MEDICINĂ INTERNĂ I Cursul nr 1

NOTIUNI DE ANATOMIE

Aparatul respirator este alcatuit din:

- 2 plamani care la randul lor sunt formati din: - lobi
- segmente
- lobuli
- acini
- alveole
- caile aeriene: - trahee
- bronhii
- bronhiole
- canale alveolare
Plamanul drept are 3 lobi,
iar cel stang 2 (in stanga se afla inima).
Lobii sunt despartiti prin scizuri.
Legatura intre plamani si peretele toracic se realizeaza prin pleura (parietală in contact intim cu
peretele toracic si
viscerală care acopere
plamanii).
Intre cele 2 foite pleurale se afla cavitatea pleurala.
Aerul patrunde prin nas- faringe- laringe- trahee (care la nivelul T4 se bifurca) – bronhii (locul
de patrundere a bronhiilor in plamani se numeste hil) . ultimele ramificatii ale bronhiilor se
termina la nivelul acinului (un conglomerat de alveole).
Alveola elementul functional respirator este unitatea cea mai mica de parenchim unde au loc
schimburile respiratorii.
Sistemul vascular al plamanilor este format din: - retea nutritiva (arterele bronsice)
- retea functionala (provine din arterele
pulmonare)
La nivelul ultimelor ramuri ale arterelor pulmonare – caplilarele pulmonare- au loc schimburile
gazoase.

NOTIUNI DE SEMIOLOGIE.

Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator

Principalele tulburari provocate de o afectiune pulmonara sunt: dispneea,
durerea toracica,
tusea,
expectoratia
hemoptizia,
sughitul,
tulburarile vocii..
Dispneea- dificultatea de a respira.
Respiratia dispneica este constienta, voluntara (spre deosebire de cea normala care
este involuntara).
 Dupa circumstantele de aparitie : - dispneea permanenta (in insuficienta cardiaca
avansata, pneumothorax)
- dispneea de efort (insuficienta cardiaca)
- dispneea de decubit (bolnavul nu poate respira din
pozitia culcat)
- dispneea paroxistica (astm bronsic, insuficienta
ventriculara stanga-IVS (astm cardiac si
edem pulmonar acut- EPA .
 In IVS grava, bolnavul respira in pozitia sezanda pe
marginea patului - ortopnee
 Dupa ritmul respirator se deosebesc - bradipneea – ritm rar (in procese obstructive ale
cailor respiratorii, astm bronsic)
- tahipneea (polipneea) – cresterea frecventei
miscarilor respiratorii >40/ min. (in boli
pleuro pulmonare si cardio vasculare)
 Dupa timpul respiratiei care este tulburat: - dispnee inspiratorie (ex. corp strain in
laringe)
- dispneea expiratorie (in astm bronsic emfizem
pulmonar)
- dispneea mixta (in pneumoniile masive, pleurezii cu
lichid mult)
În dispneea respiratorie (pulmonara): - debut mai progresiv dect în cea cardiacă
- semne evidente de boala
- testele functionale pulmonare: bolile pulmonare produc
rar dispnee daca
testele de boala obstructiva (VEMS, VEMS/CV) sau
restrictiva (CPT-capacitate pulmonara totala) nu sunt
scazute (<80%)

Durerea toracica se datoreaza afectarii structurilor vecine (tesutul pulmonar e insensibil).

Nu orice durere poate exprima o boala respiratorie.
Pot fi: - dureri pleurale (in pleurezie, pneumotorax spontan)
- parenchimatoase pulmonare (pneumonie)
- parietale (fracturi costale cancer sau tuberculoza pulmonara).
Unele caractere particulare ale durerii pot da informatii pretioase.
Durerea vie care imobilizeaza toracele opreste respiratia poate sugera un pneumothorax spontan.
Junghiul toracic – durere vie, superficiala, exagerata de tuse si respiratia profunda, se intalneste
in pleurezii, pneumonii, etc.

Cianoza - simptom foarte important evidentiat prin inspectie.

Este centrala (ex. disfunctie pulonara) si
periferica (expunere la frig, obstructie venoasa sau arteriala).

