Ics 13.20.99 SR _ AS x0 SR EN 12101- STANDARD ROMAN Septembrie 200 Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti Partea 6: Specificatii pentru sisteme cu presiune diferentiala - Kituri ‘Smoke and heat control systems ~ Part 6: Specification for pressure differential systems - Kits Systémes pour le contrdle des fumées et de la chaleur — Partie 6: Spécifications pour les systémes a differentiel de pression - Kits APROBARE Aprobat de Directorul general al ASRO la 20.decembrie.2005 ‘Standardul european EN 12101-6:2003 are statutul unui standard roman CORSPONDENTA Prezentul standard este identic cu standardul european EN 12101-6:2005 This standard is identical with the European Standard EN 12101-6:2005 La présente norme est identique la Norme Européenne EN 12101-6:2005 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Adresa postalé: str. Mendeleev nr. 21-25, 010362, Bucuresti Direofia generala: Tel.: +40 21 211 32 96; Fax: +40 21 21008 33, Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310 43.09 sau +4021 91247 44, Fax: +40 21 315 5870 Direofia Publica - Serv, Vanzari/Abonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +40 21 212 79 20,+40 21 312 94 88; + 40 21 312 94 89; Fax:+40 21 210 25 14, +40 21 212 76 20 © ASRO Reproducerea sau uizare integral sau parjalé a prezentull standard in once publica ‘si prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisé aca nu exisa acorcul ses al ASRO. Ref, : SR EN 12101-6:2005 Editia 4 apne tps dn spas Geena Sarda (cj 208-208 ASRO& Hue Poe Soar Pag ee 8 soozitore “Ris 193I0ud VAVG WASH! ‘P1179 BRUSNGN! Is LUBWOD 3G YEANYOPreambul nafional ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a textului fn limba engleza a standardului european EN 12101-6. Acest standard european este una din cele sase pair ale standardului european EN 12104 care acoperd sistemele pentru controlul fumului si gazelorfierbinti. Cuvintele “standard european" si din prezentul standard trebuie citte “standard roman. Corespondenta dintre standardele europene si intemafionale la care se face referire si standardele roméne este urmatoarea: EN 1505:1997 ‘SR EN 1505:2002 Ventitarea in cladir. Canale de aor do tole si accesori cu sectiune rectangulara. Dimensiuni EN 1508:1997 SR EN 1806:2002 Ventilarea in cladiri. Canale de aer de tole si accesori cu sectiune circulara, Dimensiuni prEN: 12101-4: _ preN 12101-7 prEN 12101-9 prEN 12101-10:2005 SR EN 12101-10:2008 Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti. Partea 10: Echipament de alimentare cu energie prEN 13501-3:2005 SREN 13501-3:2005, Ciastficare la foc a produselor pentru construct si a elementelor de constructie. Partea 3: Clasificare pe baza rezultatelor incercarilor de rezistenta la foc pentru produse si elemente utlizate in instalati tehnice ale constructilor: conducte rezistente la foc si clapete rezistente la foc prEN 13501-4 - EN ISO 9001:2000 SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitati. Cerinte EN Iso 13943:2000 SR EN ISO 13043:2002 Siguranta la foc. Vocabular Pentru eplicarea acestui standard se utilizeaza standardele europene si/sau intemationale la care se face referint& (respectiv standardele romane identice cu acestea). ‘Simbolurile gradelor de echivalenfé (IDT = identic), conform SR 1000-8. Standardele internationale, pentru care nu existé standarde romane corespondente, se utllzeazi ‘impreuna cu prezentul standard, Pera tigre Sn seat Cate Stands (9) 2008-2008 AERO LB Pet Stare Pag? cn 6 ‘S00z/LOres "WS LOBIONd VIVO WISN! ‘r79 3RUSNGN IS LYaWOO 3a VEaHYDSTANDARD EUROPEAN EUROPEAN STANDARD EN 12101-6 NORME EUROPEENNE lunle 2005 EUROPAISCHE NORM 16S 13.200.59 \Versiunea romana Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti Partea 6: Specificatii pentru sisteme cu presiune diferentiala - Kituri ‘Smoke and heat control Sysiémes pourle contréle des _Anlagen zur Kontrolle von systems ~ Part 6: Specification fumées et de la chaleur ~ Partie Rauch und Warmesstromungen for pressure differential systems 6: Spécifications pourles Teil 6: Anforderung an ~ Kits systémes & differentiel de Differenzdrucksysteme - pression - Kits Bausdtze ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN 12101-6. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale i a fost publicat cu pormisiunea CEN. Acest standard european a fost adoptat de CEN la 17 ianuarie 2005, Membrii CEN sunt obligati si respecte Reguiamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza concitile in care prezentului standard european i se atribuie statutul national fard nici o modificare. Listele actualizate si referinjele bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fl obfinute pe baz de cerere care Centrul de management sau orice membru CEN. ‘Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in cricare alté limb8, realizala prin traducerea sub responsabililatea unui membru CEN, in limba sa nationala gi notiicata Centrului de management, are acelasi stalut ca si versiunile oficale, ‘Membr CEN sunt organismele najionale de standardizare din Austria, Belgia, Republica Ceha, Cipru, Danomarca, Eivejia, Estonia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Islanda, Ilanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, si Ungaria CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fir Normung rul de management: rue de Stassart 36, B-1050, Bruxell © 2005 CEN- Toate drepturie de exploatare sub orice forma iin orice mod sunt rezervate in intreaga lume membrilor nafionali CEN. Ref.: SR EN 12101-6:2005 RO ages teach splets Ger Sana 2003 2006 ASR & Bu Prt Soawee-PEp 3.0.98 00z/tOIet “THs LOSIONA VIVO TWISNI‘rM79 SIRUSNANI IS LaWOO 3a YESAYOSR EN 12101-6:2005 Cuprins Preambul 0 Introducere. 1 Obiect si domeniu de aplcee.. 2 Referinte normative... 3 ‘Termeni, defini, simboiur gi unit 4 Clasificare sisteme pentru clair 5 6 7 al Caracteristci sistem de presurizare, ‘Spatii ce trebuie presurizate. Proceduri de proiectare pentru sisteme de presurizare... Presurizare de refugil si alte spati. 8 Depresuirizar...srs 10 _Inteacfune cu ate sisteme de protec la foe sata sistome ale constuci 11 Instalare si echipamente (inclusiv componente)... 12 _Incercare pentru aprobare. 13 Intrefinere 14 Documentafe. 15 Calaule de proiecar.. 16 Evaluarea conformiti ‘Anexa A (informativa) Recomand&ri de proiectare... ‘Anexa B (informativa) Soluti pentru incapacitatea oblineri presiunil diferentiale de proiactare. ‘Anexa ZA (informativa) Articolele acestui standard european referitoare la cree exenie sau al peveder le drecivel pent produse Pentru construct... i i Bibliografie.. apn prin apes Csi Send) 20032008 ASRO 8 Bl Prat Sohwere Pep 4. 95 {6002/10/61 “TS LOBIONA VIVA IWISNI‘TM70 STAUSNANI IS LUND 3a YEBWYSSR EN 12101-6:2005 Preambul ‘Acest document (EN 12101-6:2005) a fost elaborat de Comitetul tehnic CEN/TC 191 Sisteme fixe de stingere a incendiului” al c&rui secretariat este asigurat de BSI, Acestui standard trebuie sa i se dea statutul de standard natjonal fie prin publicarea unui text identi, fie prin ratificare cel térziu pané tn decembrie 2005, iar standardele nationale conflictuale trebuie sd fie relrase pana cel tarziu in decembrie 2005. Acest document @ fost elaborat sub un mandat dat CEN de Comisia Europeand si de Asociatia Europeana a Liberului Schimb $i sustine cerinjele esentiale ale Directivel UE 89/106/EEC. Pentru legatura cu Directivalele) UE, a se vedea anexa ZA, care este parte integrant& din acest standard. ‘Acest standard european are ttlul general Sisteme de control al funului si gazelorfierbinti gi este alcstuit din urmatoarele 11 part: Partes 1: Specifcatie pontru bariere ce fum ~ Cerinfo $i metode de incercare Partea 2: Speeiicatie pentru ventlatoare de evacuare naturalé a fumuli si gazelorfierbinii Partea 3: Specifcatie pentru ventlatoare de evacuare mecanica forfata a fumulul si gazelor fering! Partea 4: Sistome de ventiatio naturalé de evacuare a fumului si gazelor firbinf!~ Metode de instalare si incorcare Partea 5: Proiectare si calcul pent sisteme de ventletie de evacuere @ furului si gazelorferbing!(publicaté ca CR 121015) Partea 6: Speciicaii pentru sisteme de contol a fumulu cu presiune alferentalé- Kituri Partoa 7: Specific pentru conciucte de fun Partea 8: Specticti pentru trape do fum Partea 9: Specticafi pentru pancuri de control s! panouri de urgenta de controf Partea 10: Specicafif pentru sisteme de alimantare EN 12101 este inclus intr-o serie de standarde europene planificate s& acopere de asemienea: i) Sisteme de stingere cu gaze (EN 12094 si ISO 14520}; li) Sisteme sprinkler (EN 12259); ill) Sisteme cu pulbere (EN 12416); iv) Sisteme de protectie la explozie (EN 26184); ¥)_Sisteme cu spuma (EN 13565); vi) Sisteme de hidrangi (EN 671); vi) Sisteme cu apa pulverizata (EN 14816). In conformitate cu Reglementarile interme CEN/CENELEC, organizatille nationale de standardizare din urmatoarele {ari sunt obligate sa implementeze acest standard european: Austria, Belgia, Republica Ceha, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Irlande, Walia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, si Ungaria peta Gesture Sande (2000208 RO 6 Ble Pop Satara Pg Sans S00Z/FO/EL “WHS L0IOUd VIVO WISN! ‘T1179 ARUSNANIIS LaNOO aa VEENSR EN 12101-6:2005 0 —Introducere 0.4 Miscarea fumului in clidire ‘Acest document se referd la informati si cerinte de proiectare, metode de calcul, instalare si incercare a sistemelor destinate a limita propagarea fumului prin intermediul presiuni diferentjale. Sistemele de presiune diferenfald pot fi realizate prin doua metode: |) presurizare ~ mentingnd presiune pozitiva In interiorul spatilor protejate (a se vedea Figura 1a), seu li) depresurizare - indepéténd gazele fierbinti din zona de incendiu la o presiune mai scazutd decat cea din spatiul protejat adiacent (a se vedea figura 1b). 3 | . Uf Legenda Exterior Spatiu presurizat Descarcare de suprapresiune Sourgeri in exterior Zona de incendiu Supape de descéircare a aerului Admisie de aer Ventilator de alimentare Instalatie de alimentare eovounens Figura 1 a) ~ Exemple de sisteme pentru presurizare gi depresurizare 4 Pag ie in pea Gast Stared (2008-2008 SRO: ‘S00z/L0/e} “Bus 19310¥d VIVA WSN! ‘P79 3RUSNGN IS LSWOO 3a YEEWYDSR EN 12101-6:2005 6 2 oP Legenda Scardi Hol ‘Spatiu util (DP Spajiu Depresurizat) Evacuare a fumului (Depresurizare) Cale de scurgere prin usi etc. ‘Aer pentru inloouire Constructie rezistenta la foc Figura 1 b) — Exemplu de sistem pentru depresurizare - subsoluri sau alte spafil fara ferestre ‘exterioare tn eventualitatea unui incendiu, fumul produs urmeazé un model de miscare ce apare din urmatoarele forte motrice principale. Migcarea ascensionala a gazelor florbinti la etajul incendlulul. In interiorul zonei de incendiu, asupra fumuiui produs de incendiu actioneazé o fort ascensionalA datorité densitéji reduse a acestuia. Intr-o Cladire, aceasta poste duce la migcarea in sus @ fumului inte elaje dac& existé cdl de scurgere care etajul de deasupra. In plus, aceasté migcare ascensionalé poate determina ca furul s& se réspandeasca prin ci de scurgere in barierele verticale dintre camere, de exemplu usi, pereli, pereti despartitor Presiunea diferentialé cauzeaza in mod normal ca fumul si gazele fierbinji sd ias& prin spatile goale din partea de sus a unei us gi aerul rece sd fie atras Induniru prin spatile goale din partea de js. Expansiunea termicd a gazelor fierbinfi in zona de incendiu. Expansiunea gazelor provocata de incendiu poate duce la o acumulare de presiune, insofts de 0 scurgere de gaze fierbin{i in afera ‘compartimentuii. Oricum, in majoritatea cazurilor forfele de expansiune intiale se pot disipa repede si pot flignorate, Efectul de cog din toaté cladirea. In condi de ambient rece, aerul dintr-o clédire este tn general mal cald si mai putin dens decat aerul exterior. Migcarea ascensionala a aerului cal il determina sa se ricice 1h ineriorul canelelor verticale din eadire, i apare o crestere de presiune pe coloand tn aga fl not aeul rece este atras inspre partea de jos a canelului gi aerul ealé este dezlocult inspre partea superioara. In condi de ambient cald, atunc! cand aerul dinduntrul ci&dri poate fi mei rece deca! cel de afar’, poste exista condita contrare, adied aeru este deziocuit spre partea de jos a incintel si atras induntru pe la partea de sus, In orice caz, la un anumit punet intermediar se foemeazé un plan de presiune neutré unde presiurile zerulu exterior si a celui interior sunt egale. Pagina tars cn apleata Gostune Sande (22082008 ASRO 6 Be Pop Sotvare- Pag anes {6002/L0/¢} “Tus L9310¥d VIVO WISN! ‘N79 SRULSNONIIS LY3NOO 30 VESWYSForfele do presiune ale vantulul. Atunci cand vantul sufi pe o parte a unei clair, acesta tsi reduce viteza, ceea ce duce la acumularea de presiune pe fafa dinspre vant. In acelasi timp vantul este deviat si accelerat in jurul perefilor alaturati si deasupra acoperisului, creind o reducere a presiuni inspre partea de sub vant a cladir, adic’ absorbtie in acele zone. Cu cdt este mai mare viteza vantulu, cu at&t mai mare este absorbjia. Efectul principal al acestor presiuni este producerea unei migcari orizontala de aer prin clédite din pariea dinspre vant catre partea de sub vént, Dac’ invalisul cladini este neetans, de exemplu cu feresire si usi ce se deschid, etunci efectul va fi mai pronunfat. In-un incendiu, dac& o fereastra sparta eexisté pe partea dinspre vant a cladiri, vantul poate forta furmul prin cladire orizontal sau tn unele cazuri vertical. Poale fi dificil de prevazut cu execttete presiunile vantului care vor fi exercitate esupra clédirlor sau fluxurilor iteme de aer, si analiza computerizat sau a tunelului de vant poate fi necesara pentru 0 intelegere depling. NOTA -O analiza tn privinja sercinl cu vant este data th prEN 1991-2-4 Sisteme HVAC. Sistemele HVAC pot alimenta cu aer zona de incendiu si ajuté arderea, sau transporta furnul rapid c&tre spall ce nu se aflé Tn interiorul zonei sursei de incendiu, si sunt frecvent inchise in cazul tunui incendiu, Totusi, sisteme de acest fel pot fi modificate des pentru a ajuta in restrictionarea propagarii furului sau pot fi folosite in conexiune cu sistemele de refulare gi/sau sistemul de alimentare cu aer cu presiune diferential8. 