Sunteți pe pagina 1din 162

International Computer School

Mone Firicel

OPERARE P.C.
Sistemul de operare Windows Reele de calculatoare Pachetul Microsoft Office Word, Excel, Power Point, Access

Bucureti 2008

Copyright 2008
Reproducerea integral sau parial a coninutului din aceast carte este posibil numai cu acordul prealabil scris al INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL i al autorului.

ISBN 978-973-0-06043-0

Cuprins
Noiuni hardware i software ........................................................................................... 5 Noiuni elementare referitoare la calculatoarele personale........................................ 5 Sistemul de operare Windows .................................................................................... 21 Capitolul 1: Elemente de baz ale utilizrii sistemului de operare Windows......... 21 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE SISTEMELOR WINDOWS ............................ 21 CATEGORII DE FERESTRE ...................................................................................... 21 ELEMENTE COMPONENTE DE BAZ ALE FERESTRELOR.................................. 22 ECRANUL SPECIFIC DE WINDOWS ........................................................................ 23 Desktop .............................................................................................................................. 1 CTEVA ELEMENTE ALE GRUPULUI DE PROGRAME CONTROL PANEL......... 28 CONFIGURRI POSIBILE PENTRU TASKBAR ....................................................... 33 Capitolul 2: Utilizarea aplicaiei Windows Explorer ................................................. 34 OPERAII UZUALE EXECUTATE CU WINDOWS EXPLORER ............................... 36 OPERAIILE DE BAZ ALE APLICAIEI WINDOWS EXPLORER ......................... 37 UTILIZAREA APLICAIEI RECYCLE BIN................................................................. 47 Capitolul 3: Reele de calculatoare............................................................................. 48 Capitolul 4: Paint.......................................................................................................... 52 Capitolul 5: Wordpad ................................................................................................... 57 Microsoft Word................................................................................................................ 61 Capitolul 1: Preluarea controlului in Word................................................................. 61 Elementele de baza: cum sa deveniti imediat eficient. .......................................... 61 Figura 1.1 ........................................................................................................................ 1 Figura 1.2 ........................................................................................................................ 1 Barele de instrumente Standard, Formatting si Drawing. ..................................... 66 Moduri de vizualizare ale unui document. .............................................................. 73 Capitolul 2: Formatarea Documentelor. ..................................................................... 75 Formatarea caracterelor si a paragrafelor. ............................................................. 75 Formatarea paginilor documentelor. ....................................................................... 90 Capitolul 3: Stabilire design-uri document ................................................................ 94 Crearea si editarea anteturilor si subsolurilor, notelor de subsol si comentariilor. .................................................................................................................................... 94 Lucrul cu seciuni...................................................................................................... 96 Numerotarea paginilor dintr-un document. ............................................................ 97 Introducerea in document a imaginior. ................................................................... 98 Capitolul 4. Lucrul cu tabele ....................................................................................... 99 Crearea tabelelor in Word......................................................................................... 99 Microsoft PowerPoint ................................................................................................... 105
3

Capitolul 1: Prezentare .............................................................................................. 105 Capitolul 2: Realizarea unei prezentri..................................................................... 107 Stabilirea animaiei unui obiect: ............................................................................ 107 Animaia trecerii de la un slide la altul .................................................................. 109 Capitolul 3: Formatarea modului de rulare a prezentrii ........................................ 110 Microsoft Excel.............................................................................................................. 111 Capitolul 1: Prezentarea ferestrei programului ....................................................... 111 Capitolul 2: Utilizarea formulelor de calcul in Excel. .............................................. 114 Calcul cu formule .................................................................................................... 114 Calculul cu suprafee de date : .............................................................................. 115 Capitolul 3: Formatarea celulelor ............................................................................. 116 Formatarea rndurilor............................................................................................. 118 Formatarea coloanelor............................................................................................ 118 Formatarea foii de calcul ........................................................................................ 118 Capitolul 4: Trasarea de reprezentri grafice : ........................................................ 119 Microsoft Access .......................................................................................................... 123 Capitolul 1: Introducere, definitii .............................................................................. 123 Capitolul 2: Crearea unei baze de date in forma tabelara, utilizand Microsoft Access......................................................................................................................... 125 Capitolul 3: Modificari in structura bazei de date.................................................... 128 Capitolul 4: Operatii cu inregistrari .......................................................................... 130 Capitolul 5: Crearea formularelor si a rapoartelor cu ajutorul modelelor de care dispune Microsoft Access......................................................................................... 138 Capitolul 6: Relatii intre tabele.................................................................................. 143 BAZA DE DATE ................................................................................................................. 1 Caiet de Sarcini ............................................................................................................. 147 Noiuni hardware i software .................................................................................... 147 Sistemul de operare Windows .................................................................................. 148 Microsoft Word........................................................................................................... 151 Microsoft Power Point ............................................................................................... 154 Microsoft Excel........................................................................................................... 156 Microsoft Access ....................................................................................................... 158 Rspunsuri ..162

Noiuni hardware i software


Noiuni elementare referitoare la calculatoarele personale.
Un calculator l gsim sub dou forme: calculator de birou i calculator portabil (laptop)

Laptop

Calculator de birou

Toate resursele unui sistem de calcul reprezint totalitatea componentelor necesare pentru recepionarea, pstrarea i prelucrarea informaiei. Componentele oricarui calculator se clasifica n: resurse HARDWARE i resurse SOFTWARE. A) UNITATEA CENTRAL (UC) Resurse HARDWARE B) PERIFERICE SISTEME DE OPERARE LIMBAJE DE PROGRAMARE PROGRAME UTILITARE DIVERSE SISTEME DE GESTIUNE A INFORMAIEI PROGRAME DE GRAFIC, TEHNOREDACTARE, CALCUL MATEMATIC, PROIECTARE ASISTAT N DIVERSE DOMENII (inginerie, construcii), CONTABILITATE, ANTIVIRUS, COMUNICAII etc.

Resurse SOFTWARE:

SISTEMELE DE OPERARE constituie aa-numitul SOFTWARE DE BAZA. Celelalte categorii de software sunt, la modul general, DE APLICAIE, utilizatorul putnd s realizeze cu ele cele mai diverse operaii. Prin resurs hardware nelegem orice component de natur fizic ce intr n alctuirea UC. UNITATEA CENTRAL Este acea parte componenta definitorie a unui sistem de calcul. Far aceast parte nu putem vorbi despre un calculator. Configuraia unei uniti centrale poate fi diferit de la un PC la altul dar ntotdeauna exist cteva componente de baz care sunt absolut obligatorii n funcionarea calculatorului.
5

Carcasa Carcasa gzduiete toate componentele care intr n alcatuirea unitii centrale. Din punct de vedere al formei carcasele sunt de doua tipuri : desktop (laimea mai mare dect nlimea) i (mini)tower (nlimea mai mare dect limea)

desktop

tower

n orice carcas se afla sursa de alimentare care este de tip ATX (Advanced Technology eXtension) i este de o anumit putere de exemplu 500 550 W.

Placa de baz (Motherboard) Reprezint cea mai important component hardware aflat n carcas. Pe placa de baz se afl locuri speciale n care se conecteaz fie direct fie indirect toate celelalte componente ale calculatorului; aceste locuri se numesc socluri i sunt de mai multe tipuri acestea corespunznd i magistralelor (BUS): a. b. c. d. ISA (Industry Standard Architecture) PCI (Peripheral Component Interconnect) AGP(Accelerated Graphics Port) PCI-E(PCI Express)

Adugarea unui nou dispozitiv la calculator se face folosind aceste socluri.

Cupla pentru mufa de alimentare

Soclu pentru procesor Socluri pentru memorie

Soclu PCI-E Socluri pentru uniti de disk Soclu PCI

Microprocesorul (procesorul) - CPU Este un circuit integrat, care conine dispozitive semiconductoate (diode i tranzistoare), care i permit s efectuieze operaii aritmetice i logice. Microprocesorul este alctuit din 2 copmonente de baz : Execution Unit (EU) unitatea de execuie i Bus Interface Unit (BIU) unitatea de interfaa. Procesorul trebuie nteles ca un creier al sistemului de calcul, el asigurnd prelucrarea datelor. Caracteristica cea mai important a unui procesor este viteza de lucru, mai exact frecvena de lucru. Aceasta se masoar n Hertzi (Hz) i se definete ca fiind: Numarul maxim de operaii pe care l poate executa un procesor n interval de o secund. La PC-urile actuale, frecvenele de lucru obinuite depaesc 1,6 GHz ajungnd pn la 3,2 GHz (n mai 2008). Procesoarele actuale pot avea un singur nucleu core sau pot fi cu 2 sau 4 nuclee (Dual Core sau Quad Core) La ora actual exist pe pia 2 companii mari care produc microprocesoare, acestea sunt AMD i INTEL. Compania AMD produce procesoarele de tip Sempron, Athlon64 X2 si AMD Phenom, iar compania INTEL produce procesoarele Celeron, Intel Core2 Duo - Quad. Dup forma procesorului i dup modul lor de cuplare pe placa de baz procesoarele sunt de tip Socket AM2 de la AMD i Socket 775 de la Intel. Pentru rcirea microprocesorului ntotdeauna se folsete un cooler care se monteaz pe microprocesor.

Socket AM2
7

Cooler

Socket 775

Memoria Este format din circuite integrate care au proprietatea de a memora informaie. Nu toate cipurile care alctuiesc memoria unui calculator sunt n aceeai stare la pornirea calculatorului. Unele sunt deja ncrcate cu date iar altele asteapt s fie ncarcate apoi descrcate i acest din urm ciclu se repet continuu pn cnd se oprete calculatorul. De aceea memoria unui calculator este de dou tipuri : 1) Memorie ROM (Read Only Memory) este ncarcata din fabric cu date necesare sistemului de calcul la pornire. Aceste date pot fi doar vizualizate i interpretate de ctre calculator. Aceast memorie nu poate fi scris de calculator sau utilizator ci numai modificat folosind opiunile care sunt deja disponibile n ea. 2) Memorie RAM (Random Access Memory) este numita si memorie cu acces aleator si n ea vin i se stocheaz programele i datele utilizate la un moment dat al lucrului de procesor i din ea pleac datele ce au fost prelucrate de procesor ctre unitile de stocare. DECI, continutul memoriei RAM este n continu schimbare, pe masur ce se lucreaza. ATENIE: la ntreruperea accidental sau voit a alimentarii calculatorului, coninutul memoriei RAM se pierde ireversibil! Pentru a evita pierderea datelor, se executa operaia de salvare a datelor pe suporturi (dispozitive) de stocare. Memoria RAM este utilizat sub forma unor plcue de memorie care se numesc DIMM-uri i SO-DIMM-uri pentru laptopuri. Ele avnd capaciti de stocare diferite 512MB, 1GB, 2GB i viteze de acces la informaie diferite.

Memorie RAM

Memorie ROM

Memoria FLASH Memoria flash este o memorie electronic, de calculator (sau alt aparat), nevolatil (n care datele persist i fr alimentare cu energie electric), i care la nevoie poate fi tears i reprogramat (rencrcat cu date). "Flash" mai desemneaz i tehnologia folosit la fabricarea memoriilor de acest tip. Memoriile Flash le putem gsi sub forma unor carduri de memorie sau sub forma unor stick-uri USB. Cardurile de memorie sunt de mai multe tipuri cele mai folosite fiind Micro SD, Mini SD i cele de tip SD (Secure Digital). Pentru a scrie i citi cardurile de memorie se folosesc cititoare de carduri. Memoriile Flash au capaciti de stocare a datelor cuprinse ntre 512 MB i 32 GB.

Card SD

USB flash
8

Cititor de carduri

Uniti de Disk - dispozitive de stocare a datelor Acestea au o proprietate fundamental aceea de a pstra informaia pe termen neliminat. n condiiile folosirii corecte a acestor componente ale calculatorului, datele se pastreaz la nesfrit. OBSERVAIE: Pentru a putea manevra informaia cu ajutorul unui calculator, aceasta trebuie organizat i msurat. DEFINIIE: Unitatea de masur pentru cantitatea de informaie se numete BIT i se noteaz cu b. Un bit este o entitate care poate lua numai valorile 0 i/sau 1 i reprezint modul prin care se codific intern informaia spre a putea fi utilizat de calculator. Orice informaie introdus pe calculator este transformat n iruri de valori 0 i 1, pentru uzul sistemului de calcul. Operatorul nu vede aceast transformare. Prin definiie, un ir de 8 bii formeaz 1 byte un 1 octet sau caracter notat cu B. Datorit capacitilor de stocare mari ale dispozitivelor actuale, se utilizeaz multiplii : 1Kilobyte (KB) = 210 B = 1024 B 1Megabyte (MB) = 210 KB = 220 B = 1.048.576 B 1 Gigabyte (GB) = 210 MB = 220 KB = 230 B = 1.073.741.824 B 1 Terabyte (TB) = 210 GB = 220 MB = 230 KB = 240 B = 1.099.511.627.776 B Pentru a v putea face o imagine mai concreta asupra ceea ce nseamna aceste capaciti, gndii-v de exemplu la faptul c o pagin de text redactat cu caractere de dimensiuni obinuite reprezint o cantitate de informaie de cca. 2 Kilobytes. Se observ deci c pentru calculatoare nu se folosete sistemul zecimal (baza 10) ci sistemul binar n baza 2. (totul se exprima n puteri ale lui 2). Unitatea de Hard Disk - (HDD) Este acel dispozitiv utilizat pentru stocarea datelor n cantiti foarte mari i pe termen ndelungat. Capacitile de stocare actuale depesc valoarea de 160 GB ajungnd pna la capaciti de 1 TB. Hdd-ul are att capacitatea de stocare a informaiei ct i de scriere i de citire. El se poate afla att n interiorul calculatorului fiind fix, dar i n afara lui atunci fiind vorba de hard disk-uri externe. Pentru o gestionare mai bun a HDD-ului el poate fi mprit logic n zone de capacitate mai mic numite partiii, acestea fiind recunoscute de ctre sistemul de operare prin litere din alfabet urmate de dou puncte (ex. C :, D :, E :, F :, , Z : ). Partiia principal are litera C : . n afar de capacitatea de stocare mare, este de dorit ca unitatea de hard disk s permita o scriere i o citire a informaiilor ct mai rapid i un transfer al informaiei foarte ridicat. Din acest motiv hard disk-urile sunt de tip IDE - Integrated Drive Electronics (ATA) i de tip S-ATA (Serial - Advanced Technology Attachment) sau S-ATA II.

Mufa IDE ATA

cabluri ATA i S-ATA

Mufa S-ATA

Hard disk intern

Hard Disk extern

Unitatea de dischet ( FDD - Floppy Disk Drive) Este un dispozitiv de scriere i citire a informaiei care este recunoscut de ctre calculator prin literele A : sau B :. Nu are posibilitatea s stocheze informaia. Pentru acest lucru se folosete un disk portabil numit dischet. Acesta este un disc mic, utilizat n scopul de a pastra informaia n afara calculatorului precum i pentru transferul de date de la un calculator la altul. Capacitatea de stocare uzual a unei dischete este de 1.44 MB. Calculatoarele sunt dotate cu unitate de discheta de 3.5 (inch), ns acestea nu se mai folosesc locul lor fiind luat de cititoarele de carduri. Procedeul de scriere citire este unul magnetic la fel ca al hard disk-ului. O dischet poate fi scris i citit de un numr nelimitat de ori. Unitile de discheta pot fi interne sau externe.

FDD intern
10

Discheta

FDD extern

Unitatea de disk OPTIC Este un dispozitiv de citire i scriere a informaiei fiind recunoscut de ctre sistemul de operare prin litera D :, dac nu exist o partiie cu acest nume. Nu are posibilitatea s stocheze informaia. Pentru acest lucru se folosete un disk numit compact disk (CD) sau digital versatile disk (DVD). Acesta permite stocarea unei cantiti de informaie de aproximativ 700 MB pentru un CD sau 4,7 GB pentru un DVD, pe termen nelimitat. Accesul la date se face foarte rapid prin procedee optice (laser). Datele NU pot fi modificate de catre utilizator cnd se afl pe disk. Pentru a putea scrie date pe un CD sau DVD, trebuie sa folosim o unitate de disk care se numete CD REWRITER sau DVD - REWRITER.

Unitate de DVD-RW intern

Unitate de DVD-RW extern Att unitile CD-ROM ct i de DVD-ROM sunt caracterizate prin vitez de citire, scriere i rescriere. Acestea sunt exprimate n funcie de viteza iniiala care a fost notat cu X. Astfel des vedem pe aceste uniti scris 48X-16X-48X (ceea ce nseamn la scriere vitez de 48 ori mai mare dect cea iniial la rescriere de 16 ori, iar la citire vitez de 48 de ori mai mare dect cea iniial. Pentru a scrie un CD sau un DVD se folosesc programe speciale de exemplu programul NERO. Exemplu un CD are o capacitate exprimat n minute de 74, deci el poate fi scris integral nu n 74 de minute (cum s-ar ntmpla la 1X) ci n aproximativ 2 minute (dac este scris la 48X). Acum se folosesc si unitati optice de tipul BLU-RAY. Numele Blu-ray sugereaz culoarea albastru-violet a razei laser cu care se fac citirea i scrierea acestui tip de disc. Acest tip de disk poate s conina o cantitate de 25 GB de informaie.

11

n afar de componentele despre care am vorbit pn acum n Unitatea Central se gasesc i alte dispozitive de natur hardware care se conecteaz la calculator folosind soclurile despre care am mai vorbit (PCI, AGP, PCI - E). Aceste componente se numesc plci de extensie. ntr-un calculator putem gsi : Plac video sau adaptor video (video card - VGA) Placa video este acel dispozitiv care realizeaz conversia imaginilor create de calculator n semnale electronice recunoscute de dispozitivele de afiare. La ora actual plcile video sunt de tip PCI-E, nume dat dup modul de conectare (soclul folosit). Pe placa video ntlnim memoria video. Aceasta conine informaiile afiate pe ecran, dar i o serie de date specifice pentru culoare, strlucire, etc. La ora actual exist plci video care au memorii cuprinse ntre 128MB i 1GB. Dup mufa de conectare la monitor placile pot fi D-SUB sau DVI. Plcile video pot avea ieire TV.

Mufa de tip D-SUB

Mufa de tip DVI

Placa de sunet (soundblaster) i Boxele Placa de sunet este acel dispozitiv care realizeaz conversia informaiei digitale (binare) aflat pe calculator n semnal sonor pe care l putem auzi folosind anumite dispozitive numite BOXE ACTIVE. La ora actual plcile de sunet sunt de tip PCI. Ele au deobicei 3 mufe una pentru ieirea semnalului sonor catre boxe, una pentru a introduce semnal sonor de la un dispozitiv extern (casetofon, CD-rom, etc) i una pentru microfon.

12

Aceste echipamente mpreun cu unitatea de DVD-ROM constituie dotarea multimedia sau kitul multimedia al unui calculator. Cu ajutorul lor calculatorul poate s ruleze muzic i filme la fel ca un aparat destinat special acestor scopuri.

Placa de reea - LAN Este acel dispozitiv utilizat pentru a putea conecta mai multe calculatoare ntr-o reea. Dup modul n care se poate face conectarea plcile de reea sunt de tip UTP (mufa de conectare seamn cu cea de la telefon). Dup modul de cuplare la computer sunt de tip sau PCI sau USB. Exista si plci de reea WIRELESS care comunica prin unde radio. Din punct de vedere al vitezei placile sunt de 10Mb/s, 100 Mb/s i 1000Mb/s.

Plac UTP Placa de fax-modem

Plac Wireless

Aceast plac este folosit pentru a converti semnalul digital produs de calculator n semnal analogic (i invers) n scopul transmisiei i recepionrii de informaie folosind linia telefonic. Denumirea de modem vine de la modulator i demodulator de semnal. Aceast conectare ofer posibilitatea accesului de la calculatorul propriu la reeaua Internet, sau a transmiterii i recepionrii de faxuri cu calculatorul, evident utiliznd software specializat. n funcie de modul de conectare la computer fax-modemurile sunt de tip PCI. Modemurile sunt caracterizate prin vitez de transfer, adic cantitate de informaie transferat n interval de o secund a carei unitate de msur este bps (bii pe secund). Din acest punct de vedere la ora actual modemurile sunt de 33600 bps sau de 56000 bps (33.6 Kbps sau 56 Kbps).

Fax modem extern Exist ns i fax-modemuri externe care se cupleaz la computer folofind un port serial al acestuia (portul este un punct de acces la un calculator care se face printr-o muf standardizat trapezoidal cu 13 pini sus i 12 jos sau 5 sus i 4 jos, n cazul portului serial)
13

Placa TV FM TUNER Este un dispozitiv care face posibil recepionarea posturilor Tv i a posturilor de radio folosind calculatorul i bineneles programele specializate s fac acest lucru. Deci cu o astfel de plac pot transforma calculatorul n televizor sau aparat de radio. O asemenea plac poate dispune de teletext i chiar de telecomand. Exist asemenea dispozitive i externe acestora fiindu-le necesar numai conectarea la monitor, deci cnd el funcioneaz calculatorul poate fi oprit.

TV Tuner extern Aici se conecteaz mufa de la antena TV

Exist plci de baza care au inclus placa video, placa de reea i placa de sunet. Aceste placi se numesc All On Board i sunt foarte utile pentru ca nu mai trebuie achiziionate separat respectivele componente.

Video Reea Sunet


14

Dispozitivele ataate unitii centrale, cum sunt: monitorul, tastatura, mouse-ul, imprimanta, scanner-ul, camerele web se numesc DISPOZITIVE PERIFERICE pentru c se afl n afara UC, deci la periferia (la exteriorul) calculatorului. Monitorul (display-ul) Este unul din dispozitivele de ieire a sistemului de calcul. Prin intermediul sau putem urmri vizual comenzile pe care le dam calculatorului i putem vedea rezultatele lor. Monitorul este conectat la calculator prin intermediul placii video. n legatur cu un monitor, utilizatorul poate fi interesat n primul rnd de: - posibilitatea monitorului de a afia imaginea color; - modul de afiare a imaginii; - fineea afirii imaginii; - mrimea diagonalei monitorului; DEFINIIE: Imaginea pe un monitor este compus dintr-un numr de puncte elementare numite PIXELI. Totalitatea pixelilor care intr n componena imaginii afiate pe lungimea i pe limea monitorului reprezint REZOLUIA monitorului. Cu ct rezoluia este mai mare cu att imaginea este mai clar, ea fiind o expresie a fineii imaginii. Monitarele dispun n mod obinuit la ora actual de urmatoarele standarde video: VGA (Video Graphics Array), care permite o imagine formata din text i grafic color cu o profunzime de culoare de 8 bii (256 de culori). Rezoluia unui astfel de monitor poate fi de 640x480 pixeli, sau de 800x600 pixeli. SVGA (Super VGA) reprezint o variant mbuntit a standardului VGA acceptnd o profunzime de culoare mult mai mare 64 de biti i avnd posibilitatea s lucreze i la rezoluii mult mai mari 1024x768 pixeli mergnd pn la 1900x1600 pixeli. Rezoluia monitorului depinde i de mrimea diagonalei sale, ca la televizoare. Uzual, monitoarele au diagonala de 15, 17, 19, 21 inches. ntre pixeli exist anumite spaii libere numite dot pitch. Cu ct dimensiunea acestor spaii este mai mare cu att imaginea este mai proast. La ora actual dot pitch-ul este de .27 sau .25 Monitoarele mai au o proprietate important i anume rata de refacere (mprosptare) a ecranului (refresh rate). Aceasta se msoar in Hz. Rate de refacere mai nalte nseamn imagini mai stabile, acestea trebuie s se potriveasc cu cele ale placii video. O rat de mprosptare bun este peste 75 Hz. Dup modul de formare al imaginii monitoarele sunt : cu tub cinescop, cu cristale lichide (LCD) i cu plasm.

15

Tastatura Este dispozitivul destinat introducerii datelor i prelucrrii acestora. Dup modul de conectare a tastaturii la calculator acestea sunt de 3 tipuri : a. tastatur de tip AT, folosit pentru plcile de baz de tip AT b. tastatur de tip PS/2, folosit pentru plcile de baz de tip ATX c. tastatur de tip USB, folosit pentru plcile de baz de tip ATX Tastatura de tip AT are mufa de conectare rotund mai mare i dispune de 5 pini, iar tastatura de tip PS/2 are mufa de conectare tot rotund dar mai mic i are 6 pini. Mufa USB este dreptunghiular cu 4 lamele. Pentru a trece de la un format la altul exist adaptoare AT PS/2 i USB PS/2.

Mufa PS/2

Mufa USB

Din punct de vedere al funcionalitii tastatura este mprit n 4 zone : a. tastatura alfanumeric este alctuit din cele mai multe taste adic literele, cifrele i semnele de punctuaie. Se afl n zona central-stnga. Cea mai important tast de aici este Enter, apsarea acestei taste semnific sfritul unei comenzi i nceperea execuiei unei aplicaii. Pentru tergere ntr-un text se folosesc tatele Back Space (aflat deasupra lui Enter) pentru a terge la stnga locului unde se afla cursorul i tasta Delete (lnga Enter la dreapta) pentru a terge la dreapta cursorului sau pentru a terge un obiect selectat. Sunt unele taste pe care se afla dou semne (ex. pe tasta cu 1 se afla i !. atunci pentru a obine 1 se apas direct iar pentru a obine ! se folosete tasta SHIFT (inut apsat) i apoi se apas pe 1. Aceeai tast Shift se folosete i pentru a obine literele cu majuscul. Pentru a scrie numai cu majuscule se activeaz tasta Caps Lock. b. tastatura funcional conine cele 12 taste aflate n primul rnd de sus format din tastele F1 F12. Ele au roluri diferite n funcie de programul n care lucrez. c. tastatura numeric i de calcul se afl n partea din dreapta tastaturii i conine cifrele si operaiile aritmetice de baz (* - nmultire, / - imprire, + - adunare i scdere) Aceaste taste pot fi folosite numai dac tasta NUM LOCK este activ adic ledul corespunztor tastei este aprins. Dac tasta nu este activ atunci se execut prin apsare funciile secundare de pe taste adic cele de orientare i poziionare.
16

d. tastatura direcional i de orientare este format din tastele sus, jos, stnga, dreapta i setul de taste aflat desupra lor, se folosete pentru orientare i poziionare ntr-o pagin.

Mouse-ul Acesta este un dispozitiv ataat la calculator, utilizat pentru indicare pe ecran i declanare a diferitelor aciuni. Se utilizeaz pentru lucrul cu programele ce dispun de interfa grafic cu utilizatorul. Prezint un cursor care are de obicei forma unei sagei.

Numim click de mouse apsarea o singur dat a butonului din stnga al mouseului. Numim dublu click apsarea de dou ori foarte rapid a butonului din stnga al mouseului. Numim click dreapta apsarea o singur dat a butonului din dreapta al mouseului. (Definiiile au fost date pentru varianta clasic de funcionare a mouseului pentru mna dreapt, deci butonul de control fiind cel din stnga). Dup modul de conectare la calculator i mouse-ul este de 3 tipuri : a. Serial folosit pentru placi de baz AT ct i ATX (mufa de conectare este o mufa mam trapezoidal cu 5 orificii sus i 4 jos). b. PS/2 folosit la placile de baz ATX c. USB - folosit la placile de baz ATX La fel ca la tastaturi exist adaptoare de la un format la altul. Mouse-ul poate fi mecanic, optic si cu laser.
17

Imprimanta Este dispozitivul care se ataeaza la calculator i serveste la tiprirea pe hartie sau pe folie transparent a coninutului fiierelor (tiprire de text, de desene, etc). Unitatea centrala a sistemului de calcul transmite imprimantei ce are de tiprit i controleaz toate etapele tipririi. Dup formatul paginii pe care-l folosete imprimantele sunt de tip A4 i A3. Dup modul de tiprire sunt de trei tipuri : a. matriciale sau cu ace - folosesc pentru tiprire o band tuat (ribon) b. desk jet - ink jet sau cu cerneal folosesc pentru tiprire cerneal aflat sub forma unui rezervora cartu de cerneal c. laser folosesc pentru tiprire toner (un praf negru identic cu cel de la xeroxuri) Dup modul de conctare la computer imprimantele sunt de tip paralel i USB.

imprimant matricial

imprimant cu cerneal Scanner

imprimant laser

Acesta este un echipament destinat obinerii de fiiere utilizabile din punctul de vedere al calculatorului, pornind de la informaia tiprit pe hartie, de la fotografii Pagina tiprit sau fotografia este introdus n scanner, vzut i analizat de un program software specializat, ceea ce determina obinerea de fiiere de tip imagine, utilizabile de diverse programe. Scannerele sunt de tip USB, dupa modul de conectare. Putem gasi scannere normale i scannere de mana.

scanner normal

scanner de mana

Camere Web Acesta este un echipament destinat obinerii de fiiere utilizabile din punctul de vedere al calculatorului, pornind de la informaia obinut prin captur video sau filmat.
18

Informaia este analizat i prelucrat de camer i de produse software speciale i ajunge n calculator fie sub form de fiiere de tip imagine fie sub form de fiiere de tip film.

RESURSE SOFTWARE Prin produs software nelegem orice aplicaia aflat pe o unitate de disk folosit pentru funcionarea calculatorului sau pentru a obine rezultatele de care avem nevoie. Forma de organizare a informaiei n vederea stocarii si prelucrarii este FIIERUL Orice date existente pe un dispozitiv de stocare sunt constituite n fiiere. Exemplele de fiiere sunt multiple: un text, o imagine, o melodie, o baz de date cu diverse informaii, etc., toate sunt fiiere. Un fiier este alctuit din 2 pri partea logic i partea fizic. Partea logic este alctuit la rndul ei din dou pri numele fiierului i extensia. Pentru a exista un fiier este obligatoriu ca acesta s aib nume; extensia nu este obligatorie, ns majoritatea fiierelor au extensie aceasta reprezentnd criteriul fundamental de clasificare al fiierelor. Dup extensie fiierele se clasific n: o fiiere sistem acestea au extensiile sys, bin, dll, drv. o Fiiere executabile i de comand acestea au extensiile exe, com, bat. o fiiere text i document cu extensiile doc, txt, wri, etc. o fiiere desen acestea au extensiile bmp, pcx, gif, jpg, etc. o fiiere baz de date acestea au extensiile dbf, mdb. o fiiere multimedia acestea sunt de dou tipuri: fiiere de sunet acestea au extensiile wav, mp3, etc. fiiere de tip film acestea au extensiile avi, mpg, etc. Numele fiierului poate fi alctuit din maxim 255 de caractere. n nume nu trebuie s folosim punct (.), virgula (,) ! @ # $ % ^ & * ( ) { } [ ] ? ; ~ tilda / slash \ back slash. Se recomand folosirea literelor i a cifrelor, se poate folosi i spaiu n funcie de sistemul de operare n care lucram. Extensia aa cum am vzut mai sus este alctuit din 3 caractere. Se observ faptul c numele fiierului se desparte de extensie prin PUNCT. Exemple de fiiere bilet.txt, ana maria.bmp, 123.avi, aura 2001.mp3 Partea fizic reprezint efectiv coninutul fiierului: melodia, textul, filmul, desenul, sau baza de date respectiv.

19

Deoarece din punctul de vedere al utilizatorului este necesara o pstrare ct mai bun a ordinii printre fiierele de pe un disc, se utilizeaz sistemul de DIRECTOARE i SUBDIRECTOARE. Un director este o zona pe disc, de dimensiune 0, n care se pot introduce fiiere, conine deci, mai multe fiiere de acelai tip sau care aparin aceleeai aplicaii. Pentru o mai buna ntelegere, imaginai-v fiierele ca fiind foi de hrtie pline cu informaie, iar directoarele ca fiind dosare n care se prind aceste foi pentru a nu se produce dezordine. Gruparea fiierelor laolalta n directoare se face pe diverse criterii, care pot fi inclusiv stabilite de utilizator. De exemplu, directorul fiierelor care reprezint cereri; directorul fisierelor care conine desene; etc.

!!!

SISTEMUL DE OPERARE este acea componenta software, obligatorie pentru funcionarea unui sistem de calcul. Sistemul de operare asigur coordonarea funcionrii tuturor componentelor calculatorului i permite funcionarea celorlalte categorii de programe existente pe calculator; face posibil deci comunicarea dintre utilizator i calculator. Sistemul de operare are i urmatoarele efecte: 1) Denumete automat unitile de disc ale calculatorului cu urmatoarele notaii standard: C : pentru hard disc A : pentru discheta B : pentru a doua unitate de discheta, n eventualitatea c exist D : pentru unitatea de disk optic, dac exist E : - Z : pentru partiii, dac hard diskul a fost mparit logic n zone de capacitate mai mic n cazul existenei mai multor dispozitive de stocare, ele se noteaz n ordine alfabetic. 2) Organizeaz arborescent directoarele i subdirectoarele existente pe disc. Structura arborescent de directoare i subdirectoare pornete din directorul radacin (unitatea de disk).

