PROIECT

Rezoluţia
Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice
“Creşterea economică în condiţiile globalizării”,
ediţia a VII-a, 18-19 Octombrie, 2012

Ediţia a VII-a a Conferinţei Internaţionale ştiinţifico-practice „Creşterea economică

în condiţiile globalizării” a întrunit, pentru discuţii şi dezbateri ştiinţifice, circa 150 de cercetători
naţionali şi străini din mai multe ţări: Ungaria, Serbia, Franţa, Rusia, România, Ucraina, Belarus,
Azerbaidjan, SUA, reprezentanţi ai administraţiei publice şi ai mediului de afaceri . În cadrul
lucrărilor Conferinţei au fost abordate subiecte ce se referă la probleme majore din economia
naţională şi cea mondială, cum ar fi:politici economice, financiare şi sociale, evoluţia procesele
inovaţionale, iar drept rezultat au fost identificate măsurirelevante de lichidare a distorsiunilor
existente.
Cele peste 100 rapoarte discutate în secţiunile specializate au tratat subiecte ştiinţifice
majore şi variate cu referire la:
 Creşterea economică în condiţii de criză: deficienţe, aspecte specifice şi practici
relevante, modelarea dezvoltării economice bazate pe cercetare-dezvoltare;
 Crearea şi eficientizarea unor mecanisme şi instrumente de stimulare a activităţii
inovaţionale, ţinând cont de rolul important pe care l-ar putea juca sectorului privat în
sfera de cercetare-dezvoltare;
 Dezvoltarea business-ului, inclusiv marcarea rolului parteneriatelor public-private şi altor
tipuri de asociaţii în vederea promovării şi eficientizării activităţii economice a acestora;
 Competitivitatea agriculturii pe plan naţional şi internaţional, politicile şi instrumentele
de dezvoltare rurală în contextul euro-regiunilor şi practicii mondiale;
 Problemele naţionale şi experienţa altor ţări privind securitatea financiară a statului;
 Managementul finanţelor publice în cadrul realizării politicilor economice ale statului;
 Dezvoltarea inovaţională a pieţei financiare prin prisma practicii naţionale şi a
experienţei mondiale;
 Impactul politicilor socio-economice asupra nivelului de trai al populaţiei;
 Viziunile şi practicile relevante privind oportunităţile de dezvoltare a pieţei muncii.
În contextul direcţiilor abordate participanţii la discuţii şi dezbateri, în demersurile ştiinţifice,
s-au axat pe următoarele subiecte:

1
1. În Programul de activitate al Guvernului R. Moldova pentru anii 2011-2014, una din
priorităţile majore stabilite este asigurarea unei creşteri economice durabile, robuste, organice,
echilibrate şi calitative prin schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării de la o economie bazată
pe consum la o economie bazată pe investiţii, inovaţii şi competitivitate.

2. În secolul XXI factorul principal al dezvoltării a devenit nu acumularea bunurilor materiale, ci

a cunoştinţelor, experienţei şi abilităţilor oamenilor.

3. În economia bazată pe cunoaştere, educaţia devine un proces de producţie pedagogico-

educativ, transformându-se în una dintre determinantele valorificării resurselor economice
naţionale. Impactul economic al fenomenului educaţional se realizează prin prisma capitalului
uman.

4. Sunt necesare eforturi de integrare în spaţiul European de Cercetare şi orientarea sistemului de

cercetare-dezvoltare spre necesităţile sociale şi economice ale ţării.

5. Efectul negativ al exodului de intelect din R. Moldova se manifestă prin constrângerea

dezvoltării social-economice.

6. Cauzele principale a prezenţei insuficiente a produselor moldoveneştipe pieţele externe sunt:

competitivitatea redusă a bunurilor autohtone, barierele tehnice şi administrative.

7. Fundamentarea deciziilor publice trebuie să fie susţinută de o bază informaţională robustă ce

necesită, în primul rând, o pregătire profesională a personalului cu atribuţii în domeniul evaluării
politicilor publice.