0.2 Obiectivole sistemolor cu presiune diferentiala Obiectivul acestul document este de a fumiza informatii asupra procedurilor destinate s& limiteze propagarea fumului dintr-un spatiu al unei ckiiri catre altu, prin cai de scurgere prin bariare fizice (de exemplu crépaituri in jurul usilor Inchise) sau usi deschise, Sistemele cu presiune diferentialé ofer& faciltatea mentinerii proprietétlor utlizabile in spetiiprotejate, de exemplu cai de evacuare, calor de acces pentru intervenfia la incendiu, puluri pent interventia la incendiu, holur, case de scar, gi alte zone care necesita a fi libere de fum. Acest document oferd informatii cu privre la siguranfa viel, interventia la incendiu si protectia propritatilor in interiorul tuturor tiputlor de cl€dir. Este necesar sa se determine nu doar unde alimentarea cu aer proaspat pentru presurizare trebuie introdus int-o cladire ins de asomensa gi unde acel aer si fum vor paisi clidirea gi ce c&i vor urma in acest proces. Considerafi similare se aplicd planurilor de depresurizare, adic& calea pentru aerul evacuat, plus consideratii pentru orfciul de intrare a aerului de inlocuit si cdile pe care acesta leva urma. Scopul este agadar sa se stabileasca un gradient de presiune (si deci un model pentru curentul de aer) cu pafiul de evacuare protejat de cea mai tnalta presiune si cu presiunea scazand progresiv tn zone dopartate de calle de evacuare. Sistemele cu presiune diferentiala furnizeaza un mod de a imbunaiaii nivelul de securitate la incendi tn interiorul unei cladiri. O decizie in privinta faptului c& un astfel de sistem ar fi potrivit pentru un anumit proiect trebuie luatd tn context cu strategia de proiectare general pentru mijioacele de evacuare, interventia la incendiu, si protejarea proprietatilor in interiorul cladini, Aceasta va duce la ipoteze cu privire la proiectare care vor fi presupuse a fi corespunzatoare pentru proiectul respectiy, in special in privinfa celor mal posible c&i de scurgere cauzate de usi deschise simullan asa cum acestea sunt schijate in Clauza 5. Figutile care Insojesc textul din acest document au scopul doar de a clarifica anumite puncte din text, Trebuie s& se considere ca solufile prezentate sunt doar informative. ‘Atuncl end proiectentul nu se poate s8 se conformeze acestui document in totalitate,trebuie adoptaté 0 solute alterativa pentru securtatea la incendiu. Solufia proiectatd trebuie s& adopte cerintele functionale rmarcate in acest document, oriunde acestea sunt adecvate. 0.3 Metode de control al furulul Efectul forjelor de miscare a aerului descris mai sus este de a crea diferente de presiune dincolo de compartimentari, pereti si pardosell care se pot cumula Impreund si pot provoca propagarea fumului 6 einai attire Sarre 2002008 ASRO 2B Pej eae Pag 8 ln 9S 6002/100e: “tS L98IOUd VVC TWASNI ‘PTO BPLSNONI Is LASINOO 30 YEASSREN 12101-6:2005 ‘nspre zone departate de sursa de incendiu. Tehnicile cele mai des folosite pentru a limita gradul de fum raspandit, sau pentru a controla efectele sale, sunt: 2) retinerea furululfolosind un sistem de bariere fizice pentru a impiedica propagarea fumului gazos dinspre spaliu afectat de incendiu catre alte pari ale cadiri, de exemplu ziduri i usi; ) curatirea fumulul,folosind orice metoda de a ajuta serviciul de pompier la Indepértarea fumulul {gazes dint-o claire end fumul nu se mai produce, adic’ dupa stingere; ) diluarea fumului, amestecarea voiti a fumului gazos cu suficiont aer curat pentru a reduce potentialul de peticol; 4) ventilarea pentru evacuarea fumului (si @ gazelor flerbint), ajungandu-se lao seperare stabilé {ntre fumul gazos cald formand un strat sub tavan, si acele parti mai joase ale aceluiasi spatiu avand nevoie de protectie fata de efectele furnulul pentru evacuarea utiizatorlor gi operafiunilor de stingere a incendiului. Aceasta cere tn mod normal evacuarea continua a fumului folosind ventilatoare fie naturale fle mecenice, $\introducerea de aer curat dé incendiu de sub stratul de furn; ©) presurizare, a se vedea 3.1.27; f) depresurizare, a se vedea 3.1.10. Acest document fumizeaza tndrumare si informatii cu privire la controlul fumuiui folosind presiunea diferentiala, adic’ doar tehnicile date la punctele e) si. Punetele a) ~ d) nu sunt discutate mai departe in acest document. Controlul fumuiuifolosindu-se presiunea diferentialé care fn general debite de ventilare mai sc&zute decat ) sau c) de mai sus dar este limitat la protectia spatiior Incnise adiacente spetilor ce sunt legate de fu tn cazul unui incendiu. (0.4 Analiza probleme Scopul unui sistem de presiune diferentiald, fie acesta folosit pentru protectia cailor de salvare, operatiunilor de interventio la incendiu sau protectia proprietatilor, poate avea o influent’ semnificativé asupra proiectarit sistemului si specificatilor acestuia, Este, deci, esential ca obiectivele de securtate la incendiu sa fie stabilte clar gi aprobate de cétre autorititle corespunzatoare la un stadiu incipient fn cadrul procesului de proiectare. ‘Acceptabilitatea oricdrui sistem depinde in cele din urma de atingerea nivelelor necesare de presiune diferentiala si de debitul de aer. Este dat in cadrul acestui document un ghid despre metoda de calcul a debitelor de fumizare a aerului pentru a ajunge la aceste nivele. Totugi, daca obiectivele functionale ale sistemelor (a se vedea subciauzele a), b) sic) de mal jos) sunt indeplinite, atunci proiectantul poate alege 8 foloseascé alte proceduri de calcul, ca adecvate, ca dovada In provectarea lor. Obiectivete acestui document sunt urmatoarele: a) Siguranfa vietil. Este esentisl s8 se mentind condifii durabile pentru sigurenta vieti protejate atata timp pentru cat acestea sunt probabile a fi ullizate de catre ocupanti cladii, spatii b) Cai de acces pentru interventia la incendiu. Pentru a permite operafiunilor de interventie la incendiu sa aiba loc 1n mod efficient trebuie mentinute cai de acces protejate destinate interventie| la incendiu (de exemplu puri de interventie la incendiu) in mod esentjallibere de fum in asa fel Incat s& fie posibil accesui la nivelul afectat de incendiu fara folosirea unui aparat de respira. Sistemul de presiune diferentialé trebuie proiectat in aga fel incat s& limiteze propagarea fumulul ‘In calea de acces menita interventiei a incendiu tn condi normale. agar a pista Geshe Sacre (6218-2008 ASRO 6 Hue Po Sobare-ag an SS Go0z/FO/e} “WS LOzIOUd VLVG WISN! ‘TM79 SRUSNAN IS LIWOO 3G VINOSR EN 12101-6:2005 ©) Protejarea proprietatilor. Trebuie provenité propagarea fumulti si intrarea acestula In zone sensibile cum ar fi acelea ce contin echipamente de valoare, de procesare a datelor gi alte ‘echipamente ce sunt in mod special sensible la daune provocate de fum. agp depletes Stance) 7003-2006 ASRO 8 Ds Pe See Pep DNS so0z/Lore} “wS 193/0ud Vv WISN! 'rr9 anLSNGM Is 12aNOO a0 WEANSREN 12101-6:2005 1 Obiect si domeniu de aplicare Acest document specifica sisteme de presiune diferentala proiectate pentru a refine fumul la o barierd fiicd permeabité int-o cladire, cum ar fi 0 usd ("le deschisa fie Inchisd) sau alte deschideri restrictive similate, Acoperd metode de calcul ale peremetrilor sistemelor de presiune diferentialé pentru controlul fumului ca parte a proceduri de proiectare. Furizeaza proceduri de Incercare pentru sistemele utlizate si escrie trdséturirelevante 5 cite ale instalari si procedurile necesare implement proiectuiui calculat Int-o clédire. Descrie sistemele preconizate a proteja calle de evacuare cum ar fi case de sc&ri, coridoare si holur, precum i sisteme destinate a furniza un cap de pod protejat pentru interventia la incendiu pentru ompier SSistemele incorporeaza componente de control al funului in conformitate cu partie rlevante alo EN 12101 $i kituri ce contin acestea si poate alte componente (a se vedea 3.1.18). Acest document d& cerinte si metode pentru evaluarea conformitafi unor astfel de kituri 2 Referinfe normative Urmatoarele documente de referint& sunt indispensabile pentru aplicarea acestui standard european, Pentru referintele datate, se aplicé doar editia citata. Pentru referintele nedatate, se aplicé cea mal noua editie a documentului de referinta (inclusive amendamentele). EN 1505, Ventilation for buildings ~ Sheet material air ducts and fittings with rectangular cross section — Dimensions EN 1506, Ventilation for buildings - Sheet material air ducts and fittings with rectangular cross section — Dimensions PrEN 12101-4, Smoke and heat control sistems ~ Part 4: Fire and smoke installations ~ Kits PrEN 12101-7, Smoke and heat control sistems ~ Part 7: Smoke control ducts PEN 12101-9, Smoke and heat control sistems ~ Part 9: Control panels, PEN 12101-10, Smoke and heat control sistems — Part 10: Power supplies PrEN 13501-3, Fire classification of construction products and building elements ~ Part 3: Classification using data from fire resistance tests on products and elements used in building service installations: fire resisting ducts and fire dampers PrEN 13501-4, Fire classification of construction products and building elements — Part 4: Classification using data from fire resistance tests on components of smoke control systems EN ISO 9001:2000, Quality management systems ~ Requirements (ISO 90012000) EN ISO 13943:2000, Fire safety ~ Vocabulary (ISO 13043:2000) Pegi tpi cn pata Geshe Sando (2) 2003 2008 ASRO 8 Bo Pec Sutre-Pa 1 cn 8 SO0ZIFO/EL “TS 19310%d WAV WISN! ‘PM1T9 aRUSNONI IS 12FaNOO 3a VAANSR EN 12101-6:2005 3 Termeni si defini iboluri gi abrevieri 3.1 Termeni si defi itii generale Pentru scopurile acestul standard european se utlizesz& termeni i definite date in ISO 13943:2000 si urmatoarele. 