Categorii de sisteme de operare des utilizate pe calculatoarele :


Windows Linux MacinTosch


20

Sistemul de operare Windows


Capitolul 1: Elemente de baz ale utilizrii sistemului de operare Windows
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE SISTEMELOR WINDOWS Sistemele de operare Windows sunt produse de compania Miscosoft. Windows-ul este un produs software cu urmatoarele caracteristici de baz: 1. Este sistem de operare. 2. Este o interfa grafic. 3. Este un mediu de lucru MULTITASKING, adic poate menine n stare de funcionare mai multe programe simultan. 4. Lucreaz cu nume lungi, numele directoarelor i a fiierelor pot avea maxim 255 caractere cu tot cu spaiu, iar extensia are 3 caractere. 5. Formeaz nume scurte autogenerate pentru aplicaiile de tip MSDOS. DEFINIIE: O INTERFA GRAFIC este un program - ecran care permite operatorului s utilizeze calculatorul cu uurin, prin intermediul unor simboluri grafice, fr a mai fi nevoie de scriere de comenzi i uneori nici chiar de acionare pe meniuri. De asemenea, interfeele grafice ofer utilizatorului posibilitatea de personalizare a aspectului elementelor ecranului (culori, dimensiuni, sunete emise). DEFINIII: Programele create pentru utilizarea sub controlul sistemului de operare Windows se mai numesc i APLICAII WINDOWS. Fiecare aplicaie pornit lucreaz n propriul sau spaiu de ecran, numit FEREASTR. Simbolurile grafice prezente pe ecran pentru declanarea diverselor activiti se numesc PICTOGRAME sau ICON-uri. Pentru director se utilizeaza termenul FOLDER. TASKBAR-ul (BARA DE PROGRAME) este bara pe care se situeaza ntotdeauna butonul START. Pe taskbar se afl ntotdeauna NUMELE FERESTRELOR DESCHISE N ACEL MOMENT. CATEGORII DE FERESTRE

De grup sunt acele ferestre n care se gasesc adunate pictograme destinate lucrului cu diverse programe i pictograme ale folderelor. De aplicaie sunt ferestrele n care se desfaoara activitatea programelor. De document o fereastra de document se afla n interiorul ferestrei de aplicaie i este zona n care utilizatorul poate lucra cu acel program. De dialog o astfel de fereastra se deschide pe ecran n situaiile n care utilizatorul trebuie s confirme anumite aciuni sau s precizeze o opiune de lucru.

21

ELEMENTE COMPONENTE DE BAZ ALE FERESTRELOR

Chenarul (border) marginete orice fereastra i servete la redimensionarea ferestrei prin tragere cu mouse-ul. Bara de titlu pastreaz titlul aplicaiei sau al documentului deschis n respectiva fereastr. n plus, se utilizeaz pentru deplasarea ferestrei prin trare cu mouse-ul. Bara de meniuri - Meniul este o list caracteristic tuturor ferestrelor care cuprinde opiunile de lucru corespunzatoare pentru folosirea respectivei aplicaii. Pentru a accesa un meniu se d pe el un click; dac mouse-ul nu funcioneaz se poate lucra din tastatur; intrm ntr-un meniu folosind combinaia de taste Alt i litera subliniat din numele meniului. Opiunile din meniuri se aleg tot cu click de mouse iar dac acesta nu funcioneaz se poate lucra i din tastatur apsnd tasta care corespunde literei subliniate sau folosind sgeile direcionale (sus, jos), iar cnd am ajuns pe opiunea dorit dam Enter Barele de butoane utilitare butoanele utilitare sunt elemente caracteristice interfeelor grafice. Multe opiuni din meniu au corespondent un buton grafic. Prin apasarea butoanelor utilitare se obin aceleai efecte ca i la utilizarea opiunilor din meniurilor. Totusi, afisarea acestor bare n ferestre este opionala. Ea se face deobicei din Meniul View selectnd opiunea Tool Bars Standard buttons.

este o mic pictogram situata pe bara de titlu la Cmpul de control extremitatea stng. Se acceseaz prin apasarea combinaiei de taste ALT, SPACE i conduce la un meniu pentru manevrarea ferestrei FAR MOUSE. Butoanele de control se situeaz ntotdeauna la extremitatea dreapta a barei de titlu. Acestea sunt n numr de 4 ns vizibile pe ecran sunt ntotdeauna 3 : Buton de minimizare prin apasare, determin reducerea ferestrei la dimensiunea MINIM; din fereastra se mai poate vedea numai TITLUL pe taskbar. Fereastra se restaureaz printr-un click pe numele sau de pe taskbar. REINEI! O fereastra minimizat NU este nchis, NU este oprit din funcionare. Buton de maximizare mrete la maxim fereastra; aceasta se va extinde ocupnd suprafaa maxim posibil. Locul acestui buton va fi luat automat de un nou buton, buton de restaurare pe care se poate apsa pentru restaurarea dimensiunii dinainte de mrire a ferestrei. Buton de nchidere se utilizeaza pentru nchiderea ferestrei. Dac este vorba de o fereastra de aplicaie, programul respectiv se va opri din funcionare.

Barele de derulare (scroll bars) sunt elemente care se genereaz automat pe latura de jos i pe latura dreapt a ferestrei n cazul n care dimensiunile ferestrei sunt prea mici pentru a permite vizualizarea complet a coninutului ferestrei respective.
22

Pentru a vizualiza informaia se apas pe butoanele de tip sgeat la stnga, la dreapta, n sus, n jos.

Bara de stare este o zona n partea de jos a ferestrei, n care se afieaz informaii sumare despre coninutul sau activitatea desfaurat n fereastr la fiecare moment.

n aceast imagine se specific clar componentele unei ferestre.

Bara de meniuri

Bara de butoane utilitare Bara de titlu

Butoane de control

Cmp de control

Bara de stare

ECRANUL SPECIFIC DE WINDOWS DEFINIII: Suprafaa caracteristic ecranului care se vede dup ncarcarea sistemului Windows se numete DESKTOP. Pe acesta sunt poziionate simbolurile grafice numite PICTOGRAME sau ICON-uri, destinate deschiderii diverselor ferestre (de obicei aplicaii). Pictogramele sunt, din punct de vedere funcional, ci rapide de deschidere a ferestrelor sau moduri rapide
23

de pornire a aplicaiilor. Din acest motiv, unele dintre ele se numesc i SHORTCUTuri. (scurtturi) acestea se deosebesc de pictogramele normale printr-un ptrel
n stnga o pictogram i n dreapta un shortcut

mic alb aflat n colul din stnga jos. Ex.

La baza ecranului se afl poziionat de obicei BARA DE TASK-URI (PROGRAME), numit i TASKBAR. Ea conine ntotdeauna butonul START i pstreaz evidena aplicaiilor active la un moment dat, meninnd pe suprafaa ei numele acestor aplicaii. Nu este obligatoriu s se afle n partea de jos a ecranului, ea se poate afla i n partea de sus, n stnga sau n dreapta ecranului.

n continuare se va prezenta o fereastr specific sistemului de operare Windows unde se pot observa toate componentele interfeei grafice.

Desktop
Pictograme i shortcut-uri

Bara de task-uri Butonul START

24

BUTONUL START Acesta se desfoara la apsarea butonului START de pe TASKBAR. Acest buton se poate aciona cu mouse-ul sau prin apsare pe tasta special tastaturilor de Windows.

caracteristic

Elementele butonului START sunt urmatoarele: Programs reprezint lista cu numele programelor disponibile pe calculator care sunt instalate n directorul Program Files. Oricum, trebuie reinut faptul c un program se poate afla pe disc iar numele lui sa fie scos din lista PROGRAMS. n PROGRAMS gsim prompterul de Msdos (MsDos Prompt), gestionarul de informaii al sistemului de operare Windows Windows Explorer, un navigator pentru internet Internet Explorer, un gestionar de pot electronic Outlook Express i tot aici gsim cel mai important grup de aplicaii al windows-ului Accessories. Aici gsim programele utilitare care fac parte din pachetul sistemului de operare Windows, dintre acestea amintim: Calculator un calculator stiinific pentru calcule aritmetice care poate calcula i funcii matematice i logice complexe. Imaging o aplicaie care permite s scanez i s vizualizez fiiere de tip desen. Note Pad permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip text cu extensia txt. Paint - permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip desen (n special cu extensia bmp). Word Pad - permite s realizez s vizualizez i s modific fiiere de tip document (n special cu extensia doc). Tot aici gasim grupul de aplicaii Games care conine 4 sau 5 jocuri. Un alt grup de aplicaii este Multimedia sau Entertainment care conine aplicaia Windows Media Player folosit pentru a asculta i pentru a vizualiza fiiere de tip multimedia (muzic i filme).
25

Documents afiaz lista ultimelor 15 documente deschise. Reprezint o modalitate foarte rapid folosit pentru a redeschide un fiier. Aceasta list poate fi complet golit, caz n care se afieaz [ Empty ]. Settings conduce la programe sau grupuri de programe destinate pentru stabilirea diverilor parametri de funcionare ai sistemului de calcul, ai programelor existente i ai dispozitivelor ataate la calculator. Control Panel deschide un grup de programe de gestionare a parametrilor de funcionare pentru sistemul de calcul i pentru dispozitive periferice. Tot de aici se pot instala i dezinstala corect pachetele software pe i de pe hard disc. Printers and Faxes gestioneaz activitatea imprimantelor i permite instalarea noilor driver-e pentru imprimante (Prin driver se nelege acel produs software care face posibil comunicarea dintre calculator i respectiv component hardware). Taskbar and Start Menu gestioneaz modul de funcionare al taskbar-ului i lista de programe din meniul START. Find (Search) Files or Folders este o funcie de cautare pe unitile de disc a fiierelor i directoarelor. Pentru a indica ce fiiere i/sau foldere s fie cautate, se va introduce numele pe care-l cautm n linia Named, iar din linia Look In se alege unitatea de disk pe care s se caute, dac se selecteaz i opiunea Include subfolders atunci cutarea se face inclusiv n subdirectoare. Pentru a ncepe cutarea se d click pe butonul Find Now.

26

Help pornete ghidul de utilizare al sistemului Windows, se poate cere un ajutor direct calculatorului. Se poate parcurge coninutul help-ului folosind eticheta (tabul) Contents sau se poate pune direct o ntrebare n legtur cu ceea ce dorim s aflm folosind eticheta Search.

Run se utilizeaz pentru pornirea de aplicaii prin comanda, nu prin acionare pe pictogram. Este necesar scrierea complet a caii de acces pn la fiierul executabil care pune acel program n funciune. Deci dac nu se cunoate care este calea corect i care este numele acelui fiier, nu putem beneficia de porniri prin RUN. (sunt unele aplicaii care pot fi pornite i prin simpla scriere a numelui aplicaiei, de ex. calc, sol, explorer).

Shut Down se utilizeaz pentru: 1. nchiderea corecta a calculatorului ( SHUT DOWN ) 2. Repornirea corect a calculatorului, n situaii n care acest lucru este necesar (RESTART) 3. Repornirea calculatorului n modul de lucru MSDOS, NUMAI la sistemele Windows 95/98 (RESTART IN MS-DOS MODE) 4. Prsirea CONTULUI DE UTILIZATOR i eventual reconectare, n cazul sistemelor de operare Windows 98, Windows NT ( CLOSE ALL PROGRAMS AND LOG ON AS A DIFFERENT USER) 5. Trecerea calculatorului ntr-o satare de ateptare cnd consumul de energie este redus la minim (STAND BY)

27

DEFINIIE: Un CONT DE UTILIZATOR reprezint totalitatea drepturilor de folosire a calculatorului de catre o anumit persoana sau grup de persoane. Aceste drepturi pot varia de la puteri depline de utilizare a sistemului i pn la imposibilitatea de folosire. Drepturile de utilizare a calculatorului se atribuie de catre administratorii de sistem n funcie de multiple criterii Orice cont de utilizator este caracterizat de un NUME DE UTILIZATOR i de o PAROL. Acestea asigur securitatea datelor i imposibilitatea folosirii calculatorului de catre persoane care nu dein cont personal. CTEVA ELEMENTE ALE GRUPULUI DE PROGRAME CONTROL PANEL Control Panel cuprinde o serie de programe cu ajutorul crora se poate interveni n modul de funcionare al sistemului de calcul (componente hardware i software). Multe dintre programele oferite de Control Panel NU SE RECOMANDA a fi manevrate de catre operatori, ele fiind destinate pentru utilizarea de ctre persoanele care administreaz sistemele de calcul. Totui, cteva programe sunt destul de des utilizate de operatorii de calculatoare: Programul MOUSE Permite setari n funcionarea mouse-ului: 1. Eticheta BUTTONS LEFT-HANDED, comut funciile butonului stng pe cel drept. Este o opiune de lucru util pentru persoanele stngace. 2. Eticheta BUTTONS DOUBLE-CLICK SPEED, permite modificarea vitezei de rspuns la aciunea dublu-click. 3. Eticheta POINTERS, duce la o list cu scheme de cursoare de mouse; aceste scheme reprezint totalitatea formelor pe care cursorul de mouse le adopta n conformitate cu anumite situaii n care se afla programul cu care se lucreaz. Forma cursorului de mouse se poate modifica folosind alte forme de cursor ce se gsesc n subdirectorul CURSORS din directorul Windows. 4. Eticheta MOTION cursorul POINTER SPEED, permite reglarea distanei pe care o parcurge cursorul de mouse pe ecran n raport cu distana pe care deplasam mouse-ul pe pad. Este de dorit ca la o ct mai mic deplasare a mouse-ului pe pad, cursorul sa parcurg o distan ct mai mare pe ecran. 5. Eticheta MOTION (POINTER OPTIONS) SHOW POINTER TRAILS; dac se bifeaz aceast caset, cursorul de mouse va lsa o urm la deplasarea pe
28

ecran. Aceast urma poate face cursorul mai uor de urmrit n cazul ecranelor cu cristale lichide. 6. Eticheta POINTER OPTIONS SHOW LOCATION OF POINTER numai n Windows ME, dac este bifat, la apsarea taste Ctrl indic locul unde se afl cursorul prin cercuri concentrice.

Programul DISPLAY Permite setri referitoare la aspectul interfeei grafice i la elemente de funcionare a monitorului. La programul DISPLAY se poate ajunge folosind i funciile butonului dreapta, iar din fereastra care apare se alege opiunea PROPERTIES.

29

1. Eticheta BACKGROUND butonul PATTERN, cuprinde modele de textur care se pot aplica pentru decorul suprafeei desktop (aceasta ns s nu fie deja acoperit cu imagini), nu prea se folosete. 2. Eticheta BACKGROUND lista WALLPAPER, cuprinde imagini care se pot aplica pe suprafata desktop-ului. De la opiunea DISPLAY (Picture Display) se pot alege modurile de plasare a imaginii pe desktop. Modurile de plasare a unei imagini pe desktop sunt urmtoarele : a. TILE plaseaz imaginea respectiv pe desktop, la mrime normal, de mai multe ori pn ce desktopul este acoperit. b. CENTER plaseaz imaginea respectiv pe mijlocul desktop-ului, la mrime normal. c. STRETCH plaseaz imaginea respectiv centrat i ntins pe tot desktop-ul. 3. Eticheta SCREEN SAVER conine o caset cu acelai nume n care gsim lista de screen saver-e disponibile care pot fi alese i folosite pentru a proteja imaginea de pe ecran. Screen saver-ul pornete automat atunci cnd nu s-a mai folosit mouse-ul sau tastatura ntr-un anumit interval de timp stabilit de utilizator. Prin butonul SETTINGS se pot executa destul de multe modificari n funcionarea i aspectul acestor screen savere. Prin rubrica WAIT se poate modifica timpul de neutilizare a calculatorului dupa care s intre n funciune screen saver-ul. Pe butonul PREVIEW se poate apsa pentru a vedea imediat aspectul screen saver-ului.

4. Eticheta APPEARANCE conduce la lista SCHEME care cuprinde schemele de culoare disponibile pentru elementele componente ale interfeei Windows. Schema clasic de culoare se numete WINDOWS STANDARD. Pentru definirea i pastrarea unei scheme de culoare proprii, se procedeaza astfel:
30

a. Din lista SCHEME se alege o schema de la care se va porni. b. Din lista ITEM se aleg, pe rand, elementele de interfa la care dorim s facem modificri de aspect. c. Din butoanele SIZE, COLOR i din lista FONT se executa efectiv modificrile de aspect. d. Se salveaza schema prin apasare pe butonul SAVE AS. Obligatoriu se va da o nou denumire proprie respectivei scheme; altfel, se va distruge prin suprascriere schema de la care s-a pornit.

5. Eticheta SETTINGS permite alegerea rezoluiei de funcionare a monitorului, profunzimea schemei de culoare (numrul de culori n care s fie afiat imaginea) i rata de mprosptare a imaginii. Nu este indicat ca un utilizator s umble la aceste proprieti; acestea sunt deja stabilite s funcionare la parametri optimi din momentul n care au fost instalate driverele plcii video i a monitorului.

6. Eticheta THEME permite alegerea unei teme, un ansamblu de poze, culori, fonturi, sunete, butoane, etc. folosite la personalizare. Programul REGIONAL SETTINGS REGIONAL AND LANGUAGE OPTIONS Se utilizeaz pentru localizarea Windows-ului; acest lucru nseamna ca sistemul Windows va utiliza caracteristici legate de ara n care se folosete, ca de exemplu: moneda, modul de scriere a numerelor, modelul de tastatura, modul de scriere a datei i a orei. 1. Eticheta REGIONAL SETTINGS conduce la lista de limbi corespunzatoare diverselor ri. n funcie de ceea ce se alege, se vor constata schimbrile corespunzatoare n: 2. Eticheta NUMBER afieaz modul de scriere pentru numerele zecimale, pentru numerele negative, indic sistemul de uniti de masur 3. Eticheta CURRENCY afieaz modul de scriere a valorilor ce reprezint sume de bani. 4. Etichetele DATE i TIME indica modul de scriere a datei i a orei. Aceste elemente pot fi vizualizate i modificate.
31

Pentru sistemele de operare Windows XP i Vista etichetele sunt modificate, astfel apare eticheta LANGUAGES de unde se pot aduga modele de tastatur specifice unor anumite limbi (chirilic, evrit, francez, spaniol, german, romn,), se poate alege o combinaie de taste (de obicei ALT + SHIFT) pentru a modifica uor tipurile de tastatur ntre ele cnd avem de scris folosind literele din alfabetul rii respective. Dac opiunea Enable indicator on taskbar este bifat atunci ntotdeauna indicativul de ar apare jos n taskbar. Programul PRINTERS Reprezint gestionarul de imprimante el calculatorului. Este identic cu PRINTERS din SETTINGS de la butonul START i mi permite s instalez driverele pentru imprimante.

32

CONFIGURRI POSIBILE PENTRU TASKBAR Se intra pe butonul START opiunea SETTINGS TASKBAR AND START MENU eticheta TASKBAR OPTIONS. ALWAYS ON TOP dac este bifat, atunci bara de programe este permanent deasupra oricaror ferestre deschise. AUTO HIDE dac este bifat, bara de programe dispare de la vedere atunci cnd ne aflam n alta zon a ecranului diferit de cea n care apare deobicei Task bar-ul. SHOW SMALL ICONS ON START MENU- face ca pictogramele din meniul START s fie mici i deci meniul s ocupe mai puin spaiu pe ecran. SHOW CLOCK dac este bifat, afieaz ora curent pe taskbar.

n sistemele de operare Windows XP i Vista butonul START poate avea 2 forme: cea clasica ntlnita la toate Windows-urile i cea specific de XP sau Vista. Pictogramele afiate pe desktop se stabilesc automat la instalarea sistemului de operare pe calculator. My Computer este un grup de programe care: Ofera acces la unitile de disc ale calculatorului Permite diverse configurri prin Control Panel Permite configurari referitoare la imprimante, prin Printers Ofera posibilitatea configurrilor necesare pentru conectarea calculatorului la alte sisteme de calcul, prin linia telefonica, prin DialUp Networking. Network Neighborhood - My Network Places n cazul calculatoarelor interconectate ntr-o reea, poate permite vizualizarea calculatoarelor conectate i accesul la datele din acestea. Internet Explorer este un program care permite o utilizare facila a Internet-ului, evident cu condiia ca s dispunem de un calculator conectat la Internet. Recycle Bin este lada de gunoi a sistemului de operare. Acest program capteaz toate fiierele i folderele care au fost terse prin metode ce in de Windows 95/98/Me/NT/2000. Astfel, datele terse pot fi restaurate n orice moment, n mod integral. ATENIE! Fisierele i directoarele terse prin comenzi sau aplicaii MSDOS cum ar fi Norton Commander, Dos Navigator, X Tree Gold i altele NU ajung n aceasta lada, deci se pierd! Din Recycle Bin, informaiile dispar NUMAI dup utilizarea opiunii de golire a lazii.

33

Capitolul 2: Utilizarea aplicaiei Windows Explorer


Windows Explorer este un program care permite faciliti de gestionare a informaiei de pe disc. Este o componenta a sistemului de operare, de aceea nu poate lipsi, i se afl ntotdeauna n stare de funcionare, pe orice calculator dotat cu Windows 95/98/ME sau NT/2000. Pornirea programului se poate face prin mai multe moduri 1. START PROGRAMS (ACCESSORIES) WINDOWS EXPLORER, 2. Tasta

i tasta E.

Ecranul acestei aplicaii este organizat pe doua zone, care afieaz informaia astfel:

n fereastra stang se afieaz ntotdeauna structura arborescent de directoare i subdirectoare (foldere i subfoldere) ncepnd de la Desktop. Pe acest arbore se vd simbolurile unitilor de disc din My Computer, precum i cteva foldere speciale, ca Recycle Bin, Control Panel, Printers. n fereastra dreapt se afiseaza ntotdeauna coninutul folderului activ (n care s-a intrat). Acest coninut poate fi prezentat n diverse moduri, n funcie de opiunile pe care le alegem din meniul VIEW sau din butonul utilitar Views. Aici este sigurul loc unde se pot vedea fiierele (pictograma acestora are forma unei foi pe care se afl diverse forme care ne specific tipul de fiier din care face parte).

34

Modurile de afiare a pictogramelor sunt urmtoarele:

Large Icons afiaz pictogramele mrite Small Icons - afiaz pictogramele micorate List afiaz pictogramele mici sub form de list vertical Details - afiaz pictogramele mici sub form de list cu informaii despre ele Thumbnails specific numai pentru Windows ME, se refer la afiarea fiierelor de tip desen astfel nct s vedem direct coninutul fiierului respectiv fr sa-l deschidem.

35

nafar de cele dou ferestre ecranul programului Windows Explorer mai are n alctuire i urmtoarele bare: BARA DE BUTOANE UTILITARE (STANDARD BUTTONS) (care dac nu apare pe ecran este indicat s o aducem mergnd n meniul VIEW i selectnd opiunea TOOLBARS STANDARD BUTTONS ), care conine cele mai folosite opiuni - butoane din Explorer.

BARA DE ADRES (ADDRESS) n care apare ntotdeauna numele directorului (activ din fereastra stng) n care ne aflm. Dac nu apare pe ecran se activeaz din MENIUL VIEW TOOLBARS ADDRESS BAR. BARA DE STARE (STATUS BAR) care indic n orice moment starea de lucru a Explorer-ului, sau d informaii despre starea unor alicaii. (dac nu apare pe ecran se activeaz din MENIUL VIEW STATUS BAR). OPERAII UZUALE EXECUTATE CU WINDOWS EXPLORER 1. Intrarea ntr-un director activarea : se d dublu click sau click i Enter cnd cursorul mouse-ului se afl pe pictograma acelui director, sau se d un simplu click pe directorul respectiv dar obligatoriu n fereastra din stnga. Automat numele lui apare n bara Address. 2. Selectarea unui obiect : se d un click pe pictograma respectivului obiect unde-l vedem mai repede (va apare pe un fundal albastru). 3. Deschiderea unui fisier: se da dublu click sau click i Enter cnd cursorul mouse-ului se afla pe pictograma acelui fisier. Programul Explorer va cuta un program de aplicaie ct mai potrivit pentru deschiderea acelui fiier. Daca este posibil, fiierul va fi deschis chiar cu programul cu care a fost creat. 4. Desfaurarea unei structuri arborescente de directoare: se d un click pe semnul + din faa numelui directorului din care pornete acel arbore. Subdirectoarele care se desfoar se vd pe arborele din partea stnga a ecranului. 5. nchiderea unei structuri arborescente desfaurate dup metoda de mai sus: se d un click pe semnul din faa numelui directorului din care pornete acel arbore. 6. Afiarea coninutului unei uniti de disk: se da un click pe simbolul acelui disc (n fereastra stng), iar lista de foldere i fiiere va apare n fereastra din dreapta ecranului. 7. Afisarea arborelui de directoare i sub-directoare al unui disk: se da un click pe semnul + din fata simbolului acelui disc. nchiderea se face la fel ca nchiderea oricrei structuri arborescente aa cum am vzut mai sus.

36

OPERAIILE DE BAZ ALE APLICAIEI WINDOWS EXPLORER I. Crearea unui DIRECTOR sau a unui SUBDIRECTOR (FOLDER SUBFOLDER) Metoda este urmatoarea: Pasul 1 Obligatoriu se activeaz din fereastra stng directorul printe (directorul sau subdirectorul n care doresc s creez noul director). Pasul 2 odat ce numele directorului printe a aprut n bara Address atunci: a. fie mergem n meniul FILE, alegem de acolo opiunea NEW i apoi FOLDER.

b. fie se trece n fereastra din dreapta se d click dreapta, iar din fereastra care a aprut se alege opiunea NEW din noua fereastr alegem FOLDER.

37

Pasul 3 - Automat n fereastra din dreapta ecranului se va vedea imediat, un director nou cu denumirea iniiala New Folder scris pe un fundal albastru la sfritul cruia pulseaz cursorul.

tergem (apsnd pe tasta Delete) denumirea New Folder

i tastm imediat o alta denumire, anume cea pe care o doreste utilizatorul. Apoi se va apasa tasta Enter.

Att n fereastra din dreapta ct i n cea din stnga va apare automat noul director. Este indicat ca n fereastra din stnga s se afieze structura arborescent pentru directorul printe n care a fost creat noul director. II. Crearea unui FIIER NOU prin programul Explorer Pasul 1 Obligatoriu se activeaz din fereastra stng directorul printe (directorul sau subdirectorul n care doresc s creez noul fiier). Pasul 2 odat ce numele directorului printe a aprut n bara Address atunci: a. fie mergem n meniul FILE, alegem de acolo opiunea NEW i apoi din lista care apare aleg tipul de fiier pe care doresc s-l creez (ex. pentru un fiier text se alege TEXT DOCUMENT). b. fie se trece n fereastra din dreapta se d click dreapta, iar din fereastra care a aprut se alege opiunea NEW din noua fereastr aleg tipul de fiier pe care doresc s-l creez (ex. pentru un fiier text se alege TEXT DOCUMENT). Pasul 3 - Automat n fereastra din dreapta ecranului va apare imediat, un FIIER nou cu denumirea iniiala New . ( nseamn tipul ales) scris pe un fundal albastru la sfritul cruia pulseaz cursorul. tergem (apsnd pe tasta Delete) denumirea New i
38

tastm imediat o alta denumire, anume cea pe care o dorete utilizatorul i apoi extensia respectivului tip de fiier (ex. .txt). Apoi se va apasa tasta Enter. n fereastra din dreapta va apare automat noul fiier. Acesta va fi gol, nu va avea coninut, dar trebuie s-i introducem. Acest lucru se face selectnd fiierul respectiv dup care vom apsa tasta ENTER. Se va deschide imediat aplicaia care permite introducerea coninutului pentru fiierul respectiv, dup ce am introdus coninutul dm un click pe meniul FILE al respectivei aplicaii i salvm coninutul dnd click pe opiunea SAVE dup care nchidem respectiva aplicaie. n acel moment putem spune c respectivul fiier este creat complet. Fiierele ns nu se perea creaz din Windows Explorer, ci se pornete direct aplicaia care permite formarea fiierului respectiv se introduce coninutul i apoi se salveaz. n acest fel vom forma fiiere desen cu PAINT i fiiere document cu WORD PAD i mai trziu cu MICROSOFT WORD. III. tergerea unui FISIER / FOLDER Se selecteaz FIIERUL SAU FOLDERUL pe care dorim s-l tergem. Se apas apoi tasta DELETE sau butonul DELETE din bara de butoane utilitare. Apare apoi o fereastr de dialog care cere confirmarea tergerii. Se rspunde cu YES. Tot ceea ce se sterge pe aceasta cale, ajunge n Recycle Bin, deci nu se terge definitiv (vezi aplicaia RECYCLE BIN)

39

IV. Selectarea grupurilor de fiiere / foldere Se face utiliznd numai fereastra din DREAPTA a ecranului. Exist dou tipuri de selecie: a. omogen fiierele i/sau directoarele formeaz un grup compact. b. neomogen - fiierele i/sau directoarele nu formeaz un grup compact. a. Daca denumirile respective se afl pozitionate una sub alta, consecutiv deci, se d click pe primul fiier sau director care dorim s fie selectat, acesta se selecteaz, apoi se apas i se ine apasata tasta SHIFT i apoi se apas succesiv tasta directionala SGEAT N JOS pn ajungem pe ultimul obiect din lista pe care o dorim sau se d un alt click pe ultimul fiier sau director care dorim s fac parte din list.

Daca denumirile sunt dispersate pe list, se ine tasta CONTROL apasat i se da cate un click pe fiecare nume care trebuie selectat sau se apasa tasta direcional SGEAT N JOS pn ajungem pe numele dorit i n acel moment apsm tasta SPACE.

40

V. Copierea i mutarea unui fiier / folder sau a unui grup de fiiere / foldere: Pasul 1. - se selecteaz fiierului sau folderul care trebuie copiat / mutat; sau, se selecteaza grupul de fiiere i / sau foldere.

Pasul 2. a.

Fie se merge pe meniul EDIT COPY(copiere) sau CUT(mutare) n funcie de operaia pe care dorim s o realizm.

b.

Fie se apas direct pe butonul COPY sau CUT din bara de butoane utilitare.

41

n acest moment obiectul respectiv este transferat ntr-o zon special de memorie numit memorie CLIPBOARD (sau memorie tempotar)

Pasul 3. - Se activeaz directorul destinaie (locul n care trebuie s fie copiat sau mutat obiectul), odat ce numele acestui director a aprut n bara Address trecem la pasul 4. Pasul 4. - Se merge : a. fie n meniul EDIT PASTE (a lipi). b. fie se d direct click pe butonul PASTE din bara de butoane utilitare. n acest moment obiectul din Memoria Clipboard va apare n directorul destinaie (dac s-a efectuat copiere el rmne i n locul iniial de unde a fost luat, iar dac s-a efectuat mutare el dispare din locul iniial i va apare numai la destinaie). VI. Redenumirea unui fiier i / sau folder Pasul 1. Unde vedem mai repede obiectul dm un click dreapta pe el. Pasul 2. Din lista care apare alegem opiunea RENAME Pasul 3. - tergem vechiul nume, l introdudem pe cel nou i dam ENTER VII. Metoda de creare a unui SHORTCUT pe suprafaa DESKTOP-ului Shortcut-ul reprezint o cale rapid de acces catre o aplicaie aflat pe disk. Metoda I 1. Micorai eventualele ferestre deschise pentru a avea acces la suprafata desktop. 2. Dai un click pe desktop. 3. Dai un click dreapta mouse-ului. Apare o list de opiuni.

42

4. Alegei i apsai opiunea NEW SHORTCUT. 5. Apare automat o nou fereastr

6. La COMMAND LINE se va scrie calea pn la fiierul ce se va accesa prin aceasta scurttur. Daca nu se cunoate calea, se merge pe butonul BROWSE i astfel se poate scrie calea fara a tasta nsa nu se poate evita faptul ca operatorul trebuie s cunoasc ntreaga cale pn la fiierul care l intereseaz 7. Se apas butonul NEXT pentru a trece mai departe

8. La SELECT A NAME FOR THE SHORTCUT se scrie numele pe care dorim s-l vedem pe Desktop pentru Shortcut i facem click pe butonul FINISH. Automat pe ecran va apare noul Shortcut.

43

Metoda II 1. Aflndu-ne n locul unde se afl fiierul sau folderul pentru care dorim s facem scurttura dam un click dreapta pe el. Din ferastra care a aprut dam click pe SEND TO DESKTOP (CREATE SHORTCUT)

2.

Automat shortcut-ul va apare pe desktop

Alte butoane care apar n bara de butoane utilitare (n afar de cele despre care am discutat pn acum.

BUTONUL BACK ne trimite n directorul unde am fost nainte de a ajunge n directorul n care ne aflm. BUTONUL FORWARD ne trimite n locul de unde am plecat nainte de a da BACK
44

BUTONUL UP (Up one level) iese dintr-o structur arborescent pas cu pas (nivel cu nivel) catre DESKTOP. BUTONUL UNDO anuleaz ultima comand efectuat (ex. dac am fcut o copiere greit, pot anula copierea folosind acest buton). BUTONUL PROPERTIES permite afiarea proptietilor de funcionare pentru : a. o unitate de disk b. un fiier sau un folder Aici se pot vedea (pentru WIN 95/98/NT) numele autogenerat de Windows pentru obiectele sale care au mai mult de 8 caractere n nume sau care conin spaiu. Orice nume autogenerat este alcatuit din 6 litere urmate de semnul tilda i apoi de un numr (dac este fiier apare i extensia). Obiectul va fi vzut cu numele autogenerat n alicaiile de tip MSDOS (MSDOS PROMPT, NORTON COMMANDER, DOS NAVIGATOR, X TREE GOLD). Ex. n WINDOWS apare azi este luni.txt iar n MSDOS se va vedea aziest~1.txt Tot aici se pot vedea i modifica atributele unui fiier sau director.