8. Modelelespaţiale reprezintă este o metodă actuală în tehnicile de evaluare econometrică a

indicatorilor economici.

9. Valorificarea potenţialului sectorului agroalimentar din România, Republica Moldova şi

Ucraina poate avea ca rezultat accelerarea ritmurilor de dezvoltare a economiei rurale şi
reducerea nivelului de sărăcie în spaţiul rural.

10. Sectorul agroalimentar este caracterizat prin legături slabe între producerea agricolă
primară, industria de procesare şi sectorul de comerţ.

11. Sunt necesare schimbări sub aspect investiţional cu scopul modernizării proceselor
tehnologice în agricultură şi industria agroalimentară.

12. Capacitatea de absorbţie a fondurilor de investiţii depinde, în mare măsură, de experienţa

anterioară în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea proiectelor, precum şi de existenţa
unor lideri locali.

13. Estimarea indicatorilor de creştere inovaţională, trebuie să fie bazată pe aplicarea şi

analiza activităţii inovaţionale prin intermediul sistemului de indicatori relevanţi la etapa
actuală, inclusiv prin estimarea riscurilor inovaţionale;

14. Utilizarea metodelor şi modelelor de analiză matematico-statistice la analiza dezvoltării

demo-socio-economică, inclusiv formarea şi apariţia tehnologiei de Foresight în dezvoltarea
economiei bazate pe cunoaştere, va contribui la estimarea adecvată a nivelului de utilizare

2
eficientă a forţei de muncă, a calităţii vieţii şi sărăciei subiective, precum şi la evaluarea
impactului de îmbătrânire demografică a populaţiei ţării.

În scopul soluţionării problemelor evidenţiate în cadrul discuţiilor au fost înaintate un

şir de propuneri, realizarea cărora va contribui la ameliorarea situaţiei actuale în economia
naţională, şi anume:

1. Au fost fundamentate şi formulate patru principii conceptual-metodologice de bază ale

elaborării unei noi paradigme a creşterii economice calitative şi identificaţi principalii ei factori.

2. Structura şi priorităţile bogăţiei naţionale trebuie orientate spre capitalul uman. Trebuie de
investit în institutele sociale care creează un cetăţean creativ şi responsabil.

3. Examinarea poziţiei şi locului polilor de competitivitate şi amendarea politicilor în domeniu

referitoare la polii de competitivitate şi acele de dezvoltare.

4. Au fost identificate particularităţile dezvoltării economice a ÎMM-lor în R. Moldova în

condiţiile globalizării şi propuse zece recomandări în scopul eficientizării activităţii lor.

5. E nevoie de a promova parteneriatul social al întreprinderilor, necesităţile şi beneficiile

acestuia în societate, de a stimula şi oferi prin lege preferinţe întreprinderilor social responsabile.

6. Au fost identificate mai multe probleme ale antreprenoriatului inovaţional în R. Moldova şi

propuse cinci recomandări în scopul soluţionării acestora.

7. Este necesară convergenţa eforturilor de cercetare ale diverselor ştiinţe în vederea evidenţierii
impactului economic al educaţiei în R. Moldova.

8. Reducerea exodului de intelect din R. Moldova prin dezvoltarea sectorului C-D în instituţiile
de învăţământ superior şi în sectorul antreprenorial, prin motivarea personalului înalt calificat şi
aprecierea talentului său.

9. Au fost determinate cinci direcţii de armonizare a politicii comerciale între R.Moldova şi

Uniunea Europeană.

10. Acordarea unei atenţii aparte activităţii consultative la proiectele de dezvoltare internaţională.
Stimularea (inclusiv din partea statului) utilizării consultanţilor locali în proiectele cu finanţare
internaţională.

11. Efectuarea sondajelor Delphi şi altor exerciţii de prevedere tehnologică în contextul

elaborării politicilor în R. Moldova şi utilizarea rezultatelor acestora împreună cu analiza datelor
statistice şi a studiilor independente.