344 spatiu util fice parte a lucrari de construcfie ce nu este direct presurizata gi nu este parte dint-o cale de evacuare protejaté sau dintr-un put pentru interventia la incendiu 34.2 intrare de aer ‘conexiune cu aerul extern pentru a permite intrarea aerului din elementelor de constructie 34.3 iegire de aer mijfoc prin care aerul presurizat poate sa iaséi din incinté sau alt spatiu nepresurizat afard din claire 31.4 atria ‘spatiu Tnchis, nu neaparat alinit vertical, ce trece prin doud sau mai multe nivele ale unor elemente de constructie NOTA - Cabinele de ascensor, pulurile de ascensor, conductele pentru util ale clad, si scare protejate nu sunt asificate ca atti 3.4.5 autoritati ‘organizeti, ofteri sau persoane fizice réspunzatori pentru aprobarea ca adecvate a SHEVS, sistemelor de presiune diferentiald si de sprinklere, echipament si proceduri, de exemplu autoritajie’ de control al incendiuli gi clidiri, asigurétori in caz de incendiu, sau alte autorititi publice adeovate 3.1.6 spatiu de circulatie spat folosit in special ca un mod de acces inte o camer’ si 0 iesite din ore sau compartiment 347 punere in functiune actul de asigurare cé toate componentele, kiturile si sistemele sunt instalate si opereazé tn conformitete cu instructiunile producdtorulul $i acest document 31.8 panou de comanda dispozitiv ce confine dispozttivele de control sisau actionare, manual g/sau automat, folosit pentru a opera sistemul 3.4.9 aparare pe loc cfiteri de proiectare a mijoacelor de evacuare 1n apartamente gi césule bazat pe tactici operationale de interventie la incendiu unde, datorta gradului malt de compartimentare, propagarea foculul dintr-o locuints In alta nu este posibild. Nu se presupune, deci, c8 este necesar ca In cazul unui incendiu 88 se evacueze Intreaga clidire, etaje intregi sau chiar locuinfe alaturate incendiviui 10 Pago pat én oleate Gast See 208.208 SRO & Blue Projet Somer - Pg 265 {S00z/L0/e+ “Tus L93I0Nd VIVO WISN! ‘rn79 aIMASNGNI IS LWaNOO 3a YUANSR EN 12101-6:2005 3.4.10 depresurizare Controlul fumului folosind diferentieri de presiune unde presiunea aerului in zona incendiului sau spa aléturate este redusd sub aceea din spatiul protejat 34-11 spatiu depresurizat compartiment de incendiu din care aerul si fumul sunt evacuate pentru scopurile depresurizari 3.4.12 ascensor de pompieri ascensor destinat a avea protectie suplimentars, cu mecanisme ce permit ca acesta s& fie folosit sub controlul direct al serviciulul de pompier in stingorea incendiului hol pentru intervenfia la incendiu hol prolejal ce dé woves de la scara de incendiu pang la zona de adaptare sl care orice ascensor asociat interventie! la incendiu 3444 put pentru interventia la incendiu incint& protejalé ce confine o scar de incendiu, holuri pentru intervenfia la incendiu si, daca este prevézut, un ascensor pentru interventia Ia incendiu, Impreund cu camera motoarelor 34.15 scar de incendiu ‘scar protejaté ce comunic’ cu zona locuité doar print-un hol pentru interventia la incendiu 3.1.16 zona de incendiu camera sau compartiment in care inoendiul este presupus a avea loc prin proiectare 34.17 icendil generalizate Un alt termen pentru incendii dezvoltate in totalitate, care este starea de ardere totalé a materialelor combustible, in interiorul unei inc&peri, int-un incendiu 3.1.18 kit st de cel putin doud componente separate care trebuie puse impreuna pentru a fi instalate permanent in mecanismele inteme pentru a deveni un sistem asamblat. Kitul necesita sé fie plasat pe piata permitand unui cumparétor 8 1! cumpere Tntr-o singura tranzactie de la un singur furnizor. Kitul poate include toate componentele, sau doar un subset al acestora, necesare pentru a forma un sistem complet de presiune diferenjala 3.4.19 cai de scurgere goluri sau crépaturi in constructie sau in jurul usilor si ferestrelor ce oferd o cale pentru ca aerul s& se deplaseze intre spatiul presurizatidepresurizat si exteriorul clédiri sau elemente de construclie 3.1.20 sisteme de securitate a vietil sisteme ce necesita sa ramand operationale pentru o anumité perioadai de timp, in care utiizatorul locului ‘rebuie alertat in privinta situatici de incendiu, i poi si poati iegi din clédire in perioada de timp calculaté, cu sistemele mentinand statutul operational pentru mijoacele de evacuare situalionala, " aia tprs cn apsia Gost Stand) 20.200 ASRO Be Peo Sotcre- Pag dn 96 600z/FOVe| “WHS LORIOUd VAVG WASH! ‘P1179 BUSAN IS LBWOO 30 VESWOSR EN 12101-6:2005 Aceste sisteme includ sistemele de protectie la incendiu, sisteme de control pentru ventiarea fumului gi sisteme de presiune diferentiala 3.4.24 putul ascensorului spaliu prin care se migc& ascensorul si contragreutatea acestuia (dacd exists). Acest spafiu este izolat material de fundul gropii, perefi aproximativ vertical gi tavan 3.1.22 mijloace de evacuare ‘metode structurale prin care se asiguré o cale sigura prin care persoanele sé circule din orice punct al cl&diri c&tre un loc de siguranta 3.1.23 dezvoltare de utilizare mixté combinafie structurala a unui numar de parti de cladire care pot include zone ce asigura acces/iesire ‘comund in interiorul unei ciadiri, de exemplu o parte a unei ciédiri ce confine un cinema multiplex, ‘magazine, zone rezidentiale $i birourt 3.1.24 descarcare suprapresiune dispozitiv pentru desoarcarea aerului in curs de presurizare tn exces din spatiul presurizat 3.1.25 ‘supapa pentru descdrcare suprapresiune imecanism ce se deschide automat la 0 anumita diferenia de presiune (diferen{a de presiune proiectata) pentru @ da 0 cale libera de circulatie dintr-un spatiu presurizat (de exemplu 0 sceré seul un put de ‘ascensor) care un spatiu de presiune mai sczuté (de exemplu un hol sau 0 adaptare) sau oditre aerul liber 3.1.26 sistem de presiune diferentiala sistem de ventilatoare, tuburi, supape, si alte tréséturi prevézut in scopul cred unei presiuni mal scazute jn zona de incendiu dacat in spatul protejat 34.27 presurizare Controlul furmului folosind presiunea diferentiall, unde presiunea eerului este menfinuté la o veloare mai Inalt dec&t aceea din zona de incendiu 3.41.28 cai de evacuare protejate cale de la adaptare catre iesirea finalé, ce cuprinde una sau mai multe din urmatoarele: — casa scdtii protejats — hol protejat ssau — coridor protejat 3.1.30 refugiu zona care este si separati de un incendiu de 0 constructie rezistenta la foc gi prevazuté cu o cale de siguranta catre 0 iesire de etaj, in acest fel constituindu-se un spatiu de siguranta temporar in timpul evacuaii 12 Poa Sait soe Gest Slant) 2008-2008 ASRO 8s Propet ater -Pap 14.995 002//0/E “Tus L93I0Ud VIVG TWASNI 'PN'T9 BRUSNGNIIS LINCO 3a VUBHYOSR EN 12101-6:2005 3.1.31 aer de inlocuire ase vedea intrare de aer e i 3 & i 5 3.4.32 spatiu util rezidenfial spatiu util unde fiecare locuinté este un compartiment de incendi casulele in sine, cum ar fi apartamentele sau 3.1.33 hol simplu hol ce nu oferd acces la ascensoruri, puluri, sau canale care ar putea constitui o cale apreciabila de scurgere a furului réspandindu-se astte! la alte nivele Zn interiorul cladiri. Un hol conectat la 0 cabind de ‘ascensor sau alta cabind este inca un hol simplu daca toate aceste cabine sunt presurizate. Un hol simplu poate f fle neventilat sau ventilat natural 3.1.34 controlul fumului managementul migcéril fumului gazos dintr-o cladire pentru a asigura siguranta adecvata la incendiu 3.1.35 efectul de cos presiune diferentiald rezultat’ dint-o diforon{a in donsitate intro dou coloane de aer interconectate la temperaturiciferite So0z/tO/e “Was L93I0Nd VAvG TASH! ‘N19 Bruusna! 3.2 Simboluri si abrevieri Pentru scopurile acestui standard, marimile matematice si fizice sunt reprezentate prin simboluri si cexprimate in unitatile de masura dupa cum urmeaza, ‘As, Ao, As, m® — suprafaja de scurgere a N cai paralele; Ay Ay Nw mm? suprafaja totala de scurgere efectivd a tuturor usilor din afera spatiului presurzat cu usile prescrise deschise; Ay m? —suprafaja de scurgere a unei usi de ascensor, Aco m? —suprafaja deschizdturi prin care aerul in curs de presurizare trece c&nd 0 Usa este deschisa; AQ m? — suprafata totalé de scurgere efectiva a unei c&i prin care trece aerul dintr-un spatiu presurizat; A im? suprafata total de scurgere dintre 0 cabin de ascensor si aerul extern; Acer m2 suprafala podelel asa cum aceasta este defini in Tabelul AG; As rm? suprafala de scurgere a podelei incluzand suprafata oricdror grile de flux de fer sau goluri mati pentru transfer de aer. Folosit pentru a calcula valoarea iui K; Ae m? —suprafata totala de scurgere prin podea aga cum aceasta este defiité tn Tabelul AG; Aw suprafaia totala de scurgere prin pereti age cum aceasta este definita in Tabelul AS; Aw suprafata supapel de desc&rcare operat prin preslune; Ken suprafaia de scurgere din hol alta decét prin usa deschis A‘ suprafaja total de scurgere dine toate usile de ascensor si cabina ascensoruli: Ayn % suprafaja supapei de descércare a aerului pe etal; Suprafaja neta supapel per eta) menfinuta de-a lungul crumulul care exietiorul cléditi adios de Ia compartment intr-un pul, suprafaja sectiuni Incrucigate a pujuui si suprafaja de deasupra supapel (iesitea catre 13 Page tara cin spsia Get Slane 20052008 ASAO 8 Be Poe Soere-Pay ar S6atmosters); Aw im? suprafaa totalé de scurgere efectiva a tuturor ferestrelor din afara spatiului, Art im? suprafata peretilor aga cum aceasta este definta n Tabelul A.5; Ax m? — suprafata minima a sectiunii transversale a retelelor de conducte (aceasta poate fio sectiune transversala @ unel lucréri de conducte sau mecanismul de echilbrare sau clapets); Da m? — suprafata usi D m — distanfa de la contrul clanfei usii la cea mai apropiata margine verticala a usli Fee N_forfa necesara pentru a fi aplicaté ta clanja ust pentru a tnvinge rezistenta inerenta a ui de a se deschide féré o presiune diferentialé aplicat’ la usa; K ~ factor derivat din Tabelul A1; Ne = numérul holurilor presurizate ce se deschid inspre cabina ascensorului; Pa Pa nivelul presurizari in spatiul presurizet; PL Pa presiunea difereniala dintre holul ascensorului sau alt spatiu si aerul extern; Pus Pa presiunea din spatiul nepresurizat necesar pentru a descérca aerul in curs de presurizare prin supapele de descércare a presiunii; Pow Pa prosiunea in hol cénd usa este deschis’ Inspre spatiul nepresurizat Q ms curentul de aer Induntrul sau in efara unui spatiu presurizat; Q mis I pierderi de aer prin goluri din jurul uslorinchise; Qe mis 1 total identificat de scurgere din spatiul presurizat cu ugile Tnchise; Qc ms I pierderii de aer prin usi deschise sau deschideri mari; Qy, mils rezerva de aer necesard pentru a furniza curentul de aer cerut prin usa deschisa inspre camera de incendiu; Qe mils debitul pierderi de aer prin usi ale ascensorurilor; Quo ms rezerva de aor necesara pentru a furniza curentul de er cerut prin usa deschisai inspre camera de incendiu; a, mils debitul de scurgere a ugi la presurizarea proiectaté aga cum aceasta este calculaté pentru o toaleté ventilaté sau alte zone conectate direct la spatjuil presurzat; Qooer mils _debitul de piordero a aorului prin alte cdi co ar putea exista; a, mils rezerva de aer catre scaré sau hol necesar& pentru a satisface cerinfele de presiune ciferentiala; Qs mms debitul total de rezerva a aerului necesar cu toate usile Inchise; soo -—=—smils-_debitul total de rezerva a aerululinclusiv pierdere prin tuburile de alimentare; rm mis debitul de pierdere a aorului prin extragere mecanic’ dintr-o toaleta sau alte zone: Om mils _pierderi prin metode naturale inr-un spatiu de toaleta (sau altul; Qrinson mls debitul de pierdere a aerului prin crapaturi mn jurul ferestrelor, R = indice ce poate varia tare 1 si 2, depinzand de tipul de cale de pierdere ce se ia in considera We im litimea usi. 4 Clasificarea sistemelor pentru cladiri 4.1 Generalitati Controlul furl folosind presiunea diferontiala este implementat in mai multe clasificgri distincte de sisteme, cu cerinfe 5i condi de proiectare diferentjate, Conuifile de proiectare au fost plasate in clase de sistem separate ce pot fi folosite pentru a implementa Un proiect folosind presiunea diferentiala pentru orice tip de cladire data. 14 Pane east én oles Care Ses 20-208 ASR A Blue Pj Stare Pg BdnSS 6002/L00E+ “iS LO8IOMd VIVE TWASNI ‘P1170 BPLSAGNIIS 12309 30 WEBMDSREN 12101-6:2005 Clasele de sistem sunt date in Tabelul 1 Tabelul 1 — Clasele de sisteme Clasa de sistem Exemple de utilizare Condifil de prolectaro ‘Sistem Clasa A | Pentru miloace de evacuare. Aparare pe loc 42 si Figura 2 Sistem Ciasa B | Pentru milloace de evacuare si interventia la incendu | 4.3 si Figura 3 Sistem Clasa C_| Pentru milloace de evacuare prin evacuare simulland | 4.4 si Figura 4 Sistem ClasaD | Pentru mijloace de evacuare. Risc pentru persoane | 4.5 si Figura 5 adormite. (em Clasa | Pentru mfjoace de evacuare prin evacuare In etape | 46 gi Figura Sistem ClesaF [Sistem de intervenfie la incendiu si miloace de | 4.7 si Figura 7 Exemplele de sisteme ce trebule aplicate depind de dispozitile najionale valide Tn locul de utlizare al sistemului sau de decizia autoritatilor corespunzatoare. 4.2 Sistem de presurizare clasa A Conditile de proiectare sunt bazate pe presupunerea c& o claidire nu va fi evacuat’ decét In cazul in care infata de incendiu. Nivelul de compartimentare al incendiului este in aga fel incét obicei ocupantii rémén in siguran{a in interiorul cladiri, Asadar, este putin probabil ca mai mult de o us Inspre spatlul protejat (fie acela dintre scara gi hollcoridor, sau usa de lesire finala) vor fi deschise aceasla este direct am simultan, Sistemul de Cias& A nu va fifolosit in dezvoltéri cu folosire mixts. Curentul de aer prin usa intre scara presurizata si si hol sau coridor nu va fi mai mic de 0,75 mis, cand: Clasei A iu de scurgere aer a) pe oricare etaj usile dintre hol/coridor si scara presurizat sunt deschise; b) descarcarea de ger din hollcorider pe acel etal este deschis; ©) pe toate celalalte etaje toate usile dintre scara presurizata gi holuriicoridoare sunt inchise; 4) toate usile dintre scara presurizaté si iesirea finala sunt inchise; ©) usa de iesire finala este inchisa. Cerintole de proiectare pentru un sistem de Clasd A sunt ardtate in figura 2 15 agrees an pleat Geshe Sana (20122008 ASRO Bo Pee Sotare-ag Ten 6 S00Z/LONEL “TS LOaIOWd VIVA TWASNI‘Tm70 SRUSNANI IS LaNOO Za YERNYDSR EN 12101-6:2005 j+93 la03 1+ O95 mis Re 24 Cteriu de scurgere aer Griteru de diferent de presiune (toate usile inchise) Legenda 1 Usa deschisa 2 Usa inchise 3._Cale de introducere a aerulul NOTA - Usa daschisé poate indica o cale de scurgere deschisa print-un hol simplu. Figura 2 — Conditii de proiectaro pontru sisteme clas’ A 4.2.2.2 Criteriu de diferenta a presiuni Diferenta de presiune de-a lungul unel usi inchise dintre scara presurizata si holcoridor nu va fi mal mica de 50 Pa t 10% cand: a) calea de introducere aer din holicoridor pe acel etaj este deschisa; b) pe toate celotate etaje toate usile dintre scara presurizata gi holur/coridoare sunt inchise; ©) toate usile dintre scara presurizata si jesirea finala sunt Tnchise; 4) usa de iesire finalé este inchisa. NOTA - Cele 10% nu sunt pentu a se fol! in calcul ci pentru flexbilitstea tn acooptarea rezuitatelor icercatlr. 