Cele mai importante atribute sunt : a. READ-ONLY atribuit unui fiier, permite numai citirea acestuia. Modificarea este posibil dar dac se ncearc o salvare a modificrilor n acel fiier nu se poate realiza. Reprezint un mod de a proteja fiierele pentru a nu fi modificate accidental. b. HIDDEN atribuit unui fiier sau folder l ascunde (nu se mai vede pe ecran) n anumite condiii pe care le-am impus noi. Pentru a vizualiza toat informaia aflat pe o unitate de disk avnd aplicaia Windows Explorer pornit se intr n meniul VIEW OPTIONS Eticheta VIEW (pentru Win 95, NT) sau n meniul TOOLS FOLDER OPTIONS Eticheta VIEW de unde se bifeaz opiunea SHOW ALL FILES (pentru WIN95/98/NT) sau opiunea SHOW HIDDEN FILES AND FOLDERS.
45

Pentru a ascunde ns obiectele cu atributul Hidden se procedeaz la fel ca la afiare numai c de aceast dat se aleg opiunile HIDDEN FILES OF THESES TYPES (DO NOT SHOW HIDDEN FILES) sau DO NOT SHOW HIDDEN FILES AND FOLDERS

MUTAREA I REDIMENSIONAREA UNEI FERESTRE N WINDOWS a. Mutarea se poziioneaz cursorul de mouse pe bara de titlu, se apas i se ine apsat butonul din snga al mouseului i se trage fereastra respectiv unde dorim. b. Redimensionarea se poziioneaz cursorul mouse-ului pe chenarul din sensul n care dorim s facem redimensionarea. Cursorul de mouse se transform ntr-o sgeat dubl, se apas i se ine apsat butonul din stnga al mouseului i se trage de chenar pn cnd fereastra a luat forma dorit.

46

UTILIZAREA APLICAIEI RECYCLE BIN Acesta face parte din sistemul de operare. Este specific sistemelor Windows i capteaz fiierele i folder-ele terse prin metode ce in de Windows, de exemplu prin Windows Explorer. Datele respective pot fi restaurate, exact cu numele, coninutul i locaia avute naintea tergerii. n mod normal Recycle Bin are o capacitate de 10% din capacitatea respectivei uniti de disk (ex. pentru un hard disk de 6,4 GB Recycle Bin va avea 640 MB), aceast capacitate poate fi ns modificat. Pentru a reface un fisier sau folder sters, se procedeaza astfel: Se selecteaz numele acelui fisier / folder. Se merge pe meniul FILE opiunea RESTORE Sau se d click dreapta pe respectivul obiect iar din fereastra care se deschide se alege opiunea RESTORE. Stergerea unui obiect din Recycle Bin se face la fel ca orice tergere Stergerea efectiva a tuturor datelor se face prin golirea coului de gunoi . Golirea se face astfel: Meniul FILE opiunea EMPTY RECYCLE BIN.

47

Capitolul 3: Reele de calculatoare.


Notiuni generale Atunci cand dispuneti de un calculator personal neconectat intr-o retea se spune ca lucrati intr-un mediu de-sine-statator. Transferul informatiei de la un calculator la altul este ingreunata datorita limitarii capacitatii de stocare a datelor a mediilor esterne (discheta, cd). Puteti evita acest transport dificil conectand calculatorul intr-o retea. Prin conectatrea calculatorului personal intr-o retea, viteza schimbului de informatii creste. Cea mai simpla configuratie de retea este aceea formata din doua calculatoare conectate intre ele. Prin conectarea se poate realiza si partajarea resurselor (imprimanta, fax modem etc.) permitand o utilizare mai buna a hardware-ului. Un grup de astfel de calculatoare personale conectate intre ele, impreuna cu alte echipamente periferice formeaza o retea. O retea locala de calculatoare (LAN = Local Area Network) este un ansamblu format dintr-un numar variabil de calculatoare personale, conectate intre ele prin intermediulunor cabluri si care se afla toate intr-o singura locatie. Cele mai uzuale configuratii LAN permit un numar de maxim 30 calculatoare intr-o aceeasi retea, cu o lungime maxima a cablurilor de interconectare de 500 m. Atunci cand exista calculatoare personale interconectate raspandite in mai multe orase se poate vorbi de o retea MAN (Metropolitan Area Network), iar o retea cu terminale aflate la mare distanta se numeste WAN (Wide Area Network). O retea WAN conecteaza in special mai multe LAN- uri aflate la mare distanta intre ele prin intermediul liniilor telefonice. Internet este o retea de retele, si este formata dintr-un ansamblu de infrastructuri, servicii, utilizatori si resurse. Serviciile furnizate utilizatorilor pot fi grupate in 5 categorii: Servicii pentru administrare (protocoalele: TCP/IP, SMTP, SNMP); Servicii pentru comunicarea intre persoane (E-mail, News, Usenet); Servicii pentru comunicarea intre calculatoare (Telnet); Servicii pentru difuzarea informatiei (FTP, Web, Gopher); Servicii pentru cautarea informatiei (Archie, Wais). La inceput, reteaua Internet a fost rezervata cercetarilor in informatica, organizatiilor guvernamentale si universitatilor. In ultimul timp, foarte multe companii particulare au gasit in Internet un suport foarte eficient si profitabil pentru a difuza contra cost diverse informatii. Acestea au deturnat scopul initial al Internet de a asigura documentarea si accesul la resursele acesteia in mod gratuit. Topologii de retele 1. Topologia de tip magistrala (bus): este utilizata in general atunci cand viitoarea retea este simpla, mica sau temporara. Intr-o topologie bus la un moment dat un singur calculator poate transmite un mesaj. Un numar mai mare de calculatoare poate afecta sensibil viteza de transfer a datelor. Pentru conectarea calculatoarelor intr-o astfel de retea se foloseste cablu de tip BNC (coaxial). 2. Topologia de tip stea: intr-o astfel de tehnologie calculatoarele sunt conectate la un nod central numit hub. Aceasta tehnologie este utilizata in retelele concentrate, unde fiecare terminal poate fi conectat la un nod central, cand se asteapta o expansiune a retelei. In reteaua de tip stea fiecare calculator comunica cu hub-ul central, care retransmite mesajele fie tuturor calculatoarelor fie numai calculatorului destinatie. Calculatoarele aflate intr-o retea stea se conecteaza la hub prin cablu UTP si BNC.
48

3. Topologie de tip inel: intr-o astfel de topologie fiecare calculator este conectat la urmatorul aflat in inel si fiecare retransmite urmatorului calculator ceea ce a primit de la precedentul. Daca destinatarul nu este gasit, mesajul se intoarce la emitator. Daca mesajul a fost primit calculatorul transmite un mesaj de confirmare. Client - server Intr-o retea de calculatoare, un calculator poate avea 3 roluri: Client- un calculator are rol de client atunci cand utilizeaza resursele retelei fara a pune la dispozitie nici una din resursele proprii aplicatiilor pe care le ruleaz; Server- un computer are rol server atunci cand pune la dispozitia retelei toate resursele proprii fara a utiliza nici una pentru aplicatiile pe care deruleaza; Unitate comunicanta- un calculator are rol de unitate comunicanta atunci cand utilizeaza resursele retelei, dar pune in acelasi timp la dispozitie si resursele proprii pentru aplicatiile pe care le ruleaza. Retelele client-server impart procesele unei sarcini intre client si server. Calculatoarele utilizate ca servere sunt in general mult mai puternice decat cele care au rolul de client sau, in cel mai defavorabil caz, sunt optimizate sa indeplineasca numai functia de server. Un server dintr-o retea este dedicat numai anumitor sarcini, in scopul asistarii celorlalte calculatoare din retea. Un server poate indeplini toate aceste sarcini sau pot exista mai multe servere, fiecare avand cate o singura sarcina de indeplinit. Protocoale Un protocol este un set de reguli de comunicare. Un protocol poate defini formatul in care un pachet de date este trimis prin retea. Protocolul TCP/IP este principalul protocol de transport din stiva Internet. TCP/IP asigura un serviciu orientat pe conexiune pentru transmiterea fiabila a datelor. Acest protocol poate include un mecanism de achitare si ferestre cu anticipatie. Daca mecanismul de achitare este operational, un nou pachet se va transmite numai daca s-a primit confirmarea de receptie pentru cel emis anterior. El ofera si servicii de adresare intre 2 noduri. Network Neighbourhood My Network Places (Locurile mele din reea) n traducere Vecinii de reea reprezint o aplicaie aparinnd sistemului de operare, aplicatie care permite vizualizarea calculatoarelor ce se afla conectate la reteaua din care facem parte cu condiia ca acestea sa se afle n funciune. De aici putem accesa resurse logice (programe), sau putem avea acces la echipamente fizice (hardware) de pe celelalte calculatoare n cazul n care ni s-au conferit anumite drepturi. De asemenea i in Windows Explorer, in lista de directoare din panoul All Forlders gasim optiunea Network Neighbourhood. Exist posibilitatea ca n cazul n care un calculator se va opri sau va fi deconectat de la reea el sa fie vizibil totui n cadrul ferestrei acestui program, de aceea trebuie remprosptat informaia de pe ecran cu ajutorul opiunii Refresh din meniul View sau prin apsarea tastei F5. Putei s accesai calculatorul dorit din reea fie din panelul dreapta al Windows Explorer fie din deschiznd pictograma aplicaiei de pe Desktop (vezi figura de mai jos).

49

Aplicaia Network Neighbourhood Se alege calculatorul din reea

Conectarea la un alt calculator Putem s ne conectm la un alt calculator din reea ca i cum ar fi o unitate de disk in sistem nostru. Acest lucru se face cu ajutorul opiunilor din meniul Tools al programului Explorer (Map Network Drive i Disconnect Network Drive) sau folosim butoanele din bara de unelte. n fereastra ce se va deschide vom alege numele noii uniti de disk i folderul partajat pe care dorim sa-l facem unitate virtual:

50

Partajarea informaiilor n programul Windows Explorer vom selecta directorul pe care dorim s-l partajm apoi alegem din FileProperties, selectm Eticheta Sharing i stabilim urmtoarele elemente: bifm Se partajeaz acest folder n reea, dm un nume i putem bifa i Se permite uilizatorilor din reea s modifice fiierele .

Comunicarea ntr-o reea local ntr-o reea local putei comunica cu alte calculatoare prin intermediul unor programe utilitatre numite Chat-uri, sau alte utilitare diferite de la un sistem de operare la altul. Dac v aflai n sistemul de operare Windows NT, sau Windows 2000, n afar de Chat putei folosi comanda Net Send pentru a trimite mesaje ctre alt computer. Pentru a trimite mesaje cu aceast coman vei merge n meniul Start la opiunea Run i tastai comanda: net send nume_computer mesaj. Cu aceast comand putei s transmitei mesaje numai unui anumit computer, dac vrem sa trimitem un mesaj intregii reele nlocuim nume_computer cu * .

51

Capitolul 4: Paint
Este un program folosit pentru realizarea de fiiere grafice. Fiierele realizate cu acest program vor avea extensia bmp. Pentru a desena n acest program veti folosi bara de unelte ToolBox. Aici vei gsi diferite butoane pentru desenarea de elipse, dreptunghiuri, poligoane, linii curbe, etc. Pentru a folosi un buton vei face mai ntai clic pe el, apoi mergei n foaia de desen, i innd butonul dreapta de mouse apsat, schiai desenul dorit. Butoanele folosite pentru desen sunt prezentate n fig. 1:

15. Free-Form Select

16. Select

13.Eraser

14.Fill With Color

11.Pick Color

12.Magnify

9.Pencil

10.Brush

7..Air Brush

8.Text

5. Line

6.Curve

3. Rectangle

4. Polygon Paleta de Culori

1. Ellipse

2. Rounded Rectangle

1.

Ellipse: permite desenarea unei elipse (se apas butonul apoi n foaia de desen, innd apsat butonul stnga de mouse trasm elipsa; putem alege de sub bara de unelte modul de desenare: doar cu linie de contur, mat cu suprafaa alb, mat cu suprafaa colorat)

Doar cu linie de contur

Cu linie de contur si culuoare de fond

Doar culuoare de fond

2.

Rounded Rectangle: deseneaz un dreptunghi cu coluri rotunjite (la fel ca elipsa)


52

3. 4.

5. 6.

7. 8.

Rectangle: deseneaz un dreptunghi Polygon: deseneaz un poligon neregulat. Se deseneaz mai ntai o linie, apoi se face cte un clic pe punctele ce formeaz unghiuri. Poligonul se nchide facnd clic pe punctul de origine sau dublu clic n foaia de desen Line: deseneaz o linie dreapt Curve: deseneaz o linie curb (se traseaz mai ntai o linie dreapt apoi innd apsat butonul stnga de mouse tragem de linie pentru a o curba; linia se fixeaz cu nc un clic, sau se mai curbeaz o dat) Air Brush: mpratie o culoare neuniform n foaia de desen Text: introduce n foaia de desen o caset de text (se traseaz un dreptunghi n care vom scrie). Putem prelucra textul afind din meniul View bara de unelte Text Toolbar.

Caseta de text

Caseta cu culoare de fundal

Caseta doar cu contur

Bara de unelte Text Toolbar

Fontul textului

Dimensiunea textului

Scris ingrosat

Scris

Scris subliniat

9. Pencil: desenare liber cu creion 10. Brush: desenare cu pensula 11. Pick Color: alege o culoare din foaia de desen (se selecteaz butonul i se

face clic pe culoarea dorit n foaia de desen)


12. Magnify: mrete foaia de desen n seciunea dorit 13. Eraser (radiera): terge desenul 14. Fill With Color: umple cu o culoare un spaiu desenat nchis (daca nu este

nchis se va colora ntreaga pagina)


15. Free - Form Select: selecteaz o zon neregulat din desen prin trasare cu

mouse
16. Select: selectez o zon regulat de forma unui dreptunghi

53

Prezentarea meniurilor Dintre cele mai importante operaii pe care trebuie s le realizai cu un fiier sunt cele de salvare (memorarea datelor introduse) i deschidere. Savarea unui fiier se face astfel: se alege din meniul File opiunea Save As; se deschide lista ascuns Save In unde se alege discul pe care salvm; din lista de directoare alegem pe cel n care salvm i intrm n el prin dublu clic pe iconia lui, sau enter, sau acionm butonul Open; mergem apoi n lista ascuns File Name i specificm numele fiierului dup care acionm enter sau butonul Save.

Deschiderea unui fiier se face astfel: se alege din meniul File opiunea Open; se deschide lista ascuns Look In de unde se alege discul pe care se afl fiierul dorit; din lista de directoare alegem pe cel n care se afl fiierul prin dublu clic, enter, sau butonul Open; din lista afiat vom alege apoi fiierul dorit i acionm enter, dublu clic sau butonul Open.

n cazul n care deschidei un fiier deja existent i putei salva modificrile alegnd din meniul File opiunea Save. Fiierul se va salva cu aceeai denumire n directorul n care exist. Putei ns s alegei i Save As dar vei specifica un alt nume de fiier i eventual un alt director. n cazul n care avei un fiier nou i alegei Save se va deschide tot caseta Save As.
54

Meniul File New: creaz un nou fiier de imagine. Daca exist un fiier deschis acesta se va nchide. Open: deschide un fiier de imagine deja existent. n fereastra ce se va deschide vom alege mai ntai din lista ascunsa Look In discul pe care se afl fiierul, alegem apoi directorul n care exist fiierul prin dublu clic sau enter pe iconita lui sau actionam butonul Open alegem apoi fiierul i executm dublu clic, Enter sau Open. Save: salveaz modificrile dintr-un fiier creat anterior Save as: salveaza un fiier nou, sau un fiier deja existent cu un alt nume i eventual n alt director. Se va proceda n aceeai maniera ca la deschidere, i n plus vom scrie n zona de editare File name numele fiierului. Print preview: afieaz foaia de desen aa cum va iei la imrimant. Pentru a reveni n foaia de desen vom aciona butonul Close. Page setup: stabilete distana desenului fa de marginile foii. Distana fa de marginea de sus se numete Top, fa de marginea de jos Bottom, fa de marginea din stnga Left, iar fa de marginea din dreapta Right.

Dimensiunea paginii

Orientare pe verticala

Orientare pe orizontala

Print: permite listarea la imprimant a foii de desen. Set as Wallpaper (Tiled sau Centered): trimite desenul curent tapet pe Desktop. Urmtoarele 4 opiuni reprezinta ultimele fiiere deschise de Paint. Putem redeschide aceste fiiere printr-un clic pe numele lor. Exit: iese din program Meniul Edit Undo: anuleaz ultima comand (maxim 3). Repeat: repet ultima comanda anulat cu Undo Cut: mut desenul selectat n Clipboard Copy: copiaz desenul selectat n Clipboard Paste: copiaz continutul lui Clipboard n desenul curent Clear Selection: terge desenul selectat
55

Select All: selecteaza tot desenul Copy To: copiaz desenul selectat ntr-un alt fiier de imagine. n acest scop se va deschide o fereastra n care specificm fiierul destinaie Paste From: copiaz n fiierul curent un desen dintr-un alt fiier de imagine. n acest scop se va deschide o fereastr n care specificm fiierul surs. Meniul View Tool Box: afieaz sau ascunde bara cu unelte de desen. Atunci cnd aceast opiune este bifat bara de unelte este afiat.
Color Box: afieaz sau ascunde paleta de culori.

Status Bar: afieaz sau ascunde bara de stare a ferestrei Text Toolbar: afieaz sau ascunde bara cu unelte de formatare a textului. Aceast opiune nu este activ dect dac n foaia de desen este deschis o caset de text. Zoom: stabilete scara de vizualizare a desenului. Aceasta poate fi: Normal Size (100%) Large Size (400%) Custom (personalizat ntre 100% i 800%) Pentru o scar de vizualizare de cel puin 400% putem afia o reea de linii i coloane (n genul hrtiei milimetrice) bifnd Show Grid Pentru o scar de vizualizare de cel puin 200% putem afia o minifereastra a desenului la scar normal (putem deplasa cu bara de derulare orizontal sau vertical) View bitmap: afieaz desenul pe tot ecranul. Pentru a reveni n fereastr se face un clic de mouse sau se apas o tast. Meniul Image Flip/Rotate: permite ntoarcerea paginii n oglind de-alungul axei orizontale (Flip Horizontal), ntoarcerea paginii n oglind de-alungul axei verticale (Flip Vertical), sau rotirea paginii cu un unghi (bifm Rotate by Angle i alegem apoi unghiul dorit) Stertch/Skew: stabilete dimensiunea relativ a desenului fa de dimensiunea paginii iniiale (n procente). Un procent mai mic de 100 va micsora pagina i mai mare o va mari. Procentele se stabilesc n seciunea Stretch fa de axa orizontal (Horizontal), sau vertical (Vertical). Putei stabili de asemenea un grad de nclinare a paginii fa de cele 2 axe din seciunea Skew, nu putei ns s specificai un unghi mai mare de 890 deoarece s-ar obine o linie dreapt. Invert/Color: modific culoarea de fond a desenului cu complementara celei deja existente Atributes: modific dimensiunile absolute ale paginii. Limea paginii se stabilete n zona de editare Width iar nalimea n zona de editare Height. Putei modifica i unitatea de masur (inch, cm, sau puncte). Clear Image: sterge toata foaia de desen. Meniul Colors Edit Colors: permite selectarea unei noi nuane de culoare pentru desenare. n acest scop se acionaz butonul Define Custom Colors, se va face clic n paleta cromatic pentru definirea culorii i se alege luminozitatea din bara verticala alaturat. Se acioneaz apoi butonul Add to Custom Colors, apoi OK, i se deseneaz cu noua nuanta.

56

Capitolul 5: Wordpad
Este un program inclus n pachetul Windows 9x,2000 folosit pentru editarea de fiiere text, i documente. n cazul n care nu este instalat pachetul Office acest program poate fi folosit cu succes pentru prelucrarea de documente. Fa de Notepad putei s formatai textul diferit de la un paragraf la altul (fontul textului, dimensiunea, culoare, etc.), un paragraf fiind un ir de caractere ncadrat de dou caractere Enter. Pentru formatarea textului putei folosi att bara cu unelte de formatare ct i meniurile Insert i Format. ns nainte s formatm textul trebuie s nvam s creem i s deschidem fiierele. Meniul File New: creaz un nou fiier document. Un eventual fiier deschis va fi nchis. Open: va deschide un fiier deja existent pe disc. n acest sens se va deschide o fereastr n care se alege discul pe care se afl fiierul, apoi diretorul, i n cele din urm fiierul dorit (se procedeaz la fel ca n Paint). Save: va salva modificrile dintr-un fiier deja existent. Save as: salveaz un fiier nou, sau unul deja existent cu specificara unui director, i nume de fiier (la fel ca n Paint). Print: tiprete documentul la imprimant. Prin Preview: afieaz documentul aa cum iese la imprimant. Page Setup: are aceeai funcie ca n Paint (se aleg distanele textului fa de marginile foii i mrimea acesteia). Urmtoarele 4 opiuni reprezint ultimele fiiere deschise de WordPad. Putem redeschide aceste fiiere printr-un clic pe numele lor. Meniul Edit Undo: anuleaz ultima comand realizat. Cut: mut textul selectat n Clipboard. Copy: copiaz textul selectat n Clipboard. Paste: copiaz continutul lui Clipboard la poziia cursorului. Copierea unui text se face n irmtorii pai: Se selecteaz textul pe care dorim s l copiem Din meniul Edit se acioneaz opiunea Copy Se poziioneaz cursorul acolo unde dorim s copiem Din meniul Edit se acioneaz opiunea Paste Mutarea unui text se face astfel: Se selecteaz textul pe care vrem s l mutm Din meniul Edit se alege Cut Se poziioneaz cursorul acolo unde dorim s mutm Din meniul Edit se acioneaz Paste OBSERVAIE: deoarece atunci cnd acionm Paste la poziia cursorului se copiaz coninutul memoriei Clipboard, este posibil s acionm de mai multe ori aceast opiune copiind textul dorit n mai multe locuri ale fiierului.
57

Clear: sterge textul selectat. Select All: selecteaz tot textul din fiier. Find: permite cutarea de cuvinte n text. n fereastra care se va deschide (vezi figura de mai jos) vom scrie cuvntul cutat n zona de editare Find What. Cuvntul gsit va fi selectat. Putem cuta expresii care se potrivesc cu ntregul cuvnt din text (bifm Match Whole Word Only) sau cuvinte care sunt sensibile la majuscule i minuscule (bifm Match Case). Cutarea se declaneaz cu Enter sau butonul Find Next.
Bara cu butoane de formatare

Bara cu butoane standard

Rigla de demensionare a rndului

Find Next: repeta cutarea pentru ultimul cuvnt. Replace: nlocuiete un cuvnt din text cu un altul. Meniul View Toolbar: afieaz sau ascunde bara cu butoane standard (vezi figura de mai sus). Format Bar: afieaz sau ascunde bara cu butoane pentru formarare. Ruler: afieaz sau ascunde rigla pentru dimensionarea rndului. Status Bar: afieaz sau ascunde bara de stare a ferestrei. Meniul Insert Date and Time: introduce la poziia curent data i ora curent din calculator. Object: introduce n document un obiect al crui tip l vom alege. Meniul Format Font: stbilete atributele de formatare ale textului. Astfel n lista Font vom alege tipul de caractere cu care scriem (Arial, Bookman Old Style etc.). Cele care au simbolul TT se numesc True Type i pot fi tiprite la imprimant. n lista Font Style vom alege stilul de scriere (aldin sau ngroat = Bold, cu litere cursive = Italic, Bold i Italic sau obinuit = Regular). n lista Size se va stabili dimensiunea textului. Putei alege i efect de tiere cu o linie (Strikeout), i subliniere (Underline). Culoarea se alege n lista ascuns Color.
58

Bullet Style: introduce in foaie un marcaj de paragraf pentru marcarea unei liste. Paragraph: stabilete identarea textului i alinierea acestuia. Identarea este un alineat fa de marginea stng (Left)i dreapt (Right). Se poate alege identare special doar pentru prima linie a paragrafului (First Line). Textul l putei alinia la stnga paginii, la dreapta sau centrat pentru tiltu (din lista ascuns Alignment).

59

Putei folosi comenzile din meniurile File i Edit i din bara de unelte.
Paste- copiaz coninutul lui Clipboard la poziia cursorului

Print- tiprete fiierul

PrintPreview- afieaz fiierul aa cum iese la imprimant

Copy- copiaz un text selectat n Clipboard

New- deschide un nou fiier

Opendeschide un fiier deja

Savesalveaz un fiier

Find- caut un cuvnt n text

Cut- mut un text selectat n Clipboard

Undo- anuleaz ultima comand

Pentru formatare putei folosi bara cu unelte de formatare:

Aliniere la stnga

Aliniere centrat

Aliniere la dreapta

Fontul textului

Dimensiunea textului

Bold

Italic

Subliniat

Culoarea textului

Marcaj de paragraf

60

Microsoft Office 97 Microsoft Word


Capitolul 1: Preluarea controlului in Word.
Elementele de baza: cum sa deveniti imediat eficient. Acest capitol de inceput va va ajuta sa folositi eficient puterea acestui program si asta in foarte scurt timp. Mai intai, va veti familiariza cu interfata (fereastra) programului Word, dupa care veti descoperi noi metode de navigare atat in cadrul programului cat si in cadrul documentelor. In acest context veti vedea cat de multe se pot realiza cu un simplu click sau cu o combinatie de taste. Elemente de baza. Prin tehnoredactare se nelege pregtirea tehnic i grafic a unui manuscris nainte de a ncepe operaia de tiprire. Astfel, asupra unui manuscris sunt aplicate o serie de operaii care permit obinerea unui document cu caliti grafice superioare, lizibilitate, aspect plcut, ansamblu acestor operaii formnd procesul de tehnoredactare. Tehnoredactarea se poate face manual, prin mijloace mecanice de prelucrare, sau se poate face folosind ca mijloc de prelucrare calculatorul; acest din urm caz poart numele de tehnoredactare computerizat. Pentru a putea efectua o tehnoredactare computerizat sunt necesare dou componente: o component fizic (calculatorul) i o component logic (programul care realizeaz prelucrarea textului). Componenta logic, programul, poart numele de editor de texte i el trebuie s asigure cteva funcii elementare: alinierea automat a textului, stabilirea diferitelor tipuri de caractere, aranjarea textului n pagin, etc. Editoarele de texte performante permit n plus combinarea textului cu imagini, stabilirea de antete i subsoluri, editarea de tabele, editarea de ecuaii, etc. Editorul de texte lucreaz cu documente. Documentul reprezint ansamblul de texte, imagini, grafice, etc. aparinnd aceleiai lucrri, deci cu legtur logic ntre ele. Microsoft Word97 este cel mai perfecionat editor de texte (program de procesare a textelor) din mediul Windows. ntr-un singur program avei tot ce este necesar pentru a crea orice, de la o noti de o pagin pn la un raport complicat de 500 pagini. Programul combin operaiile de baz de introducere i prelucrare a textelor, cu caracteristici mai sofisticate de aranjare n pagin, stabilirea formatului i gestionare a documentelor. Lansarea programului Word. In mod normal, cea mai simpla cale de pornire a programului Word in Windows 9x este prin a executa click pe butonul Start Programs Microsoft Word. Daca dorim sa fim pretentiosi, putem deschide aplicatia Word97 prin comanda (optiunea) RUN existenta in meniul START. In fereastra nou afisata, in dreptul casetei de dialog, tastam la rubrica Open numele aplicaiei (winword) apoi rspundem cu OK.

61

Scurta prezentare a tabloului de bord. Cnd lansai Word, pe ecran apare un document nou (vid), care nu contine nimic si este gata pentru editare. In figura 1.1 este prezentata interfata aplicatiei Word, cu o linie de indicatie catre fiecare element in parte.
Bara pentru minimizarea, restaurarea dimensiunii, respectiv inchiderea documentului Bara pentru minimizarea, restaurarea dimensiunii, respectiv inchiderea aplicatiei

Bara de instrumente

Fereastra de editare Bara de meniuri

Rigla

Butoane de vizualizare

Bara de stare

Bara de derulare verticala

Bara de derulare orizontala

Browser-ul de document

Figura 1.1 Interfata Word este ticsita cu instrumente rapide pentru editare si navigare

Barele de instrumente sunt de regula cele mai rapide metode de realizare a operatiilor respective. In Word, putine sunt operatiile care se pot realiza cu un singur click pe un buton. De fapt, uneori partea cea mai complicata este sa gasiti butonul respectiv.
62

Daca nu stiti cu certitutidine ce semnificatie au pictogramele de pe unele butoane Word, pozitionati indicatorul mouse-ului deasupra pictogramei respective si se va afisa eticheta ScreenTip, ce contine numele butonului. Bara de titlu - conine numele programului (Microsoft Word) i numele documentului pe care l editai. Bara de meniuri - conine numele meniurilor din programul Word. Atunci cnd apelati un meniu, meniul se deruleaz n jos pe ecran i afieaz o list de comenzi. Dac numele comenzi este scris ters (gri), nseamn c acea comand nu este disponibil. Bara de instrumente standard - contine instrumente de baza pentru gestionarea fisierelor si pentru editare, alaturi de butoane pentru realizarea rapida a unor operatii frecvente, cum ar fi inserarea tabelelor, scrierea pe coloane sau inserarea de elemente grafice. OBS!!! Barele de unelte pot fi controlate (afiate sau ascunse) pe ecran cu ajutorul comenzii Toolbars din meniul View; iar butoanle din cadrul lor pot fi acionate numai dac se dispune de un mouse. Riglele - In Word, rigla este afisata in mod prestabilit, oferindu-se astfel o metoda simpla si la-ndemana pentru controlul marginilor, indentarii si tabulatoarelor. n modul de vizualizare Page Layout sau n modul Print Preview, putei folosi riglele orizontal i vertical pentru a modifica marginile paginii i pentru plasarea elementelor n pagin. OBS!!! Riglele pot fi controlate (afiate/ascunse) pe ecran cu ajutorul comenzii Ruler din meniul View. Barele de derulare (defilare) - La fel ca majoritatea aplicatiilor Windows, Word va pune la dispozitie o bara de derulare verticala care permite deplasarea rapida in cadrul documentului. Pe langa bara de derulare verticala, programul Word va pune la dispozitie si o bara de derulare orizontala, care va permite sa va deplasati in document spre stanga sau spre dreapta. Aceasta bara este utila mai ales pentru documentele a caror latime este mai mare decat cea a ferestrei de editare. OBS!!! n extrema stng exist patru butoane ce permit trecerea rapid dintr-un mod de vizualizare a documentului n altul; (Normal View, Online Layout View, Page Layout View, Outline View). Browser-ul de document - La capatul de jos al barei de derulare verticala se gaseste un instrument nou si foarte puternic de navigare in cadrul documentului vezi figura 1.2. Acest instrument are ca obiectiv de a efectua salturi rapide intre diferite elemente ale documentului.

Pagina precedenta Figura 1.2 Browser-ul de document Butonul Select Browse Object Pagina urmatoare

63

Linia de stare In aceasta bara puteti vizualiza situatia curenta atat in cadrul documentului cat si in cadrul paginii curente. Este mprit n mai multe seciuni, fiecare dintre ele afind informaii referitoare la sesiunea curent de lucru n Word. Prima seciune, plasat n extrema stng, afieaz informaii legate de pagin precum: numarul paginii curente, numarul sectiunii curente, pozitia vertivala si orizontala in pagina, etc. Urmtoare seciune afieaz cinci butoane, dup cum urmeaz: REC - o macrocomanda este in curs de inregistrare; TRK - tine evidenta revizuirilor ce se fac in cadrul documentului; EXT - descrie o selectie de text ce este in curs de extindere; OVR - activeaz modul de suprascriere; WPH - activeaz mesajele de asisten destinate celor care sunt obinuii s lucreze cu aplicaia pentru prelucrarea de text WordPerfect. Introducerea unui text. La deschiderea unui nou document cursorul (punctul de inserie) este poziionat automat la nceputul documentului. Din acest moment utilizatorul poate introduce textul dorit, prin simpla tastare a caracterelor care compun informaia ce urmeaz inserat n document. Modificrile asupra textului introdus (n sensul de adugare, tergere, nlocuire, etc.) se pot face n orice moment. La sfritul introducerii unei linii punctul de inserie se deplaseaz automat pe linia urmtoare, iar textul va fi aliniat corespunztor modului de aliniere stabilit anterior. n cazul n care se dorete vizualizarea caracterelor spaiu (), tab () i sfrit de paragraf (), caractere care n mod curent nu apar pe ecran dect n anumite condiii, fiind considerate, caractere netipribile (neprintabile) se poate utiliza pictograma Show/Hide () care se gsete n bara de unelte standard. Dac pictograma este activat, atunci vor fi afiate (prin simboluri dedicate) i caracterele neprintabile enumerate mai sus. Acelai efect poate fi obinut utiliznd combinaia de taste [CTRL]+[SHIFT]+[*]. Procesorul de texte WORD accept dou moduri de introducere a unui text i anume: Modul Inserare - acest mod de lucru mai poart denumirea i de mod INSERT textul introdus este inserat n document (ncepnd din poziia curent a punctului de inserie) prin "mutarea" textului existent, fr a pierde nimic din informaia introdus anterior. Modul Suprascriere - acest mod de lucru mai poart denumirea i de mod OVERWRITE- automat, noul text introdus va nlocui textul deja existent n poziia curent a punctului de inserie, acoperind acest text. n momentul lansrii n execuie a programului WORD modul de lucru este modul Inserare. Trecerea dintr-un mod n cellalt se realizeaz prin poziionarea cursorului mouse-ului pe butonul OVR din linia de stare dup care se execut dublu click. O a doua posibilitate este oferit de opiunea OVERTYPE MODE (din meniul Tools; comanda Options, eticheta Edit) care dac este activat stabilete modul de lucru Suprascriere, n caz contrar stabilete modul Iserare .
64

Selectarea unui text. naintea efecturii unor operaii de copiere, mutare, tergere, modificare a caracteristicilor de scriere a unui text, etc., acesta trebuie selectat. Dup efectuarea operaiei, deselectarea se face, n unele cazuri automat, n altele de ctre utilizator. Selectarea unui text utiliznd tastatura - Pentru selectare se folosete, n principal, tasta [SHIFT] care, n combinaie cu tastele de control ale cursorului (sgeile), permit selectarea unei anumite zone din document. Combinaia de taste Shift + Shift + Shift + Shift + Shift +Home Shift +End Permite selectarea unui caracter la dreapta unui caracter la stnga unei linii n sus liniei curente pana la inceputul randului pana la sfarsitul randului

Tasta funcional [F8] permite trecerea n modul de selecie Extended (pus n eviden n linia de stare prin butonul EXT). n acest caz se elimin din combinaiile prezentate anterior tasta [SHIFT]. Acelai efect poate fi obinut prin poziionarea cursorului mouse-ului pe butonul EXT din linia de stare dup care se efectueaz un dublu click. Revenirea la modul de selectare normal se poate face prin: - [ESC] dac se utilizeaz tastatura; sau executarea unui dublu clic pe acelai butonul EXT din linia de stare n cazul n care avei un mouse. Selectarea unui text utiliznd mouse-ul - n acest caz selectarea devine mult mai simpl, avnd n vedere deplasarea mult mai rapid a cursorului mouse-ului pe suprafaa de lucru.
Pentru Ce se face Se poziioneaz cursorul mouse-ului la nceputul zonei ce urmeaz a fi selectat. Se ine butonul mouse-ului apsat i se deplaseaz cursorul pn la sfritul portiunii de text, dupa care se elibereaz butonul mouse-ului.

