
Amplitudinea si valoarea tensiunilor medii se calculeaz cu relaiile:

pa
=

pmax

p
min
2
;
pm
=

pmax

pmin
+
2
Ultimul pas este calculul coeficientului de siguran.
Calculul fusului maneton
Fusul maneton este solicitat la ncovoiere si torsiune. Calculul se efectueaz pentru un cot
care se sprijin pe dou reazeme si este ncrcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea
momentelor maxime ale acestor solicitri nu coincide n timp, coeficientul de siguran se
determin separat pentru ncovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguran.
Reaciunile din reazeme se determin din condiiile de echilibru ale forelor si momentelor.
Forele ce acioneaz asupra fusului trebuiesc descompuse dup dou direcii: una n
planul cotului, cealalt tangenial la fusul maneton.
Calculul braului arborelui cotit
Braul arborelui cotit este solicitat de sarcini variabile de ntindere, compresiune, ncovoiere
si torsiune. Coeficienii de siguran pentru aceste solicitri se determin n mijlocul laturii
mari a seciunii tangente fusului palier, unde apar cele mai mari eforturi unitare.
n planul cotului ia natere o solicitare compus de ncovoiere de momentul M
iz
= B
z
*a si
compresiune produs de reaciunea B
z

.Tensiunea total are expresia:
=
M
iZ
W
br
B
z
A
br
+ =
B
Z
6a
bh
2
1
bh
+
|

.
`

,

n funcie de valorile extreme ale reaciunii B
Z
, se calculeaz tensiunile normale de
ncovoiere si compresiune maxime si minime:

max
=
B
Zmax
6a
bh
2
1
bh
+
|

.
`

,
;
min
=
B
Zmin
6a
bh
2
1
bh
+
|

.
`

,
Coeficientul de siguran la ncovoiere se determin cu relaia:
C

m
+
unde:

= 1.00 ...1.15
=0.1 ........0.2

k
/ se adopt.
Braul arborelui cotit este supus la solicitarea de torsiune dat de momentul M
T=
=B
T
*a,
care determin tensiunea tangenial.

M
T
kbh
2
unde coeficientul k se adopt n funcie de raportul b/h.
Pentru valorile extreme ale momentului de torsiune se calculeaz tensiunile tangeniale
maxime si minime

max
=
0.5aT
max
kbh
2
;
min
=
0.5aT
min
kbh
2
Coeficientul de siguran la solicitarea de torsiune se determin cu relaia:
C

=

1

m
+
unde se adopt valorile coeficienilor de siguran

kt
/
t
= 0.1 ;
t
=1.00 ...1.15 .
Coeficientul global de siguran pentru bra este calculat cu ecuaia:
C
br
=
C

C
r
C

( )
2
C
r
( )
2
+
cu o valoare admisibil C
br
= 2 ....3 (MAS)