4.2.2.3 Forfa de deschidere a usii ‘Sistemul trebule proiectat in aga fel Inedtforfa aplcat pe manerul usi s8 nu depsescd 100 N. NOTA 1 - Presiunea ciferentialé maxim corespondenté pe usd poate fi determinat’ folosind procedura din Clsuza 15 sianexa A, cao functie a configura us 16 Pogo pita apeata Geiune Sans (} 2008-208 ASRO 8.8 Pret owas -Pap 18. 98 6002/40 “iS 1OBIOUd VAY TVASNI‘PM179 BRMLSNONI IS 14BWOO 30 VEBMYSSREN 12101-6:2005 NOTA 2. Forta care poate fi exercitaté pentru a deschide o usa va fi limitaté de frcfiunea dintre panto si podea si va putea fi necesar si se evite suprafele de podea alunecoase tn apropierea usilor ce se deschid catre spall presurizate, in special Tn clit in care exist3 persoane foarte tire, n varsta sau infirm. 4.3 Sistem de presurizare clasa B 4.3.1 Generalitat Un sistem de presiune diferentiala de Clas B poate fi utlizat pentru a minimiza potenjialul pentru contaminare grav @ pufurilor pentru intervenfia la incendiu cu fum tn timpul mijoacelor de evacuare si peraliunilor de serviciu de interventje la incendiu, ‘in timpul operatiunilor de serviciu de interventja la incendiu este necesar 4 se deschida usa dintre holul de interventie la incendiu si adaptare pentru a se trata cu un potential incendiu generalizat. Jn unele situatii de incendiu. poate fl necesar s& se conecteze furtunurile ta conductele principale de incendiu ta un taj sub etgjul incendiat gi s8 se intinda acestea prin scara In holul etejului incendiat. Do aceea adesea, nu este posibil s& se inchid usile dintre aceste holuri si scara in timp ce se destasoard Coperatile de interventie la incendiu. Viteza fumulul gi a gazelorferbint de la un incendiu generalzat poate atinge mis si in aceste condi ar fi nepractic s& se fumizeze suficient un aport scazut de aer numal ppeniru a preveni patrunderee fumulul in hol. Se presupune c& operate de interventie la incendiu, cum ar fi utlizarea apei pulverizate, contibuie semnificativ la tinerea sub control a fumului si gazelor ferbinti. Este, totusi, esenfial ca, sa fie pastratéliberd casa scarlor de 0 contaminare serioasé cu fum. Pentru a limita propagarea fumului din zona incendislui in hol gi apoi in prin usa deschisa dintre hol si casa scarilor, o vitezé de cel outin 2 mis trebuie sf fie esigurata la usa hoVincdpere. Pentru a asigura viteza minima de 2 mis prin usa deschisé a scarilor este necesar s& se asigure pierderi suficiente din incdpere la exteriorul oadiri. In fazele tarzi ale dezvoltariiincendiului o pierdere mai mult decat adecvatti va fi in general furnizata prin spargerea vitrajelor extericare, Totusi, nu se poate presupune ca ferestrele se vor sparge inainte de sosirea servciului de pompieri si de aceea este necesar 88 se asigure ca este disponibila o suprafeta suficienta de pierdere prin fatada exterioar’, instalatie de ventilate sau cai de aer deschise special proiectate. 4.3.2 Cerinfe clasa B 4.3.2.4 Criteriu diferenfa de presiune ‘Alimentarea cu aer trebuie sa fie suficienté pentru a mentine presiunea diferentiald data in tabelul 2 cand toate usile cdtre ascensor, scara si hol, si usile de lesire finale sunt Inchise si calea de aer deschis’ din zona incéperii este deschisd. Sistemul trebuie 2 fie proiectat astfel Toat casa scéirlor gi holul si, unde este prevazut, putul ascensorului sunt pastratelibere de fur. In cazul in care fumulintré in hol, presiunea din scar nu trebuie 8 conduca fumul in putul ascensorului sau invers. Aceasta trebuie sa fle asigurata prin fumizarea unel presurizéri separate a pufului ascensorului de interventia la incendiu, holuui si stir. Unitale ventilatorimotor care allmenteaza cu aer puful ascensorulul de pompieri trebuie A fle In puful scarii asociate, dar cu instalalie de alimentare separala Cerinfole de proiectare pentru sistem clase B sunt ardtate in figura 3 7 Pag tps pla Gatun Sanda (2012008 ASRO Be Fee Stare Pag 8 86 5002/10/¢} “TS LOaIORd VLVG WASH! ‘T1179 SRLSNAN! IS LUBWOD 3a VUaNVOSR EN 12101-6:2005 Tabelul 2 Presiunile diferenfiale minime permise dintre spatille specificate pentru sisteme clasa B ‘Spafiu specificat Presiune diferenfiala de mentinut, min. De-a Tungul putului ascensorului si spafiulul util ‘50 Pa “De-a lungul casei scarilor si spatiului ut ‘50 Pa Dea lungul usiior inchise dintre fiecare hol si 45 Pa spatial uti ‘NOTA - Penira enibiitate in rezultalele acceplabile ale incercari este permisa o toleranfé de & 70% asupra mBsuréi 4.3.2.2 Criteriu de scurgere F ‘Alimentarea cu aer trebuie s& fie suficienté pentru a mentine un curent de aer de minim 2 mis prin usa deschisa dintre hol si spatiul uti la etajul afectat de incendiu cu toate usile urmatoare deschise: 18) scara- hol pa ataiulafectat de incendiv; ') scar - hol pe etajul adiacent; ©) puful ascensorului pentru lupta impotriva incendiului - hol pe etajul adiacent; 4d) scaré -2er din exterior la nivelul de acces l pompierior. si calea de introducere a aerului pe nivelu incendiat este deschis. Daca se presupune ca este deschisé o usa care are 2 canaturi, pentru scopul calculului poate fi presupus 8 un canat se afa in pozifia inchisd pentru aceste calcul. Numarul usilor deschise pentru proiectare trebuie sa depinda de amplaserea i tipul dotarilor pentru lupta ‘impotriva incendiulu’ instalate in cladire si In particular iesiile principale ale hidrantior. In cazul in care furtunul trece de 0 usa, acea usa trebuie sa se considere a fi deschisa in totalitate. 18 Pago gat an plata Garo Sande (2000-208 ASRO ue Project See Pag 70 dn S6 6002/10/61 “WS L03IOUs WAVE TVISNI ‘P1770 BRLSNONI IS LYBWOO 3a YUENSR EN 12101-6:2005 Pa 5 Fal boars 50a $ nt La 3 4 Criteriu de scurgere aer Criteria do diforenta de prosiune (toate usile inchise) Legenda Scatdi de interventia la incondiu Holuri de interven la incendiu Usa deschisa Us inchis Cale de descarcare a aerului Usa deschisa (holuri de interventia la incendiu) Usa inchisa (holuri de intervenfa fa incendiu) Curent aer de ia pujul ascensoruii de interventia la incendiu (S00ZILOIEE “TS L9ZIONA VLG TWIENI ‘TMT BRUSNNI IS LUBNCO 3a EBD Figura 3 — Conditll de prolectare pentru sisteme clast B 4.3.2.3 Alimentare cu aer Orice alimentare cu aer care serveste 0 casa a scirilor sau un put de ascensor pentru lupta Impotriva incendiului si holurile asociate lor unde existd trebuie sa fie separate de orice alt sistem de ventiajie sau do presiune diferentiala. 4.3.2.4 Put ascensor de pompieri Pufurile pentru interventia la incendiu trebuie sa fie construit corespunzatoare valabile in locul de utilizare a sistemului. In conformitate cu prevederile nationale 4.3.2.5 Forfa deschidero ug Sistemul trebuie sa fie proiectat ast At forfa pe clanta usil sd nu trebuiascl st depigeasces 100 N. NOTA 4 - Presiunea diferenfala maxima corespunzatoare pe usd poate fi determinaté folosind procedura de la punctul 16 si Anexa A, in funcie de configura us NOTA 2 - Forta care poate fi exercitaté pentru a deschide 0 ga va fi limitaté de frecarea dintre incaifiminte gi ppardoseala gi poate fi neceser pentru sa se evite suprafetele alunecoase din apropierea iesitlor pe usile spre spafile presurizete in particular in cline in care existé perscane foarte tnere, varsinici sau gf. 19 Pax toara cin aa Gate Sana) 2082008 ASRO A Bu Pia Stee Pag 21 dn 6SR EN 12101-6:2005 4.4 Sisteme de presurizare clasa C 4.44 Goneralitit Conditile de proiectare pentru sistemele clas C se bazeaza pe presupunerea c& utilizatori clairii vor f1 evacuati tot la activarea semnalului de alarmé la incendiu adic& evacuare simultana. In cazul unei evacuari simultane se presupune c&, casa scéiror va fi ocupat pentru perioada nominal @ ‘evacuirit, si dupa aceea va fi liberd de evecuali. In consecinjé, evacuarea va avare pe durata fazelor timpurii ale dezvoltri incendiutui si 0 anumita plerdere de fur pe scari poate fi tolerats. Scurgerea de aer datorata sistemului de presurizare trebuie si elibereze scatile de acest fum. ‘Se presupune cd utlizatori care sunt evacuali sunt lertat, informa gi familiarizati cu ambientul lor, astfel tminimiz€ndu-se timpul tn care el rman in cladir. 4.4.2 Corinte clasa C 4.4.2.1 Criteriu de seurgore aor Viteza aerului prin usa dintre spajul presurzat si spajul ut nu trebuie sa fie mai mica de 0,75 mis can 4) pe etajulincendiat usile dintre spatiul ul, casa scarilor si holul presurizat sunt deschise; b) calea de descércare @ aerului din spafiul util pe etajul incendiat, unde viteza aerului este masurat, este deschist; ©) toate celelalte usi altele decat usile de pe etejulincendiat se presupune c& sunt inchise; 4.4.2.2 Diferenta de presiune 8 fie ca tn tabolul 3. Diferenta de presiune pe o usa Inchisa dintre spatiul prosurizat si spatiul util tro ‘Tabolul 3 - Presiunea diferentiala minima pentru sistemele clas& C Pozitia usiior Prosiunea diferentialé de mentinut, min. 1) Usile dintre spatiuluil si spafil presurizat sunt inchise pe toate etajele i) Toate ugile dinre scara presurzata siuga de iesire finalé sunt inchise il) Calea de evacuare a aarui din spaful ui 50Pa de pe etajul unde se masoara presiunea_ diferentala esto deschisa iv) Usa de iesire finald este inchisd ') Uga de iesite finald este deschisa g1 punctele de fa i) pana lai) de mai sus sunt 10Pa indeplinite ‘NOTA Pani Taxi Th rozllatelo adoeplabl alo Taearear axle parmies 6 ooran{a Ges 10% supra imisuri Conditile de proiectare pentru sistemele clasa C sunt ardtate In figura 4. 20 Pago gst do oleate Caer Sari 208208 SRO 8 Blue Prjs Soars Pag Z2dn 6S 002/F0/61 “Is LOIOUd VLVG ASN! ‘T1179 SRUSNGNI IS 1UBNOO 3a VERASR EN 12101-6:2005 3 hes3 3 i fm (75 née 7 pn 2 4 I— Criteriu de scurgere aer ——Criteriu diferenf de presiune _Criteriu diferent de presiune: {toate usile inchise) Legend’ 1 Usa desc! 2 Usa inchisa 3. _Cale de introducere a aerului NOTA - Figura 4 poate include hol. Figura 4 — Condifii de prolectare pentru sisteme clas C 4.4.2.3 Forté deschidere usa Sistemul trebuie si fie proiectat astfel int forte pe clanta usi sd nu trebuiascai si depaseasca 100 N. NOTA 4 - Presiunea diferentiaké maxima corespunzatoare pe ug poste fl determinatd folosind procedura de la punctul 15 gi anexa A, In funcie de configuratia usi. NOTA 2 - Forfa care poate 1 exercitatd pentru a deschide o ug va fl limita’ de frecarea dintre Incalyaminte si pardoseala si poate fl necesar penisu si se evite suprafejelaelunacoase din aproplerea lesirior pe usile spre spatile presurizat, n particular in eladirie Tn care existé persoane foarte tinere, varstnic| sau infin, 4.5 Sisteme de presurizare clasa D 4.5. Generalitati Sistemele clas& D sunt destinate cléditlor unde utlizatori pot sa doarma, de exemplu hoteluri, moteluri si lair tp institutional. Timpul necesar utiizatorlor pentru a ajunge intr-un spatiu protojat inainte de a ajunge la iesirea finald poate fi mai mare decat se asteapta intr-o alerté sau mediu valid si utilizatori pot fi nefamiliaiza\i cu cladirea sau au nevoie de asisten{a pentru a ajunge la iesirea finala/spaiul protejat. Sistemele clasa D sunt de asemenea adecvate atunci cand prezenja unui sistem de presiune diferenfiald a servit pentru justifcarea absentei sau discontinuitatii cali scérilor si/sau holurilor care in mod normal ar fi necesare conform prevederilor nationale valabile in locul de utlizare al sistemului 24 Pegi tga cn aa Gate Sana (200200 ASRO Dk Poe Stee 29 86 {S00ZILO/EL “TS 193I0¥d VIVG TWAENI ‘N79 SRUSNANI IS LaNOO 30 YANOSR EN 12101-6:2005 45.2 Cerinfe clasa D 4.5.24 Criteriu de scurgere aer Viteza aerului prin usa dintre spatiul presurizat si spajul util pe nivelul incendiat nu trebuie si fie mai mic de 0,75 mis cand: 2) pe etajulincendiat usa dintre spatjul utl si spafiul presurizat este deschisd si'sau b) toate usile din spatiul util de pe etajul incendiat dintre spatiul presurizat si calea de descrcare a aerului sunt deschise sisau ©) toate usile din spatiul presurizat de pe etalul incendiat spre iesirea finela care traverseaz’ calea de evacuare de Ia iesirea din spatiul util sunt deschise giisau 4) _ toate usile dnire scara presurizald si iesirea final sunt deschise si/sau ©) usa de iesire finalé este deschisd si/sau 4) calea de introducere a aeruiul din spafiul uti de pe etajulincendiat este deschisd. 