Selectare unei zone de text

Selectarea unui cuvnt Selectarea unei linii

Selectarea unui paragraf Selectarea ntregului

Se poziioneaz cursorul mouse-ului pe cuvnt, dup care se efectueaz un dublu click. Se poziioneaz cursorul mouse-ului pe bara de selecie, n dreptul liniei, dup care se efectueaz un dublu click. Se poziioneaz cursorul mousului pe bara de selecie, n dreptul paragrafului, dup care se efectueaz un dublu click. Se poziioneaz cursorul pe bara de selecie i se apas pe document de trei ori butonul mouse-ului.

OBS!!! Bara de selecie este zona din partea stng a paginii unde cursorul mousului ia forma ().
65

Deselectarea unui text - se poate face prin scoaterea cursorului mouse-ului n afara zonei selectate i executarea unui click, sau de la tastatur prin simpla deplasare a cursorului de inserie, prin intermediul oricrei taste direcionale (sgeile). Corectarea i tergerea unui text - Pe msur ce introducei un text, eventualele greeli (erori) pot fi imediat corectate prin intermediul a dou taste funcionale care au acelai efect: tergerea de caractere. Diferena ntre cele dou taste const n acea c: [BACKSPACE] terge un caracter aflat la stnga cursorului de inserare; [DELETE] terge un caracter aflat la dreapta cursorului de inserare. Pentru a terge zone mai mari de text se selecteaz mai nti zona respectiv dup care se acioneaz una din cele dou taste ([] sau [DEL]). Acelai efect va putea fi obinut prin lansarea n execuie a comenzii CLEAR, din meniul EDIT.
Refacerea unui text ters din greeal este posibil dac se utilizeaz una din variante:

Comanda UNDO, din meniul EDIT; Pictograma combinaia de taste [CTRL]+[Z].

Barele de instrumente Standard, Formatting si Drawing. Butoanele care declanseaza cele mai utilizate operatii Word sunt concentrate pe doua bare de instrumente care sunt afisate permanent, in afara de cazul in care le ascundeti in mod deliberat: barele Standard si Formatting. Bara Standard contine instrumentele de baza pentru gestionarea fisierelor si pentru editare, alaturi de butoane pentru realizarea rapida a unor operatii frecvente, cum ar fi inserarea tabelelor, scrierea pe coloane sau inserarea de elemente grafice.
Print Preview Save Cut Tables and Border Insert Insert Microsoft Hyperlink Excel Worksheet Drawing Zoom

New

Paste Undo

Open

Print Spelling and Grammar

Copy Format Painter

Redo Web Toolbar

Insert Table

Document Map Show/Hide Paragraph Columns Marks

Descrierea comenzilor: a) New - permite introducerea unui nou document (fisier) in fereastra programului de aplicatie. b) Open deschide documente existente pe unul din dispozitivele de stocare (hard disk, disk-ete, CD-uri) pentru realizarea de noi operatii precum: modificare, stergere, adaugare, etc.
66

c) d) e) f)

Save permite salvarea modificarilor facute intr-un fisier sau a fisierelor nou create. Print reda posibilitatea de listare a documentelor curente (cele deschise). Print Preview permite vizualizarea documentului inainte de listare. Spelling and Grammar verifica textul documentului din punct de vedere ortografic si gramatical chiar pe masura ce il introduceti. Cuvintele scrise gresit vor fi subliniate cu o linie ondulata de culoare rosie, iar formularile discutabile din punct de vedere gramatical cu o linie ondulata de culoare verde. OBS !!! Optiunile referitoare la verificarea ortografica si gramaticala pot fi stabilite prin eticheta Spelling & Grammar existenta in fereastra Options (din meniul Tools).

g) Cut ajuta la mutarea obiectelor (portiuni de text, imagini, etc.) selectate dintr-o locatie in alta a unui document sau intr-un alt document. Comanda muta obiectele intro memorie temporara a sistemului de operare numita Clipboard. h) Copy - ajuta la copierea obiectelor (portiuni de text, imagini, etc.) selectate dintr-o locatie in alta a unui document sau intr-un alt document. Comanda copiaza obiectele intr-o memorie temporara a sistemului de operare numita Clipboard. i) Paste alipeste la documentul curent obiectele existente in Clipboard. j) Format Painter reprezinta cea mai rapida metoda de copiere a formatarii de la un paragraf la altul. Instrumetul Format Painter se utilizeaza astfel: Selectati textul al carui format doriti sa-l copiati. Executati click pe butonul Format Painter din bara Standard. Selectati textul asupra caruia doriti sa aplicati formatul respectiv. k) Undo anuleaza ultima comanda executata. l) Redo reia ultima comanda anulata. m) Insert Hyperlink permite crearea unui link in documentul curent. Hiperlegaturile sunt blocuri de text subliniat, pe care puteti executa click pentru a sari intr-o alta locatie. Hiperlegaturile se folosesc pentru efectuarea unor salturi la: Alte locatii din cadrul unui fisier Word Alte fisiere Word situate pe acelasi calculator sau in reteaua locala (LAN) Pagini HTML de pe intranet sau internet. n) Web Toolbar - permite introducerea in fereastra programului Word a barei de navigare. o) Tables and Borders prin intermediul acestei optiuni se pot introduce in document tabele ce pot fi trasate cu mana libera. Acest instrument este foarte eficient atunci cand se doresc tabele cu linii sau coloane inegale. p) Insert Table prin intermediul acestei optiuni se pot introduce in document tabele standard, in care liniile si coloanele sunt de dimensiunii egale. q) Insert Microsoft Excel Worksheet prin acest buton se va realiza o legatura intre Word si Excel. Butonul are ca efect de a introduce in document o foaie noua de calcul Excel. r) Columns se utilizeaza pentru aranjarea textului pe mai multe coloane. s) Drawing - permite introducerea in fereastra programului Word a barei de desen. t) Document Map cu ajutorul acestui instrument puteti vedea simultan atat textul din componenta documentului, cat si structura (harta) acestuia. Daca executati click pe un element al hartii, va veti deplasa in pozitia respectiva in text. u) Show/Hide Paragraph Marks cu ajutorul cestui instrument putem vizualiza caracterele nonprintabile (Tab, Enter, Space).
67

v) Zoom prin acest instrument putem modifica modul de focalizare al unui document. (Optiunea Page Width asigura vizualizarea textului pe toata latimea unei pagini) Bara Formatting contine butoane pentru formatarea textului, alinierea paragrafelor, crearea listelor marcate sau numerotate, identare, construirea chenarelor si schimbarea fondului sau a culorii scrisului. De mentionat este faptul ca aceasta bara realizeaza o formatare de suprafata, spre deosebire de meniul Format in care formatarea unui text se realizeaza cu ajutorul mai multor instrumente.
Align Right Align Left Style Font Size Italic

Numbering Decrease Indent Outside Border Font Color

Font

Bold Underline Center Justify Bullets

Highlight Increase Indent

Descrierea comenzilor: a) Style reprezinta un buton de tip lista ce permite selectarea stilurilor de scriere. Atunci cand afisati un document nou si incepeti sa introduceti text, Word foloseste in acest scop stilul Normal, care este stilul standard pentru corpul textului. b) Font - acest buton de tip lista contine denumirile seturilor de caractere existente pe calculator si disponibile pentru scriere. Setul de caractere (fontul) este compus din stil, dimensiune, culoare, pozitia in linie, spatiul dintre caractere, modul de subliniere, anumite caracteristici speciale. c) Font Size acest buton de tip lista contine dimensiunile posibile ce se pot aplica caracterelor selectate. ( Obs !!! In cazul in care butonul nu detine o dimensiune cautata (ex: dim. 15), atunci aceasta se va tasta dupa care se apasa tasta [ENTER]) d) Bold reprezinta scrierea cu aldine si ingroasa caracterele selectate. e) Italic reprezinta scrierea cursiva si inclina caracterele selectate. f) Underline este folosit pentru sublinierea caracterelor selectate. g) Align Left aliniaza la stanga paragrafele selectate. h) Center centreaza paragrafele selectate fata de axa de mijloc a paginii. i) Align Right aliniaza la dreapta paragrafele selectate. j) Justify prin acest instrument se realizeaza alinierea unui paragraf fata de cele doua margini ale documentului. Prin aceasta aliniere paragrafele vor avea randuri de lungimi egale. k) Numbering prin acest instrument se realizeaza numerotarea automata a paragrafelor selectate. l) Bullets - prin acest instrument se realizeaza marcarea automata a paragrafelor selectate cu ajutorul simbolurilor grafice.
68

m) n) o)

p)

q)

Obs !!! Atat prin butonul Bullets cat si prin butonul Numbering nu ne putem selecta elementele de marcare; aceasta operatie executandu-se prin intermediul meniul Format. Decrease Indent micsoreaza identarea unui paragraf selectat fata de alinierea facuta. Increase Indent - mareste identarea unui paragraf selectat fata de alinierea facuta. Outside Border cu acest instrument putem plasa un chenar in jurul oricarei zone selectate de text. Acest buton are atasata o lista prin intermediul careia putem vizualiza stilurile de chenar disponibile. Highlight acest instrument se utilizeaza ca un marker si se foloseste pentru colorarea fundalului de text. OBS !!! Modul de lucru cu acest buton este urmatorul: se deselecteaza orice portiune de text, dupa care din lista afisata de butonul Highlight selectam o culoare de fundal dorita. Dupa aceasta operatie se va trece cu mouse-ul peste textul dorit. Mouse-ul se va folosi pe post de marker atat timp cat nu dezactivam butonul. Font Color prin acest buton selectam culoarea caracterelor selectate.

Bara Drawing folosita in domeniul artistic, contine peste 100 de forme uzuale, o colectie rafinata de gradienti si modele de umplere, precum si efecte de umbre sau 3D. Puteti introduce bara Drawing executand click pe butonul Drawing existent in bara Standard.

Free Rotate Draw Line

Rectangle TextBox

Fill Color Text Color

Dash Style Shadow

Select Object Autoshape

Arrow Oval

WordArt Line Color

Line Style 3-D Arrow Style

Descrierea comenzilor: a) 3-D acest instrument aplica efecte tridimensionale obiectelor desenate si selectate.

OBS !!! Modificari asupra efectului de 3-D se pot efectua prin intermediul optiunii 3-D Settings existenta in butonul 3-D. La executarea unui click pe optiunea 3-D Settings isi va face aparitia bara 3-D Settings.

69

Bara 3-D Settings.

(3-D Color) modifica culoarea efectului de 3-D. (Surface) modifica suprafata obiectului cu efect tridimensional. (Lighting) modifica directia si intensitatea sursei luminoase. (Direction) modifica directia efectului tridimensional. (Depth) modifica adancimea efectului tridimensional. (Tilt) prin aceste butoane se permite rotirea obiectelor ce au efecte tridimensionale. (3-D On/Off) activeaza sau dezactiveaza efectul de 3-D.

b) Shadow - acest instrument aplica efecte de umbra obiectelor desenate si selectate.

OBS !!! Modificari asupra efectului de umbra se pot efectua prin intermediul optiunii Shadow Settings existenta in butonul Shadow. La executarea unui click pe optiunea Shadow Settings isi va face aparitia bara Shadow Settings. Bara Shadow Settings este asemanatoare barei 3-D Settings, in ceea ce priveste operatiile ce se pot efectua.

c) Arrow Style permite selectarea rapida a unuia dintre stilurile de sageti existente. d) Dash Style permite modificarea rapida a aspectului unei linii. e) Line Style permite modificarea rapida a grosimii si stilului unei linii. f) Text Color - prin acest buton selectam culoarea caracterelor selectate. g) Line Color - prin acest buton selectam culoarea linilor trasate si selectate. h) Fill Color acest buton controleaza culoarea, modelul de umplere sau efectele aplicate in interiorul unui obiect desenat.

70

OBS !!! Pentru a ajunge la toate culorile pe care programul Word vi le ofera, atunci executati click in dreptul optiunii More Fill Color; sau daca doriti efecte speciale executati click in dreptul optiunii Fill Effects. Aceste doua componente le gasiti in butonul Fill Color.

Optiunea More Fill Color ofera o fereastra prin intermediul careia puteti alege culori cu exactitate.

Optiunea Fill Effects ofera o fereastra ce contine in dreptul fiecarei etichete diverse efecte prestabilite sau care se pot crea de utilizator.

i) WordArt prin utilizarea acestui instrument portiunile de text pot capata dimensiunii, culori si stiluri suplimentare. Crearea unui obiect WordArt: Pas1. Se executa click pe butonul aferent obiectului WordArt. Pas2. Din fereastra nou afisata ne selectam o modalitate de scriere al obiectului WordArt si executam click pe butonul OK. Pas3. Introducem portiunea de text, o formatam in functie de preferinte, dupa care se executa un click pe butonul OK.
71

OBS !!! Modificari asupra aspectului unui WordArt se pot efectua cu usurinta dupa crearea acestuia prin bara WordArt.

Bara WordArt.

(Insert WordArt) introduce un nou obiect WordArt in documentul curent. (Edit Text) modifica continutul unui obiect WordArt selectat. (WordArt Gallery) contine diferite aspecte prestabilite ce se pot aplica unui WordArt selectat. (Format WordArt) prin acest instrument putem formata caracterele unui obiect WordArt. (WordArt Shape) modifica forma caracterelor existente intr-un obiect WordArt. (Free Rotate) permite rotirea obiectului WordArt. (WordArt Same Letter Height) prin acest instrument toate caracterele mici vor fi aduse la dimensiunea caracterelor mari. (WordArt Vertical Text) permite scrierea pe verticala a textului dintr-un obiect WordArt. (WordArt Alignment) modifica alinierea intr-un obiect WordArt. (WordArt Character Spacing) modifica spatierea intr-un obiect WordArt.

72

j) TextBox prin intermediul acestui buton putem introduce in document diverse casete de text. Caseta de text este un obiect flotant, care poate fi deplasat independent fata de document. Pozitia si dimensiunile casetelor de text pot fi definite de catre utilizator. Pentru a introduce o caseta de text in documentul dumneavoastra, procedati astfel: Deplasati-va in document in locul in care doriti sa inserati caseta de text. Executati click in dreptul butonului TextBox existent in bara de desen. Cursorul isi modifica forma, capatand aspectul unei cruciulite. Executati click in locul in care doriti sa se afle coltul din stanga-sus al casetei dumneavoastra de text si trageti cu mouse-ul pentru a delimita dreptunghiul de incadrare a acesteia. Eliberati butonul mouse-ului in momentul in care caseta dumneavoastra de text atinge forma si dimensiunile dorite. k) l) m) n) o) Oval permite desenarea unei elipse. Rectangle permite desenarea unui dreptunghi. Arrow permite desenarea unei sageti. Line permite desenarea unei linii. Autoshape contine bibliotecile cu forme automate, incluzand linii, forme elementare,

p) Free Rotate permite rotirea libera a oricarui obiect prin selectare si tragere. q) Select Objects permite selectarea unuia sau mai multor obiecte desenate. r) Draw contine controlele de editare pentru manipularea obiectelor desenate. Moduri de vizualizare ale unui document. Orice lucru poate fi privit din mai multe puncte de vedere, iar documentele Word nu fac exceptie de la aceasta regula. In orice moment, programul va da posibilitatea sa alegeti perspectiva cea mai potrivita petru scopul urmarit viteza de editare, previzualizarea, organizarea documentului, etc. Astfel, pentru editarea documentului si
73

pentru navigarea in cadrul acestuia aveti la dispozitie patru moduri de afisare, existente in meniul View: Normal prin acest mod de vizualizare, documentul apare aproximativ in aceeasi forma in care se va obtine prin tiparire, cu unele exceptii care nu sunt lipsite de importanta. De exemplu, in acest mod de vizualizare nu veti putea vedea imaginile importate, iar daca veti incerca sa utilizati instrumentele de desenare Word se va face automat comutarea in modul Page Layout. Online Layout scopul acestui mod de vizualizare este acela de a citi pe ecran mult mai usor informatia, in loc sa reproduca fidel modul in care textul va fi scos la imprimanta. De asemenea, modul Online Layout activeaza harta documentului, ce permite vizualizarea simultana atat a textului din document cat si harta acestuia. (harta se poate activa executand click in dreptul optiunii Document Map). Page Layout reprezinta modul de vizualizare prin care documentul apare exact asa cum va rezulta in urma tiparirii, cu anteturile, notele de subsol, imaginile, coloanele si celelalte elemente la locurile lor. Acest mod de afisare este insa mai lent, deoarece programul Word, sistemul Windows si calculatorul dumneavoastra trebuie sa munceasca mai mult pentru a afisa toate aceste elemente. Outline afiseaza structura documentului, astfel incat sa puteti vizualiza (si modifica) rapid modul in care acesta este organizat. OBS!!! 1. Pentru introducerea barelor de unelte in fereastra programului Word97 se va folosi optiunea Toolbars din meniul View, executand click in dreptul optiunii dorite. 2. Pentru vizualizarea documentului pe intreg ecranul se va folosi optiunea Full Screen existenta in meniul View. 3. Pentru marirea zonei de interes (a modului de focalizare a unui document) se va folosi optiunea Zoom existenta in meniul View. (aceasta comanda este disponibila si pe bara Standard)

74

Capitolul 2: Formatarea Documentelor.


Orice element al unui document (caracter, paragraf, pagin sau seciune) poate primi o serie de caracteristici care s permit scoaterea lui n eviden prin diferite efecte de scriere. Aceast operaie poart denumirea de formatare a documentului. Formatarea unui document se poate referi la formatul paginii, la formatul unui paragraf, sau la caracteristicile caracterelor. Formatarea caracterelor si a paragrafelor. Dupa cum s-a mai mentionat in aceasta carte, formatarea caracterelor si a paragrafelor se poate realiza prin doua modalitati, si anume: cu ajutorul barei Formatting (vezi capitolul 1.2) prin care putem realiza o formatare de suparafata, sau prin intermediul meniului Format, ce reprezinta un instrument avansat a barei Formatting. In continuare vom face referire doar la meniul Format. OBS !!! Formatarea caracterelor si respectiv a paragrafelor necesita in prealabil selectarea portiunilor de text dorite pentru formatare. Font... Aceasta prima comanda a meniului Format se utilizeaza pentru formatarea caracterelor, modificand setul de caractere (fontul), stilul, dimensiunea, culoarea, pozitia in linie, spaiul dintre caractere, modul de subliniere, anumite caracteristici speciale, etc. La lansarea ei este afisata fereastra de dialog FONT ce contine trei sectiuni (etichete): sectiunea Font, Character Spacing si Animation.

75

Elementele seciunii Font sunt:

lista Font: este lista fonturilor (set de caractere) disponibile i permite selectarea fontului dorit; fontul mai poate fi selectat direct din lista fonturilor afiat n bara Formatting. lista Font Style: este lista stilurilor disponibile: Regular (normal), Bold (ngroat), Italic (nclinat sau cursiv), Bold Italic (ngroat i nclinat). Oricare din aceste stiluri poate fi aplicat direct n unul din modurile: prin activarea/dezactivarea pictogramelor corespunztoare stilului Bold, respectiv corespunztoare stilului Italic; (existente pe bara Formatting) prin tastarea combinaiei de taste [CTRL]+[B] pentru Bold, respectiv a combinaiei de taste [CTRL]+[I] pentru stilul Italic; lista Size: prin aceasta lista selectm nlimea n puncte a caracterelor (corp de liter). Dimensiunea poate fi selectat direct din lista corespunztoare barei de formatare a textului; aceast list conine doar dimensiunile pentru care editorul Word garanteaz tiprirea exact, dar pot fi completate i dimensiuni care nu apar n list; Word permite scrierea cu corp de liter ntre 1pt i 1638pt unde: = 1 72 1 inch = 2 , 54 cm

1 pt

1 inch

lista Underline: este lista stilurilor de subliniere. Lista conine: opiunea None a crei selectare are ca efect anularea unei sublinieri; Single - subliniaza cu o singur linie att cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte (se poate folosi si combinaia de taste [CTRL]+[U] ); Word Only subliniaza numai cuvintele, fr spaiile dintre ele; Double dubl subliniere, inclusiv spaiile dintre cuvinte; Dotted subliniere cu puncte, inclusiv spaiile dintre cuvinte; Thick subliniere cu o singur linie groas att cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte; Dot Dash subliniaza cu linie punct att cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte; Dot Dot Dash subliniaza cu linie dou puncte att cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte; Wave subliniaza cu linie ondulat att cuvintele ct i spaiile dintre cuvinte. lista Color: prin intermediul careia putem stabili culoarea de scriere; zona Effects: n care pot fi selectate diferite efecte speciale ce pot fi atribuite fontului. Utilizarea celor zece efecte speciale legate de font se face prin validare casutelor existente in fata optiunilor: Striketrough este trasat o linie prin mijlocul caracterelor (exemplu); Double Striketrough este trasat o linie dubl prin mijlocul caracterelor (exemplu);
76

Superscript caracterele sunt scrise mai sus i mai mici (scriere ca exemplu exponent ); Subscript caracterele sunt scrise mai jos i mai mici (scriere ca indice exemplu); Shadow caracterele sunt scrise cu umbr (exemplu); e Outline caracterele au line de contur ( ); e xemp u Emboss caracterele sunt scrise n relief (exempllu ); Engrave caracterele sunt imprimate (gravate) n pagin (exempllu); exemp u Small Caps caracterele mici vor fi transformate n majuscule, dar de dimensiune redus (EXEMPLU); All Caps toate caracterele vor fi transformate n majuscule, fr a le modifica dimensiunea (EXEMPLU); Hidden caracterele vor fi ascunse, adic n mod implicit nu vor fi vizibile pe ecran i nu vor fi tiprite la imprimanta; zona Preview: permite exemplificarea setrilor fcute; butonul de comand Default: la acionarea lui, setrile fcute vor deveni implicite pentru documentul curent i pentru documentele noi; butoanele de comand OK validm setrile fcute, Cancel anulm i Help activeaz o caset de ajutor. Elementele sectiunii Character Spacing sunt: (aceasta sectiune ajusteaza spatierea caracterelor)

Lista Scale: permite scrierea caracterelor cu un procentaj din dimensiunea stabilit la rubrica Font Size; Lista Spacing: permite stabilirea modului de spaiere a caracterelor i conine opiunile: Normal (exemplu), Condensed (exemplu) , Expended (e x e m p l u ) . Dac se selecteaz una din opiunile Condensed sau Expended, gradul de suprapunere sau spaiere este determinat de valoarea completat n cmpul By corespunztor; Lista Position: permite stabilirea poziiei caracterelor fa de linia orizontal imaginar de la baza textului; i conine opiunile: Normal (exemplu), Raised (exemplu),
77

Lowered (exemplu). Dac este selectat una din opiunile Raised sau Lowered, distana n puncte fa de linia imaginar este determinat de valoarea cmpului By corespunztor; Opiunea Kerning For Fonts: exist anumite perechi de caractere care, dac spaiul dintre ele este de dimensiune implicit, par prea deprtate; exemple (sunt scrise mai mare pentru a fi mai vizibil diferena): VA, V e, T u. Dac aceast opiune este validat, editorul Word modific automat dimensiunea spaiului dintre aceste caractere n funcie de valoarea cmpului Points and Above ataat opiunii. Exemple: VA, Ve, Tu. Seciunea Animation: permite alegera unui efect de animaie pentru textul selectat; acesta are efect numai pe ecranul monitorului nu i n momentul tiparirii textului la imprimant.

Paragraph... Cea de-a doua comanda existenta in meniul Format tine de alinierea paragrafelor precum si de spatierea acestora. Pe langa cele afirmate se mai pot stabilii si cateva optiuni speciale. La lansarea comenzii este afisata fereastra de dialog Paragraph ce contine doua sectiuni (etichete): sectiunea Indents and Spacing, Line and Page Breaks. Sectiunea Indents and Spacing.

zona Alignment: se refera la modul de aliniere al paragrafelor. Butonul de tip lista atasat acestei zone contine cele patru moduri de aliniere a unui paragraf existente si pe bara Formatting. (Left, Center, Right, Justify);

78

zona Identation: permite identarea unui paragraf selectat (alinierea cu precizie a unui paragraf fata de cele doua margini). Aceasta zona contine: campul Left: identeaza paragraful selectat la stanga. campul Right: identeaza paragraful selectat la dreapta. butonul de tip lista Special: din care poate fi selectat una din opiunile: First Line n cmpul By se va specifica alinierea primului rand dintr-un paragraf; Hanging n cmpul By se va specifica alinierea tuturor randurilor din paragraf cu exceptia primului; None prima linie a paragrafului nu este indentat special. OBS!!! Indentarea unui paragraf poate fi realizat direct prin intermediul riglei orizontale existenta in fereastra programului Word97: butonul din partea de sus-stnga a riglei determin poziia de nceput a primei linii a paragrafului, cel de jos-stnga a riglei determina poziia de nceput a celorlalte linii, iar cel din dreapta-jos riglei, poziia de sfrit a liniilor paragrafului.
First Line Indent

Left Indent

Hanging Indent

Right Indent

zona Spacing: permite stabilirea spatiului dintre paragrafe sau dintre randurile unui paragraf. Aceasta zona contine: campul Before: stabileste spatierea intre paragraful curent (cel selectat) si cel de dinaintea lui;
79

campul After: stabileste spatierea intre paragraful curent (cel selectat) si cel de dupa el; campul Line Spacing: stabileste spatierea intre randurile unui paragraf. Aceasta poate avea urmatoarele valori: Single dimensiune implicit; 1.5 Lines dimensiune odat i jumtate; Double dimensiune dubl; At Least cel puin dimensiunea n puncte specificat n cmpul At cnd caracterele unei linii necesit mai mult spaiu, linia respectiv va avea mai mult spaiu; Exactly exact dimensiunea n puncte specificat n cmpul At, adic toate liniile vor avea aceast dimensiune chiar dac caracterele uneia necesit mai mult spaiu; Multiple cnd cmpul At conine numrul n, dimensiunea liniilor va fi de n ori dimensiune implicit. zona Outline Level: prin intermediul careia putem stabili (alege) un anumit stil (tip) de paragraf. OBS!!! Pentru a stabili distana ntre rnduri mai rapid putem folosi i butoanele de pe bara Formatting, sau combinaiile de taste [CTRL] +[1]; [CTRL]+[5]; [CTRL]+[2] .

Sectiunea Line and Page Breaks.

Prin intermediul acestei etichete avem posibilitatea de a stabili anumite optiuni speciale, referitoare la paragrafele unui document:

Window/Orphan Control: nu permite tiprirea primei sau a ultimei linii a unui paragraf pe o alt pagin dect restul liniilor paragrafului; nu este indicat validarea acesteia opiuni pentru paragrafe care conin o singur linie;
80

Keep Lines Together: toate liniile paragrafului vor fi tiprite pe aceeai pagin; Keep with Next: dac este necesar, una sau mai multe linii vor fi mutate pe pagina urmtoare astfel nct s fie tiprite pe aceeai pagin cu nceputul paragrafului urmtor; Page Brake Before: naintea paragrafului va fi inserat un marcaj de pagin nou; Suppress Line Numbers: dac liniile documentului au fost numerotate, liniile pentru care a fost validat aceast opiune vor fi omise din numerotare; Dont Hyphenate: cuvintele nu vor fi desprite n nici un caz la sfritul liniilor. OBS!!! Butonul Tabs permite stabilirea tabulatorilor (vezi comanda Tabs din meniul Format); OK valideaz opiunile alese, iar Cancel anulaez caseta de dialog. Bullets and Numbering... n cazul n care se dorete punerea n eviden a unor paragrafe, prin numerotarea lor, sau prin ataarea a unor simboluri (bullets) se poate utiliza aceasta comanda existenta in meniul Format. Comanda Bullets and Numbering ... permite folosirea mai multor modele de numerotare (litere, cifre arabe sau romane, combinaii de litere i cifre). Numerotarea se face automat, ntr-o secven cresctoare care poate ncepe de la o anumit valoare. Este de asemenea, posibil utilizarea unui anumit set de caractere (simboluri). Fereastra ce-si face aparitia la executarea comenzii contine trei sectiunii (etichete) prin intermediul carora putem realiza marcarea paragrafelor: Bulleted, Numbered, Outline Numbered. Sectiunea Bulleted permite atasarea de simboluri prin cele sapte casete predefinite, selectand in prealabil paragrafele dorite pentru marcare; daca se doresc alte tipuri de simboluri, se poate folosi butonul Customize.

Selectarea unui simbol grafic pentru marcarea paragrafelor prin butonul Customize: Pas 1: Selectam paragrafele dorite pentru marcare. Pas 2: Se merge in meniul Format unde se executa click in dreptul optiunii Bullets and Numbering.
81

Pas 3: In fereastra nou afisata selectam un simbol grafic oarecare (acesta se va inlocui cu cel dorit de catre utilizator); dupa care se executa click in dreptul butonului Customize.

Pas 4: Prin intermediul butoanelor Font si Bullet... afisate in noua fereastra, vom selecta in ordine simbolul grafic dorit (butonul Bullet ...) si formatarea acestuia (butonul Font). Pas 5: In aceiasi fereastra pusa la dispozitie de butonul Customize ne vom putea stabili atat pozitia simbolului grafic in pagina (Bullet position) cat si distanta textului fata de simbolul grafic (Text position). Pas 6: Dupa stabilirea tuturor acestor propietati se va executa cate un click pe butonul OK in dreptul fiecarei ferestre. Sectiunea Numbered permite numerotarea automata a paragrafelor prin cele sapte casete predefinite, selectand in prealabil paragrafele dorite pentru numerotare; daca se doresc alte tipuri de numerotari, se poate folosi butonul Customize.

82

Selectarea modului de numerotare a paragrafelor prin butonul Customize: Pas 1: Selectam paragrafele dorite pentru numerotare. Pas 2: Se merge in meniul Format unde se executa click in dreptul optiunii Bullets and Numbering. Pas 3: In fereastra nou afisata selectam un mod de numerotare oarecare (acesta se va inlocui cu cel dorit de catre utilizator); dupa care se executa click in dreptul butonului Customize.

Pas 4: Prin intermediul rubricilor Number style si Number format afisate in noua fereastra, vom stabili in ordine modul de numerotare dorit (lista Number style) precum si formatarea numarului dupa preferintele utilizatorului, prin adaugari de text (rubrica Number format). Obs !!! Prin rubrica Start At stabilim valoarea de la care sa inceapa numerotarea. Pas 5: In aceiasi fereastra pusa la dispozitie de butonul Customize ne vom putea stabili atat pozitia numarului in pagina (Number position) cat si distanta textului fata de numerotare (Text position). Pas 6: Dupa ajustarea tuturor acestor propietati se va executa cate un click pe butonul OK in dreptul fiecarei ferestre. Sectiunea Outline Numbered contine o combinare a celor doua modalitati prezentate anterior, afisand sapte casete predefinite; daca se doresc alte tipuri de numerotari, se poate folosi butonul Customize. OBS !!! Pentru ataarea de simboluri i numerotarea paragrafelor pot fi folosite i butoanele (pictogramele) din bara Formatting.

Borders and Shading... Punerea in evidenta a paragrafelor se mai poate realiza si prin ncadrarea lor cu diverse chenare sau prin modificarea fundalului. Aceste operaii sunt iniiate prin lansarea comenzii Borders and Shading din meniul Format. Comanda Borders and Shading ... permite folosirea mai multor modele de chenare (simple sau complexe, cu efecte de umbra, cu efecte tridimensionale, etc.). Totodata, aceasta comanda este folosita si pentru incadrarea paginilor unui document.

83

Fereastra ce-si face aparitia la executarea comenzii Borders and Shading contine trei sectiunii (etichete) prin intermediul carora putem realiza incadrarea paragrafelor si a paginilor unui document: Borders, Page Border, Shading.