12. Promovarea investiţiilor în valoarea adăugată. Investiţiile în mijloacele corespunzătoare

de procesare, stocare şi marketing sunt necesare pentru a reţine veniturile în cadrul lanţului de
producere şi pentru reducerea fluctuaţiei acestor venituri.

3
13. Acordarea suportului exploataţiilor agricole mici în vederea organizării lor în grupuri,
asociaţii şi uniuni, ceea ce poate oferi posibilităţi importante pentru reducerea costurilor legate
de penetrarea unor pieţe noi şi de prevenirea excluderii acestora de pe pieţele agro-alimentare.

14. Dezvoltarea infrastructurii rurale, în primul rând, a drumurilor, reţelelor de energie electrică,
apeducte, canalizare şi gazificare.

15. Implicarea mai pronunţată a Guvernului, dar şi a donatorilor, în elaborarea documentelor de

politici orientate spre dezvoltarea lanţurilor valorice agroalimentare.

16. Includerea armonioasă a politicii de ocupare a tineretului în strategia generală de dezvoltare

socio-economică a ţării.

17. Perfecţionarea sistemului de orientare profesională din cadrul învăţământului mediu general
prin informarea privind cererea de specialităţi concrete, cerute pe piaţa muncii.

18. Utilizarea pe larg a posibilităţilor reţelelor sociale în procesul de instruire a studenţilor în

scopul sporirii competitivităţii viitorilor tineri specialişti.

19. Reducerea ratei contribuţiilor de asigurare socială pentru angajatorii, care angajează un
număr anumit de tineri specialişti.

20. Elaborarea programelor speciale pentru ocuparea femeilor cu copii.

21. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor financiare ale activităţii instituţiilor de cultură este necesar
de a elabora şi adopta un şir de modificări la Legea nr. 1420-XV din 31 octombrie 2002 “Cu
privire la Filantropie şi Sponsorizare”.

22. Introducerea pentru cetăţenii nevoiaşi din R. Moldova a cupoanelor alimentare, ceea ce
necesită elaborarea şi adoptarea cadrului respectiv legislativ-normativ.

23. Perfecţionarea metodologiei analizei multicriteriale a factorilor de impact asupra stabilităţii

financiare a întreprinderilor din diverse sectoare ale economiei;

24. Identificarea rolului culturii naţionale în procesul de luare a deciziilor cu aspect financiar;

25. Modalităţi de perfecţionare a mecanismelor de dezvoltare a sectorului de microfinanţare;

26. Evaluarea impactului fluxurilor de capital asupra cursului real efectiv şi al competitivităţii
economiilor naţionale, definirea conceptului de fiscalitate brută şi fiscalitate netă.

27. În domeniul pregătirii cadrelor ştiinţifice în Republica Moldova :

- modernizarea sistemului de pregătire a cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi postdoctorat,
luându-se ca punct de orientare programele de dezvoltare ale Republicii Moldova şi
Uniunii Europene către anul 2020;
- promovarea sistemului de indicatori privind evaluarea statistică a potenţialului ştiinţific
în Republica Moldova;
- utilizarea metodologiilor internaţionale avansate de evaluare a potenţialului uman,
racordarea metodologiilor naţionale la cerinţele internaţionale;
- determinarea şi implementarea limbajului statistic comun în toate domeniile de activităţi
socio-economice;
- unificarea bazelor de date şi răspunderii instituţiilor respective pentru aceste date;

4
 - corelarea datelor în domeniu la diferite niveluri ale sistemului de învăţămînt;
- crearea sistemului informaţional statistic în vederea perfecţionării cadrelor în domeniul
statisticii;
- determinarea modalităţilor colectării datelor din surse administrative, inclusiv prin
fortificarea capacităţilor de furnizare a datelor administrative calitative;

29. În domeniul evaluării economiei bazate pe cunoaştere:

- sistematizarea componentelor economiei bazate pe cunoaştere şi racordarea metodologiei
statistice în vederea evaluării lor calitative;
- promovarea la nivel naţional a dezvoltării statisticii inovaţionale;