4.5.2.2 Diferenta de presiune Diferenta de presiune pe o us dintre spafiul presurizat si spatiul util pe etajul incendiat trebuie sai fie ca tn Tabolul 4. ‘Tabelul 4 — Presiunea diferentiala minima pentru sistemele clas’ D Pozifia usilor, Presiunea difereniala de mentinut, min. Usa dintre spajiul uti si spafiul presurizat pe tajul incendiat este inchis& Toate usiie din spatiul presurizat care intersecteaza calea de evacuare din spatiul util la.uga de lesite finala sunt deschise Toate usile dintre scara presurizata si usa de fsire finala sunt deschise Usa de iesire finald este deschisa Calea de evacuare @ aerului din spaful utl de ppe etajul unde se méisoard presiunea diferentiala este deschisé (© usa do pe alt nivel deca nivelul incendiat este deschisd 10Pa Usile dintre spafiu uil g1 spafiul presurizat sunt inchise pe toate etzjele Usile dintre scara presurizata si uga de lesire final sunt inchise Galea de evacuare a aeralul din spajul utl de po otajul unde se msoard presiunea diferentialé este deschisa Usa de iegire finald este inchis& 50Pa NOTA-- Pentru flexbiltale mn rezultatele acceplabile ale Incercari este parmisd o oleranfa de = 10 % asupra masurai Conditile de proiectare pentru sistemele clas& D sunt ardlate in figura 5. Pag pata pea stu Slndes 20082008 ASRO 8S Pret Saves -Pep 24. 05 6002/40/61 “ws¢ 1OBIOWd VAVG TIEN! 'PN19 SRALSNONI IS LSWOD 30 VSMSR EN 12101-6:2005 1 2 1 OB nis "e 2 1, 1 Criteriu de scurgere aer ——Criteru ferent de presiune Criteru diferenta de presiune (toate usgile inchise) Legenda 1 Usa deschisé 2 Usa tnchis’s 3 Cale de introducere a aerului NOTA - Figura 5 poate include holur Figura 5 — Conditii de proiectare pentru sisteme clas D 4.5.2.3 Forfa deschidere us ‘Sistemultrebuio sé fie proiactat astfel incdt forte pe clante usii s8 nu trebuiascéi 88 depigeascd 100 N. NOTA 4 - Presiunea diferenjiaia maxima corespunzétoare pe ug poate fl determinat’ folosind procedura de la punctul 15 g! Anexs A. in funciie de configuratia si NOTA 2 - Forfa care poate Nl exercitatd pentru a deschide o ug va fl imitaté de frecarea dintre Incalfminte si pardoseald si poate fl necesar pentru sa se evite suprafejale alunecoase din aproplarea lesirior pe uslle spre spalile presurizato, In particular in cide In care exist persoane foarte tinare, varstnici sau infirm 4.6 Sisteme de presurizare clasa E 4.6.1 Generalitati Un sistem clas E este un sister utlizat tn cliiti unde modul de evacuare tn caz de incendiu este evacuarea in etape. In scenariul “evacuare Th etape” se considera c&, clidirea va fi incd ocupata pentru un timp considerabil in timp ce incendiul se dezvolté, ducénd la presiuni mai mari de incendiu in plus fata de cantitai mai mari de fum si gaze fierbinti (aceasta poate varia mult tn functie de tipul materialelor, sarcina termica implica gi geometria sarcinii temice). In situatia "evacuare In etape", casele scéirlor protejate trebuie si fle menfinute libere de fum pentru a permite persoanelor sé iasa in siguranté de pe nivelur, altele decat nivelul incendiat, la un stadiu mai ‘ntarziat de dezvoltare a incendiului. 23 Pagnatpara cn apesiaGestie Sincere (21-2008 ASRO 8 Bs PeecSotare-Pe 25 6 OOZITONES “TUS LOBIONd VIVG WASH! ‘T1179 SILUSNGN Is LUSWOO 3G VEENYOSR EN 12101-6:2005 4.6.2 Cerinte clasa E 4.8.2.1 Criteriu de scurgere aer Viteza aerului prin usa deschisd dintre spajul presurizat si spatulutl pe nivolulincendiat nu trebuie of fie mai mica de 0,75 mis cénd: a) pe etajul de deasupra etajulul incendiat usile dintre spafiuluti si spafiul presurizat sunt deschise si/sau ') toate usile din spatiile presurizate de pe cele doud etaje care traverseazi calea de evacuare de la iesirea din spatiul uti spre iesirea finalé sunt deschise gi/sau ©) toate usile dintre scara presurizata gi iegirea finala sunt deschise siisau d) usa de lesire finala este deschisa si/sau e) clea de introducere a aerului din spaful util de pe etajul incendiat este deschisé. 4.6.2.2 Criteriu diferenfa de presiune Diferenja de presiune po o usa inchisd dintre spatiul presurizat gi spatiul utl pe etajul incendiat nu trebuie 8 fie mai mic& dec&t cea ardtaté In tabelul 5. Tabelul 5 —Presiunea diferentiala minima pentru sistemele clas E Presiunea diferenfiala de mentinut, mir Usile dintre spatjul uti si spafiul presurizat sunt deschise pe doud etaje adiacente Toate usile din spatiul presurizat pe acele dou 10Pa tale care intersecteaza calea de evacuare din spafuluil la usa de iesirefnald sunt deschise Toate usile dintre scara presurizala gi uga de iesire finalé sunt deschise Usa de iesire finala este deschisa Calea de evacuare a aerului din spajul ull de pe etajul unde se masoara presiunea diferentialé este deschisa Usile dintre spatiul uti si spaful presurizat sunt inchise pe toate etajele 50Pa Toate usile dintre scara presurizalé si usa de lgire finala sunt inchise Calea de evecuare a aeruiui din spatiul uli de pe etalul unde se masoarai presiunea diferentialé este deschis Usa de iesire finala este inchisé NOTA Poniru loxibitao in rezultatolo accoplabile ale incercari este permis o Toleranfa de # 10 % asupra murs Conditjile de proiectare pentru sistemele clasa E sunt aratate in figura 6. 4.6.2.3 Forfa deschidere usa Sistemul trebuie s& fie proiectatastfel Incat fora pe clanta us s& nu trebuiasca sé depiseasca 100 N. NOTA 1: Psion snl mos crepe po post fdr bea acts a Purell 15 ane A nfo de congue ul 24 Pagina gna epleaiaGstina Snes (20032106 ASAD 8 Prt Shwe Pap 254 05 6002/LONEL “ross 103}0Rd VAVG ASN! ‘P1170 BRALSAGNI IS LAESWOO 30 WEBMDSREN 12101-6:2005 NOTA 2 - Forta care poate fl exercilat’ pentru a deschide o uss va fl imitaté de frecarea dintre incalysminte gi ppardoseala gi poate finacesar pentru si se evita suprafejele alunecoase din aproplarea lesirior pe usile spre spate presurizate, in particular in ciadiie Tn care exist’ porsoane foarte tinore, varstnici sau ini BE tne3 a3 : fe oi nie *e 2 1 2. CCiteriu de scurgere eer ——_Crteru diferent de presiune _Criteriu diferent de presiune (toate usile inchise) Legenda 1 Usa deschisa 2 Usa inchisa 3._ Cale de introducere a aeruiui NOTA - Figura 8 poate include holur Figura 6 ~ Condit de proiectare pentru sisteme clas’ E 4.7 Sisteme de presurizare clasa F 4,7 Generalitafi Un sister de presiune diferentialé clas F poate fi utlizat pentru a minimiza potentialul pentru contaminarea serioasé a casei scérilor de interventia le incendiu cu fum pe durata evacuari si a interventiei pompieror. Pe durata operatilor de interventia la incendiu va fi necesar sa se deschida usa dintre hol de interventia la incendiu si spatiul uti pentru a se interveni asupra unui potential incendiu generalize. In anumite situati poate fi necesar s& se racordeze furtunuri Ia hidrant pe un eta) sub etalul incendiat acestea s8 se desfésoare prin scaré si hol Ia etajul incendiat. De aceea nu este adesea posibil a se Inchide usile dintre aceste holuri si scaré in timp ce se desfisoara operati de interventia la incendiu. Daca hidrantul este numai in interiorul coridorului sau spafului uti in fata holurilor, usa dintre hol si coridor sau spatiul util de pe etajul de sub etajul incendiat se presupune cu atat mai mult a fi deschisa pe durata ‘operatilor de interventie la incendiu. Viteza fumulul gi a gazelor fierbinti de la un incendiu dezvoltat In totalitate poate atinge 5 m/s si In aceste condi ar fi nepractic s& se furnizeze un aport scézut de aer numai pentru a preveni patrunderea fumului Th hol. Se presupune ca operatile de interventia la incendiu, cum er fi utiizarea apel pulverizate, contribuio somnificaty la finorea sub contro! a fumului gi gazelor fierbinti. Este, totugi, esential ca, casa sscérilor sd fie pastrat liberd de 0 contaminare serioasa cu fur. 25 Pain toata an apleate Gare Sandee (203.2008 ASRO A ls Poo Sohre Pay 27 sn 38 S00Z/FONeL “THs L9310%d WIV WISN! ‘T1179 SRASNGNI IS 1ASWOD BG VBASR EN 12101-6:2005 Pentru a limita Imprastierea fumului din zona incendiului tn hol gi apoi in prin usa deschisa dintre hol gi ‘casa scariior, 0 vitezd de cel putin 2 mis trebuie sé fie asigurata la usa dintre casa scarlor si hol cénd toate ugile din hol spre spatiul uti sunt deschise. Din moment ce viteza la uga dintre hol si spatiul util poate fi mai mica de 2 mis si din aceasta cauzé fumul poate patrunde din spatiul util im hol, acest fun trebuie 88 fie Iniaturat din hol prin atingerea unui debit suficient de schimbare a aerului in hoi cAnd toate usile holului sunt inchise. Pentru a asigura viteza minima de 2 m/s prin uga deschisé a scatilor este necesar s& se asigure pierderi ssuficiente din spatiul util in exteriorul clddii. In fazele tarzii ale dezvoltariiincendiulul o pierdere mai mult decat adecvaté va fi in general furnizaté prin spargerea vitraelor exterioare. Totusi, nu se poate presupune ca ferestrele se vor sparge inainte de sosirea serviciului de pompier, si de aceea este necesar ‘84 se asiguro ca este disponibilé o suprafata suficienta de pierdere prin fajada exterloard, instalatle de ventilafie sau cdi de aer deschise special proiectate. 4.7.2 Cerinte clasa F 4.7.2. Griteriu diforonta do prosiuno ‘Alimentarea cu aer trebuie sa fie sufcienta pentru a mentine diferenja de presiune data tn Tabelul 6 cénd toate usile ascensorului, scarii gi holulul gi usile de iegire finald sunt inchise $i calea de descarcare a aerului din spaful ut este deschisa: Sistemul trebuie 88 fie proiectet astfel inc&t casa scdrilor si, dacd existé, putul ascensorului sunt {inute libere de fu. In cazul in care fumnul intré tn hol, presiunea din scar nu trebuie si conducai fumul in putul ascensorului sau invers. Aceasta trebuie sa fie realizata prin furnizarea unei presurizéri separate a putului ascensorului de interventie pe de-o parte si a holului si scdrilor pe de alta parte. O unitate ventilator/motor care alimenteazai cu aer pujul ascensorulul de intervene §I scale sale asociate poate fi ulllzat, dar cu instalatie de alimentare separata. ‘Tabelul 6 ~ Presiunea diferontiala minima dintro spatille specificate pentru sisteme clasa F cand toate usile sunt inchise ‘Spatiu specificat Presiunea diferenfiala de mentinut, min. De-a lungul putului ascensorului si spafiului ui 50 Pa ‘De-a lungul scéiilor si spatiului uti ‘50 Pa De-a lungul usilor inchise dintre fiecare hol $1 “45 Pa spatiul util NOTA - Penta flexbiltate tn razulatele acceptable ale Tncerckrl este permisé o olerania de # 10% asupra masuréri J 4.7.2.2 Criteriu de scurgere aer intre casa scérilor i hol ‘Alimentarea cu aer trebuie sf fie suficient& pentru mentine viteza aerului de 2 mls prin uga deschisé dintre scari hol la etajul incendiat avand calea de descarcare a aerului de pe rivelul incendiat deschist i deschise toate ugile dint: )_ toate ugile dintre hol gi compartimentul afectat de incendlu; b)_scara si holul de pe etajul de sub etajulncendiat; .)_ puful ascensorului de interventie si holul de pe etajul de sub etajul incendiat; 4) scare si gerul din exterior la nivelul de acces al pompierilor; 2} holul si spatjul util de pe etajul de sub etajul incendiat (aceasta se aplic’ unde hidrantul este amplasat In spafiul ui! in fafa holului) 26 Pus pits in spa Gatun Sande) 20-208 AGRO BBs Prope ae Pap 2.693 {S00Z/L0/¢5 “iss 1031084 VIVO TWISNI ‘P1170 3RALSAGNI IS LEBWOO 30 VESSR EN 12101-6:2005 NOTA - Daca 0 usa care are 2 canate se presupune a fi deschisd pentru scop de calcul si tncercare de acceptare, canatul mai mic poate fi presupus a fi in pozitie inchisa, Unde furtunul trece print-0 usa, acea us trebule sé fie considerata a fi deschisa in intregime. 4.7.2.3 Criteriu de scurgere aer dintre hol si compartimentul de incendiu ‘Alimentarea cu aer trebuie sé fie suficienté pentru a menfine un curent de aer de minimum 4 m/s prin toate usite deschise dintre hol si compartimentul afectat de incendiu cu (a se vedea figura 7) @) usa dintre casa scérilor si hol inchis&; b) toate usile dintre hol si spatiul util adiacent de pe etajul incendiat deschise; c) cara gi aerul din exterior a nivelul de acces al pompiarilor deschisa; 4) calea de introducere @ aerului din compartimentul afectat de incendiu deschis’. Cerinta ) de mai sus nu se aplicé daca este un hol simplu intre casa scélor gi usa de lesire final, Toate Usile acestui hol trebuie sa fie cu autolnchidere. Ca o altemativ’, prevederile din 4.7.2.4 trebuie s& se aplice. 