Sectiunea Borders prin intermediul acestei etichete vom avea posibilitatea de-a selecta tipul de chenar dorit ce va incadra paragrafele selectate. Aceasta eticheta contine urmatoarele elemente: zona Settings prin intermediul careia selectam tipul de chenar: None: paragraf fara chenar; Box: paragraf ce este incadrat de un chenar simplu; Shadow: paragraf ce este incadrat de un chenar cu efect de umbra; 3-D: paragraf ce este incadrat de un chenar tridimensional; Custom: paragraf ce este incadrat de un chenar personalizat (utilizatorul poate defini separat caracteristicile pentru fiecare latura a chenarului); lista Style prin intermediul careia stabilim stilul (tipul) de linie; lista Color prin intermediul careia stabilim culoarea linie de chenar; lista Width prin intermediul careia stabilim grosimea liniei de chenar; zona Preview in aceasta zona se pot observa setarile realizate, iar butoanele din aceast zon definesc separat fiecare latur a chenarului; sau pentru a select/deselecta latura dorit, se poziioneaz cursorul mouse-ului pe fiecare n parte i se execut click. butonul Option deschide o noua fereastra de dialog (Borders and Shading Option) unde in zona From text putem stabili in puncte distanta dintre laturile chenarului si text. butonul Show Toolbar afieaz sau ascunde bara Tables and Borders ce conine o serie de butoane ce permit stabilirea rapida a unor opiuni legate de conturarea i efectul de haur pentru paragrafe. OBS !!! Inainte de executarea unui click in dreptul butonului OK, in sectiunea Borders, se va specifica modul de introducere al chenarului prin intermediul listei Apply to:
84

Paragraph reprezinta modul in care chenarul se aplica intregului paragraf; Text - reprezinta modul in care chenarul se aplica fiecarui rand din paragraf. Sectiunea Page Border prin intermediul acestei etichete vom avea posibilitatea de-a selecta tipul de chenar dorit ce va incadra paginile unui document. Aceasta eticheta este asemanatoare sectiunii Borders.

OBS !!! Inainte de executarea unui click in dreptul butonului OK, in sectiunea Page Border, se va specifica modul de introducere al chenarului prin intermediul listei Apply to: Whole document reprezinta modul in care chenarul se aplica intregului document; This section First page only reprezinta modul in care chenarul se aplica doar primei pagini a documentului; This section All except first page - reprezinta modul in care chenarul se aplica intregului document cu exceptia primei pagini; Sectiunea Shading prin intermediul acestei etichete vom avea posibilitatea dea utiliza pentru documentul dorit diverse fundaluri nuantate.

85

Columns... n mod normal, editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul dup altul, considernd pagina respectiva ca fiind o singur coloan. S-a constatat c un text este parcurs mai uor i este recepionat mai bine dac liniile sunt mai scurte. Deci, mai ales n cazul paginilor mari, este bine ca textul s fie scris pe mai multe coloane. Aceasta operatie ne este oferita de comanda Columns existenta in meniul Format si va avea ca efect afisarea unui ferestre ce contine:

zona Presets: ce permite stabilirea modului de impartire a unui paragraf sau document prin selectarea uneia din optiunile: One o singura coloana; Two doua coloane de aceeasi dimensiune; Three trei coloane de aceeasi dimensiune; Left doua coloane, cea din stanga mai ingusta; Right doua coloane, cea din dreapta mai ingusta; rubrica Number of Columns: prin intermediul careia putem indica numarul de coloane; este completat automat la selectarea uneia din opiunile listei Presets, dar poate fi completat de utilizator pentru un numr mai mare de coloane; zona Width and Spacing: prin intermediul careia putem stabili, pentru fiecare coloan, dimensiunea ei i dimensiunea spaiului liber pn la coloana urmtoare (dac exist) n cmpurile Width i Spacing. Aceste cmpuri sunt completate automat dup stabilirea numrului de coloane, dar pot fi modificate de utilizator. Dac opiunea Equal Column Width este validat, pot fi modificate numai cmpurile Width i Spacing ale primei coloane; modificarea unuia dintre ele generand i modificarea celorlaltor coloane astfel nct s fie ocupat toat limea paginii respective; bineneles cmpurile celorlalte coloane vor avea permanent aceleai valori cu cmpurile primei coloane (deci coloane de dimensiuni egale). Dac opiunea Equal Column Width nu este validat, poate fi modificat dimensiunea oricrei coloane, dar editorul va avea grij s fie ocupat pagina pe toat limea ei; butonul Line Between: dac este validat va fi inserat o linie vertical ntre coloane; zona Preview: in aceasta zona sunt exemplificate setrile fcute;
86

lista Apply To: permite stabilirea zonei din text creia i vor fi aplicate setrile fcute. Coninutul acestei liste difer de la o seciune la alta (documentul este divizat n seciuni, este sau nu vreun bloc de text selectat Etc.). Opiunile care pot aprea n list sunt: Selected Sections setrile vor fi aplicate seciunilor selectate; Selected Text setrile vor fi aplicate blocului de text selectat i va fi inserat automat cte un marcaj de sfrit de seciune la nceputul i la sfritul seleciei; This Section setrile vor fi aplicate seciunii curente; This Point Forward setrile vor fi aplicate din poziia cursorului de inserie pn la sfritul documentului i n poziia cursorului de inserie va fi inserat un marcaj de sfrit de seciune; Whole Document setrile vor fi aplicate ntregului document. opiunea Start New Columns: dac este validat, n poziia cursorului de inserie va fi inserat un marcaj de sfrit de coloan.

Tabs... Prin aceasta comanda existenta in meniul Format avem posibilitatea de a crea tabulatoarea si linii directoare. Tabulatori sunt utilizai n conjuncie cu tasta [Tab], care permite avansul rapid al cursorului de inserie din poziia curent spre interiorul pagini. La inceputul procesarii de text, tabulatorii erau cele mai avansate instrumente disponibile pentru aranjarea informatiilor pe linii si coloane.

Fiecare tip de tabulator identific un mod propriu de aliniere a textului raportat la poziia n care se gsete: - Aliniere stng - Aliniere dreapta - Centrat - Zecimal

Tabulatori nu afecteaz dect paragrafele selectate. Pentru setarea lor utilizatorul are la dispoziie mai multe variante:
87

O prim variant const n utilizarea riglei orizontale: Pas 1: se selecteaz paragraful sau paragrafele pentru care se vor stabili poziiile de tabulare; Pas 2: se selecteaz, din marginea stng a riglei orizontale, tipul de tabulator prin executarea unui click pn devine vizibil tipul de tabulator dorit; Pas 3: se poziioneaz cursorul mouse-ului pe rigla orizontal, n poziia n care se dorete setarea (stabilirea) tabulatorului i se execut un simplu click; Pas 4: se repet operaiile 2,3 pn se seteaz toi tabulatori dorii. O a doua variant const n utilizarea comenzi Tabs din meniul Format. n caseta de dialog afiat pe ecran pentru setarea tabulatorilor se procedeaz astfel: Pas 1: se introduce poziia tabulatorilor n rubrica de dialog Tab Stop Position; Pas 2: se selecteaz tipul de tabulator din zona Aligment; Pas 3: se selecteaz caracterul care va umple spaiul dintre poziia curent i poziia tabulatorului din zona Leader; Pas 4: se activeaz butonul Set; Pas 5: se repet paii 2,3 i 4 pentru toate poziiile dorite. Stergerea tabulatorilor: Pas 1: se selecteaz din list, poziia tabulatorului care urmeaz a fi ters; Pas 2: se activeaz butonul Clear. Pas 3: tergerea tuturor tabulatorilor se poate face, fr a mai selecta pe rnd poziiile lor din list, ci doar prin activarea butonului Clear All. O alta varianta de stergere a tabulatorilor, este prin folosirea riglei orizontale, tragand in afara riglei simbolul tabulatorului. OBS!!! Indiferent dac au fost sau nu definii tabulatori, Word-ul dispune de un set de tabulatori implicii care sunt plasai la o distan controlat prin rubrica Default Tab Stops. Drop Cap... nceputul unui paragraf poate fi puternic evideniat prin efectul special Drop Cap: prima liter a paragrafului este mai mare dect celelalte, are un alt format i este scris de-a lungul a mai multor linii ale paragrafului. Pentru a realiza acest efect, trebuie lansat comanda Drop Cap din meniul Format i fcute setrile dorite n fereastra de dialog Drop Cap afiat.

88

Fereastra Drop Cap detine urmatoarele componente: zona Position: permite selectarea modului de introducere a efectului de Drop Cap: None este anulat efectul Drop Cap; Dropped indentarea stng a liniilor de sub liter nu este modificat, deci va diferi de cea a liniilor care sunt de-a lungul literei; In Margin toate liniile paragrafului vor avea aceeai indentare; lista Font: modifica fontul literei cu efect de Drop Cap; cmpul Lines to Drop: prima liter a paragrafului va fi scris de-a lungul numrului de linii stabilit n acest cmp; cmpul Distance from Text: distana dintre litera special i text; butoanele de comand OK, Cancel i Help. Text Direction... Prin aceasta comanda existenta in meniul Format avem posibilitatea de-a schimba modul de orientare a unei portiunii de text selectate.

Acest efect se poate aplica caracterelor care se afla in urmatoarele ipostaze: Caracterelor existente in diverse celule ale unui tabel; Caracterelor introduse intr-un TextBox. Caracterelor ce detin efect de Drop Cap.

Change Case... Orice text poate fi introdus att cu litere mari (majuscule) ct i cu litere mici (minuscule). Conversia unui text de la un tip de caractere la altul se poate realiza, n orice moment, utiliznd comanda Change Case din meniul Format. Pentru aceasta se procedeaz astfel: Se selecteaz portiunea de text; Se merge apoi in meniul Format si se activeaza comanda Change Case; Din fereastra nou aparuta se selecteaza modalitatea de conversie dorita: Sentence case: convertete prima liter a primului cuvnt dintr-o propoziie, sau dup un sfrit de propoziie, n majuscul. lowercase: convertete toate caracterele n minuscule. UPERCASE: convertete toate caracterelor n majuscule. Title Case: convertete prima liter a fiecrui cuvnt n majuscul. tOGGLE cASE: convertete majusculele n minuscule i minusculele n majuscule.
89

OBS!!! Utilizarea repetat a combinaiei de taste [SHIFT] + [F3] trece textul selectat, pe rnd, prin cele trei variante: lowercase, UPPERCASE i Title Case. Formatarea paginilor documentelor. Majoritatea operatiilor de configurare a paginii se realizeaza prin fereastra de dialog Page Setup ce se poate activa prin meniul File executand un simplu click in dreptul optiunii Page Setup. In multe cazuri veti constata ca valorile prestabilite din aceasta caseta de dialog sunt multumitoare, dar pentru unele documente va trebui sa schimbati aceste setari. Actiunile pe care le puteti realiza din caseta de dialog Page Setup sunt urmatoarele: Schimbarea marginilor (inclusiv pregatirea unui document n vederea legarii n volum); Stabilirea dimensiunilor si orientarii hartiei; Alegerea sursei din care imprimanta isi va lua colile de scris; Impartirea documentului in sectiuni; Numerotarea liniilor; Controlul alinierii verticale a textului in pagina.

Modificarea marginilor unui document. Prin margini intelegem distanta dintre laturile hartiei si text, ele constituind spatiul liber care inconjoara documentul. Marginile se aplica initial asupra intregului document, dar se pot stabili margini diferite pentru diferite zone ale acestuia. Schimbarea marginilor se poate face prin doua modalitati: cu ajutorul riglei; (vezi comanda Paragraf din meniul Format) prin intermediul casetei de dialog Page Setup. In continuare ne vom referi la a doua metoda. Ea este preferata atunci cand se doreste stabilirea marginilor cu precizie, sau atunci cand doriti sa faceti modificari care sa afecteze doar o parte a documentului. OBS!!! n primul rnd trebuie menionat dac o foaie va fi imprimat pe ambele pri sau nu. Acest fapt este indicat prin opiunea Mirror Margins: - dac este validat, nu se va considera c paginile au laturile din stnga i din dreapta, ci din interior i exterior, pentru c, de exemplu, marginea stng a primei pagini trebuie s fie egal cu margimea dreapt a celei de-a doua pagini; - dac nu este validat, se va considera c toate paginile au aceiai margine stng i aceiai margine dreapt.

90

Dimensiunile marginilor ale unei pagini pot fi stabilite n cmpurile: Top: distana dintre limita superioar a paginii utile i zona destinat antetului; Bottom: distana dintre limita inferioar a paginii utile i zona destinat subsolului; Left sau Inside: marginea din stnga, respectiv marginea interioar; Right sau Outside: marginea din dreapta, respectiv marginea exterioar; Gutter: se poate preciza o margine suplimentara in partea stanga, in cazul in care se indosariaza documentul; Header: distana de la marginea fizic de sus a paginii la zona rezervat antetului; Footer: distana de la marginea fizic de jos a paginii la zona destinat subsolului; pentru antet i subsol vezi paragraful generarea de antete i subsoluri.

Stabilirea dimensiunilor si a orientarii hartiei. Orientarea si dimensiunile hartiei pot fi precizate din eticheta (sectiunea) Paper Size existenta in fereastra Page Setup.

91

Aceasta sectiune contine urmatoarele elemente: lista Paper Size: ea conine mai multe formate predefinite de pagin (de ex: A4 sau A3) i opiunea Custom Size care permite utilizatorului s stabileasc un format personal de pagin; cmpurile Width i Height: dac din lista Paper Size a fost ales un format predefinit, aceste cmpuri vor fi completate automat cu limea, respectiv nlimea paginii n formatul ales; dac din lista Paper Size a fost selectat opiunea Custom Size, n aceste cmpuri se introduc limea i respectiv nlimea paginii dorite; zona Orientation: determin orientarea paginii i conine opiunile: Portrait pagina va fi orientat normal, adic n picioare; Landscape pagina va fi orientata pe orizontala, adic culcat. Selectarea sursei din care imprimanta se alimenteaza cu hartie. Tot din fereastra de dialog Page Setup puteti specifica si tava din care imprimanta isi va lua hartia la tiparirea documentului. Aceasta operatie se poate realiza prin intermediul sectiunii (etichetei) Paper Source existenta in fereastra Page Setup.

Optiunile referitoare la tavile de hartie care apar in sectiunea Paper Source depind de imprimanta pe care o aveti conectata la sistemul de operare. De exemplu, unele imprimante au doua tavi de hartie upper tray si lower tray , altele au tavi speciale pentru plicuri, iar altele au o tava multifunctionala, care joaca diferite roluri. n liste sunt prezentate urmatoarele opiuni: Default Tray (mod de preluare) este disponibil indiferent de imprimant i reprezint opiunea implicit; Manual Paper Feed hrtia va fi introdus foaie cu foaie de ctre utilizator; Sheet Feeder va fi activat dispozitivul pentru tractarea hrtiei pagin cu pagin. Controlul alinierii verticale a textului in pagina. Asezarea in pagina (layout) este un termen care se refera la multe caracteristici ale documentului pe care le puteti controla. De exemplu, poate doriti sa aliniati textul pe verticala astfel incat sa fie centrat in pagina, sau sa numerotati liniile de text din cadrul documentului, astfel incat cititorii sa se poata referi la aceste numere atunci cand fac
92

comentariile. Aceste setari pot fi controlate prin sectiunea Layout ale ferestrei de dialog Page Setup.

Sectiunea Layout permite stabilirea unor informaii specifice legate de: antete i subsoluri (zone Header and Footer); nceputul unei seciuni (lista Section Start); tipul de aliniere vertical a textului (lista Vertical Alignment); numerotarea liniilor (butonul Line Numbers); n zona Header and Footers din seciunea Layout a ferestrei Page Setup se poate stabili ca acestea (antetul/subsolul) s difere n funcie de tipul paginii astfel: dac este validat opiunea Different Odd and Even, antetul i subsolul paginilor pare vor diferi de cele ale paginilor impare; dac este validat opiunea Different First Page, antetul i subsolul primei pagini vor diferi de cele ale celorlalte pagini. Modul n care a fost inserat un marcaj de sfrit de seciune poate fi modificat selectnd opiunea dorit din lista Section Start. Aceast list conine opiunile: New Page, Continuous, New Column, Even Page, Odd Page. Zona documentului pentru care se aplic setarea fcut este determinat de opiunea selectat din lista Apply To a ferestrei Page Setup. Alinierea vertical a textului este determinat de valoarea selectat din lista Vertical Alignament, opiunile disponibile fiind: Top textul va fi afiat n susul paginii; Center textul va fi afiat la mijlocul paginii; Justified spaiul dintre linii va fi mrit astfel nct s ocupe ntregul spaiu util al paginii. Dac se activeaz butonul Line Numbers i se activeaz opiunea Add Line Numbering, utilizatorul are acces la celelalte opiuni din caseta de dialog ce permit: Start At stabilirea valorii cu care s nceap numerotarea; From Text stablirea distanei dintre numrul de linie i text; Count By stabilirea pasului de incrementare.
93

Numerotarea va putea fi aplicat n una din urmtoarele trei varinate: Restart Each Page numerotarea va fi reluat pentru fiecare pagin, de la valoarea iniial; Restart Each Section numerotarea va fi reluat pentru fiecare seciune, de la valoarea iniial; Continuous numerotarea se face n continuare, indiferent dac se trece la o nou pagin sau seciune;

Capitolul 3: Stabilire design-uri document


Crearea si editarea anteturilor si subsolurilor, notelor de subsol si comentariilor. Utilizarea anteturilor si subsolurilor. Anteturile si subsolurile contin text care se repeta pe fiecare pagina a documentului. In mod prestabilit, se utilizeaza petru toate paginile documentului acelasi antet si acelasi subsol; daca impartiti documentul in mai multe sectiuni, veti putea insa sa folositi anteturi si subsoluri diferite pentru diferite parti ale acestuia. n general antetul i subsolul conin numrul paginii i eventual, titlul documentului sau al capitolului (iat deci, o alt modalitate de a numerota paginile unui document), dar pot conine i informaii mai complexe (cum ar fi antet de instituie), inclusiv obiecte grafice i imagini. Generarea antetului sau subsolului se poate face prin intermediul comenzii Header and Footer din meniul View. Automat este activat linia de pictograme dedicat acestei operaii i astfel utilzatorul are acces la zonele alocate celor dou elemente. Antetelor i subsolurilor li se rezerv cte o zon special. Poziia zonei rezervat antetului este determinat de distana fa de marginea fizic superioar a paginii, stabilit n cmpul Header din zona From Edge a seciunii Margins a ferestrei Page Setup, iar poziia zonei rezervat subsolului este determinat de distana fa de marginea fizic inferioar a paginii, stabilit n cmpul Footer din zona From Edge a seciunii Margins a ferestrei Page Setup. Dimensiunea fiecreia dintre aceste zone este determinat de coninutul ei. Se tie c, pe vertical, spaiul util al paginii este determinat de distana fa de antet i fa de subsol; n consecin el depinde de dimensiunea antetului i a subsolului; dac una din aceste distane este negativ, textul documentului se va suprapune peste textul din zona respectiv (antet sau subsol). Revenirea la document se poate face prin intermediul butonului Close de pe bara de unelte Header and Footer.

94

Utilizarea notelor de subsol in cadrul unui document. Notele de subsol si de sfarsit sunt note care furnizeaza mai multe informatii cu privire la un anumit text din cadrul documentului. In Word, notele de subsol (footnotes) apar la baza paginii curente, iar notele compilate al sfarsitul documentului sau la sfarsitul unei sectiuni se numesc note de sfarsit (endnotes). Atat notele de subsol cat si cele de sfarsit se pot insera prin intermediul comenzii Footnote existenta in meniul Insert.

Stabilirea notelor de subsol si de sfarsit se face astfel: Selectam portiunea de text la care vom atasa nota de subsol sau de sfarsit; Se merge apoi in meniul Insert si se executa un click in dreptul optiunii Footnote; In fereastra nou afisata selectam modul de introducere al notei de subsol in document precum si modul de marcare al acestuia.

OBS !!! Controlul numerotarii si al pozitiei notelor de subsol se realizeaza folosind butonul Options existent in fereastra Footnote.

95

Utilizarea comentariilor in cadrul unui document. Comentariile reprezinta o alta modalitate ce furnizeaza mai multe informatii cu privire la un anumit text din cadrul documentului. Spre deosebire de notele de subsol care isi fac aparitia in paginile documentului, comentariile se depun in diverse casete ce apar odata cu pozitionarea mouse-ului in dreptul portiunilor de text comentate de catre utilizator. Acestea se pot insera prin intermediul comenzii Comment existenta in meniul Insert. Stabilirea comentariilor se face astfel: Selectam portiunea de text la care vom atasa comentariul dorit; Se merge apoi in meniul Insert si se executa un click in dreptul optiunii Comment; n modulul deschis se introduce portiunea de text ce va constitui comentariul dupa care se inchide. Lucrul cu seciuni. Pot apare situaii n care diferite zone ale documentului trebuiesc tratate diferit; pentru aceasta documentul poate fi divizat n aa-numite seciuni. O seciune poate cuprinde o parte dintr-o pagin sau mai multe pagini i nu ncepe neaprat la pagin nou. Dou seciuni sunt desprite de un marcaj de sfrit de seciune, care este inserat n poziia cursorului de inserie lansnd comanda Break din meniul Insert. La lansarea acestei comenzi, va fi afiat fereastra de dialog Break a crei zon Section Breaks este destinat seciunilor.

Opiunile disponibile n zona Section Breaks sunt: Next Page textul existent dup marcajul de sfrit de seciune va fi mutat la nceputul urmtoarei pagini, considerndu-se c de aici ncepe noua seciune; Continuous marcajul de sfrit de seciune va fi inserat fr a modifica aranjarea textului; Even Page textul existent dup marcajul de sfrit de seciune va fi mutat la nceputul urmtoarei pagini pare, considerndu-se c de aici ncepe noua seciune; Odd Page textul existent dup marcajul de sfrit de seciune va fi mutat la nceputul urmtoarei pagini impare, considerndu-se c de aici ncepe noua seciune.
96

Numerotarea paginilor dintr-un document. Editorul Word permite stabilirea unor opiuni pentru ca numerotarea paginilor unui document s se fac automat; n cazul numerotrii automate a paginilor, orice modificare a documentului duce la reorganizarea numerotrii (dac este cazul). Formatul numerotrii paginilor uni document poate s difere de la o seciune la alta (chiar dac numerotarea este continu), sau poate s fie reiniializat la o nou seciune. Operaia de numerotare automat a paginilor se iniiaz prin lansarea comenzii Page Numbers din meniul Insert, ceea ce va avea ca efect afiarea ferestrei de dialog Page Numbers, care conine:

lista Position: determin poziia n pagin a numrului; conine opiunile: Top of Pge n partea de sus a paginii, n zona rezervat antetului; Bottom of Page n partea de jos a paginii, n zona rezervat subsolului; lista Alignment: determin poziia orizontal a numrului; conine opiunile: Left n stnga paginii; Center n mijlocul paginii; Right n dreapta paginii; Inside n partea interioar a paginii; Outside n partea exterioar a paginii; opiunea Show Number on First Page: ntotdeauna la numerotare este luat n calcul i prima pagin a documentului sau a seciunii, dar numrul va apare pe pagin numai dac aceast opiune este validat; zona Preview: exemplific setrile fcute; butonul de comand Format: afieaza fereastra de dialog Page Number Format n care poate fi modificat formatul numrului de pagin. n fereastra Page Number Format pot fi stabilite urmtoarele caracteristici: tipul numerotrii (cu cifre arabe, cu cifre romane, cu litere, ) se va selecta o opiune din lista Number Format. Dac numerotarea include sau nu numrul capitolului; n caz afirmativ, se valideaz opiunea Include Chapter Number i zona ataat trebuie stabilita:
97

stilul care a fost aplicat n cadrul documentului asupra numrului de capitol (n aceast list sunt disponibile doar stilurile Heading); caracterul dintre numrul paginii i numrul capitolului; valoarea de nceput a numerotrii n zona Page Numbering. Dac se valideaz opiunea Continue from Previous Section numerotarea paginilor din seciunea curent va continua numerotarea paginilor din seciunea precedent. Dac se valideaz opiunea Start At, numerotarea va ncepe de la valoarea din cmpul ataat opiunii.

Introducerea in document a imaginior. Alegerea imaginii potrivite este un lucru foarte important; selectati o imagine care corespunde atat mesajului cat si modului sau de prezentare. Programul Word97 pune la dipozitia utilizatorului o galerie compusa din 5000 de imagini pe CD-ROM si acces la alte cateva mii prin intermediul internetului. Introducerea diverselor imagini in document se poate realiza prin lista Picture existenta in meniul Insert, si anume prin cele doua optiuni: Clip Art si From File. Componenta Clip Art contine diverse ilustratii, desene, desene animate, fotografii si embleme. Pe langa aceasta, programul include o procedura de cautare dupa cuvinte cheie, pentru regasirea rapida a tuturor imaginilor care au aceasi tema, indiferent din categoria din care fac parte.

In cazul in care se doreste cautarea de imagini in alte locatii decat cele ale programului, putem folosi componenta From File existenta in aceiasi lista Picture.

98

Capitolul 4. Lucrul cu tabele


Tabelele sunt instrumente foarte puternice. In documentele Word, ele pot fi folosite pentru prezentarea informatiilor intr-o forma matriceala, dar le puteti folosi si pentru aranjarea informatiilor in cadrul unor pagini de Web. Informatiile din tabele pot fi sortate in ordine alfabetica sau numerica, sortarea facandu-se pe mai multe nivele. Toate aceste operatii se pot efectua cu ajutorul meniului Table. Un tabel este format din linii i coloane, intersecia dintre o linie i o coloan formand o celul. Relativ, la un tabel apar termenii de structur a tabelului i de coninut al su. Structura tabelului reprezint scheletului format din linii orizontale i verticale care delimiteaz celulele; ea exist chiar dac liniile delimitatoare nu sunt vizibile. Coninutul tabelului se introduce n celulele sale i poate fi text sau obiecte (imagini grafice, formule, ecuaii ..) Editorul Word permite crearea i utilizarea tabelelor ntr-o manier foarte simpl, oferind utilizatorului posibilitatea de a efectua o gam larg de operaii asupra lor. Totui, utilitarele tabelare ncorporate de editorul Word nu sunt la fel de performante ca programele specializate n calcul tabelar (de ex.: Excel); din aceast cauz uneori este preferabil ca un tabel s fie creat cu program specializat i apoi importat ntr-un document. Crearea tabelelor in Word. O prima posibilitate de a crea tabele in Word o reprezinta instrumentul Draw Table, ce va permite sa trasati tabelul cu mana libera. Acest instrument este foarte eficient cand doriti sa creati tabele cu coloane sau linii inegale ca cel din figura urmatoare:

99

Procedura de trasare a unui tabel este urmatoarea: Se merge in meniul Table si se executa click in dreptul optiunii Draw Table. Prin aceasta operatie se va introduce in fereastra programului bara de unelte Tables and Border, prin intermediul careia se va trasa tabelul dorit. Plasati indicatorul mouse-ului in locul din documentul in care doriti sa trasati tabelul. Indicatorul va lua forma unui creion. Trageti indicatorul mouse-ului in jos si spre dreapta, pana cand chenarul care apare are aproximativ dimensiunile tabelului pe care doriti sa il creati. De indata ce veti elibera butonul mouse-ului, punctul de inserare va aparea in interiorul tabelului.

Bara Tables and Borders.

(Draw Table) permite trasarea unui tabel; (Eraser) sterge chenare in interiorul unui tabel; (Line Style) specifica stilul de linie utilizat pentru trasare;
100

(Line Weight) specifica grosimea de linie utilizata pentru trasare; (Border Color) stabileste culoarea liniei utilizate pentru trasare; (Outside Border) specifica un stil de chenar; (Shading Color) specifica o culoare pentru fundalul celulei; (Merge Cells) contopeste celulele selectate; (Split Cells) imparte celulele selectate; (Align Top) aliniaza textul la marginea de sus a celulei; (Center Vertically) centreaza vertical textul in cadrul celulei; (Align Bottom) aliniaza textul la marginea de jos a celulei; (Distribute Rows Evenly) distribuie in mod egal spatiul intre liniile selectate;

(Distribute Columns Evenly) distribuie in mod egal spatiul intre coloanele selectate; (Table AutoFormat) formateaza automat un tabel; (Change Text Direction) schimba directia textului in celula; (Sort Ascending) sorteaza articolele selectate in ordine crescatoare; (Sort Descending) sorteaza articolele selectate in ordine crescatoare; (AutoSum) insumeaza valorile de deasupra sau din stanga celulei care contine punctul de inserare. O a doua posibilitate este dat de comanda Insert Table din meniul Table. Tabelul este inserat, ca i primul caz, n poziia curent a punctului (cursorului) de inserie, dar pe ecran este afiat o caset de dialog ce conine urmatoarele elemente:

101

Number of Columns permite stabilirea numrului de coloane ale tabelului; Number of Rows permite stabilirea numrului de rnduri (linii) ale tabelului; Column Width permite stabilirea automat a limii coloanelor, astfel nct tabelul s se ncadreze ntre limitele stng-dreapt ale paginii respective, prin selectarea n aceast caset a opiunii Auto, sau stabilirea unei limi egale pentru toate cele n coloane generate prin selectarea sau precizarea concret a unor valori numerice. Auto Format permite alegerea unui model de tabel i aplicarea unor efecte deosebite asupra acestuia. Dup generarea tabelului, acesta va aprea conturat prin intermediul unor linii punctate (gridlines) care identific poziiile din cadrul acestuia. Activarea/dezactivarea afirii liniilor de ghidare se face prin comanda Gridlines din meniul Table. Indiferent dac opiunea Gridlines este sau nu activ, liniile de ghidare nu apar n procesul de tiprire a documentului. Ele au un caracter strict orientativ. Pentru a putea fi tiprite la imprimant, tabelul va trebui supus unei operaii de conturare prin intermediul butoanelor (pictogramelor) de pe bara de unelte Tables and Borders, sau prin comanda Borders and Shading din meniul Format. Deplasarea cursorului de inserare i selectarea elementelor unui tabel. Deplasarea ntre celulele unui tabel se poate face fie prin intermediul mouse-ului, fie folosind tastatura. Poziionarea ntr-o anumit celul a tabelului cu ajutorul mouse-ului implic poziionarea cursorului (care are forma literei I) n celula dorit dup care se execut simplu click. Utiliznd tastatura avem la dispoziie urmtoarele variante: Deplasare Celula urmtoare Celula anterioar Linia urmtoare Linia anterioar Prima celul a liniei curente Ultima celul a liniei curente Prima celul a coloanei curente Ultima celul a coloanei curente Combinaia de taste [Tab] [Shift] + [Tab] [] [] [Alt] + [Home] [Alt] + [End] [Alt] + [Page Up] [Alt] + [Page Down]

Selectarea celulelor, rndurilor, coloanelor sau a ntregului tabel se poate face fie folosind mouse-ul fie folosind tastatura. Selectarea prin intermediul mouse-ului: Selectarea unei celule Celula n care se gsete cursorul de inserare la un moment dat se consider a fi automat selectat. Se poziioneaz cursorul de inserare n una dintre celulele dorite i se trage cursorul mouse-ului peste celelalte celule; n final se elibereaz butonul mouse-ului i acestea rmn selectate.
102

Selectarea celulelor adiacente

Selectarea unei linii

Selectarea unei coloane

Se plaseaz cursorul mouse-ului n latura (extrema) stng a tabelului n dreptul liniei respective i se execut simplu click. Se plaseaz cursorul mouse-ului deasupra tabelului (pn cursorul i schimb forma ), n dreptul coloanei respective i se execut simplu click.

Utiliznd tastatura:
Selectarea celulei urmtoare

Selectarea celulei anterioare Selectarea unei linii

Selectarea unei coloane

Selectarea ntregului tabel

[Tab] [Shift] + [Tab] Se poziioneaz cursorul de inserare n prima celul sau ultima celul a liniei dup care, inndu-se tasta Shift apsat se deplaseaz cu sgeile direcionale [] sau [] cursorul de inserare Se poziioneaz cursorul de inserare n prima celul sau n ultima celul a coloanei dup care, inndu-se tasta [Shift] apsat se deplaseaz cu sgeile direcionale [] sau [] cursorul de inserare. [Alt] + [5] din blocul numeric

OBS!!! Selectarea unei linii, a unei coloane sau a ntregului tabel este posibil i prin comenzile specifice ale meniului Table. Sortarea coninutului unui tabel. Dup introducerea coninutului unui tabel, liniile sale pot fi reorganizate astfel nct celulele unei coloane s fie ordonate. Pentru a ordona liniile unui tabel, trebuiesc parcuri urmtorii pai: se poziioneaz cursorul de inserare n interiorul tabelului; din meniul Table se lanseaz comanda Sort; astfel se afieaz pe ecran caseta de dialog Sort;

103

n prima list a zonei Sort By se selecteaz numele sau numrul coloanei dup care se face ordonarea; din lista Type a zonei Sort By se selecteaz tipul entitii dup care se face ordonarea. Tipurile disponibile sunt: Text ordonare alfabetic; Number ordonare numeric dup primul numr localizat n fiecare celul (restul coninutului este neglijat); Date ordonare calendaristic dup prima dat din fiecare celul (restul coninutului este neglijat; dac nu exist, se consider data curent); n zona Sort By se valideaz una din opiunile Ascending sau Descending pentru ca ordonarea s fie cresctoare, respectiv descresctoare; Daca se doreste sortare pe mai multe nivele, atunci se trec si criteriile celorlaltor campuri in dreptul zonei Then By; n final se rspunde cu OK. OBS!!! n cazul n care tabelul are introdus un antet i se dorete ca liniile acestuia s nu fie supuse sortrii, se activeaza n fereastra Sort opiunea Header Row. Daca se doreste copierea automata a antetului in urmatoarea pagina atunci cand tabelul depaseste o pagina, se activeaza optiunea Headings din meniul Table.