30. În domeniul formării şi utilizării tehnologiei de FORESIGHT ca proces important în

dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere:

- determinarea principiilor de bază a FORESIGHT-ului pentru luarea deciziilor pe termen lung;

31. În domeniul indicatorilor de creştere inovaţională, interdependenţei dintre dezvoltarea

economică şi procesul inovaţional :

- elaborarea criteriilor de evaluare inovaţională a dezvoltării socio-economice, identificarea

surselor de inovare şi elaborarea modelelor ce descriu activitatea inovaţională, ceea ce va
contribui la perfecţionarea sistemului de luare a deciziilor în domeniul inovării;

32. În domeniul indicatorilor statistici în sfera ştiinţei şi inovării

- atragerea investiţiilor suplimentare şi specialiştilor notorii în domeniul ştiinţei şi inovării care
ar dezvolta strategii şi metodologii statistice în domeniul respectiv;
- crearea unei baze juridice ce ar coordona relaţiile dintre diferite ministere şi instituţii
responsabile; instituirea printr-un act normativ a unui sistem de indicatori corelaţi, atât la nivel
de sistem, cât şi la nivel de instituţie, prin care să se estimeze transparent performanţele;
- necesitatea unui studiu serios şi calificat în domeniu ceea ce va asigura trecerea la un nivel
calitativ nou al scientologiei în general şi al teoriei indicatorilor în particular, care va contribui
semnificativ la îmbunătăţirea evaluării cercetării ştiinţifice în Republica Moldova;
- a elabora sistemul de indicatori statistici privind transferul tehnologic, în conformitate cu
cerinţele internaţionale.

33. În domeniul statisticii de măsurare a nivelului de utilizare a forţei de muncă:

- promovarea sistemului de indicatori privind munca decentă şi calitatea ocupării ţinând
cont de standardele OIM şi Eurostat.

34. În domeniul formării structurilor clusteriale:

- abordarea de cluster este unul dintre instrumente cele mai eficiente de inovare în teritoriu;
- a elabora şi implementa unele politici de cluster bazate pe organizarea interacţiunii între
autorităţile de stat şi administraţia publică locală, organizaţiile de afaceri, instituţiile ştiinţifice şi
de învăţământ pentru coordonarea eforturilor de creştere a factorului inovării în producere şi
servicii;

35. În domeniul monitorizării şi evaluării impactului îmbătrânirii demografice:

- de a implementa un sistem eficient de indicatori statistici performant racordat la
standardele europene de monitorizare a riscurilor îmbătrânirii populaţiei şi a pierderilor
economiei naţionale din cauza acestui fenomen demografic.

5
36. Povara administrativă, inclusiv birocraţia, este una din cele mai mari probleme cu care se
confruntă economia naţională.

37. Piaţa muncii – este caracterizată prin angajări şi plăţi salariale neînregistrate şi neoficiale.
Astfel, introducerea şi implementarea în Republica Moldova a unui sistem/registru al angajaţilor
ar permite monitorizarea eficientă a muncii la negru.

Istoric, bugetul Republicii Moldova este dominat de plăţi salariale şi sociale, mai puţin cheltuieli
cu destinaţie economică. Preocuparea autorităţilor de aceste tipuri de plăţi nu creează iniţiative
de dezvoltare calitativă a economiei.

38. În Republica Moldova povara fiscală şi nivelul mediu al impozitării este comparabilă la nivel
regional. O practică nu prea inspirată pentru mediul de afaceri este aşa numită prognozare a
veniturilor. Lipsa experienţei şi capacităţilor agenţilor economici, face plata impozitelor destul
de complicată, mai ales că ele sunt plătite în avans, astfel sunt scoase mijloace financiare din
circuitul economic al companiei.

39. O altă abordare stranie, comparativ cu uzanţele internaţionale, sunt facturile cu evidenţă
strictă. Această abordare este una învechită şi nu mai este folosită nici de mulţi din vecinii
Moldovei din regiune. Facturile trebuie să fie eliberate şi generate de către vânzător, fie pe suport
de hârtie, fie electronic.