1 2 3 il 27 Pag tert en sole Gente Stand (2) 7003-2008 ASRO 8 Fee Sate Pg 290 98 {S00ZILOMES “TUS L9BIO¥d VVC WISN! ‘N79 BRUSNANI IS LAFaWOO 3G YEANYOSR EN 12101-6:2005 — 6 Legenda ‘Scar 2 Hol 3 Spatiu uti 4 Alimentare aer 5 Cale de pierdere prin ugi, etc. 6 Cale de introducere aer din claire 7 Venti de eliminare suprapresiune 8 Spajiu ut 9 1 Hol ascensor j0 Ascensor Figura 7 ~ Conditii de proiectare pentru sisteme clasa F 4.1.2.4 Criteriu de scurgere de aer alternativ la 4.7.2.3. ‘Se mentine o vitez de schimb a aerului de 30 h" tn hol pe etajul incendiat cu (a se vedea figura 7): a) toate usile holululinclusiv usa dintre hol si casa scarllor Inchis’; ) use dintre scara gi aerul din exterior Ia nivelul de acces al pompiorilor deschisa; ¢) calea de introducere a zeruiui a compartimentului afectat de incendiu deschisa Cerinfa b) de mai sus nu se aplicé daca este un hol simplu intre casa sodrilor si usa de iesire finald. Toate Usile acestui hol trebuie sa fie cu autoinchidere. 4.7.2.5 Alimentare cu aer rice allmentare cu aer care deserveste 0 casi a scairilor de pompieri sau put de ascensor si holurile sale ‘asociate, unde exist, trebule s& fie separate de orice alt sistorn de ventilatie sau de presiune diferential. 4.1.2.6 Forta de deschidere usa Sistemultrebule s& fl proiectat astfel Incat forja pe clanja usii s& nu trebuiasca sa depseasca 100 N. 28 Pog ipsa cn oleae Gate Std (2008-208 AERO & Be roe Stare Pag sD dns 6002/10/61 “1S 193IO¥d VVC TVASNI‘PN'79 SRULSNONI IS LABWOO 3a WEBSSR EN 12101-6:2005 NOTA 1 - Presiunea diferentiala maxima corespunzétoare pe usd poate fi determinald folosind procedura do la Punctul 15 i Anexa A, in funcfe de configuraja ug NOTA 2 - Forta care poate fl exercitats pentru a deschide o ug va fi limitaté de frecarea dintre incaaminte 1 pardoseala si poste finecesar pentru s3 se evite supratetele alunecoase din apropierea iesinlor pe ugie spre spatile bresurizate, In particular in cladile Tn care exista perscane foarte tinero, varstnci sau infirm 5 Caracteristicile unui sistem presurizat 5.4 Generalitati 5.4.1 Prolectare gi constructio claire Informatile furnizate in acest punct acopera toate clasele de sisteme gi In special pe cole menite a acoperi protectia casei scérilor, holurilor si coridoarelor care fac parte dinti-o cale de evacuare sau pul de lupta impotsiva incendillor. ‘Scopul este de @ stabil o diferent de oresiune care sé traverseze orice c&i de pierderi care vor asigura cc fumul sa fe inlaturat din spatiul proteat. Acest cru este realizat prin mentinerea spatilui proteat la o presiune mai mare decat cea din zona de incendi. Este esertial ca fie furizaté o descarcare a aerului ain spatil uti pentru a asigura mentinerea unei diferenje de presiune. A se vedea fgurie 8 a) si b). Pentru calcularea alimentérii cu aer necesare pentru un sistem de presurizare, trebuie sa fie Facute presupuneri privind caracteristicle de plerder ale cladiri, in particular inte: a) spatile presurizate gi cele nepresurzate; ) spefile presurizate invecinate; ©) spatile presurizate si aerul exterior; 4) spatile nepresurizate si aorul oxtorior. Daca in aceeasi cladire sunt prezente canale presurizate si nepresurizate, existé posbiltatea ca, s fle umplute cu fum canelele nepresurizate ca un rezultet direct al scurgerii aerului create de sistemul de presurizare. Daca cladirea confine spatii cum ar fi camere pentru calculatoare sau medicale care sunt presurizate pentru alte motive decat incendiul, trebule 8 se acorde Important’ protectiel cillor de evacuare presurizate de efectele unui incendiu, din aceste spatii presurizate. A se vedea punctul 8 pentru mai multe informatii de detaliu Este esential ca s& se realizeze un acord intre cei care alcdtuiesc specificatile si proiectanti asupra tehniclor de instalafi si construct care vor fi utilizate In clade. In partcultrebuiee $4 se acorde atentie cconstructiei canalelor care vor fi presurizate gi anvelopei constructiei. Presupuneri nerealiste despre etangeitatea la aer a acestor construct sunt © cauz comund pentru ca sistemele de presurizare s nu ‘ndeplineasca criterle de acceptare. Este esenfial ca arhitectul/constructorul sé fie constient de importanta controlului suprafetelor de pierdere din spatile presurizate asfel incét cand acesta este echipat s& nu fie o pierdere excesiva de aer presurizat, Inte-un sistem ou presurizare intro singurd faza presurizarea este aplicaté numai cénd apare incendiul, iar Intr-un sistem cu presurizare in doud faze este mentinut tot timpul un nivel sc&zut al alimentérli cu aor, de ‘exemplu pentru ventilate, gi cand apare un incendiu este crescuta la nivelul de urgenta. Ambele sistomo sunt admisibie 29 Pega tpi dn pata Geslne Sanda (2082008 ASRO& Be Pee SuarePap 31 in 8 So0z/Lore1 “us 19310¥d VLVO TISNI‘PMT79 SRULSNANI Is LUBNOD 3a VUSWYOSR EN 12101-6:2005 5.1.2 Caracteristici ale cerinfelor unui sistem de presurizare 5.4.2.1 Admisia aerului trebuio s& fie furizata pentru a introduce aer din afara cladini astfel incét acesta ‘s& nu fle contaminat de fun de un incendiu din cidire (a se vedea 1.8.2.4. acolo unde este cazul prin i ventilatoarelor pentru a se 5.4.2.2 Aerultrebuie s& fie elimentat in spatiul presurizat prin ventiatoare insialai Trobule sa fie data important amplasari si constructe! instal asigura cé acestea nu sunt afectate de un incendiu din spatjul neprotejat. 5A, automate de .3 Toate usile dintre spafile presurizate si nepresurizate trebuie sa fle prevézute cu mecanisme jere (dispozitive de inchidere @ usilor). 5.1.2.4 Caile de pierdere dintre spatille presurizate gi cole nepresurizate sunt fumizate de mici orfct si fisuri Impreund cu usile deschise. Trebuie s fle furnizata, in plus, 0 supapa de suprapresiune pentru a asigura 4 acumularea de presiune cénd usile sunt inchise nu face dificilé deschiderea usilor in spatile presurizate, 5.1.2.8 Supapa de aer trebuie sf fie furnizaté pentru a asigura ca aerul care iese din spatiul presurizat in cel nepresurizat poate fi pierdut in exterior astfel Incét s8 menfind diferenta de presiune, sau viteza curentului de aer pentru deschiderea sil, dintre cele dou spati 30 Pago igeta cn oleaia Got Slee 208.2908 SAO 8 ue Projet SoRere- Pg dn 6002/L0Fe} “uss LO3IONA VIVA TWISNI‘Tm170 3RUSNN IS LENO 3a VERNSR EN 12101-6:2005 4 ‘ 3 4 5 5 5 sy 3 1" 5 — 5 5 5 2B ha ts 5 w 31 Pag seat in oat Gears Sadar) 20032008 ASHO A Ds Pe Sane Pag 3 Go02/L0re} “Tes LOgIOUd VVC TWASNI ‘1170 SRUSNGN! IS LASWOD 30 VEROSR EN 12101-6:2005 Legenda 1 O optiune alternativa aste controlul venilatorulul pentru a asigura ca suprapresiunea si nu dopageasca 60 Pa max. 2. Trape do doscircaro presiune setalo 68 oporoze la 60 Pa (max) in casa scétllor 3. Presurizarea este descdrcaté egal pe Tnilfmea scdril pentru clédiri mai mari de 11 m (pentru lid mai mici de 11 m este accaptablé 0 singurd desodrcare In mod normal la capil d8 sus) 4 Scsi pentru interventia ta incendiu 5 Spatiu ut 6 Plercere in exterior 7 Aer prosurlzat dasodreat la flecare nivel de hol 8 _Distanfa dintre descarcarea aeruul 8 nu flo mal mare decat tri nivaluri 9 Hol acces pentru lupta Impotiva incendiului 10 Zona incendiu 11 Supape desoarcare aer 12 Nivel acces pampier! 13. Intrare singularé aer 44 Detoctor de fun 18 Trap motorizaté de fum 46 Comutator anulare oftieri pompieri 417 Unit preeurizara aer principals gi de rezerv 18 Camera uzinel care este protejaté prin compartimentare rezistent3 la incendiu 2 ore si cu venilatoare presurizare Importva furl Figura 8 a) - Caracteristicile unui sistem tipic de presiune diferentiala cu alimentare la capatul de 32 Pag tpt epeaia Gotu Sande (003.2008 AGRO & Oe Piet Stare Pega dS 6002/L0/EL “es 193IOUd VAVG VISNI ‘P1170 SRLSNONIIS LAAWOO 3G VEER‘CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE CLUS, INSTAL DATA PROIECT SRL, 13/01/2009 ees Fg gg pe ela ly fess] a Gases i Geeeead(Egeee leazes| [eased ese SR EN 12101-6:2005 a 2 33 Pear gut an apteata ostue Sane) 20052008 ASRO & Bs Pret Sete Pop 8 la 8Legenda 1 Trape de descarcare presiune setate sé opereze la 60 Pa (max) in casa scérllor 2 Camera uzinel care este protejat3 prin compartimentare rezistenté la incendiu 2 ore si cu ventilatoare presurizare Importva fumului Detector do fur Dou’ ind aer pe falade alternative ale clidii echipate cu dotootor de fum gi trap& motorizala de fum Unit presurizare ger principal i de rezerva Intrare alternativa aor rapa motorizaté de fum Intrare aor © opfune altemativé esto controlul ventlatorull pontru 2 asigura ca suprapresiunea s& nu dopdigeascd 60 Pa max 10 Sc&ri penisu lupta impotriva incendiuist 11 Pululascensorului pentru lupta impotrva incendiulu (dac8 este necesar) 12 Spatiu ut 18 Plerdere in exterior 14 Prosurizarea este descdrcaté egal pe inaitimea sc&ri pentru cdi mal mari de 11 m (pentru clad ‘mai mici de 11 m este acceptabiléo singur doscdrcaro in mod normal la capsitul de sus) 15 Hol pent lupta Impotiva incendiului 46 Aer presurizat descarcat la flecare nivel de hol 17 Distanta dine descércarea aerulul s8 nu fle mal mare decat tel niveluri 48 Zona incendiu 419 Supapa descarcare aer 20 Nivel acces (pompier) 21 Comutator anulare ofieri pompieri, Figura 8 b) ~ Caracteristicile unui sistem tipic de presiune diferentiala cu alimentare la capatul de sus al searii 5.1.2.6 Daca sunt spafi presurizate si nepresurizate in aceeasi clédire, alunci trebuie sa fie demonstrat faptul c& fumul nu va f fort in putul nepresurizat. Utlizarea caselor de scar presurizate si nepresurizate care deservesc aceleasi etale trebuie $8 fle luatd In considerare numai dac8 sunt indepiinite una dintre urmatoarele condi: a) casa scéirlor nepresurizatd este separati de casa scéillor nepresurizata printr-un spatiu mare nedivizat din care aerul poate ies print-0 deschidere mai mare de doua ori decat usa prin care aerul intr, sau b) 0 analizé detaliaté a proiectului de scurgere a arditat cé operarea sistemului de presurizare nu va creste curentul de aer de la etajul incendiat Inspre casa scarilor nepresurizatd. Fiecare cale de evacuare presurizaté trebuie sa aiba alimentarea sa independent cu aer. 5.2 Punete de alimentare cu aer 5.2.4 Generalitati In proiectarea scérior scopul este de a asigura cé existé o distribulie egala a aeruiui presurizat pe toaté scara si CA nu exist& probabilitatea ca alimentarea cu aer s fie scurtcircuitaté prin deschiderea usilor, adicd aerul s& treaca\ direct tn afard printr-o usa deschisa imediat ce canalul a fost alimentat, Daca sunt deschise usi in apropierea punctului de injectare, alimentarea cu aer poate fi pierdut8 prin ele $10 presurizare adecvata poate s4 nu mai fie realizaté la usi mai depéftate de punctul de injectare Acoasta poate fi in particular adevératé In cazul sistomelor cu inject la nivelul solului unde use de iegire este cel mai probabil sé fle deschisa pentru perioade mari de timp. Cand un sistem de presutizare a scaril este proiectat pe baza unei usi deschise la nivelul final de iesire, curentul de aer vertical in canal este probabil mare si In consecin{4 pierderile de presiune pot fi substantiale. 34 Pag pia naples Caste Stns) 20032008 AERO ls Pret Sowers Pep 6002/10/81 *$ 1OBIONd VVC WASNI ‘P1170 BRALSNONI IS LAM 30 WEENSR EN 12101-6:2005 5.2.2 Corinto alimontare aer 5.2.2.1 Fiecare canal de evacuare sau interventie Ia incendiu trebuie sa fie prevazut cu sistemul sau dedicat de presurizare. Tuburile care presurizeaza fiecare dintre canalele verticale separate si/sau holurile a de altfel orice coridoare asociate presurizate trebuie s& li se permité a fi alimentate cu aer dintr-un sistem comun. Holul trebuie s8 aiba alimentarea cu ger printr-o tubulatura care este independenta de cea care alimenteaz scara. Coridorul trebuie sa aibé aerul presurizat alimentat printr-o tubulaturd care este separata de alimentarea holulul sia casei sc&ior. 5.2.2.2 In dladiri mai mici de 14 m inaljime, un singur punct de alimentare cu aer pentru fiecare put de Soar presurizati este accepiabil 5.2.2.3 In cladiri cu 11 m sau mal mult fn tnallime, punctele de alimentare cu aer trebuie s& fle egal distribuite de-a lungul putulul scdrlor, gi distenta maxima dintre punctele de alimentare cu aer nu trebuie i fie mai mare de rei etaje. ‘5.2.2.4 Punctul de alimentare nu trebuie s& fie amplasat la 3 m sau mai putin fata de usa de iesire finala, 5.2.2.5 Pentru putul ascensorului un punct de injectare/alimentare trebuie s& fie prevazut pentru flecare put al ascensorulul pana la 30 m in indiime, 5.2.2.6 Fiecare hol trebuie sa fie prevazut cu un punct de injectare/alimentare, 5.3 Introducere aor 8.3.1 Generalitati Pe durata operdri sistemului, aer presurizat va intra din spaful presurizat in spatjul uti. Este important oa 84 se ia masuri pentru ca aerul pierdut Tn spat nepresurizate la etajul incendiat sa iasa din cladire. Aceasta este esenliald pentru a mentine diferenta de presiune dintre spafile presurizate si spaful utl Viteza ceruta de curgere va depinde de pianul particular al cladini si de aplicata sistemulul de presurizare. 