104

Microsoft PowerPoint
Capitolul 1: Prezentare Programul Microsoft PowerPoint face parte din pachetul de programe Microsoft Office i este folosit pentru realizarea de prezentri animate ( n domenii cum ar fi de exemplu cel publicitar ). Fiierele create cu acest program se numesc prezentri i au extensia .ppt (Microsoft PowerPoint). Pentru a lansa n execuie programul cea mai simpl cale este de a alege din meniul butonului Start Programs Microsoft PowerPoint, sau s se execute dublu click cu butonul stnga al mouse-ului pe iconia de pe Desktop. (vezi imaginea alturat) La pornirea programului apare pe ecranul monitorului o fereastr care v d posibilitatea s creai o nou prezentare sau s deschidei una deja existent:

Pentru a crea o nou prezentare se poate folosi una din cele trei opiuni din chenarul Create a new presentation using , sau n cazul n care renunm la aceast fereastr (apsnd butonul Cancel ) se poate folosi comanda New din meniul File. AutoContent wizard permite crearea automat a unei noi prezentari folosind specificaiile date de dumneavoastr n legatur cu : coninutul, scopul, stilul si modalitatea de afiare a prezentrii. La alegerea acestei opiuni i apsarea butonului Ok se va lansa n execuie o aplicaie wizard care afieaz toate caracteristicile posibile ale prezentrii, dumneavoastr personalizndu-v aceste opiuni. Template permite crearea unei noi prezentri folosind unul din abloanele sau designurile programului PowerPoint. (design-urile se aplic tuturor paginilor prezentrii i au efecte de animaie). Blank presentation permite crearea unei noi prezentri folosind setrile standard pentru text si culori.

105

Open an existing presentation , poate fi folosit pentru a deschide o prezentare deja existent, sau n cazul n care renunm la aceast fereastr (apasnd butonul Cancel ) se poate folosi comanda Open din meniul File. !!! O prezentare poate conine una sau mai multe Slide-uri (plane) !!! Dupa alegerea uneia din cele dou opiuni ( Template sau Blank presentation) trebuie s alegei i modalitatea de aezare a elementelor pe slide:

La alegerea uneia dintre aceste metode de aezare pe slide a componentelor i apsarea butonului Ok se va crea un nou slide avnd deja delimitate zonele n care vor apare componentele, dumneavoastr trebuind doar s dai click cu butonul stnga al mouse-ului n locurile specificate pentru a aduga pe slide obiecte de acel tip. Spre exemplu opiunea (Title Slide) care este selectat si n imaginea expus permite introducerea n cadrul noii pagini doar a unui titlu i subtitlu n doua casete de text. Altele permit introducerea unui titlu si a unei liste, sau a unei liste si a unei imagini etc. n continuare vom lucra numai cu slide-uri a cror layout-ul este de tipul blank pentru ca s v puteti crea dumneavoastr obiectele dorite i pentru a le putea poziiona n locurile preferate din cadrul slide- ului. Pentru a modifica sablonul slide ului se folosete Format Slide Layout. O prezentare animat presupune apariia unor obiecte pe ecran ntr-o anumit ordine i cu diferite efecte de animaie i de asemenea schimbarea paginii de ecran (slideurilor) i apariia altor obiecte. De aceea pentru a realiza o prezentare exist dou metode de animatie :

1. Animaia componentelor unui slide ; 2. Animaia trecerii de la un slide la altul .

106

Capitolul 2: Realizarea unei prezentri


Mai nti trebuie create pe fiecare slide, pe care dorim s-l includem n prezentare, elementele acestuia i trebuie poziionate exact n locul n care dorim s apar ele animate pe ecran. Programul PowerPoint dispune de aceeai bar de desen si de aceeai galerie de imagini, sunete, secvene video ca si programul Word. Pentru a introduce texte se pot folosi :WordArt i Text Box fie de pe bara de desen fie din meniul Insert sau pentru a include desene, clipuri video, se pot folosi : AutoShapes, Insert Picture Clip Art sau Insert Picture From File . Dup crearea, formatarea i poziionarea elementelor pe slide pentru a stabili prima metod de animaie (Animatia componentelor unui slide) se alege din meniul Slide Show Custom animation. Stabilirea animaiei unui obiect:

1. La eticheta Timing este afiat o list cu toate obiectele prezente pe slide. Un obiect poate apare n cadrul prezentrii fix pe ecran (Dont Animate) sau cu un anumit efect de animaie (Animate) la apasarea butonului stng al mouse-ului (On Mouse Click) sau automat dupa un numr de secunde specificat (Automatically). (vezi opiunile din partea dreapt a ferestrei) . Se alege obiectul din lista : Slide object without animation si metoda sa de aparitie pe ecran.

La efectuarea acestei operaii obiectul respectiv va fi trimis in lista Animation Order. 2. La eticheta Effects, dac obiectul ales este un desen, text, imagine, se poate alege efectul de animaie, sunetul care sa insoeasc animaia obiectului (Entry animation and sound) i ceea ce s se ntmple dup animaie (After animation: -- Hide after animation ascunde fiecare obiect dup ce i se termin animaia; -- Hide on next mouse click ascunde toate obiectele dup ce s-a ncheiat animaia lor; -- Dont dim lasa obiectul pe ecran dupa ce i-a ncheiat animaia) n cazul obiectelor de desen ce conin text acestea pot avea o metod special de apariie (Introduce text : -- All at once apare tot dextul de-o dat; -- By word apare cate un cuvnt din textul respectiv; -- By letter apare cate un caracter din textul respectiv.)
107

Dac obiectul ales la pasul 1 este un grafic la eticheta Chart Effects se poate alege metoda de apariie a elementelor graficului (Introduce chart elements), efectul de animaie, sunetul care s nsoeasc animaia graficului (Entry animation and sound) i ceea ce s se ntmple dup animaie (After animation). Daca obiectul ales la pasul 1 este un clip video la eticheta Play settings se poate stabili modalitatea n care se ruleaz clipul video : Play using animation order ruleaz innd seama de ordinea de apariie a elementelor pe slide; While playing n timp ce ruleaz dac prezentarea se va opri sau nu, iar dac nu, dupa ce slide se va opri (Stop playing ). Dac este activat opiunea Hide while not playing obiectul de tip clip video nu va fi vizibil pe ecran pna cnd nu i va veni rndul s ruleze. Pentru a previzualiza efectele de animaie stabilite pentru obiectul selectat la pasul 1 se apas butonul Preview. Dac efectele de animaie stabilite nu se potrivesc, se pot alege altele. Pentru a stabili metoda de animaie pentru un alt obiect se reia procesul de la pasul 1. 3. Dup ce se stabilesc metodele de animaie pentru toate obiectele de pe slide trebuie stabilit i ordinea n care vor apare ele animate pe ecran ( fereastra Animation order) prin selectarea obiectelor i folosirea celor 2 sgeti din dreapta ferestrei. Dac se dorete previzualizarea ordinii i efectelor de apariie se poate apsa butonul Previev, iar n cazul n care ceva nu este corect se pot modifica setrile. La sfrsit se apasa Ok dac se dorete pstrarea acestor setri sau Cancel n caz contrar. !!! Pentru a realiza un nou slide se alege din meniul Insert New Slide !!! Nu alegei din File New pentru c aceasta duce la crearea unui nou fiier (prezentri)!!! Pentru a afisa toate slide urile unei prezentri : se alege din meniul View Slide Sorter sau de pe bara de butoane din colul stnga jos al ecranului butonul respectiv Pentru a reveni la un slide: se d dublu click pe el sau se selecteaz i se alege din meniul View Slide sau de pe bara de butoane din colul stnga jos al ecranului butonul respectiv
108

Animaia trecerii de la un slide la altul Dac prezentarea conine mai multe slide uri trebuie stabilit i cea de a doua metod de animaie ( Animaia trecerii de la un slide la altul ). Pentru a se stabili aceast metod de animaie trebuie efectuai urmatorii pai : 1. Se afiseaz toate slide urile prezentrii; 2. Se alege slide ul la care se va face trecerea; 3. Se alege din meniul Slide Show Slide Tranzition .

Se alege efectul de animaie prin care se va face trecerea de la slide ul precedent la cel selectat de noi i viteza de tranziie (chenarul Effect), metoda de avansare de la un slide la cellalt (chenarul Advance) i sunetul care s nsoeasc aceast tranziie. Pentru ca aceste efecte s se aplice la toate slide urile prezentrii se alege butonul Apply to All. Pentru ca aceste efecte s se aplice doar slide ului selectat se alege butonul Apply iar dac se dorete renunarea la ele Cancel. Stabilirea temporizrii slide urilor se poate face i cu ajutorul opiunii Rehearse Timings din meniul Slide Show. Slide urilor prezentrii li se poate asocia un design alegndu se din meniul Format - Apply Design ( directorul n care se afl aceste design uri este ProgramFiles \ Microsoft Office \ Templates \ Presentation Designs ). Odata ales, design ul se aplica tuturor slide urilor. n loc de design i se poate asocia fiecrui slide, sau tuturor, o culorare de fundal cu optiunea Background din meniul Format.

109

Capitolul 3: Formatarea modului de rulare a prezentrii


nainte de a lansa n execuie prezentarea trebuie stabilit modul n care va rula, aceasta fcndu se cu ajutorul opiunii Set Up Show din meniul Slide Show.

Prezentarea se va desfura pe tot ecranul Prezentarea se va desfura n cadrul ferestrei programului PowerPoint . Prezentarea se va desfura pe tot ecranul dar va fi reluata dupa fiecare 5 minute . Ruleaz la nesfrit prezentarea pn la apsarea tastei Escape .

Se pot alege slide urile care s fie incluse n prezentare .

Se poate alege culoarea creionului cu care se poate scrie pe ecran n timpul rezentrii Se poate stabili metoda n care s se fac avansarea de la un slide la altul .

Pentru rula prezentarea se poate alege una din urmtoarele comenzi : Slide Show View Show View Slide Show Se folosete butonul din colul stnga jos al

ecranului

Pentru a terge un slide se alege din meniul Edit Delete Slide. n cazul n care n prezentare nu dorim sa apar un anumit slide, dar nu dorim nici sa l tergem putem folosi opiunea Hide Slide din meniul Slide Show. Dac dorim reincluderea slide ului n vizualizarea prezentrii se va reface aceast comand. Salvarea i deschiderea unui nou fisier, ca i celelalte comenzi legate de formatare, ct i comenzile legate de personalizarea programului se realizeaz la fel ca n programul Word.

110

Microsoft Excel
Capitolul 1: Prezentarea ferestrei programului
Programul Microsoft Excel face parte din pachetul de programe Microsoft Office si este utilizat pentru: calcul tabelar, stocarea informaiilor ntr- un mod asemntor cu bazele de date i trasarea de reprezantri grafice pe baza informaiilor din tabele. Fiierele create cu acest program se numesc registre de calcul (Book) si au extensia .xls . Pentru a lansa n execuie programul cea mai simpl cale este de a alege din meniul butonului Start Programs Microsoft Excel, sau s se execute dublu click cu butonul stnga al mouse-ului pe iconia de pe Desktop. (vezi imaginea alturat) !!! Un registru de calcul (book) poate conine una sau mai multe foi de calcul (Sheet-uri )!!! La pornirea programului va apare o fereastr n care putei identifica :
Caseta cu numele celulei Bara de titlu Bara de meniuri Bara de meniuri Bara cu instrumente

Eticheta foii de calcul Celula activ Butoane de deplasare n registru Bara de stare Foaia de calcul

Cea mai mare parte a ferestrei programului este ocupat de o foaie de calcul vid. O foaie de calcul (sheet) este o zon special nprit n coloane i linii (asemntoare cu foile folosite n contabilitate). Coloanele sunt notate cu litere i combinaii de litere de A la IV i sunt maxim 256, iar liniile sunt numerotate de la 1 la 65536. La intersecia liniilor i coloanelor se afl celule. Pentru identificarea unei celule de pe foaia de calcul se folosete o adres format din litera coloanei i numrul rndului. Spre exemplu adresa celulei selectat n imagine este E6 . Celula activ este marcat printr un contur
111

ngrosat, adresa ei fiind afiat n caseta cu numele celulei , care se afl n stnga barei de formule. n mod implicit fiecare registru de calcul conine 3 foi de calcul (sheet uri ). Un registru poate acea maxim 255 de foi de calcul care au nume asociate de la Sheet1 pna la Sheet255. Intr- un registru pot exista mai multe tipuri de foi : de calcul, pentru grafice (diagrame), de macrocomenzi. Principalele tipuri de date ce pot apare n cadrul unei celule dintr o foaie de calcul sunt: Numere, ce pot fi scrise sub diferite forme : general, stiinific, procent ... Text Dat calendaristic Or Pentru a selecta o coloan a foii de calcul se executa click cu butonul stnga al mouseului pe litera coloanei respective. Pentru a selecta una din liniile foii de calcul se execut click cu butonul stnga al mouse-ului pe numrul liniei respective. Pentru a selecta ntreaga foaie de calcul se apas ptrelul care se afl inaintea literei A i deasupra cifrei 1. Pentru a modifica limea unei coloane se selecteaz una din celulele coloanei respective si se alege Format Column Width, se scrie dimensiunea dorit i se apas OK sau se trage (dreapta/stnga) de liniua care desparte litera coloanei respective de litera urmtoarei coloane. Pentru a modifica nimea unei linii se selecteaz una din celulele liniei respective si se alege Format Row Height, se scrie dimensiunea dorit i se apas OK, sau se trage (sus/jos) de liniua care desparte numrul liniei respective de numrul urmtoarei linii. Pentru a insera o nou coloan naintea coloanei pe care ne aflm alegem opiunea Columns din meniul Insert, coloanele care urmeaz dup noua coloan fiind renumerotate Pentru a insera o nou linie naintea liniei pe care ne aflm alegem opiunea Rows din meniul Insert, liniile care urmeaz dup noua linie fiind renumerotate. Pentru a terge o linie sau coloan se selecteaz i se alege Edit Delete. Pentru a ne poziiona pe o alt foaie de calcul se execut click cu butonul stnga al mouse-ului pe eticheta foii de calcul pe care dorim s ajungem, etichet care se afl n stnga jos, deasupra barei de stare. Pentru a schimba numele unei foi de calcul (eticheta), ne poziionm pe acea foaie de calcul i alegem Format Sheet Rename (sau se execut dublu click cu butonul stnga al mouse-ului pe eticheta foii de calcul), se scrie noul nume i apoi se apas Enter. Pentru a introduce o noua foaie de calcul (sheet) n registrul curent se alege opiunea Worksheet din meniul Insert . !!! Atenie, nu alegei din File New, aceasta ducnd la crearea unui nou fiier (registru)!!!

112

Pentru a terge o foaie de calcul, ne poziionm pe acea foaie de calcul i alegem opiunea Delete Sheet din meniul Edit. Navigarea n cadrul unei foi de calcul se realizeaz fie cu tastele direcionale ale cursorului, fie cu ajutorul mouse ului . Suprafeele cu date pot fi mutate sau copiate in alte locuri ale foilor de calcul sau n alte registre cu ajutorul binecunoscutelor comenzi : Cut, Copy i Paste. Pentru a multiplica o informaie pe o linie sau coloan se selecteaz celula care conine informaia respectiv si se folosete ptraelul din partea dreapta jos a celulei selectate, trgnd cu mouse ul de el peste celulele in care dorim s apar multiplicat informaia.

O alta metod ar fi cea din imagine :

Pentru a umple o suprafa cu o serie de date se procedeaz astfel: 1. Se scrie ntr o celul valoarea de start; 2. Se selecteaz celula mpreun cu suprafaa n care va apare seria; 3. Se alege Edit Fill Series (ca n imaginea de mai sus, dreapta): Seria poate fi realizat pe linie sau pe coloan (depinznd de suprafaa selectat). Series in : - Rows - Colums Seria poate fi: Linear (Progresie aritmetic); Growth (Progresie geometric); Date (Progresie cronologic), cu Date unit : o Day (unitatea de progresie fiind ziua); o Weekday (unitatea de progresie fiind ziua lucratoare); o Month (unitatea de progresie fiind luna); o Year (unitatea de progresie fiind anul); Step value (reprezint raia seriei); Stop value (reprezinta valoarea la care se oprete seria);

113

Capitolul 2: Utilizarea formulelor de calcul in Excel.


Calcul cu formule n cadrul unei formule matematice, statistice, logice, financiare ... pentru a face referire la o valoare dintr o celul se folosete adresa celulei. Pentru a calcula o formul se efectueaz urmtorii pai : 1. Se selecteaz celula n care dorim s apar rezultatul; 2. Se scrie formula pe bara de formule i se apas Enter. Orice formula incepe prin semnul =. Formule pentru calculul sumei : Pentru a calcula suma valorilor din celule izolate (care nu formeaz un grup compact) se poate folosi urmatoarea formul : =Sum(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n) adic ntre parantezele funciei Sum se scriu adresele valorilor ce se nsumeaz, separate prin semnul ; . Pentru a calcula suma valorilor dintr un grup compact de celule se poate folosi urmtoarea formul : =Sum(adresa de nceput:adresa de sfrit) adica ntre parantezele funciei Sum se scriu adresele de nceput i de sfrsit ale suprafeei ce conine acele valori separate prin semnul : . Pentru a calcula mai rapid suma elementelor de pe o linie sau coloan, se selecteaz linia sau coloana respectiva i n plus o celul libera (unde va apare rezultatul) si se alege de pe bara de butoane, butonul (AutoSum) Pentru a face scderea dintre dou valori se folosete tot funcia SUM, numai ca pentru valoarea ce se scade se trece semnul minus naintea adresei acestei celule. Exemplu : A2=A3+D6+F1 se scrie astfel =sum(a3;d6;f1) A4=A3+D6-F1-E1 se scrie astfel =sum(a3;d6;-f1;-e1) A6=A3+B3+C3+ D3 se poate scrie astfel =sum(a3:d3) Formule pentru calculul produsului : Pentru a calcula produsul valorilor din celule izolate (care nu formeaz un grup compact) se poate folosi urmatoarea formul : =Product(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n) adic ntre parantezele funciei Product se scriu adresele valorilor ce se nsumeaz, separate prin semnul ; . Pentru a calcula produsul valorilor dintr un grup compact de celule se poate folosi urmtoarea formul : =Product(adresa de nceput:adresa de sfrit) adica ntre parantezele funciei Product se scriu adresele de nceput i de sfrsit ale suprafeei ce conine acele valori separate prin semnul : .
114

Pentru a mprti o valoare dintr-o celula la o alt valoare se foloseste direct semnul de mprire / . Exemplu : A2=A3*D6*F1 se scrie astfel =product(a3;d6;f1) A A4= 3 se scrie astfel =a3/f5 F5 A6=A3*B3*C3*D3 se poate scrie astfel =product(a3:d3) Pentru calculul Mediei Aritmetice se folosesc formulele : =Average(adresa celul_1;adresa celul_2;;adresa celul_n) i =Average(adresa de nceput:adresa de sfrit) Pentru ridicarea la putere se folosete formula : =Power(adresa celulei;puterea la care se ridic) Pentru extragerea radacinii ptrate se folosete formula: =Sqrt(adresa celulei) denumirea Sqrt vine de la englezescul Square root. Exemple : ( A3 )3 se scrie ca =power(a3;3) A3 se scrie ca =sqrt(a3) A3 se scrie ca =power(a3;1/5) Se pot folosi i combinaii ale acestor funcii : A3 se scrie ca =sqrt(a3)/power(b2;3) (B2 )2 ( A3 + B5 ) ( B3 + A5 ) se scrie ca =product(sum(a3;b5);sum(b3;a5))
5 3

celule
A1

C3

medie( A1 C3 )

se scrie ca =power(sum(A1:C3);1/3)/average(A1:C3)

Pentru a folosi alte funcii :financiare, statistice, logice, matematice, pentru prelucrarea textului sau a datei i orei se folosete opiunea Funtion din meniul Insert sau se apas butonul fx de pe bara de butoane. Calculul cu suprafee de date : n calculul cu suprafee de date nu se va mai obine un singur rezultat ci o suprafa cu rezultate. De asemenea nu se vor mai folosi funciile Sum, Product, ... ci direct semnele +, -, *, / .Se lucreaz cu suprafee deci apelarea lor se va face : (adres inceput : adres sfrit).

115

Spre exemplu pentru a obine o noua coloana ca suma a altor 2 coloane se selecteaz suprafaa (coloana) unde va apare rezultatul, se scrie pe bara de formule formula i apoi se apas combinaia de taste Ctrl+Shift+Enter.

O alt cale de a obine aceast coloan cu rezultate este de a face calculul pentru prima celul : se selecteaz prima celul i se scrie formula =A1+C3 si Enter, apoi se folosete ptrelul din dreapta jos a celulei pentru a extinde formula peste celelalte celule. Dac o formul nu poate evalua cum ar trebui rezultatul, Microsoft Excel va afia unul din urmtoarele coduri de eroare : #### Apare cnd valoarea numeric introdus n acea celul este prea mare (lat) si celula fiind prea ngusta nu poate afia valoarea respectiv. Pentru a corecta acest lucru se poate mrii dimensiunea (limea celulei). #Value! Apare cnd n cadrul formulei se folosesc operanzi sau argumente de tipuri diferite. (Exemplu: Adunarea dintre un text i un numr). #Div/0! Apare cnd formula ncearca sa realizeze o operaie imposibil . (Exemplu: mprire la 0 sau logaritm din 0 ). #Name? Apare cnd Microsoft Excel nu recunoate textul dintr-o formul . (Exemplu : Scrierea greit a numelui unei funcii). #N/A Apare cnd n calculul unei funcii se apeleaz la o valoare care nu este disponibil. (Exemplu : Calculul cu suprafee de date, cnd se apeleaz suprafete greite).

Capitolul 3: Formatarea celulelor


Pentru a formata celulele putei folosi meniul Format sau butoanele aflate pe bara de unelte Formating. Dac vei lucra cu meniul va trebui s procedai astfel: alegei din meniul Format Cells care va deschide caseta urmtoare: Eticheta Number: stabilete formatul de afiare al numerelor i anume: a) Number (numr), Currency (valut), Accounting (contabilitate), Percentage (procent) sau Scientific (tiinific) afieaz opiuni pentru stabilirea numrului de zecimale (Decimal Places) cu care afiai valorile n celule. Dac ai ales Number putei bifa opiunea Use 1000 Separator(,) pentru a desprii miile prin virgul. Dac ai ales Number sau Currency avei la dispoziie Negative Numbers care va alege stilul de afiare al numerelor negative. n cazul n care ai ales Currency sau Accounting vei putea alege un format de afiare sub form de valut (lista ascuns Symbol)
116

b) Date (dat), Time (or), Fractions (fracie), Special (coduri potale sau numere de telefon) sau Text (caractere text) alegei format de afiare pentru dat (lista Type), or (lista Type), fracie (partea zecimal se scrie sub form de fracie), speciale sau text. Eticheta Alignment: stabilete alinierea textului n celule astfel: a) n lista ascuns Horizontal vom alege alinierea textului pe orizontal: General (textul la stnga iar numerele la dreapta), Left (la stnga cu posibilitate de identare din opiunea Indent), Center (centrat), Right (la dreapta), Justified (justificat), Fill (se copiaz coninutul celulei pn cnd aceasta se umple pe limea coloanei). b) n lista ascuns Vertical stabilim alinierea pe vertical: Bottom (n partea de jos a celulei), Top (sus), Center (n mijloc), Justified (justificat). c) n opiunea Degrees sau n semicadranul existent putem stabili un unghi de nclinare al textului ce variaz ntre -90o 90o. Textul poate fi aezat pe vertical cu scriere de sus n jos selectnd zona Text. d) Wrap text: atunci cnd un text depete limea coloanei bifnd aceast opiune el va fi mprit pe mai multe linii astfel nct s nu depeasc limea coloanei. e) Shrink to fit: dac textul depete laimea coloanei aceast opiune va micora dimensiuea caracterelor astfel nct s nu depeasc limea coloanei. f) Merge cells unete celulele selectate (pentru a le diviza se va debifa aceast opiune) Eticheta Font: stabilete atributele de formatare ale celulelor selectate i anume: fontul caracterelor, stilul acestora (bold, italic), dimensiunea, linia de subliniere (Underline), culoarea, i efectele de tiere cu o linie, exponent i indice. Eticheta Border: stabilete un chenar pentru celulele selectate. Dac se dorete un chenar colorat mai nti se va alege culoarea din lista ascuns Color. Putei s alegei i un alt stil de line din lista Style, iar liniile de chenar se aplic activnd butoanele din seciunea Border. Butonul None scoate chenarul celulei, Outline aplic numai linia de contur a seleciei fcute, iar Inside aplic liniile de interior ale seleciei. Eticheta Patterns: stabilete culoarea de umplere a celulelor selectate.

117

Eticheta Protection: permite blocarea celulelor la modificare (Locked) sau ascunderea acestora (Hidden). Blocarea sau ascunderea celulelor nu are efect dac Sheet-ul nu este protejat (Tools Protection Protect Sheet)

Formatarea rndurilor Formatarea rndurilor se face alegnd din meniul Format Row. Opiunea Height stabilete nlimea liniei curente, AutoFit modific nlimea liniei curente dup dimensiunea cea mai mare a caracterelor textului dintr-o celul, Hide va ascune linia curent iar Unhide o va afia. Formatarea coloanelor Se face alegnd din Format Column. Width va stabili limea coloanei curente, AutoFit Selection va modifica limea colanei dup celula cu textul cel mai lung, Hide i Unhide au acelai neles ca la formatarea rndurilor iar Standard Width restabilete limea coloanei la dimensiunea implicit. Formatarea foii de calcul Se realizeaz alegnd din Format Sheet. Opiunea Rename v permite redenumirea Sheet-ului curent (mai putei redenumi fcnd dublu-click pe numele Sheetului), Hide va ascunde Sheet-ul iar Unhide l va afia. Opiunea Background v permite s aducei un desen dintr-un fiier ca imagine de fond pentru Sheet. Autoformat: v permite s formatai o zon de celule selectate ca un tabel din Word. Conditional Formating: permite formatarea celulelor dup anumite condiii, n scopul detectrii celulelor care conin valori ce ndeplinesc condiiile stabilite de utilizator. Se va proceda astfel: din cea de a doua list ascuns se va alege tipul condiiei care poate fi: Between va cerceta dac valorile din celulele selectate se situeaz ntre 2 valori specificate de utilizator in zonele de editare alturate (spre exemplu ntre 20 i 29) Not between va cerceta dac valorile din celule nu se afl ntre 2 valori Equal to va cerceta dac exist egalitate ntre valorile din celule i valoarea specificat de utilizator Not equal to va cerceta dac exist diferen ntre valorile din celule i valoarea specificat de utilizator
118

Grather than va cerceta dac valorile din celule sunt mai mari strict dect valoarea specificat de utilizator Less than va cerceta dac valorile din celule sunt mai mici strict dect valoarea specificat de utilizator Grather than or equal to va cerceta dac valorile din celule sunt mai mari sau egale dect valoarea specificat de utilizator Less than or equal to va cerceta dac valorile din celule sunt mai mici sau egale dect valoarea specificat de utilizator Odat ce s-au stabilit condiiile se va stabili formatul de afiare al celulelor (culoare, stil de scriere, subliniere) care ndeplinesc acele condiii acionm butonul Format, i alegem atributele de formatare dorite. Exemplu: - presupunem c avem un tabel cu urmtoarele date: 10 20 30 25 45 29 Dorim s verificm care celule au coninutul cuprins ntre 20 i 29. Vom alege condiia Between ca n fereastra de mai sus iar n zonele de editare alturate vom scrie 20 i respectiv 29. Celulele care ndeplinesc aceast condiie dorim s fie afiate cu culoarea roie. n acest sens vom aciona butonul Format i alegem din lista ascuns Color culoarea roie. Dup ce se acioneaz OK se observ c valorile 20, 25 i 29 vor fi scrise cu culoarea roie.

n multe vom

cazul n care dorim s formatm celulele dup mai condiii simultan (maxim 3) aciona butonul Add.

Capitolul 4: Trasarea de reprezentri grafice :


O reprezentare grafic se realizeaz pe baza informaiilor dintr-un domeniu (suprafa) a foii de calcul, Excel meninnd legtura dintre date i grafic. Aceast legtur este dinamic: dac operm modificri n datele foii de calcul, Microsoft Graph revizuete graficul astfel nct s reflecte noile date. Nu v ngrijorai dac graficele dumneavoastr nu vor arta exact ca cele din carte, diferenele dintre parametrii ecranelor sau ordinea de selectare a funciilor pot modifica aspectul graficelor. Pentru a realiza un grafic presupunem tabelul :
Productie viticola (tone) Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000 Otonel 45 50 49 Feteasc 30 35 40 Riesling 40 45 48

1. Se selecteaz suprafaa cu informaii 2. Se alege opiunea Chart din meniul Insert, sau Butonul Chart de pe bara de butoane, sau opiunea Insert Object MS Organization Chart 2.0 i se urmeaz
119

paii respectivi. La alegerea opiunii Insert Chart apare urmtoarea fereastr: Pasul 1

Coloana din stnga Chart type conine o list cu tipuri de grafice, iar coloana din dreapta conine o list cu variante ale graficului selectat n coloana stng. Se alege din coloana stng un tip de grafic iar apoi din coloana dreapt o variant a acestuia. Pentru a previzualiza graficul ales pe baza informaiilor din suprafaa selectat se tine apsat pe butonul : Press and hold to view sample din partea de jos a ferestrei. Daca graficul nu satisface cerinele utilizatorului se poate alege o alt variant sau un alt tip de grafic. Pentru tabelul oferit varianta de grafic aleas este cea din imagine. Pentru a trece la pasul urmtor se apas butonul Next. Pasul 2

Noua fereastr aprut dupa psarea butonului Next permite stabilirea modului n care vor fi preluate din tabelul selectat de noi informaiile ce trebuie afiate n grafic (modul de interpretare a seriilor de valori) . Seriile pot fi stabilite pe liniile tabelului sau pe coloanele acestuia cu ajutorul opiunii Series in Rows / Columns. La opiunea Data range este afiat domeniul din care provin datele pentru grafic. Aceast domeniu poate fi schimbat prin apsarea pe butonul incercuit cu rosu de pe urmtorul desen i selectarea unui nou domeniu.

120

Prin accesarea etichetei Series se pot specifica condiii mult mai detaliate despre fiecare serie n parte. Pentru a trece la un nou pas se apas butonul Next, iar pentru a reveni la pasul precedent se apas butonul Back. Pasul 3

Fereastra nou apruta permite stabilirea particularittilor graficului : o Eticheta Titles Chart title Category (X) axis Value (Y) axis

este o caset de text unde se poate introduce titlul graficului. este o caset de text unde se poate introduce denumirea axei X este o caset de text unde se poate introduce denumirea axei Y

o Eticheta Axes Prin bifarea sau debifarea opiunilor: Category (X) axis i Value (Y) axis se stabilete dac sunt vizibile sau nu diviziunile de pe abscis sau ordonat (axa Ox sau Oy). o Eticheta Gridlines Se pot stabili linii de haur mai rare sau mai dese (Major Gridlines sau Minor Gridlines ) pe fundalul graficului, pe vertical sau pe orizontal care s permit citirea ct mai fidela a valorii la care ajunge o coloan a graficului. o Eticheta Legend Prin opiunea Show legend se poate stabili dac graficul va avea sau nu legend. n cazul n care este bifat aceast opiune, de la Placement se alege poziia legendei fa de grafic. o Eticheta Data Labels permite stabilirea informaiilor care sa apara direct pe grafic (pe coloanele graficului): None nu este vizibil nici o informaie direct pe grafic. Show value apar pe grafic valorile (coloanelor respective). Show label apar pe grafic numele seriilor (coloanelor respective). sau combinaii ale acestora.

121

o Eticheta Data Table

opiunea Show data table ataeaz la grafic sursa de date .

Pentru a trece la un nou pas se apas butonul Next, iar pentru a reveni la pasul precedent se apas butonul Back. Pasul 4

Place chart stabilete unde va apare graficul :


Graficul va apare pe o noua foaie special, n cadrul fiierului a carei nume poate fi stabilit. Implicit el este Chart1.

Graficul va apare ca un obiect de desen n cadrul unei foi de calcul care poate fi aleas din lista ascuns.