40. Finanţarea unui sistem informaţional integrat, ar permite o administrare mai eficientă a
fiscalităţii. Dacă un astfel de sistem ar putea fi integrat cu serviciul vamal, statistic, trezoreria,
sistemul bancar ş.a., atunci evaziunea fiscală şi economia tenebră ar putea fi reduse dramatic.

41. Pentru a măribaza de finanţare a întreprinderilor din Moldova (în special IMM-urilor) din
surse externe, este recomandabil de a extinde posibilităţile şi serviciile instituţiilor de
microfinanţare, precum şi de a dezvolta leasingul. Este necesar de a atrage investiţiile private,
inclusiv străine pentru realimentarea Fondului Special de Garantare Creditelor. Este important de
a contribui la dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare şi realizarea mecanismului de atragere a
IMM-urilor în activitatea acestei pieţe. Este necesar de a stimula crearea instituţiilor de susţinere
financiară a IMM-urilor inovative, cum ar fi business-angels şi fondurile de venture.

42. Extinderea şi/sau promovarea eforturilor privind privatizarea activelor statului şi reformarea
modului de gestionare a întreprinderilor publice prin crearea unei agenţii unice;
Politica monetară ar trebui relaxată pentru a permite stimularea cererii interne. O anumită
problemă ar putea exista dacă din cauza condiţiilor climaterice din 2011, preţul la produselor
agricole în 2012 va crea careva presiuni inflaţioniste, care vor trebui contracarate ţinând cont de
activitatea scăzută din ţară;

Recomandări:
Cea mai importantă provocare pentru Guvern este combaterea moştenirii pe care a fost lăsată de
criză fără a periclita creşterea economică.
 Măsuri de creare şi îmbunătăţire a actului justiţiei.
 Continuarea stimulării competiţiei şi deschiderii în sectorul financiar al economiei.
 Măsuri de re-engeneering al sistemului fiscal în vederea creării unui model progresiv al
taxelor, în special a taxelor din muncă şi asigurarea sustenabilităţii plăţilor sociale, în
special al pensiilor.
 Continuarea reorientării cheltuielilor capitale din cadrul bugetului spre infrastructură.
Bugetul de stat ar trebui să sprijine proiectele care vizează diversificarea activităţilor în

6
 zonele rurale, de preferinţă sub formă de co-finanţare a proiectelor donatoare. Exemplu ar
putea fi introducerea de tehnologii pentru producerea de energie din biomasă. Acest lucru
va crea mai multe locuri de muncă în zonele rurale şi va păstra, de asemenea, venit în
zona de producţie primară, contribuind la diversificarea economiei locale
 Trecerea în revistă a progresului înregistrat în implementarea proiectelor capitale în
vederea creşterii eficienţei implementării proiectelor;
 Evaluarea critică a proiectelor de investiţii publice în scopul reducerii investiţiilor cu
prioritate mică în instituţiile sociale şi majorării alocaţiilor şi îmbunătăţirii progresului în
implementarea proiectelor, de exemplu, în domeniul transportului feroviar şi rutier,
depozitării frigorifice, irigării, energiei regenerabile, şi eficientizării energetice.
 Solicitarea asistenţei tehnice pentru accelerarea implementării proiectelor capitale din
sectoarele infrastructurii.
 Continuarea reformei subvenţionării agrare în vederea promovării competitivităţii graţie
conformării standardelor UE pentru produse. Cercetările comparative din cadrul mai
multor ţări a cheltuielilor publice agricole indică faptul că investiţiile în bunuri publice,
cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea, infrastructura rurală, educaţie împreună cu crearea
unei bune politici de mediu şi instituţional, constituie unul din cei mai importanţi
promotori ai eficienţei sectorului agricol. În acest sens, revizuirea subvenţiilor agricole ar
trebui să contribuie la oferirea priorităţilor acestor tipuri de investiţii