5.3.2 Gerinfe Introducere aer 5.3.2.4 Spatiul util de pe etajul incendiat trebuie sé fie prevazut special pentru introducerea aerului ‘corespunzator debitului de intrare al acestula In spajiu 5.3.2.2 Daca se poate aréita prin studii corespunztoare de inginerie a incendiului c8 vor fi disponibile c&i suficiente de pierdere prin sistemul de ventilajie Inainte de spargerea ferestrolor, nu este necasar s8 se prevad’ mijloace suplimentare pentru introducerea aerului din clédire. In absenfa unui astiel de studiu descéircarea aerulul trebule sé fie efectuald printr-una din urmatoarele metode: a) furnizarea de supape speciale la periferia old. Unde ciidirea este etangatd supape speciale pot fi necesare pentru a fi puse la dispoziti pe toate fatadele clair (a se vedea punctul 15). b)_canale verticale. Daca ventilarea zerului presurizat prin pierderile clairii sau supape periferice nu este posibilé, canalele verticale pot fi utlizate in acast scop (a se vedea punctul 15). ©) extragere mecanic’. Introducerea aerulul presurizat prin extragere mecanica este 0 metoda satisfécStoere. Extragerea mecanicd ar putea fi ceruté 88 functioneze numai pe dureta din naintea spargerii ferestrelor (a se vedea punctul 15). 5.3.2.3 In eveluarea suprefetel efective a ventiatiei naturale pentru introducerea aerului pe etal. o parte a cladiri trebuie s& nu fie luata in considerare pentru scopul calculului. Dac’ ventiarea nu este egal distribuité tn jurul peretelui exterior, partea cu cea mai mare suprafat de ventilare trebuie s& nu fie Iuaté in considerare pentru calcul 35 Pag pars apesta Gastune Since (02082008 ASRO Bs Pee Sotsre-Pa 37 dn 6 ‘s00z/LO/EL “TUS LOBIO¥d VIVA TWISNI ‘M79 SRUSNANI IS LaWOO 3a HANDSR EN 12101-6:2005 5.3.2.4 Milocul cerut pentru introducerea aerului trebuie s& fie calculat tinand cont de planul particular al ladii gi de tipul de sistem de presurizare. 5.3.2.5 Unde introducerea aerulul este facutd prin ventilatoare naturale: a) ventilatorul(arele) naturale trebuie in mod normal sé fie tinute in pozitie Inchisd, si b) cnd sisterul de presurizare de urgen{é opereaza, ventilatorulfarele) trebuie sa fie declansate astfel incat aerul presurizat sa fe liber sa iasé. Cand se utlizeaza ventlatie controlat automat, ventilafia trebuie s& se facé numai pe etajul incendiat si ventilatoarele de introducere a aerului de pe toate celelalte elaje trebuie sa rand inchise. 5.3.2.6 Unde introducerea aerului este facutd prin ventilatoare alimentate cu energie electic’, debitul de extragere pe etaj nu trebule s& fle mai mic decat debitul maxim calculat (a se vedea 15.2 si A) pentru spatiul ull si trebuie s2 fie prevazute miloace care sa asigure cé forta de deschidere a usii nu depageste 100 N cu usa inchisa: 5.3.2.7 Cerinta din 6.3.2.6 poale fi realizaté avand un sistem de extragere pentru fiecare etal, sau prin folosirea tubulaturiior pe fiecare etaj sa fie normal inchise prin modificarea trapelor rezistente la foc pentru ‘controlul fumului, Cand sistemul de presurizare de urgenté opereazé, trapele care inchid sistomul de cextragere trebuie sa fie deschise numai pe etajul incendiat. 5.4 Descarcare suprapresiune 5.4.1 Proiectul casei scaior presurizate implica evalvarea curentului de aer cerut in doua condi, adic toate usile Inchise si cu usile alese deschise. In cole mai multe crcumstan(e cerinfele pentru curentul de ‘ger cu Usi deschise va fi mai mare decat cu toate usile inchise. Daca este permis’ dezvoltarea unei presiuni excesive tn spatiul protejat poate deveni dificil sau imposibil s8 se deschida usile inspre spafi (a se vedea punctul 15). Pentru a preven! acumularea de presiune excasiva este necesar sa se furnizeze supape de descércare a suprapresiunii. Suprafata supapolor de descarcare a suprapresiunii poate fi inchisa de un dispozitiv echilibrat cu flaps astfel proiectat incét acesta s& se deschidé c&nd presiunea depaseste presiunea proiectats. Alternativ este posibil si se utlizeze un sistem controlat de senzori de presiune astfel incat alimentarea cuaer sau extragerea 88 poata fi variaté continuu pentru a produce presiunea sau debitul cerut. 5.4.2 Corinto desciireare suprapresiune 5.4.24 Trebuie s& fle furnizate miloace pentru descarcarea aerului presiurizat in exces din spatiul protejat. 5.4.2.2 Supapele de descarcare a suprapresiunii nu trebuie sé descarce in spafiul ull printr-o cale eprotejat de scurgere, din cauza cé orice penetrare a bariorei rezistente la foc reprezinté o slabiciune potentials dintre spatiul protejat gi zona de incendiu, Descércarea suprapresiunii din spatiul presurizat trebuie 88 se facs fie: a) direct in aerul exterior sau printr-o instala{ie corespunzatoare, sau b) pentru sistemele clasa F, daci supapa de descércare a suprapresiunii descerca in spatiul util, penetrarea barierel rezistenta la foc trebuie s& fie protejata printr-o trap cu autoinchidere automata clasificaté in conformitate cu prEN 19501-3 si operaté printr-un dispozitiv de ‘temperatura 5.4.2.3 Supapa de descarcare a suprapresiunii trebuie s& fie dimensionata asttel incat sd fie capabilé sé descarce excesul total de debit de aer, determinat prin scéderea pierdenlor totale de aer pe casa scairi, holuri si coridoare cu toate usile inchise din totalul debitului necesar in conditile cele mai oneroase de alimentare cu aer. 36 agi pert dn oleate Get Slant (2000-2008 ASR & Be Projet SOR PgB.n8 6002/10/61 “us LOBIOWA VLVOTVASNI ‘P19 3RALSNONI IS LASWOD 3a VEENSR EN 12101-6:2005 5.4.2.4 Descércarea suprapresiunil trebuie sé fie capabila 4 asigure c& nivelul de presurizare din spafiul de protejat (cu toate ugile Inchise) este mentinut la sau peste nivelul de presurizare proiectat dar sub presiunea maxima determinata de cerinta pentru forta de deschidere a usil (@ se vedea punctul 15). 5.4.2.5 Ventilatoare variabile de alimentare sau trape controlate de senzori de presiune trebuie utlizate rnumai daca sistemul nu poate realiza peste 90 % din cerinjele de alimentare cu ger proaspat in 3 s de la deschiderea sau inchiderea unei usi. 6 Spatii de presurizat 6.1 Numai casa scari 6.1.4 Generalitati Protectia se realizeaza prin presurizarea numai a casei scdii limitate la partea verticala a cali de ‘evacuare; nici o protectie semnificativa nu so ia pentru partea orizontalé a cali de evacuare la fiecare et) 6.1.2 Cerinte pentru casa scarii 6.1.2.1 Daca numai casa scairii este presurizata, scara trebuie sa fie abordata direct din spaiul util sau printr-un hol simplu, 6.1.2.2 Cu toate usile Inchise diferenfa de presiune pe usi trebule s& fle cum se arata In figura 9. si figure 9.8, 6.1.2.3 Sistemele care presurizeazai casa scariitrebuie sa fie activate simultan, oricand este un semnal de ‘alarma la incendiu. 6.1.2.4 Aranjarea trebuie & crespunda cu clasa alocata sistemulul age cum este defini la punctl 4 6.2 Case ale scarii gi holuri 6.2.1 Generalitati Daca, pe orice eta), holul care separa casa scarlor de spatiu ul este alta decat un hol simplu, acest hol trebule s& fle presurizat independent de casa scérlor. Aceasta aranjare va duce protectia impotriva patrunderiifumului chiar pana la usa care conduce spre suprafata spatiulul util in care poate apare un incendiu (a se vedea figura 10 si 5.3). NOTA - Un hol conectat cu un put de ascensor sau alt canal este considerat inca afl un hol simplu dac’ toate astel de canale sunt presurizats independent, 6.2.2 Cerinfe pentru case ale scarii si holuri 6.2.2.4 Cu toate usile inchise, diferenfele de presiun« araté Tn figura 10. In raport cu spafiul util trebuie sa fie aga cum se 6.2.2.2 Cand fumul este detectat, fio: 4) toate casele scarilor presurizate si holurile presurizate pe toate etajele trebuie sa fie presurizate simuttan, sau ») toate casole scérilor gi numai holurile de pe nivelul cu incendiu trebuie sa fie presurizate. 6.2.2.3 Aceaste aranjamente trebuie sa corespunda cu clasa sistemulul alocat aga cum este definit punctul 4. Daca exist un hol simplu Intre casa scarilor si spatiul uti, orice conditie de “usa deschis specificatd la punctul 4 se va aplica ambelor usi din holul specificat, formand o singurd cale de scurgere. 37 Pages tessa dn meat Geshe Sane) 2082003 ARO Bs Pee Satara Pap 39.9 98 00Z/LONEL “WS LOIOUd VLVG TWAS! ‘T1170 BRUSNGN IS LENCO 3a VERNSR EN 12101-6:2005 NOTA- Unde apare o situate de hol presurizat cu 2 sau mai multe us! deschizéndu-se in spaful util pe un singur eta, ‘aceasti situate trebule fle supusé une solu de inginerie a Incendulu, tn termeni de scurgere acr, si introducere 2er, in special unde ugll se deschid In i separate de scurgere a eerulul conducand la cai iferite de introducere a er 2 a od 1 | 3 9 a) Presurizare la scar cu hol 9b) Presurizare numai la scaré, fara hol Legenda 1 Soara 2 Hol 3 Spatiu util 4 Nlimentare aer 5 Cale pierdere prin usi, etc. 6 Cale introducere aer din cladira P _Indicd spatiul presurizat. Numerele Incercuite indica presiunea diferanyialé minima de proiectare, de ‘exemplu 60 (Pascal faf& de spatiul uti, identifica prin 0 Figura 9 — Presurizare la scar cu sau fara hol 38 appara spa Gants Saree 20032006 ASRO & Bo Pet wire Pep no 6002/0164 “russ LOBION VIVG IWLSNI‘TM170 3RLSNN IS LANOO 3a YESSR EN 12101-6:2005 OP t 7 10a Presurizare la scar gi toate holurle _—_10b Presurizare la scar si putul ascensorului asociate Legend 1 Scars 2 Hol 3 Spatu ut 4° Alimentare aor 5 Cale pierdore prin usi, ete 8 Cale introducere aor din cdr 7 Coridor 8 Ascensor Indica spajul presurizat. Numerele incercule indicS presiunea diferenialé minima de prolectare, de ‘exempiu 50 (Pascal) fata Ge spatiu ul, dentiieat prin 0 Figura 10 ~ Presurizare la scara si toate holurile asociate 39 Para ita dn apes Gestne Stand) 20082008 ASRO due Poel Satwara-Fap 6 99S S00ziFOVe} “WS L9gIO¥d VIVO WISN! ‘TM179 BRUGNGNI IS 1ABNOO Za WEBMDSR EN 12101-6:2005 11 a) Presurizare la holurile asociate scar si 11 b) Presurizare la scar gliasirle asociate coridoare din coridoare 4 ea 11 ©) Presurizare la scéiile pulului ascensorului gi toate holurile asociate Legenda Scara Hol Spajiu uti Alimentare aor Cale pierdere prin usi ote Cale introducere aer din clade Coridor agin prac sci Gann Sercarse)201.2003 ARO Bs Pro Sars Pap sin {S00z/L0/EL “Tess LO3IONd VIVO WISN! ‘T1179 SRUSNGNI IS L3NOO 30 YESNYOSR EN 12101-6:2005 8 Ascensor pentru pompier! P Indica spaiiul presurizat. Numerele incerculte Indic presiunea diereniialé minimél de proiectare, de ‘exemplu 50 (Pascall) fafa de spatiul ut, identiicat prin 0 Figura 11 - Configuratii sistem presiune diferentialé a scarii 6.3 Presurizarea casei scatilor si a holului, cu introducere aer de pe coridor 6.3.4 Gener: Daca holul se deschide intr-un coridor care face parte din calea de evacuare orizontald, poate fi un ‘anumite sisteme a presuriza scara si holul, sia introduce aerul in coridor (ase vedea figura 11 b)) 6.3.2 Cerinfe pentru presurizarea casei scilor gia holuui, cu introducere aer de pee coridor 6.3.2.4 Cu toate usile Inchise diferenta de presiune pe us! trebuie sa fie asa cum se araté in figura 11). 6.3.2.2 Cand fumul este detectat, fle: a) toate sistemele care presurizeazd casele scairior gi holurile trebuie s& fie presurizate simultan, sau ) toate casele scérilor si numai holurile de pe nivelul cu incendiu trebuie si fie presurizate oricénd este un semnal de alarma la incendiu, 6.3.2.3 Aranjamente trebuie s& se facd pentru a asigura c8, coridorul are introducere adecvat a aerului in aerul din afara 6.3.2.4 Aranjamentele trebuie sa fie conforme cu clasa alocaté a sistemulul asa cum este defini la punetul 4 6.4 Presurizarea casei scarilor, holulul si coridorulul 6.4.4 Generali Deca holul se deschide tntr-un coridor care face parte din calea de evacuare protejetd, sistemul de presurizare poate, cu avanta, fi extins pentru a include coridorul gi astfel sé conducd controll fumului chiar pana la uga zonei de incendiu. Oricum, dac& coridorul are mai multe usi (sau alte c&i de pierdere) alimentarea cu aer necesard poate fi mare, Scopul proiectului trebuie sé fie asigurara curent de aer ddinspre casa scéiilor, prin hol, princoridor pana in aerul exterior, sau direct sau prin spatiul ul (a se vedea figura 11 a)). 6.4.2 Cerinfe pentru casa scariler, hol gi coridor 6.4.2.4 Coridorul trebuie si fle un coridor protejat | trebuie s& alba allmentare cu er presurizat dintr-o ‘tubulaturd separata de alimentarea holului sia casei scariior. 6.4.2.2 Cu toate usile Inchise, dlferentele de presiune pe usile dintre coridor gi spatiul utl trebule sa fle aga cum se arata tn figura 11 a). 