Tusea - este un act reflex sau

voluntar care are ca rezultat expulzarea a aerului sau a corpurilor straine din
caile respiratorii.
Poate fi: - tuse uscata, fara expectoratie (faza initiala a bronsitelor acute sau tuberculozei
pulmonare)
 - umeda , urmata de expectoratie.
Alte tipuri de tuse: - cvintoasa
- bitonală (in doua tonuri)
- lătrătoare (zgomotoasa)
- surdă (ragusita, voalata)
- emetizantă (urmată de vărsături alimentare).
Asistenta medicala trebuie să știe să interpreteze tusea și să o liniștească.
In cazul tusei de iritație ii recomanda bolnavului sa evite fumatul,
sa tuseasca cu batista la gura,
sa inspire pe gura.,
sa aseze bolnavul in pozitia care îi permite
expectoratia.
Rolul asistentei: - educatia bolnavului cum sa expectoreze,
cum să foloseasca scuipatorle
- sa steargă cu tampoane montate pe pense sputa adunată pe gura si dintii
bolnavului
- sa măsoare sputa adunată (in pahare gradate)
- dezinfectarea scuipatorilor

Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile respiratorii.
Prin expectoratie se intelege atat actul de expulzie
cat si sputa.
Are mare valoare din punct de vedere diagnostic.
Se observă:
- cantitatea (50- pana la 300-400 ml/24 ore)
- aspectul (sputa mucoasa este vâscoasă aderentă si aerată.
Sputa purulentă este cremoasă, alcatuită exclusiv din puroi.
Sputa muco purulenta este netransparenta , galbena verzuie.
Sputa sero-muco-purulenta – se deosebeste de precedent prin adaosul de serozitate),
- culoarea ( rosie gelatinoasa in cancerul bronho pulmonar,
negricioasa in infarctul pulmonar
ruginie în pneumonie) și
- mirosul - fetid in abcesul pulmonar și
- putrid, respingator in gangrena pulmonară).

Hemoptizia – eliminarea pe gura a unei cantități de sânge ce provine din căile respiratorii
inferioare.

Epistaxisul – cand sângele provine de la nivelul rinofarinfelui

(Gingivoragia- cand sangele provine de la nivelul gingiilor.
Hematemeza – de la nivelul stomacului. Acest sange trebuie eliminat.)
Tulburarile vocii apar sub forma de : - voce ragusita, stinsa – in laringita acuta sau cronica
- voce nazonată – astuparea foselor nazale
- voce bitonală – prin leziuni la nivelul nervului recurent
stang.
Sughitul contractia diafragmului prin iritarea nervului frenic.
Se tratează empiric: gargara prelungită
lovitura neasteptată pe spatele bolnavului,
sugerea unei bucati de zahar sau gheată,
oprirea respiratiei,
presiune pe globii oculari).
Semne fizice.
 Inspectia – informatii asupra cutiei toracice si asupra miscarilor respiratorii.
Cutia toracica – poate prezenta - modificari la nivelul tegumentelor (herpes Zoster)
- deformari : - torace emfizemtos (boltit uniform, orizontalizarea
coastelor
- rahitic – stern proeminent, coaste turtite lateral
- alte deformari intereseaza coloana vertebrala
torace cifotic (diamentrul antero posterior marit),
lordotic (acelasi diametru micsorat),
scoliotic (cu exagerarea curburii laterale ) si
combinatii ale acestora ( cifo- lordotic, cifo-
scoliotic.)
 Palparea – da informatii asupra - ritmului respirator (se aseaza palma pe pe regiunea
sternala, aceasta fiind ridicata cu fiecare respiratie. Adultul are 16-18 respiratii/min.
- asupra transmiterii vibratiilor vocale . Se aplica palma
pe fiecare hemitorace succesiv, indicand bolnavului sa
spuna 33.
Amplificarea vibratiilor - sugereaza o condensare a parenchimului pulmonar – ex. pneumonii
Scaderea sau absenta vibratiilor- arata interpunerea unei mase de lichid sau gaze ( ex. pleurezii,
pneumothorax).
 Percutia – lovirea peretilor toracelui cu degetul mijlociu de la o mana peste degetul de la
cealalta mana de 2-3 ori consecutiv, egal, ritmic. Se pot deosebi:
- matitate – scaderea sonoritatii ( in condensari pulmonare-
pneumonii
- hipersonoritate sau timpanism- in pneumothorax, emfizem
pulmonar
 Auscultatia – interpretarea diferitelor zgomote produse în cavitatea toracică în timpul
respiratiei, tusei, vorbirii.
Murmurul vezicular - diminuare- in pneumonie, pneumothorax
- exagerare – in procese patologice care maresc frecventa miscarilor
 respiratorii
Suflurile- sunt zgomote respiratorii cu caracere particulare care inlocuiesc zgomotul
respirator normal
Ralurile – sunt zgomote patologice ce iau nastere in alveole sau bronhii si se modifica
prin respiratie sau tuse.
Pot fi: - raluri umede- crepitante si subcrepitante
- uscate – romflante si sibilante
Frecaturile pleurale- sunt zgomote patologice ce iau nastere intre cele 2 foite pleurale
cand sunt inflamate (in pleurite, pleurezii)