Finalizarea graficului se face prin apsarea butonului Finish. Dup realizarea graficului acesta poate fi formatat cu ajutorul barei de butoane Chart sau executnd click butonul dreapta al mouse ului pe elementul graficului pe care dorim sa-l formatm i alegerea opiunilor corespunztoare din meniul aprut.
Permite formatarea elementului ales n lista Chart Object , din stnga butonului Cele dou butoane schimba seriile : pe linii sau pe coloane

Se poate alege un alt tip de grafic

Ascunde sau nu legenda

122

Microsoft Access
Capitolul 1: Introducere, definitii
Microsoft Access face parte din pachetul software Microsoft Office, si este destinat proiectarii si gestiunii bazelor de date. Indiferent de versiunea de Microsoft Access utilizata (Access 2.0, 95, 97, 2000), operatiile de baza care se vor descrie in acest curs nu prezinta diferente. In cele ce urmeaza in acest curs, se vor prezenta elementele principale ale domeniului bazelor de date, si operatii de gestiune a datelor executate cu facilitatile sistemului Microsoft Access. Definitie: O baza de date este, la modul general, o cantitate mare de date, o colectie de informatii corelate, despre un anumit subiect; organizarea informatiei este stricta si exista proceduri pentru regasire rapida a informatiilor. Definitie: Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) este un software specializat pe urmatoarele activitati: Proiectarea structurii bazei de date; Incarcarea datelor, regasirea ulterioara, modificarea datelor, stergerea datelor; Generare de rapoarte in scopul tiparirii la imprimanta a datelor introduse in baza de date; Creare de fomulare, ca modalitate de manevra a datelor prin intermediul unei interfete mai prietenoase pentru operator; Relationare a bazelor de date si lucrul cu combinatii de baze de date; Programare pentru crearea de sisteme de gestiune de uz particularizat. Controlul securitatii si integritatii datelor; Sistemele de gestiune a bazelor de date (numite in continuare SGBD) pot fi in principiu impartite pe doua mari categorii: (1)SGBD de uz general si (2)SGBD de uz particular. (1) SGBD de uz general sunt pachete software de complexitate ridicata, care sunt capabile de operatiile insiruite in definitia de mai sus. Ca exemple de SGBD de uz general, folosite pe calculatoarele de tip IBM-PC, avem: DBase, Paradox, Fox PRO 2.0 / 2.5 / 2.6 pentru MSDOS, Fox PRO 2.6 pentru Windows, Microsoft Visual Fox PRO 3.0 / 6.0, Microsoft Access 2.0 / 95 / 97 / 2000 etc.. (2) SGBD de uz particularizat sunt create prin programare pornind de la SGBD generale, sunt facute sa raspunda cu strictete cerintelor unui beneficiar, si prezinta urmatoarele caracteristici: Pot gestiona numai anumite tipuri de date, conform cerintelor/necesitatilor beneficiarului; In consecinta, meniurile se refera numai la respectivele date si la manevrele care se pot face cu ele; Meniurile pot fi formulate in limba dorita de beneficiar; Interfata grafica este proiectata pe cat posibil pentru a satisface dorinta beneficiarului in ceea ce priveste culorile, fonturile.
123

Interfata grafica este proiectata astfel incat sa ofere usurinta in manevrare, iar operatorul sa nu fie fortat sa se specializeze in domeniu pentru a o putea folosi; astfel, meniurile si butoanele pot fi denumite in moduri foarte clare, iar posibilitatile de a introduce date in locatii incorecte pot fi limitate aproape total; De asemenea interfata poate fi prevazuta cu diverse protectii impotriva modificarilor neautorizate, voite sau intamplatoare.

Exemple de SGBD de uz particularizat: sistemul de gestiune a abonatilor la ROMTELECOM, la energia electrica, la telefonia mobila, sistemele de gestiune a publicatiilor dintr-o biblioteca, sistemele de evidenta a pacientilor unui spital, sistemele de emitere a biletelor de calatorie (v. sistemul Garii de Nord), sistemele de gestiune a clientilor agentiilor de turism, cartea de telefon sau Pagini Galbene introdusa pe calculator etc. Definitii: 1. Organizarea initiala a bazei de date este cea tabelara. In tabelele de date, coloanele se numesc campuri iar liniile se numesc inregistrari de date. 2. Prin proiectarea structurii bazei de date se intelege stabilirea campurilor pe care le va avea tabela; se vor alege denumiri si tipuri de date pentru campuri 3. Tipurile de date reprezinta clasificari ale campurilor, prin care se stabileste felul datelor care vor putea fi introduse ulterior in baza de date. Forma finala a tabelei cu date care rezulta in urma proiectarii poate fi urmarita pe exemplul de mai jos:
CAMPURILE

Nume Ionescu Popescu Ionescu Georgescu Grigore

Prenume Dana Andrei Ana Ion Cristina

Universitatea UPB ASE UPB Universitatea Bucuresti Universitatea Bucuresti

Facultatea Electronica Management Automatica si calculatoare Istorie Matematica

Anul Media/an 2 8 4 9 5 9 3 8 2 7

RANDURILE evidentiate sunt exemple de INREGISTRARI

Tipurile de date specifice sistemului Microsoft Access sunt urmatoarele: 1. TEXT daca se atribuie unui camp acest tip de date, atunci, in tabela rezultata, in celulele coloanei respective se vor putea introduce efectiv texte, deci orice insiruiri de caractere; numarul de caractere este insa limitat la maxim 255. Din oficiu, lungimea propusa de Access pentru campurile TEXT este de 50 de caractere. 2. MEMO acest tip de date este asemanator cu tipul text, in sensul ca se admite introducerea oricaror siruri de caractere. Cantitatea de text care se poate introduce printrun camp MEMO este insa limitata la maxim 65535 caractere. 3. NUMBER In celulele unui camp de acest tip vor putea fi introduse numai valori numerice; ele sunt utilizabile in calcule matematice.
124

Pentru a putea introduce in tabela cu date valori numerice reale, care sa nu fie automat rotunjite, se va alege de la rubrica FIELD SIZE de la tabul GENERAL varianta DOUBLE. 4. CURRENCY intr-un camp de acest tip pot fi introduse valori numerice obisnute sau care reprezinta sume de bani; se pot face cu precizie calcule care implica numere cu pana la 15 cifre si cu pana la 4 zecimale. 5. AUTONUMBER in campul de acest tip se produce o completare automata cu valori numerice incrementate cu 1 (numarare din 1 in 1); incrementarea se produce la fiecare introducere in tabela a unei noi inregistrari de date. O utilizare elementara a campurilor de tip AutoNumber este crearea coloanei numar curent la tabel. 6. YES/NO intr-un camp declarat de acest tip se vor putea introduce ulterior numai date care pot avea numai doua stari posibile:adevarat/fals, da/nu, pornit/oprit. 7. OLE OBJECT printr-un camp de acest tip se permite accesul la obiecte de diverse naturi, ca de exemplu foi de calcul Excel, reprezentari grafice, fisiere imagine si documente Microsoft Word. 8. HYPERLINK in celulele unui astfel de camp se vor putea introduce siruri de caractere care reprezinta adrese de pagini Web. 9. LOOKUP WIZARD se creaza un camp care permite alegerea de valori dintr-o lista aflata in alta tabela. 10. DATE / TIME in celulele unui astfel de camp se vor putea introduce numai informatii care constau in data calendaristica sau ora. Formatul in care va trebui introdusa de la tastatura data sau ora este cel care a fost stabilit prin programul Regional Settings din Control Panel

Capitolul 2: Crearea unei baze de date in forma tabelara, utilizand Microsoft Access
Etapele de lucru vor fi prezentate pe urmatorul exemplu concret: Problema: Sa se creeze o baza de date care sa pastreze o evidenta a studentilor unor facultati. Fisierul baza de date sa se numeasca STUDENTI si sa se formeze in directorul MY DOCUMENTS. Se propun urmatoarele campuri: Nume de tip TEXT Prenume de tip TEXT Universitatea TEXT Facultatea TEXT Anul de tip NUMBER Media anuala NUMBER Platitor taxa YES/NO Rezolvare: Pasul 1: Se porneste programul Access si din fereastra care apare se va marca varianta Blank Database. Aceasta permite crearea oricarei structuri de baza de date, dupa dorinta utilizatorului. (Cealalta varianta, Database Wizard, ofera modele de structuri gata facute, care se pot potrivi numai pe cateva situatii strict particulare).

125

Fereastra de pornire

Pasul 2: Apare fereastra File New Database (prezentata in figura care va urma), in care se vor face urmatoarele: a) Alegerea discului si a directorului in care se va forma fisierul baza de date, prin rubrica Save In; conform problemei pe care o prezentam, se va alege directorul MY DOCUMENTS de pe hard disc; b) Alegerea unei denumiri pentru baza de date; conform exemplului, vom da denumirea STUDENTI. Programul Access va adauga automat la denumire extensia .mdb (Microsoft DataBase).

126

Pasul 3: Se apasa fie butonul CREATE, fie tasta ENTER. Va aparea fereastra Database, cu eticheta Tables deja apasata.

Aceasta eticheta este punctul de plecare pentru organizarea tabelei. In continuare se va apasa butonul New. Pasul 4: Apare fereastra New Table, cu optiuni referitoare la modalitatea de formare a structurii bazei de date. Fiind vorba de proiectarea unei structuri noi, se va apasa Design View, apoi OK. Va aparea imediat fereastra Table, pe care se va defini efectiv structura tabelei, adica se vor stabili numele campurilor si tipurile lor de date.

127

Pasul 5: In coloana FIELD NAME se vor scrie, unul sub altul, pe fiecare rand, numele pe care doriti sa le aiba campurile bazei de date (in exemplul dat, campurile se numesc: nume, prenume, universitatea, facultatea, anul, media anuala, platitor taxa). Atentie! NU utilizati in denumirile campurilor semnul punct. Pasul 6: In coloana DATA TYPE se va alege, pentru fiecare camp, tipul de date corespunzator. Veti constata ca s-a produs completarea automata cu tipul de date TEXT pentru fiecare camp, dar aceasta nu este nici o problema, deoarece modificati tipurile de date astfel: Se merge in coloana Data Type, in randul corespunzator campului caruia trebuie sa ii modificati tipul; b) Se deschide lista cu tipuri de date si se alege printr-un click tipul de date dorit; Pasul 7: Se salveaza structura de baza de date tabelara astfel definita, prin apasarea meniului FILEoptiunea SAVE. Apare o fereastra prin care se cere introducerea unei denumiri pentru tabela propriu-zisa. In problema propusa ca exemplu, vom da denumirea tabela-studenti. Daca se omite denumirea tabelei, ea va primi din oficiu, totusi, numele Table1, ceea ce nu este gresit, insa nu sugereaza prin nimic scopul tabelei. In concluzie, nu omiteti punerea unei denumiri clare! Pasul 8: Apare o fereastra prin care sistemul Access intreaba utilizatorul daca doreste adaugarea campului cheie primara la tabela care a fost definita prin pasii anteriori. Acest camp are, in prima instanta, rol de numar curent pentru tabela care se va incarca cu date. De asemenea, campul cheie primara este utilizat in relationarea bazelor de date. Deci este bine sa se apese butonul YES pentru ca tabela creata sa capete si acest camp. Dupa ce se va apasa YES, veti constata ca la inceputul coloanei cu numele campurilor s-a inserat un camp ID, de tip AUTO NUMBER. Pasul 9: Se afiseaza structura astfel proiectata sub forma tabelara propriu-zisa apasand meniul VIEWDATASHEET VIEW. Modul de vizualizare Datasheet View este destinat incarcarii inregistrarilor de date, si operarii ulterioare cu datele. Pasul 10: Se poate trece la introducerea de date. a)

Capitolul 3: Modificari in structura bazei de date


Odata definita structura bazei de date, in mod normal incepe incarcarea inregistrarilor. Pot insa sa apara urmatoarele situatii: a) Necesitatea introducerii unor noi campuri; b) Schimbarea denumirii unor campuri; c) Schimbarea tipului de date al unor campuri; d) Schimbarea unor caracteristici ale campului, cum ar fi lungimea in cazul campurilor de tip text, sau tipul de valoare numerica acceptata in cazul campurilor de tip number; e) Eliminarea din structura bazei de date a unor campuri. Aceste situatii se rezolva astfel:

128

Introducerea unui nou camp: Pasul 1: se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date. Pasul 2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul cu numele campului INAINTEA caruia doriti sa introduceti un nou camp. Pasul 3: Se apasa INSERTROWS; va trebui scris numele noului camp si ales tipul de date pentru acesta. Pasul 4: Dupa adaugarea campului/campurilor, se salveaza modificarile structurii bazei de date in mod obisnuit, cu FILESAVE. Schimbarea denumirii unui camp: Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date. Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut respectivul camp si i se sterge denumirea, scriind imediat o alta. Apoi se salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE. Schimbarea tipului de date pentru un camp: Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date. Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut respectivul camp si se intra pe lista cu tipuri de date. Se alege noul tip printr-un click. Apoi se salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE. ATENTIE!!! Nu orice schimbare de tip de date este posibila sau indicata! De exemplu, transformarea tipului NUMBER in tipul TEXT: daca ati creat un camp de tip NUMBER si ati introdus deja date, transformarea in text va face ca respectivele numere sa fie tratate ulterior ca simple siruri de caractere si deci sa nu mai poata fi implicate in calcule. Schimbarea lungimii unui camp de tip TEXT: Este o operatie care va promite, dupa caz, introducerea unei cantitati de text mai mari sau mai mici. Reamintim ca din oficiu campurile TEXT permit introducerea de siruri de maxim 50 de caractere. Daca doriti sa schimbati aceasta situatie, se procedeaza astfel: Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date. Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut respectivul camp. Pasul 3: Se intra in rubrica Field Size situata in partea mai de jos a ferestrei, se sterge valoarea de 50 de caractere, si se scrie valoarea dorita pentru lungimea campului respectiv. Reamintim ca la campurile TEXT maximul este de 255 caractere. Apoi se salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE.
129

Shimbarea tipului de numar acceptat printr-un camp de tip NUMBER: Vom lua in considerare situatie urmatoare: se doreste introducerea de numere reale, iar in momentul introducerii datelor respective, programul Access vi le transforma automat in numere intregi, neacceptand virgula. Se va elimina aceasta situatie astfel: Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date. Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut respectivul camp. Pasul 3: Se intra in rubrica Field Size situata in partea mai de jos a ferestrei, se desfasoara lista si se alege cu un click varianta DOUBLE. Apoi se salveaza modificarea astfel facuta, tot cu FILESAVE. Eliminarea din structura bazei de date a unor campuri: Pasul 1: Se apasa VIEWDESIGN VIEW daca tabela este deschisa pe ecran, sau se apasa butonul DESIGN daca tabela este inchisa si vedeti doar numele ei in fereastra Database, revenind astfel pe modul de proiectare a structurii bazei de date. Pasul2: Apare fereastra Table. Se pozitioneaza cursorul in randul in care este trecut numele campului care trebuie eliminat din baza de date. Pasul 3: Se apasa meniul EDITDELETE ROWS. Pasul 4: Se salveaza noua varianta de structura cu FILESAVE, in mod obisnuit. ATENTIE!!! Eliminarea unuia sau a mai multor campuri atrage dupa sine pierderea in mod permanent a datelor introduse in respectivele campuri. Daca incepeti manevra de eliminare a unui camp, Access va lansa o fereastra de dialog in care va avertizeaza despre pierderea datelor!

Capitolul 4: Operatii cu inregistrari


1. Sortarea datelor 2. Filtrarea datelor si salvarea rezultatului filtrarii 3. Crearea unei interogari dupa o singura tabela de date 4. Exportul datelor pentru aplicatia Microsoft Excel 5. Protectia bazei de date

1. Sortarea datelor Aceasta este o operatie prin care se obtine reordonarea inregistrarilor, dupa un anumit camp, crescator sau descrescator. Este deci o operatie foarte importanta, si care se face foarte simplu, dupa cum urmeaza: Pasul 1: Se afiseaza tabela cu date. Pasul 2: Se selecteaza campul dupa care trebuie sa se produca reordonarea; selectia se face dand un click pe capul de tabel, pe numele acelui camp.
130

Pasul 3: Se apasa meniul RECORDSSORTSORT ASCENDING pentru ordonare crescatoare sau SORT DESCENDING pentru ordonare descrescatoare. 2. Filtrarea datelor si salvarea rezultatului filtrarii Definitie: Filtrarea este o procedura prin care, din multitudinea de inregistrari de date introduse, vor ramane la vedere pe ecran numai anumite inregistrari, care prezinta interes la un moment dat. Restul de inregistrari vor fi ascunse. Interesul prezentat de anumite inregistrari se traduce, pentru Access, prin conditiile (criteriile) de filtrare care trebuie definite de operator. Pentru explicarea filtrarii, se va utiliza baza de date STUDENTI de mai inainte, in care s-a definit tabela numita TABELA-STUDENTI. Problema: Sa se incarce in TABELA-STUDENTI cel putin 7 inregistrari de date. Din aceastea, 5 inregistrari sa aiba in campul UNIVERSITATEA valoarea UPB. Din aceste 5 inregistrari, 3 sa aiba in campul ANUL valori mai mari ca 3. Se se creeze apoi un filtru care sa lase la vedere numai inregistrarile care respecta SIMULTAN cele doua conditii de filtrare, si anume: UNIVERSITATEA sa fie UPB SI ANUL sa fie MAI MARE CA 3. Apoi, rezultatul filtrarii sa se salveze. Pasul 0 - preliminar: Presupunem ca ati incarcat inregistrarile conform cerintei de mai sus, si ca aveti afisata pe ecran tabela cu datele.

Pasul 1: Se apasa meniul RECORDSFILTERADVANCED FILTER/SORT. Pasul 2: Apare fereastra Filter, care se va utiliza pentru scrierea criteriilor de filtrare.
131

Partea de jos a ferestrei Filter este, dupa cum vedeti in imaginea urmatoare, impartita in linii si coloane. Fiecare coloana se va utiliza pentru definirea cate unei conditii de filtrare, dupa cum urmeaza: Pasul 2-1: Se deschide lista din randul FIELD - coloana 1 si cu un click se alege numele campului care intra in prima conditie de filtrare. In problema propusa, acesta este UNIVERSITATEA. Pasul 2-2: Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul CRITERIA - coloana 1 si se scrie prima conditie de filtrare dupa urmatoarea regula generala: [nume tabela de date]![nume camp]operator_de_comparatie termen_de_comparatie In problema propusa, prima conditie se va scrie deci astfel: [tabela-studenti]![universitatea]=UPB Observatie: se poate totusi evita scrirea unui astfel de gen de formula. Puteti scrie direct termenul de comparatie in randul criteria, adica in acest caz UPB. Pasul 2-3: Se pozitioneaza cursorul cu un click in randul FIELD-coloana 2 si se alege numele campului care intra in a doua conditie de filtrare, apoi se merge in randul CRITERIA coloana 2 si se scrie cel de al doilea criteriu, dupa metoda de mai sus. In problema propusa, el va fi: [tabela-studenti]![anul]>3

132

Pasul 3: Se salveaza filtrul astfel creat apasand meniul FILESAVE AS QUERY. Va trebui dat un nume. In problema propusa, vom da numele filtru studenti. Pasul 4: Se pune in aplicare filtrul apasand meniul FILTERAPPLY FILTER/SORT, sau butonul utilitar cu simbol de palnie. Vor ramane la vedere numai inregistrarile care au respectat toate conditiile simultan. Observatie: Dupa ce s-a afisat rezultatul filtrarii, fereastra respectiva poate fi inchisa. Rezultatul filtrarii a fost salvat anterior sub numele filtru studenti, si deci el va fi oricand accesibil prin fereastra Database, eticheta QUERIES. Daca se intra pe aceasta eticheta, se va vedea numele filtru studenti si tabela respectiva se poate deschide cu ajutorul

133

butonul OPEN sau obisnuit, cu dublu-click sau click si <enter> pe denumirea filtru studenti. Reafisarea tabelei cu toate inregistrarile la vedere se poate face astfel: Metoda 1: Daca aveti deschisa tabela FILTRATA, se va apasa din nou butonul cu palnie sau se va apasa meniul RECORDSREMOVE FILTER/SORT. Metoda 2: Daca aveti tabela inchisa si va aflati in fereastra Database, apasati eticheta Tables si butonul OPEN. Observatie: Inchiderea ferestrei cu rezultatul filtrarii si reafisarea tabelei complete NU desfiinteaza filtrul. El ramane la dispozitia utilizatorului, deoarece a fost salvat (prin FILESAVE AS QUERY). 3. Crearea unei interogari dupa o singura tabela de date Definitie: O interogare (=query=chestionar) a unei baze de date este tot un proces de extragere de informatie dintr-o baza de date, la fel ca si filtrarea. Prin interogare insa se lasa la vedere din baza de date numai anumite campuri. Pentru a crea o interogare a unei tabele cu date, o metoda simpla este utilizarea wizard-urilor, modele care elimina necesitatea unor etape de lucru mai complexe, cum au fost cele de la filtrare. Interogarea se poate crea pe o tabela cu date completa, sau deja filtrata. Metoda de creare a unei interogari utilizand wizard-uri se va prezenta pe problema urmatoare: Problema: Sa se creeze o interogare a tabelei cu evidenta studentilor utilizata pana aici. Interogarea sa aleaga campurile NUME, PRENUME si FACULTATEA, si sa fie salvata sub denumirea query studenti. Pasul 1: Se pune in evidenta fereastra Database. Pasul 2: Se apasa eticheta QUERIES si apoi butonul NEW. Pasul 3: Apare fereastra New Query din care, pentru a lucra cu ajutorul wizard-urilor, se va alege Simple Query Wizard, apoi se va apasa OK. Pasul 4: Apare fereastra Simple Query Wizard, prin care se vor putea alege campurile care trebuie sa ramana la vedere. Alegerea campurilor se face prin selectarea numelui cu un click si apoi click pe butonul > .

134

Pasul 5: Dupa alegerea campurilor, se apasa butonul NEXT. Apare posibilitatea de a redenumi interogarea care este in curs de formare. Conform problemei propuse, se va sterge denumirea pusa din oficiu de sistem si se va scrie denumirea query studenti. Apoi se apasa butonul FINISH. Rezultatul aplicarii acestor pasi pentru rezolvarea problemei de interogare propusa se vede in imaginea urmatoare:

Observatie: Salvarea rezultatului unei filtrari se poate face doar ca interogare, cu SAVE AS QUERY, dupa cum s-a prezentat anterior.
135

4. Exportul datelor pentru aplicatia Microsoft Excel Definitie: Exportul datelor este o operatie prin care se formeaza o copie a tabelei de date, iar aceasta copie are un format intern specific aplicatiei pentru care s-a facut exportul. Astfel, copia creata poate fi deschisa cu aplicatia respectiva si datele pot fi prelucrate in continuare cu acea aplicatie. In concluzie, in cazul exportului pentru Excel, datele din tabela creata si incarcata cu ajutorul lui Microsoft Access vor putea fi prelucrate cu Microsoft Excel; astfel, asupra tabelei exportate pot fi executate operatii care prin Access ar fi mult mai dificile. Un exemplu bun il constituie calculele si reprezentarile grafice, care prin Excel se fac foarte simplu. Este deci perfect justificata cunoasterea unei metode care sa permita trimiterea datelor din baza de date intre-un fisier utilizabil prin Excel. Exportarea tabelei de date pentru Excel se face astfel: Pasul 1: Se deschide (daca este cazul) tabela cu date. Pasul 2: Se apasa meniul FILESAVE AS/EXPORT Pasul 3: Se marcheaza daca nu este deja marcata varianta To an External File or Database si se apasa OK. Pasul 4: Prin rubrica Save In se poate schimba directorul in care sa se formeze fisierul in urma exportului. Daca nu se face nici o modificare, fisierul exportat va aparea in acelasi director cu baza de date. Pasul 5: Prin rubrica File Name, se poate modifica numele fisierului care se va forma prin export. Daca nu se face nici o modificare, el va purta acelasi nume ca si tabela din care provine. Pasul 6: Se desfasoara lista Save as Type si in mod obligatoriu se alege cu un click Microsoft Excel. Pasul 7: Se apasa butonul EXPORT. Atentie: imediat ce se apasa EXPORT, copia exportata a tabelei de date se formeaza. Insa ea NU se deschide singura, automat! Pentru a o putea utiliza, este necesar sa porniti programul Excel (sau Windows Explorer) si sa deschideti cu el fisierul obtinut prin export. 5. Protectia bazei de date Pentru proiectantul / utilizatorul unei baze de date Access existente intr-un PC individual, se poate pune problema protejarii informatiilor introduse. Sistemul Access ofera posibilitatea protectiei bazei de date prin parola. Astfel, baza de date nu va mai putea fi deschisa decat daca se cunoaste parola. Securizarea bazei de date se face astfel: Pasul 1: Daca baza de date este deschisa, ea trebuie inchisa (deci inseamna ca veti inchide si fereastra Database, nu numai tabela de date). Pasul 2: Se apasa meniul FILEOPEN DATABASE Pasul 3: Se intra in directorul in care se afla baza de date, se selecteaza cu un click numele bazei si obligatoriu se bifeaza caseta Exclusive. Apoi se apasa butonul OPEN.

136

Va aparea fereastra Database. Pasul 4: Se apasa meniul TOOLS SECURITY SET DATABASE PASSWORD Apare fereastra pe care o vedeti mai jos, prin care se va cere introducerea parolei si imediat reintroducerea pentru confirmare. Apoi se apasa OK. Evident ca din motive de securitate elementara a parolei, ea nu se afiseaza in clar la introducere, ci apare un sir de caractere steluta. Cu acestea, baza de date este parolata.

OBSERVATII IMPORTANTE!!! 1. Din acest moment, parolarea bazei de date s-a incheiat si DUPA ce inchideti baza de date, ea NU va mai putea fi deschisa decat de persoana care poate sa introduca CORECT parola. Daca uitati parola, baza de date devine inutilizabila!!! Nu o mai puteti deschide chiar daca Dvs. sunteti autorul ei! Atentie: parolarea bazelor de date in sistemul Access este case-sensitive, adica intr-o parola caracterele majuscule sunt considerate DIFERITE de ACELEASI caractere scrise cu litere mici! De exemplu, parola lucrare este considerata diferita complet de parola LUCRARE sau Lucrare etc.

2. 3.

Eliminarea parolei bazei de date Daca se doreste desfiintarea parolei, se va proceda astfel: Pasul 1: Se deschide baza de date, si deci veti avea pe ecran fereastra Database. Pasul 2: Se apasa meniul TOOLSSECURITYUNSET DATABASE PASSWORD
137

Pasul 3: Se va cere introducerea parolei. Dupa ce scrieti parola, se va apasa OK. Astfel, parola este desfiintata.

Capitolul 5: Crearea formularelor si a rapoartelor cu ajutorul modelelor de care dispune Microsoft Access
1. Crearea formularelor 2. Crearea rapoartelor

1. Crearea formularelor Ne vom referi in continuare numai la formularele mai simple, care se creeaza pornind de la o tabela de date deja existenta.

Definitie: Un formular creat pornind de la o tabela de date existenta este doar o alta modalitate, mai prietenoasa pentru utilizator, de introducere, vizualizare si operare cu datele. El prezinta avantajul de a avea un aspect mai placut pentru utilizator. Campurile bazei de date vor deveni rubrici ale formularului. Etapele de creare sunt exemplificate in continuare, tot pe baza de date studenti care a fost utilizata pana acum. Pasul 1: Se deschide (daca este cazul) baza de date, si veti avea afisata fereastra Database. Pasul 2: De pe fereastra Database, se apasa eticheta FORMS si apoi butonul NEW. Apare fereastra New Form. Din partea de jos a acesteia, din lista, se selecteaza cu un click numele tabelei din care se doreste obtinerea unui formular. In exemplul nostru, vom selecta tabela-studenti.

Pasul 3: Pentru a crea formularul foarte simplu, cu ajutorul modelelor oferite de MS Access, se va apasa tot din fereastra New Form varianta de lucru Form Wizard. Apoi se apasa butonul OK.
138

Pasul 4: Apare fereastra Form Wizard din care se vor alege campurile tabelei care doriti sa devina rubrici pe formular. In exemplul nostru, vom pune pe formular toate campurile din tabela de date. Alegerea tuturor camourilor poate fi facuta dintr-o singura manevra, prin apasare pe butonul >>. (Pentru a alege campurile unul cate unul, se apasa pe butonul >). Pasul 5: Se apasa butonul NEXT.

Pasul 6: Ramane in continuare pe ecran fereastra Form Wizard, din care acum se alege o varianta de pozitionare a campurilor pe formular. Apoi se apasa NEXT. Pasul 7: In continuare se alege un stil de colorare a formularului, apoi se apasa NEXT.

139

Pasul 8: Se scrie o denumire pentru formular, apoi se apasa FINISH. In exemplul nostru se va da denumirea formular-studenti. Rezultatul final poate arata in felul urmator:

2. Crearea rapoartelor Scopul generarii rapoartelor este tiparirea la imprimanta a informatiilor introduse in baza de date.Rapoartele sunt deci o facilitate importanta a sistemelor de gestiune a bazelor de date. Ele sunt create cu ajutorul unei componente a SGBD numita generator de rapoarte. In continuare, se vor prezenta etapele generarii unui raport cu informatiile din baza de date studenti. Atentie! Programul Microsoft Access nu genereaza rapoarte decat daca pe calculator este instalat si un driver de imprimanta. Pasul 1: Din fereastra Database se apasa eticheta REPORTS si apoi butonul NEW. Pasul 2: Apare fereastra New Report din care se alege, din lista de jos, numele tabelei din care se doreste tiparirea informatiilor. In exemplul nostru, vom alege tabela-studenti. Apoi, pentru a beneficia de ajutorul modelelor, se alege Report Wizard. In continuare se apasa OK.

140

Pasul 3: Ca si la formular, se aleg campurile tabelei care doriti sa apara pe raport. Vom alege numai cateva dintre campurile tabelei-studenti. Apoi se apasa NEXT.

Pasul 4: Optional, se poate alege ca un camp sa apara predominant.

Pasul 5: Se apasa NEXT si, tot optional, se poate face sortarea datelor din raport crescator sau descrescator,evident dupa un camp.

141

Pasul 6: Se apasa NEXT si se alege modul de asezare a informatiilor pe raport:

Pasul 7: Se apasa NEXT si se alege un stil de colorare a raportului. Deoarece rapoartele sunt destinate tiparirii la imprimanta, nu aveti la dispozitie modele colorate intens.

Pasul 8: Se apasa NEXT si se poate da o noua denumire raportului. In exemplul nostru, vom da denumirea raport-studenti. Apoi se apasa FINISH.

142

Capitolul 6: Relatii intre tabele


Din ceea ce s-a prezentat pana aici, puteti deja deduce ca o baza de date este un complex de pastrare si manevrare a informatiei sub diverse forme: TABELA DE DATE, FORMULAR, INTEROGARE, RAPORT.
BAZA DE DATE

TABELE DE DATE FORMULARE DE MANEVRARE A DATELOR INTEROGARI RAPOARTE

In consecinta, ar insemna ca intr-o BAZA DE DATE se pot defini, in functie de necesitati, MAI MULTE tabele, interogari, formulare si rapoarte. In continuare, va fi prezentata o situatie concreta in care sa se opereze cu o baza de date in care exista doua tabele. Problema: a) Sa se creeze baza de date UNIVERSITATI care sa cuprinda tabela FACULTATI si tabela STUDENTI. b) Tabela FACULTATI sa aiba campurile urmatoare: Facultate TEXT Numar ani studiu NUMBER Forme de invatamant oferite - TEXT Tabela STUDENTI sa aiba campurile urmatoare: Nume student TEXT Facultate TEXT Anul NUMBER c) Sa se defineasca o relatie intre cele doua tabele si sa se creeze o interogare care sa combine cele doua tabele, alegand campurile NUME STUDENT, FACULTATE, NUMAR ANI STUDIU, ANUL.

Pasul 1: Se deschide Access, se porneste pe varianta de lucru Blank Database, se alege directorul in care se va forma baza de date si prin rubrica File Name se atribuie bazei de date denumirea dorita, in cazul nostru UNIVERSITATI. Apoi se apasa butonul CREATE sau tasta <enter>. Pasul 2: Apare fereastra Database, care in cazul problemei propuse afiseaza in bara de titlu universitati:Database. Eticheta TABLES este deja apasata. Se apasa butonul NEW si apoi prin metoda deja cunoscuta se proiecteaza tabela FACULTATI (nu uitati la salvarea structurii sa scrieti denumirea FACULTATI). Atentie! Obligatoriu tabela va avea camp cheie primara (deci ID), acest camp putand fi implicat in relationarea tabelelor. Pentru scopul problemei propuse, nu este nevoie sa incarcati multe inregistrari de date.
143

Pasul 3: Se incarca deci cateva inregistrari, apoi fereastra cu tabela FACULTATI se va inchide. Va veti afla din nou in fereastra Database. Pasul 4: Se da un click pentru a deselecta denumirea Facultati, se apasa butonul NEW si se trece la proiectarea tabelei STUDENTI, prin metoda deja cunoscuta. Aceasta tabela va avea de asemenea camp cheie primara, si veti incarca cateva inregistrari de date. Pasul 5: Se inchide fereastra cu tabela STUDENTI. Pe ecran veti avea acum fereastra Database care va prezinta numele celor doua tabele create anterior:

Pasul 6: Pentru a putea crea o interogare care sa combine campuri din cele doua tabele, se defineste mai intai o relatie intre cele doua tabele. Relatia se creeaza astfel:

6.1
6.2

6.3

Se apasa meniul TOOLSRELATIONSHIPS Apar ferestrele Relationships si Show Table. Din fereastra Show Table, selectam pe rand cele doua tabele de date dand cate un click pe numele lor si apoi pe butonul ADD. Apoi se inchide fereastra Show Table, apasand de exemplu pe CLOSE.. Ramane deschisa fereastra Relationships.