6.4.2.3 Trebuie sé fie fécute aranjamente pentru a esigura c&, prin spatiul util, coridorul are introducere adeovatd a aerului tn aerul exterior. 6.4.2.4 Cand fumul este detectat, fie: 4) toate casele sciriior presurizate i holurile presurizate trebuie sa fie presurizate simultan, Numai coridorul de pe etajul afectat de incendiu trebuie sa fie presurizat, seu “4 agra pet nae Gast Stance) 003.2008 ASRO § Bu Pret Setua-Pap 4 nS ‘S00Z/LO/E “TS L93IO¥d VIVO TWISNI'TT9 BRALSNANI IS LYBWOD 3a WEBNS‘SR EN 12101-6:2005 b) toate casele scarior presurizate si numai holurile gi coridoarele de pe nivelul cu incendu trebuie 88 fe presurizate. 6.4.2.5 Aranjamentele trebuie s& corespundé cu clasa sistemului alocat aga cum este defini la punctul 4 6.5 Casa scaii gi putul ascensorului 6.5.4 Generalitati Dac fumul intr int-un hol sau coridor nepresurizat, putul ascensorului formeaza o cale potential pentru propagarea furmului de pe etalul incendiat pe aite etaje. Prin presurizarea pulului ascensorului este posibl 88 se resirictioneze propagarea fumului prin puful ascensorului la alte etaje. Presurizarea putului ascensorului poate fide asemenea necesard pentru sistemele ciasa B (a se vedea figura 11 c)). 6.5.2 Cerinfe pentru casa scarii si puul ascensorulul 6.5.2.1 Unde ascansorul este accesat printr-un hol sau coridor nepresurizat, puful ascensorulu trebuie s4 fie presurizat la acelasi nivel cu casa soari asociata, 6.5.2.2 Cu toate usile Inchise diferenfele de presiune pe usile dintre putul ascensorului si casa scarii ‘rebuie sa fie aga cum se aratd in figura 11 c). 6.5.2.3 Trebuie sa fie facute aranjamente pentru ca sa asigure 0 introducere adecvata a eerului in aerul ‘exterior pentru coridor. 6.5.2.4 Cand fumul este detectat toate casele scatilor presurizate si pufurile ascensoarelor presurizate trebuie si fie presurizate simuiten, 6.5.2.5 Aranjamentele trebuie s8 corespunda cu clasa sistemulul alocat aga cum este defini la punctul 4. NOTA - Un hol conectet cu pujul ascensorului sau cu at put este considerat inc un hol simplu decé toate astfel {de canale sunt presurizate independent. soridoare cu introducere aer din spatiul util 6.6.1 Generalitati Unde casele scar si coridoul oricdrul eta) furnizeaza miloace de evacuare din spatial utl pe casa scar, casa scérii si coridorul pot fi presurizate aga cum se araté In figura 12 a). Acest aranjament va duce protectia tmpotriva fumului chiar pang la usa spatilul ut 6.6.2 Cerinfe pentru case ale scéirii si coridoare cu introducere aer din spafiul util 6.6.2.4 Cu toate use inchise diferentele de presiune pe usitrebuie 8a fie esa cum se arati th figura 12 a). 6.6.2.2 Cand fumul este detectat, fe: c) toate scaril presurizate gi coridoarele presurizate de pe toate etajele trebuie SA fle presurizate simultan, sau 4) toate scarile presurizate si numai coridorul de pe nivelul cu incendiu trebuie sa fie presurizat. 6.6.2.3 Acest aranjament trebuie si fie controlat prin trape adresabile, etc. 6.6.2.4 Aranjamentole trobuie s& corespundai cu clasa sistomului alocat aga cum este definit la punctul 4. 42 Pegtprt cin epee Gxtne Sansa) 20032066 ASRO 8 Bs Pj Suwere Pap no 600z/F0/EL “Tess LOSIOWd VIVO TVLENI ‘P19 SIMLLSNGN! Is LUNOO 3a YUBNYDSR EN 12101-6:2005 7 12.) Presurizare la scara gi coridoare 12b) Presurizare la scar gi iesit aer in coridoare Legenda Scara Hol Spaiu ut ‘Aimentare aer Cole perder prin uh etc. Cale iniroduoere aer din care Corder ‘Asconsor Ingicd spat presurizal. Numerele incercuileindic’ presiuea difereniaié minima de proietare, de cexemplu 50 (Pascal fade spa ul, erifict prin 0 Figura 12 Configurati sistem presiune dlferentialé a sari 6.7 Case ale scarii gi introducere aer din coridoare/holuri 6.7.1 Generalitafi Unde introducerea aerului din spatiul uti nu este prevazuta, trebuie safe utilizata optiunea de presurizare casei scarii cu introducerea aerului din hol/coridor aga cum se arata tn figura 12 b). 6.7.2 Cerinte pentru case ale scaril gl Introducere aer din coridoare/holuri 6.7.2.1 Cu toate usgile Inchise, diferentele de presiune pe usi trebuie sa fie aga cum se arata in figura 12 ). 6.7.2.2 Cand fumul este detectat sistomele care presurizeaza casele scaii trebule sé fie activate simultan, 6.7.2.3 Trebuie sé fie facute aranjamente pentru a asigura cd, exist o introducere adecvata a aerului in aorul exterior coridor/hol. 6.7.2.4 Aranjamentul de introducere a aerulul trebuie s& opereze numai pe nivelul cu incendiul. 6.7.2.5 Aranjamentele trebuie s& corespunda cu clasa sistemului alocat asa cum este definit la punctul 4 43 Pog tpt an pata Gosture Sandee (6) 202008 ASHO 8B Prt Sotvre-Pay 48 Ah 86 6o02//0/EL “WS L9IOUd VLVO TSN! 'TNT9 BRUSNGNI IS LNIWOD 30 VUSWYOSR EN 12101-6:2005 6.8 Case ale scéri, holuri si pufuri de ascensor 6.8.1 Generalitati Un sistem de presiune diferentialé poate fi utiizat pentru a minimiza potenfialul unei contamina serioase a caselor sc&rii pentru pompieri cu fum pe durata interventilor. Pe durata operajilor de interventie la incendiu este necesar s& se deschidéi usa dintre holul de interventie Ja incendia gi spatiul uti pentru a interveni la un incendiu generalizat. 6.8.2 Cerinfe pentru case ale scari, holuri si pufuri de ascensor 6.8.2.1 Cu toate usile inchise, diferentele de presiune pe usi trebuie sa fie aga cum se arala in figura 13, 6.8.2.2 Toate casele scart presurizato, holurile gi puturile de ascensor de pe toate etajole trebuie sé fie presurizate simultan la operarea unui detector de fum automat sau la 0 operafie manuald de un ofjer de pompiet (a se vedea punctul 12). 6.8.2.3 Aranjamentele trebuie s& corespunda cu clasa B a sistemului aga cum este defint la punctul 4 6.8.2.4 Casele scari, holurile si pujurle de ascensor trebuie s& fie toate presurizate separat pentru a asigura ca, contaminarea cu fum a flectrei suprafete este tinutd la un minimum. Legenda 1 Scar Hol Spatiu ut Alimentare aer ale pierdere prin us! ote. Cale itroducere aer din claire Coridor Ascensor Indicd spajiul presurizat. Numerele incercuite indicd presiunea diferenfialé minima de proiectare, de ‘exemplu 50 (Pascall fala de spatiul ul, identifeat prin 0 Figura 13 ~ Presurizarea holurilor scérii si puturilor ascensorului (aceste aranjamente sunt prevederi pentru intervenfia la incendiu) Pea Seatac spe Gstine Sanda) 20032008 ASRO 8 Bi Paje Sowers Pap a in ‘s00z/L0/e+ “Ws LOBIONA VIVO WIEN! ‘rM70 3RUSNAN IS LINCO 3a YESHSR EN 12101-6:2005 7 Proceduri de proiectare pentru sisteme de presurizare 7A Generalitati De ta 7.2 pana la 7.4 sunt destinate a iustra principile generale de proiectare implicate in toate clasele de sisteme si pot fi adaptate pentru a potrvi alte eplicati, Unde o scara este destinaté pentru scopuri de intervene la incendiu este mai important s& se efectueze procedura de proieciare pentru intervenja la incendiy Taintea celei pentru mijoace de evacuare. Informafi privind suprafetele de pierdere aer pentru formele tipice de construcfii sunt date in A6.2. Directia privind calculul suprafetei de pierdere efectiva pentru calle de scurgere In serie si in paralel sunt date la punctul 15. 7.2 Cerinfe pentru prolectarea mijloacelor de evacuare 7.2.4 Suprafetele efective de pierdere pentru urmétoarele cai de scurgere la fiecare etaj trebuie sa fie evaluate pentru scenariul usi inchise (a se vedea 15.2.1 gi 15.2.2) a) din casa scaii la un hol simplu la spatial uti; b)_ din casa soa direct in aerul exterior; ©) din spatiul uti in aerul exterior; 4) din putul ascensoruiui direct in aerul exterior: @) din hol tn spafiul ut In claditile existente suprafetele de pierdere vor fi in mare masuré dependents de calitatea lucrarii gi de natura structuri, astfo! valorile reale ale pierderi pot varia considerabil fat de valorle de proiectare asumate. Suprafata efectiva de pierdere trebuie, dacé este posibil, s& fie evaluat’ printr-o masurare la fafa locului a dobitului aerulul 7.2.2 Trebuie sa fie calculat debitul pierderi de aer prin flecare cele de scurgere din cenalul presurizat la nivelul de presurizare proiectat cu toate usile caselor scériilor, ascensorului si holului inchise (a se vedea punctul 15) (a se vedea de la 15.2.3 pana la 15.2.7). 7.2.3 Toate debitele pierderii de aer trebuie si fie adunate impreuna pentru a da debitul teoretic al alimentari cu aer (a Se vedea 15.2.8). Pentru a da debitul total neceser al alimentaril cu aer, aceasta valoare trebuie sa fie inmuiité cu un factor de cel putin 1,5 pentru a lua in considerare inceritudinile in identificarea céilor de pierdere (a se vedea 15.2). 7.24 Debitul de alimentare cu aer tn conformitate cu clasa respectivé a sistemulul trebule s8 fie determinata pentru situatia ug deschisé (a se vedea de la 4.2 pana la 4.6). 7.2.5 Trebuie sa fie calculata alimentarea tolalé necesaré cu toate usile corespunzétoare deschise conform cu clasa sistemulu ales plus 0 rezerva de 15 % pentru pierderile pe tubulatur, 7.2.6 Debitele de aer necesare pentru conditile us Inchisé si deschisa trebuie sa fie comparate, si cea mai mare trebuie aleaséi ca debitul total necesar pentru alimentarea cu aer. 7.2.7 Cerinjale de introducere ale aerului trebuie si fie determinate (2 se vedea 5.3 gi 15.2). Calculul ccerin{elor de introducere a aerulul nu este neceser daca proiectarea de interventie la incendiu a fost anterior efectuata, 45 Page tpn an apeaa Gate Sande (282008 ARO a roe Stare Pag? 86 G00z/LOret “Tas LOIOWd VIVE TWASNI‘TM70 SRUSNN IS 1EWOO 3a VEBWYO7.2.8 Trebuie s& fie calculaté suprapresiunea nominala necesara pentru a introduce aer in exces din spatiul presurizat (a se vedea §.4 gi 15.2). 7.2.9 Puful ascensoruiui nu trebuie s& necesite supape de desc’rcare a suprapresiunii daca sistemul de alimentere este intial setat astfel incdt sd realizeze nivelul de presurizare cerut cu toate usile inchise. 7.3 Proiectare pentru interventia la incendiu 7.3.1 Generalitati 2 ; i i f © casd a scaril care serveste ca si cale de interventie la incendiu poate necesita un debit de alimentare cu ‘er mai mare gi mijloace mal importante pentru introducerea aerului din spatjul util la care casa sc&rii se utilizeaz& numai ca milloc de evacuare. Pentru a simplfica procedura de calcul, se poate presupune c& nu este nici o interdictle tntre sistemele de presiune diferentiala ale casei scarii si ascensorului (aceasta va tinde s4 dea o supraestimare a debitului ‘otal necesar al alimentérii cu aer a casei scéiri din cauzé cA nu la Tn considerare scurgerea de er aditionala dintre ascensor si casa scarh Urmatoarele proceduri sunt menite pentru a stabili aimentarea cu aer necesara cu usa finalA de iegire deschisa, usile casei scarilor si holului deschise pe nivelul incendiat si usa sau usile de pe etajul adiacent deschise (aga cum se arata in 4.3) 7.3.2 Cerinje de proiectare pentru lupta impotriva incendiilor o02/F0/e1 “tas LOBIOUd VLVG TIEN! 7.3.2.4 Debitul pierderii de aer/alimentairi cu aer necestrebuiee sa fie calculat in conformitate cu 7.2.1, 7.3.2.2 Trebuio sa fie calculat debitul necesar pentru scurgerea de aer prin usa deschis& hol-spafiu util ppeniru a fumiza o viteza a aerului de 2 m/s, presupunand ca usa hol-spatiu util este in intregime deschis& (plus 0 rezerva de 15 % pentru pierderile pe tuoulaturi daca se aplica).. 7.3.2.3 Pentru seturi de usi cu cant dublu suprafafa efectiva a usii deschise trebuie s& fie presupusa a fi Un singur canat al usii deschise. 7.3.2.4 Presiunea diferentialé necesara pentru a dezvolta viteza scurgerii necesara de 2 mis prin calea de scurgere de pe casa scaril prin hol la spafiul util si in aerul exterior trebuie s fie calculaté aga cum se escrie la punotul 15. 7.3.2.5 Utlizand presiunea pe casa scarii calculalé mai sus, scurgerea de aer necesara pentru a menjine aceasta presiune cu uga final de lesite deschisé trebuie s& fie estimatd, luand in considerare toate céile do pierdere din canie la aceasta presiune de proiectare (a se vedea punctul 15). 7.3.26 Valoarea cea mai mare a debitului alimentéri cu aer necesar pentru scopuri de lupté impotriva incendilor gi cea necesaré pentru miloacele de evacuare trebuie s& fie aleasd ca reprezentand debitul total al alimentarii cu aer necesar pentru scopurl de proiectare (a se vedea punctul 15). 7.3.2.7 Trebuie s& fie celculaté capacitatea de intrare @ aerului necesara pe nivelul incendiat, de ‘asemenea aranjamentele pentru intrarea aerului (a se vedea punctul 15) care trebuie sa fie furizate la toate etajele. 7.3.2.8 Dacé debitul total al alimentarii cu eer necesar pentru scopuri de interventie la incendit este mai mare decat cel pentru mijloacele de evacuere atunci dimensiunea supapei de descércare a presiunii ccanalul casei scéiitrebuie sd fie recalculats 7.4 Aspecte suplimentare ale presurizaril calor protejate de evacuare 7.4.1 Generalitati 46 Pag paris in epi athe Stands 2002 2006 AGRO la Pet Sahinte Papin