BRONSITE

BRONSITA ACUTA
Definiție– inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesand de obicei bronhiile mari si mijlocii si
frecvent traheea (traheobronsita).
Poate fi provocata de: - factori infectiosi- virusuri, bacterii, pneumococci, stafilococi,etc.
- factori alergici
- inhalarea unor substante iritante
Cele mai importante cauze: frigul,
umezeala,
fumul,
praful,
excesul de tutun.
Anatomo-patologic: - edem si hiperemie a mucoasei, cu secretie mucoasa sau mucopurulenta.
Simptome: - 3 faze: - catar rinofaringian- 1-3 zile (subfebrilitate, nas infundat, jena la deglutitie
- faza de cruditate (uscata) cu tuse seaca, dureri sternale
- faza productivă cu tuse cu expectoratie si raluri difuze
Tratament: - combaterea focarelor septice
- combaterea componentei alergice
- antibiotice in formele severe
- calmante ale tusei, expectorante
- antipiretice
- dezinfectante nazofaringiene

Bronsita cronica
Definitie. Sindrom caracterizat print tuse insotită de cresterea secretiilor bronsice (cel putin 3
luni pe an 2 ani la rand), fără să fie cauzată de o boală specifică.
Împreună cu astmul bronsic si emfizemul pulmonar, afectiunea este cuprinsa in tabloul de
bronhopneumopatie cronica obstructiva nespecifica (B.P.O.C.).
Apare mai frecvent la barbați. Afectează bronhiile mici.
Cauze: - factori iritanti; tabagism, alcoolism
- infectia: streptococ, stafilococ
- alergia- sensibilizare la pneumoalergeni sau alergeni microbieni
Anatomie patologica – atrofia sau hipertrofia mucoasei, edem, hiperemie, hipersecretie
Simptome: - tusea însotită de expectorație (de obicei mucopurulentă)
- dispneea – creste progresiv
- cianoza – apare tardiv
La auscultație- raluri romflante si sibilante
Explorarea functionala- disfunctie ventilatorie (scade V.E.M.S.)
- Emfizem pulmonar obstructiv
- Dilatarea bronhiilor
- Insuficienta respiratorie (I.R.)
- Cord pulmonar cronic
Forme clinice:- tipul obstructiv (scade debitul respirator)
- tipul restrictiv (scade capacitatea pulmonara totala)
Prognostic - rezervat
Tratament – propaganda anti- fumat
- evitarea atmosferei poluate, expunerii la noxe respiratorii
- chimioprofilaxia bronsitelor sezoniere
- aerosolo-terapia (inhalo-terapia)
- beta-adrenergice – orciprenalina (Alupent)
- anticolinergice – sunt bronhodilatatoare
- derivati de xantina, teofilina, aminofilina
Alte metode si droguri folosite in tratament: - corticoterapia,
dezobstruarea bronsică,
ventilatia mecanică,
hidratarea bolnavului,
kineziterapia (gimnastica respiratorie),
cura balneară,
hiposensibilizare specifică.