Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Casele din BCA sunt intalnite in mai multe zone ale tarii, dar au un randament ridicat in
zonele cu o clima temperata sau acolo unde umiditatea este mult prea ridicata, acolo unde
verile nu sunt atat de caniculare, iar iernile sunt mai prietenoase. In schimb, casele construite
din BCA sunt rezistente in fata cutremurelor deoarece peretii nu pot fi daramati prea usor.
BCA
Dezavantaje
Casele din lemn sunt mai vulnerabile la insecte si alti daunatori (termite, viermi de
lemn sau furnici de lemn); exista tratamente ce pot fi aplicate in acest sens, dar principalul
dezavantaj este ca tratamentul trebuie repetat periodic.
Lemnul este vulnerabil la factorii abiotici naturali (soare, foc, apa etc.). Si pentru
acestea exista tratamente specifice.
Lemnul isi poate modifica forma sub influenta unor factori externi. Abilitatea
naturala a acestuia de a absorbi apa il poate face sa se contracte sau sa se umfle, daca nu este
tratat corespunzator.
In ansamblu, lemnul poate fi tratat impotriva tuturor acestor intemperii, insa faptul ca
tratamentele trebuie aplicate periodic fac casele din lemn mai dificil de intretinut din acest punct
de vedere. Dar cum de orice casa trebuie sa avem grija periodic, acest aspect nu ar trebui sa fie
un impediment in alegerea unui loc care sa ne tina mai aproape de natura.
Un alt argument ce poate fi ridicat impotriva constructiei de case din lemn este legat de grija
pentru natura. Toate casele afecteaza cumva mediul, aproape 40% din emisiile anuale de
CO2 fiind generate de cladirile de locuinte, la nivel global lucrandu-se intens la reducerea acestei
cote.
Sunt si voci ce nu incurajeaza constructia caselor de lemn pentru a nu abuza de resursa
naturala, si, in timp ce suntem de acord cu aceasta, trebuie sa adaugam si faptul ca lemnul este
unul dintre putinele materiale de constructii din lume care, in timp, se regenereaza. Cimentul nu
redevine material de cariera si nici varul folosit sau argila arsa pentru a face caramida, chiar daca
toate se pot recicla. Cu alte cuvinte, atat timp cat nu tai o padure intreaga pentru a-ti construi
noua casa, impactul provocat asupra mediului este mic.
Întotdeauna alegerea unui finisaj trebuie să aibă în vedere, pe lângă preț și alte variabile
precum rezistența și duritatea, aspectul și calitatea. Iată care sunt principalele aspecte care te-ar
putea interesa, legat de piatra naturală, și de ce marmura, granitul, travertinul sau ardezia sunt
investiții mai eficiente (și frumoase) în proiectul tău de amenajare, în comparație cu gresia și
faianța.
Piatra naturală este recunoscută pentru densitatea neobișnuit de mare și pentru duritatea
de care dă dovada. Piatra este disponibilă în diferite variante de material (granit, travertin,
ardezie), grosime și finisaj (mat, periat, antichizat, polișat), astfel încât să găsești varianta
potrivită pentru proiectul tău (la exterior și în zone cu trafic intens sunt recomandate plăcile mai
groase, la interior, plăcile polișate vor avea porii aproape sigilați datorită finisajului etc.).
Spre deosebire de aceasta, gresia este mult mai subțire și mai poroasă, dar și mai puțin
rezistentă la forța de greutate, care îi poate cauza deseori fisurarea sau chiar spargerea cu
ușurinta, lucru care se intampla si in cazul faiantei. Pardoselile din marmură, travertin sau granit
pot arăta impecabil până la 50 de ani, dacă sunt întreținute cum se cuvine, pe cand garanția
privind durata de viață și aspectul îngrijit al gresiilor variază între 5 și maxim 10 ani. Este o
diferență destul de mare, care confirmă faptul că piatra naturală este unul dintre cele mai
longevive materiale de constructii și finisaje, gresia și faianța neputându-se compara cu aceasta
din nici un punct de vedere.
În plus, vaporii de apă sunt și ei împiedicați să ajungă în profunzimea plăcilor, așa că nici
nu poate fi vorba despre mucegai. Și în timp ce procesul de impermeabilizare poate fi repetat o
dată la câteva luni sau la un an, gresia și faianța nu beneficiaza de un astfel de avantaj, pe măsură
ce trece timpul, proprietățile lor izolatoare pierzându-si din valoare și neputand fi reconstituite.
Bibliografie
2. Voinea R., Voiculescu D., Simion P.F., - Introducere în mecanica solidului cu aplicaţii în inginerie,
Ed. Academiei, Bucureşti, 1989;
3. www.dedeman.ro