6.4

Stabilim efectiv relatia astfel: cu mouse-ul, se taraste de exemplu campul FACULTATE din caseta FACULTATI peste campul FACULTATE din caseta
144

STUDENTI. Apare o noua fereastra Relationships din care se apasa butonul CREATE. Apoi pe ecran veti avea o fereastra ca mai jos:

Relatia a fost definita. Aceasta fereastra poate fi acum inchisa, operatie care va va conduce inapoi in fereastra Database. Continuam problema cu crearea interogarii prin combinarea celor doua tabele. Pasul 7: Din fereastra Database se apasa eticheta Queries si butonul NEW. Pasul 8: Alegem Simple Query Wizard pentru a se lucra mai usor, apoi se apasa OK. Apare fereastra urmatoare:

145

Pasul 9: Din lista Tables/Queries, se selecteaza cu un click tabela STUDENTI si apoi, prin metoda deja prezentata, se aleg campurile care ne intereseaza din ea. In problema propuse, se vor alege campurile Nume student, Facultate, Anul. Pasul 10: Din lista Tables/Queries, se selecteaza apoi cu un click tabela FACULTATI si prin metoda deja prezentata, se aleg campurile care ne intereseaza din ea. In problema propuse, se va alege campul Numar ani studiu. Apoi se apasa butonul NEXT.

Pasul 11: Se apasa din nou NEXT si apoi se scrie (eventual) o noua denumire pentru interogarea obtinuta. In problema propusa, vom da denumirea INTEROGARE COMBINATA. Pasul 12: Se apasa butonul FINISH. Rezultatul acestor pasi este:

146

Caiet de Sarcini
Noiuni hardware i software 1. Care este rolul microprocesorului? a. Coordonare a activitii sistemului de calcul. b. Stocare a datelor n mod permanent. 2. Care elemente nu pot lipsi din sistemul de calcul ? a. Microprocesorul. b. Mouse-ul c. Sistemul de operare. d. Programele de aplicaie. e. Imprimanta 3. Care din urmatoarele dispozitive nu folosesc la stocarea permanent a datelor? a. Hard discul. b. Discheta c. Memoria RAM. d. CDROM-ul. e. Memoria Clipboard. 4. Care este rolul memoriei RAM ? a. Pstrarea datelor i a programelor folosite la un moment dat al lucrului. b. Stocarea datelor n mod permanent. c. Pstrarea n funciune a calculatorului. d. Este volatil. 5. Ce este sistemul de operare ? a. Un program care face posibil comunicarea dintre calculator i utilizator. b. Un produs software. c. Un program de aplicaie. 6. Care din urmatoarele dispozitive folosesc la conectarea la internet? a. Placa de sunet b. Placa de retea c. Fax - modemul 7. Ce este un fisier? a. Un separeu pe disc, destinat pstrrii ordinii. b. Rezultatul introducerii i salvrii de date. c. Un grup de directoare. 8. Ce este un kilobytes (KB) ? a. Unitatea fundamental de msur a informaiei. b. Multiplu al bitului adic 1024 biti c. Multiplu al byteului adic 210 bytes 9. Sistemul de operare este: a. Un sistem de fiiere independente b. Un produs soft pentru gestionarea lucrului cu CD c. Un program complex pentru gestiunea informaiei i a resurselor hardware, asigurnd interfaa cu utilizatorul 10. Care este rolul tastei Enter: a. ncheie o linie de comand. b. Duce la executarea programului care este selectat. c. Este apasat cnd se doreste salvarea fiierului. 147

Sistemul de operare Windows 11. Ce este Windows XP ? a. O interfa grafic b. Un program utilitar c. Un sistem de operare 12. Ai creat n Explorer fiierele : astzi se d test.txt i astzi dm un test.doc. Le-ai cutat dup aceea n Ms-Dos i ai gsit : astzi~1.txt i astzi~2.doc. Ce s-a ntmplat ? a. Din cauza denumirilor foarte lungi fiierele au fost create greit b. S-au format nume autogenerate c. Fiierele au fost salvate greit 13. Apsarea pe butonul de minimizare a unei frestre n mediul Windows: a. Duce la oprirea programului care se afla n funciune n acea fereastr b. Minimizeaz fereastra i oprete acel program aflat n funciune c. Nu oprete programul dar minimizeaz fereastra 14. Dac lucrai n Windows i vrei s cutai un fiier cum procedai a. Folosii butonul Start opiunea Search For Files and Folders / Start Cautare Fiiere i foldere b. Cutai prin lista de fiiere i directoare prezentat de Explorer c. Folosii butonul Start opiunea Search Computer files / Start Cautare Fiiere Calculator 15. Prin Windows ai pornit Ms-Dos i ai ters cteva fiiere. a. Le putei recupera din Recycle Bin / Co de reciclare b. Nu le mai putei recupera c. Se pot recupera numai 3 deodat 16. Cum oprii un calculator dotat cu Windows XP a. Start Shut Down Shut down / Start nchidere Computer nchidere b. Direct de la butonul Power / Pornire de pe carcas c. Start Shut Down Restart / Start nchidere computer Repornire 17. Cum selectai n Explorer un grup de fiiere care nu este compact : a. Folosind tasta SHIFT i sgeata n jos b. Folosind tastele SHIFT , CTRL i SPACE c. Folosind tasta CTRL i mouse-ul d. Folosind tasta ALT i mouse-ul 18. Opiunea Properties / Proprieti care exist n fereastra care se activeaz cnd acionm butonul drept al mouse-ului pe Desktop / Suprafaa de lucru este identic cu : a. Regional and Language Options / Opiuni regionale i lingvistice. b. Display / Afiare c. Monitor / Monitor 19. Cum se salveaz un director fcut cu Windows Explorer / Explorator Windows ? a. NU se pune problema salvarii! b. Cu File Save as / Cu Fiier Salvare ca 20. Cum se face cel mai exact operaia de salvare prima oara a unui fiier? a. File / Fiier Save / Salvare Selectare dispozitiv de stocare (C:) Selectare Director Intrare n Director Denumire Fiier Apasare <Enter> sau buton Save / Salvare. b. File / Fiier Save As / Salvare ca Selectare dispozitiv de stocare (C:) Denumire Fiier Apasare <Enter> sau buton Save / Salvare. 21. Cand este indicat s se salveze un fiier la care lucram? a. Prima oara aproape imediat ce l-am nceput, apoi periodic. 148

b. Dupa ce ncheiem complet lucrul. c. Fiierele nu se salveaz. 22. Cum se deschide un fiier existent deja pe hard disc? a. Cu FILEOPEN / Fiier Deschidere din programul corespunztor. b. Gsim fiierul cu Search For Files and Folders / Cautare Fiiere sau Foldere i dm ENTER pe numele lui. c. Gasim fiierul n Windows Explorer / Explorator Windows i dm ENTER pe numele lui. 23. n ce stare este un program dintr-o fereastr minimizat? a. n stare de funcionare. b. Este oprit. c. Este blocat. 24. Cum ar trebui ncercat deblocarea unui calculator blocat n urma unei operaii ntr-un program ? a. Cu apasare pe butonul Power / Pornire. b. Cu combinaia de taste CTRL+ALT+DELETE. 25. Dac operaia de dublu click nu mai functioneaz, ce poate nsemna? a. Mouse defect. b. Mouse configurat prost din programul Mouse / Maus. 26. Cum se porneste un program existent pe hard disc? a. Cu START Run / Executare scriem calea pn la fiierul executabil. b. Gsim fiierul cu Search For Files or Folders / Cautare Fiiere sau Foldere si dm ENTER pe numele lui. c. Gsim fiierul n Windows Explorer / Explorator Windows i dm ENTER pe numele lui. d. Din pictogram, dac avem. e. Din STARTPrograms / Programe, dac exist n list. 27. Cum se oprete corect calculatorul cu sursa AT i sistem de operare Windows XP? a. Cu apsare direct pe butonul Power / Pornire. b. Cu combinaia de taste CTRL+ALT+DELETE. c. Cu START SHUT DOWN / nchidere computer apsare directa apoi pe butonul Power / Pornire. d. Cu START SHUT DOWN / nchidere computer ateptam mesajul de nchidere n condiii de siguran apoi apsam butonul Power / Pornire. 28. Ce caracteristici are sistemul de operare Windows ? a. Este un sistem de operare. b. Este o interfa grafic. c. Este un soft de aplicaie. d. Funcioneaz n regim multitasking. 29. Cum se face operatia de salvare a fiierului deschis pe ecran cu un alt nume pe discheta? a. File / Fiier Save As / Salvare ca C: Gsire Director Selectare Director Denumire FiierApsare <Enter> sau buton Save / Salvare. b. File / Fiier Save As / Salvare ca 3 Floppy / Dischet (A:) Selectare Director Intrare n Director Denumire Fiier Apsare <Enter> sau buton Save / Salvare. 30. Cum se poate reutiliza o fereastr minimizat? a. Folosim butonul Start. b. Dm click pe numele ei in bara de lucrari. c. Folosim combinaia de taste Alt +Tab 31. Ce este rezoluia de afiare? a. Numrul de centimetri ptrai care reprezint suprafaa ecranului . b. Numrul total de pixeli din care se formeaz imaginea pe ecran. c. Rata de mprosptare a imaginii de pe ecran.

149

32. Cum se formeaz directorul Grupa Mea prin Windows Explorer / Explorator Windows? a. FILE / Fiier NEW / Nou FOLDER apsm <Enter>. b. FILE / Fiier NEW / Nou FOLDER scriem numele directorului apsm <Enter> 33. Dac numele unui program nu se mai afl n meniul START, atunci: a. Programul respectiv a fost ters de pe hard disk. b. Denumirea lui a fost doar ea eliminata din meniul START. 34. Cum se numete suprafaa ecranului de Windows? a. Fereastra. b. Desktop / Spaiu de lucru c. Display / Afiare 35. Dac la apasarea unei taste apare alt caracter dect cel inscripionat pe ea, ce s-a ntmplat? a. Tastatura s-a defectat. b. S-a schimbat limba de scriere pentru tastatur. c. S-au inversat funciile butoanelor de la mouse 36. n ce moment al lucrului se formeaz EFECTIV un fiier? a. Imediat ce ncepem s scriem (sau sa creem desenul). b. Dup o prim operaie de salvare a datelor introduse. c. n momentul nchiderii programului cu care a fost creat. 37. Cum se recupereaz datele ajunse din greeal n Coul de reciclare ? a. FILE / Fiier RESTORE / Restabilire din Windows Explorer / Explorator Windows. b. FILE / Fiier RESTORE / Restabilire din programul Recycle Bin / Co de reciclare. c. Cu un program special pentru reciclare. 38. Cnd se elibereaz efectiv spaiul de pe hard disk? a. Imediat ce trimitem n Recycle Bin / Coul de reciclare fiierele. b. Dup ce tergem fiierele i din Recycle Bin / Coul de reciclare. c. Se folosesc programe specializate n aceste operaii. 39. Dac credei c ai pierdut un fiier, cum l putei cuta? a. START SEARCH / Cutare FILES OR FOLDERS / Fiiere sau foldere b. Parcurgnd lista oferit de programul Windows Explorer / Explorator Windows. c. Parcurgnd arborele oferit de Windows Explorer / Explorator Windows. 40. Cum se formeaza un fisier text prin Windows Explorer / Explorator Windows? a. FILE NEW FOLDER / Fiier Nou Folder b. FILE NEW TEXT DOCUMENT / Fiier Nou Document text 41. Dac taskbar-ul / bara de lucrari nu mai exist pe ecran, atunci: a. S-a activat opiunea AUTO HIDE / Autoascundere. b. Windows este n curs de a se defecta. 42. Cum se maximizeaz o fereastra? a. Trgnd-o de chenar. b. Cu butonul cu ptrat. c. Cu ajutorul opiunii MAXIMIZE / Maximizare din Cmpul de control al ferestrei (Alt+Space). 43. Cum se oprete n mod normal un program? a. Din butonul cu X . b. FILE CLOSE / Fiier nchidere sau FILE EXIT / Fiier Ieire (dupa caz) c. Din butonul cu liniu. 44. La o operaie de salvare ntr-un director, cum se intr n director: a. Click + <Enter> pe numele directorului. b. Dublu click pe numele directorului. c. Click pe numele directorului i apoi apsare pe butonul OPEN / Deschidere 150

45. Care din urmatoarele elemente aparin ferestrelor din Windows : a. Bara de titlu, bara de meniuri. b. Bare de butoane, butoanele de control. c. Bara de stare, barele de derulare. 46. Ce tipuri de ferestre se utilizeaz n Windows ? a. De document, de aplicaie, de execuie, de tergere b. De document, de grup, de aplicaie, de dialog c. De dialog, de ajutor, de aplicaie 47. Cum putei schimba cursorul Mouse ului ? a. Din Control Panel Mouse / Panou de control Maus b. Din Accessories / Accesorii c. Nu putem 48. Daca lucrai n Windows XP i vrei s punei pe Desktop / Spaiu de lucru un desen : a. Folosii opiunea SEARCH / Cutare din meniul butonului START. b. Utiliznd Control Panel Display Background / Panou de control Afiare Spaiu de lucru Fundal 49. Cum se creaz o iconi pe Desktop / Spaiu de lucru ? a. Cu Start Settings Taskbar and Start Menu Start Menu Customize Add / Start Setri Bar de activiti i meniul Start Meniul Start Particularizare -- Adugare. b. Click dreapta pe programul respectiv i alegere Send to Desktop / Trimitere la Spaiu de lucru . c. Cu File New Folder / Fiier Nou Folder Reele de calculatoare 50. Din punct de vedere al ntinderii (suprafa), o reea poate fi : a. LAN b. TCP / IP c. FTP 51. Topologia de tip magistrala (BUS) folosete : a. Cablu de tip UTP b. Cablu coaxial c. Cablu de cupru de 3 mm 52. Care din urmatoarele denumiri reprezint un protocol de reea ? a. TCP / IP b. MAN c. E-MAIL 53. Pentru conectarea la un alt calculator din reea se poate realiza o unitate de disc virtual prin : a. Map network drive / Conectare unitate din reea b. Disconnect network drive / Deconectare unitate din reea c. Shortcut to network drive / Scurttur la unitate din reea 54. Ce face comanda : NET SEND * MESAJ ? a. Trimite un mesaj calculatorului Asterix (*). b. Afieaz parametrii de configurare ai reelei. c. Trimite un mesaj pentru toate calculatoarele din reea

Microsoft Word 55. O not de subsol se scrie folosind : a. ViewFootnote / VizualizareNot de subsol b. InsertFootnote / InserareReferinNot de subsol
151

56. Un antet se creaz folosind : a. View Header and Footer / VizualizareAntet i subsol b. InsertHeader and Footer / InserareAntet i subsol 57. Opiunea TableSplit Cells / TabelScindare celule a. Sparge un tabel la nivelul liniei selectate b. mparte celula selectat ntr-un numr precizat de coloane. 58. Dac opiunea InsertPage Numbers / InserareNumr de pagina nu este utilizat atunci : a. WORD nu numr paginile documentului b. WORD nu tiprete numerele paginilor la scrierea la imprimant. 59. Cum putem introduce o pagin nou ntr-un document : a. Apsm pe Enter pn ajungem la noua pagin. b. Din InsertBreak..Page Break / Inserarentreruperefrit de pagin 60. Putem face ca un document s aib un antet pe paginile pare i un altul pe paginile impare ? a. Da , din Page SetupLayout / Iniializare paginAspect b. Nu 61. Un text se poate extrage de sub un desen prin : a. Selectarea desenului i opiunea DrawOrderSend DesenOrdineTrimitere n spatele textului b. Crearea unui desen semitransparent

Behind

Text

62. Un BASIC SHAPES / O Form de baz (luat/ din AutoShapes / Forme automate) : a. Poate fi colorat n interior b. Poate accepta efecte tridimensionale 63. Un exponent poate fi scris cu : a. FormatFontSuperscript / Exponent b. FormatFontSubscript / Indice 64. Ce proprieti are un / o Text Box / Caset de text ? a. Se poate trage cu mouse-ul prin pagin. b. Se muta cu tot cu coninutul ei. c. Se poate colora att chenarul ct i interiorul ei. d. Poate avea chenar cu umbr. 65. Ce caracteristici are un chenar fcut cu op. BORDERS and SHADING / Borduri i Umbrire ? a. Este lat ct foaia. b. Nu se poate trage prin foaie cu mouse-ul. c. Nu i se aplic efectele de aranjare a aspectului existente pe bara de desenare. 66. Dac ai scris din greeal pagina ntreag cu Caps Lock-ul apsat, ce facei? a. tergei tot i rescriei. b. Folosii Format Change Case lowercase / FormatModificare dup cazminuscule c. Folosii Format Change Case UPPERERCASE / FormatModificare dup cazMAJUSCULE
152

67. Ce posibiliti cunoatei pentru scrierea unui caracter ca indice? a. FormatFontSuperscript / Exponent b. FormatFontSubscript / Indice c. Scrierea caracterului respectiv la dimensiune foarte mic. 68. Cum se nchide documentul curent? a. FileClose / Fiiernchidere b. FileExit / FiierIeire c. Butonul X al ferestrei de document. 69. Cum se poate ntoarce foaia pe orizontala? a. O poziionam cu ViewLandscape / VizualizareTip vedere b. O poziionam cu FilePage Setup Paper Size Landscape / FiierIniializare paginMarginiTip vedere 70. Cum se transform literele mici n majuscule? a. FormatChange CaseUPPERCASE / FormatModificare dup cazMAJUSCULE b. FormatFontSmall Caps / FormatFontMajuscule reduse c. FormatFontAll Caps / FormatFontDoar majuscule 71. Ce face opiunea Merge Cells / mbinare celule ? a. Reunete celulele selectate. b. mparte celulele selectate n coloane. 72. Cum se produce scrierea automat la doua rnduri? a. FormatParagraphIndentationScriem 2 Cm / FormatParagrafIndentareScriem 2 Cm b. FormatParagraphLine Spacing Double / FormatParagrafSpaiereLa dou rnduri 73. Cum se mparte un paragraf pe coloane ? a. FormatColumns / Coloane b. Selectare toat paginaFormatColumns / Coloane c. Selectare strict a textuluiFormat Columns / Coloane 74. Cum se scrie un antet? a. Pur i simplu se ncepe acel text din vrful paginii. b. Se folosete ViewHeader and Footer / VizualizareAntet i Subsol 75. Cum se poate creea ceea ce vedei mai jos?

Diploma
a. Scriem textul i apoi desenm conturul n jurul lui, apoi umplem interiorul conturului cu butonul de umplere. b. Scriem textul, desenm peste el, folosim DrawOrderSend Behind Text / DesenOrdineTrimitere n spatele textului c. Desenm, apoi scriem peste desen 76. Dac v-a rmas cursorul ntr-un chenar de tip Border / Borduri, ce nseamn? a. Ai selectat textul nainte de a pune chenarul. b. Ai uitat s dai nite apsri pe <Enter> sub text.

153

77. Cum putei s v convingei c ai dat apsarile pe <Enter> solicitate de unele operaii? a. Apsnd butonul . b. Doar parcurgnd pagina cu atenie. 78. Ce proprieti are o caseta de text? a. Poate avea orice dimensiune, culoare de interior i orice model de chenar i culoare de chenar. b. Poate avea umbr sau efect tridimensional. c. Se poate tr cu mouse-ul prin text, lund cu sine i coninutul pe care l are. 79. Cum se numeroteaz automat o coloana de tabel pentru a face numrul curent? a. Scriem numerele de mn. b. Selectam coloana InsertBullets and numbering eticheta Numbered / InserareMarcatori i numerotareeticheta Numerotat c. Selectam coloana apsam butonul de numerotare din bara de formatare. 80. Pentru a sorta informaiile dintr un tabel se folosete ? a. Table ... Sort / TabelSortare b. Butoanele corespunzatoare de pe bara de butoane (Tables and Borders / Tabele i borduri) 81. Opiunea Table ... Select Row / TabelSelectareRnd: a. Selecteaz toate liniile unui tabel. b. Selecteaz coloana n care este poziionat cursorul. c. Selecteaz rndul n care este poziionat cursorul. Microsoft Power Point 82. O prezentare poate rula : a. Cu avansare la apsarea butonului mouse-ului. b. Automat fr nici o intervenie. 83. Un ecran reprezint. a. Plana de lucru. b. O succesiune de imagini, sunete i grafice. 84. O prezentare reprezint : a. O succesiune de ecrane. b. Un singur ecran. 85. Subtitlul unui slide / diapozitiv : a. Poate aprea prin efect special pe ecran. b. Poate fi fix de la nceput pe slide / diapozitiv. 86. Rularea unei prezentri se face : a. Prin View Slide Layout / VizualizareNormal b. Prin View Slide Show / VizualizareExpunere diapozitive c. Prin Slide Show Setup Show / Expunere diapozitiveConfigurare expunere 87. O schem organigram se face : a. Prin InsertOrganization Chart / InserareImagineOrganigram b. Prin desenare cu instrumentele de desen al programului Power Point 88. Vizualizarea unei prezentri se face : a. Cu butonul utilitar Slide Show / Expunere diapozitive
154

b. Folosind opiunea Setup Show / Configurare expunere c. Folosind opiunea Recharce Timings / Programarea repetiiilor 89. Pentru colorarea fundalului n mod identic la toate slide-urile dintr-o prezentare: a. Se coloreaz toate n parte b. Se pot clora toate prin Apply to All / Se aplic pentru toate 90. Ce tip de fiier utilizeaz programul Power Point? a. Document. b. Slide / Diapozitiv. c. Prezentare. 91. De unde se stabilesc efectele de animaie a textului i / sau a desenelor? a. Slide ShowPreset Animation / Expunere diapozitivenregistrare naraiune b. Slide ShowCustom Animation / Expunere diapozitiveAnimaie particularizat c. Slide ShowSlide Transition / Expunere diapozitiveTranziie diapozitiv 92. Ce timp se stabilete din Slide Transition / Tranziie diapozitiv ? a. Timpul ct s stea un slide pe ecran nainte de a fi nlocuit cu altul. b. Timpul total ct s dureze ntreaga prezentare. 93. Cum se salveaz o prezentare dup ce i-am mai adugat un slide / diapozitiv? a. FileSave / FiierSalvare b. FileSave As... / FiierSalvare ca 94. Cum se stabilete un timp de tranziie ntre slide-uri? a. Slide ShowSlide Transition / Expunere diapozitiveTranziie diapozitiv b. Slide ShowSet Up Show / Expunere diapozitiveConfigurare expunere 95. Cum se adaug un slide / diapozitiv la o prezentare? a. FileNew / FiierNou b. InsertNew Slide / InserareDiapozitiv nou 96. Cum se procedeaz pentru ca prezentarea s ruleze ciclic, non-stop? a. Slide ShowSlide Transition / Expunere diapozitiveTranziie diapozitivpunem un timp foarte lung la rubrica Automatically After / n mod automat dup b. Slide ShowSet Up Show / Expunere diapozitiveConfigurare expunere se bifeaza Loop Continuously Until Esc / Cicleaz continuu pn la Esc. 97. Cum se pot vizualiza toate slide-urile / diapozitivele deodat pe un singur ecran? a. Le micorm, sau ne uitam cu Print Preview ca la Word / Examinare naintea imprimrii ca la Word. b. View...Slide Sorter / VizualizareSortare diapozitive 98. Alegei rspunsul corect : a. Un slide / diapozitiv reprezint mai multe pagini de ecran. b. O prezentare conine mai multe slideuri / diapozitive. c. Un fiier (rezultat n urma lucrului cu programul Power Point ) conine mai multe slideuri / diapozitive. 99. Pentru a stabili modul n care se va desfura prezentarea se folosete : a. Slide Show...View Show... / Expunere diapozitiveVizualizare expunere b. Slide Show...Set Up Show... / Expunere diapozitiveConfigurare expunere c. Slide Show...Custom Animation... / Expunere diapozitiveAnimaie particularizat
155

Microsoft Excel 100. Ce este o foaie de calcul ? a. O pagin special mprit n celule b. O pagin pentru tehnoredactare Ce fel de date pot exista ntr-o foaie de calcul ? a. Doar date numerice b. Date numerice, text, formule, obiecte, etc. Adunarea tuturor valorilor de pe o linie (coloan) se face : a. Scriind formula corespunztoare n bara de formule b. Folosind facilitatea AUTO SUM / nsumare automat din bara de utilitare Dac dup un calcul n celula respectiv vedei #######, atunci : a. nseamn c ai greit calculul i Excel v atenioneaz b. nseamn c numrul respectiv este mai lung dect lungimea acelei (coloane) Cum putem insera un grafic n Excel ? a. Prin opiunea InsertChart / InserareDiagram selectnd nainte tabelul b. Selectnd tabelul i alegnd InsertObjectMicrosoft Graph 97 Chart / InserareObiectDiagram Microsoft Graph

101.

102.

103.

104.

105. Dac la scrierea unui numr ntr-o celul dorim ca el s fie adus automat la forma de dat calendaristic, cum credei c trebuie procedat ? a. n EditFillSeries / EditareUmplereSerie se pune marcajul de umplere la Date / Uniti de dat b. n FormatCellsNumber / FormatCeluleNumr se stabilete formatul numerelor de tip Date / Dat 106. Cum este corect ? a. Un registru (Book) conine mai multe foi de calcul (Sheets). b. O foaie de calcul (Sheets) conine mai muli regitrii (Book) Cum se stabilete o nlime nestandard pentru un rnd al foii de calcul ? a. Trgnd cu mouse-ul b. Din FormatRowsHeight / FormatRndnlime

107.

108. Dac ai introdus numrul 1500 i el s-a trasformat automat n formatul 1,500$, ce s-a ntmplat? a. S-a modificat n Regional Settings astfel nct orice numr s se transforme n sum de bani. b. S-a modificat n Format...Cells...Number / FormatCeluleNumr 109. a. b. 110. a. b. c. 111. Cum se noteaz un domeniu (o zona) a foii de calcul? (adresa 1 : adresa n) (adresa 1 ; adresa n) Cum se poate prelucra aspectul celulelor unui tabel scris n foaia de calcul? FormatCells / FormatCelule Format...Auto Format / FormatAutoFormatare Cu butoanele barei de formatare.

Ce face formula urmtoare: =sum(A1: A10) / B5 - C3 a. mparte suma tuturor valorilor de la A1 la A10, la diferena dintre B5 i C3.
156

b. mparte suma tuturor valorilor de la A1 la A10, la valoarea din B5, i din rezultat scade pe C3. 112. Cum se schimb denumirea unei foi de calcul? a. FileSave As / FiierSalvare ca b. Format...SheetRename / FormatFoaieRedenumire Cum ne referim la coninutul unei celule? a. Scriindu-l direct pe el. b. Scriind adresa celulei. Cum se face un calcul cu domenii de celule (cu domenii de date)? a. Selectam zona pentru rezultate i dup scrierea formulei dm Ctrl, Shift, ENTER. b. Scriem formula, dm ENTER, tragem apoi de punctul de umplere automat. c. Scriem formula i dm Ctrl, Shift, ENTER. Cum se adun toate valorile numerice dintr-un domeniu ntins pe o coloana? a. =SUM(adres nceput domeniu : adres final) b. Selectam zona respectiv i apsm butonul c. =adresa1 + adresa2 + adresa3 + Cum se poate face o nmulire a unor valori? a. =adresa1 * adresa2 * adresa3 * b. =PRODUCT(adresa1 ; adresa2 ; adresa3 ; ) c. =PRODUCT(adresa1 : adresa2: adresa3 : ) Cum se adaug o foaie de lucru la registru? a. FileNew / FiierNou b. InsertWorksheet / InserareFoaie de lucru

113.

114.

115.

116.

117.

118. Dac ai introdus un numr i el s-a trasformat automat n data calendaristic, ce sa ntmplat? a. S-a modificat n Regional Settings astfel nct orice numr s se transforme n dat. b. S-a modificat n Format...Cells...Number / FormatCeluleNumr 119. Care din urmatoarele formule calculeaz media aritmetic a dou valori? a. =AVERAGE(adresa1 ; adresa2) b. =(adresa1 + adresa2) / 2 c. =SUM(adresa1 ; adresa2) / 2

120. Dac n loc de rezultat, la un calcul, primii irul de caractere #VALUE!, ce s-a ntmplat? a. Este o eroare de calcul. b. Calculul este corect dar coloana corespunzatoare celulei cu rezultatul este prea ngust. 121. Cum se creaz o reprezentare grafic? a. Insert Chart / Inserare Diagram b. Selecie date InsertChart / Inserare Diagram Cum se selecteaz un domeniu cu date (un tabel)? a. Se trage cu mouse-ul de punctul ngroat din colul din dreapta-jos al domeniului respectiv. b. Se selecteaz exact ca la Word, cu mouse-ul sau cu SHIFT + sgei.
157

122.

123. Dac ai scris tabelul cu date ntr-o zona nepotrivit a foii, cum l facei s se mute acolo unde trebuie? a. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de interior. b. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de conturul zonei selectate. c. Se trte cu mouse-ul apucndu-l de conturul zonei selectate i innd apasat tasta CTRL. 124. Cum se scrie operaia de mprire a doua valori? a. =adresa1 : adresa2 b. =adresa1 / adresa2 Ce tipuri de date pot fi introduse n celulele unei foi de calcul? Text Numerice Formule matematice Dat calendaristic i or Desene Reprezentri grafice

125. a. b. c. d. e. f. 126.

Pentru a uni 2 sau mai multe celule : a. Se selecteaz i se alege Format...Cells...Alignment...Merge Cells Format...Celule...Aliniere...mbinare celule b. Se selecteaz i se folosete Table...Merge Cells / Tabel...mbinare Celule Pentru a modifica numele unui / unei Sheet / Foi de lucru: a. Se folosete Format...Sheet...Rename / FormatFoaie...Redenumire b. Se folosete File ... Rename / FiierRedenumire c. Se execut dublu click pe numele lui / ei

127.

128. Dac dup un calcul n celula respectiv numrul respectiv este adus la forma de procent : a. nseamn c ai greit calculul b. nseamn c s-a folosit din Format ... Cells ... Number ... Percentage / FormatCeluleNumrProcentaj c. nseamn c s-a folosit din meniul File...Format Cells / FiierFormat Celule Microsoft Access 129. Crearea unei baze de date se face cu comanda : a. FileNew Database / FiierNouBaz de date b. Create a New Database Using / NouBaz de date necompletat O baz de date poate conine : a. Numai baze de date tabelare b. Tabele, formulare, rapoarte, etc. Vizualizarea i modificarea structurii unui Forms (Formular) se face apsnd pe: a. Open / Deschidere b. Design / Proiect c. New / Nou Introducerea unei sortri ascendente se face prin : a. Apply Filter/Sort - Aplic Filtrare/Sortare b. RecordsSortSort Ascending / nregistrriSortareSortare ascendent c. Apsnd pe butonul corespunztor din bara Standard
158

130.

131.

132.

133.

Introducerea unei noi nregistrri se face : a. InsertNew Record / Inserarenregistrare nou b. Apsnd butonul corespunztor c. Dnd Enter dac ne aflm la sfritul ultimei nregistrri Aplicarea unui filtru se face : a. RecordFilterAdvansed Filter/Sort - nregistrriFiltrareFiltrare/Sortare Complex apoi scriem condiia i nchidem fereastra b. RecordFilterAdvansed Filter/Sort - nregistrriFiltrareFiltrare/Sortare Complex apoi scriem condiia i din Filter / Filtru alegem Apply Filter/Sort Aplic Filtrare/Sortare. Modificarea numelui unui cmp dintr-o baz existent se face prin : a. Alegnd opiunea Design / Proiect b. FormatRename Column / FormatRedenumire Coloan c. Acest lucru este imposibil tergerea unei nregistrri se face : a. EditDelete Record / Editaretergere nregistrare b. EditDelete Column / Editaretergere Coloana c. Selectnd rndul i apsnd tasta Delete. Introducerea unui nou cmp se face astfel : a. InsertColumn / InserareColoan b. Design / Proiect Scriind numele i alegnd tipul c. Nu se poate cmpul trebuia introdus de la nceput. La o baza de date tabelara, care sunt cmpurile i care sunt nregistrrile? a. cmpuri=coloane, nregistrri=linii b. cmpuri=linii, nregistrri=coloane Care este modul de vizualizare care permite introducerea datelor n baza? a. Design View / Vizualizare n mod proiectare b. Datasheet View / Foaie de date Ce se extrage dintr-o baz de date prin filtrare? a. Anumite nregistrri. b. Anumite cmpuri.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

140.

141. Dac avei o tabel cu date fcut i nchis, dar fereastra DATABASE este pe ecran, cum v redeschidei tabela? a. TablesNew / TabeleNou b. TablesOpen / TabeleDeschidere Cum se terge un fiier, baz de date? a. l gasim de exemplu cu Explorer i l putem terge. b. tergem datele introduse n tabela. La ce folosete o filtrare? a. Este util la evidenierea doar a anumitor nregistrri dintr-o mulime de registrri. b. Nu este util, mai simplu este s citim toate nregistrrile n cautarea celor care ne intereseaz.
159

142.

143.

144.

Ce se nelege prin definirea structurii unei baze de date tabelare? a. Umplerea cu date a tabelei. b. Stabilirea numelor i a tipurilor de date pentru cmpuri. Dup crearea structurii bazei de date, ne mai putem ntoarce s i facem modificri? a. Da, oricnd, cu DESIGN VIEW / Vizualizare n mod proiectare b. Da, oricand, cu DATASHEET VIEW / Foaie de date c. Nu. Ce tip de date putei atribui unui camp pre? a. Number / Numr b. Text / Text c. Currency / Moned Ce se ntmpl prin exportul datelor pentru Excel? a. Se mut toate datele din fiierul baz de date ntr-un fiier tipic lui Excel. b. Se face o copie a tabelei cu date, rezultnd astfel nc un fiier, utilizabil direct n Excel. Este corecta denumirea de camp nr.tel.? a. Da. b. Nu. Ce tip de date putei atribui unui cmp numar de telefon? a. Number / Numr b. Text / Text Avei urmtorul fragment dintr-o tabel cu date: Nume Ionescu Popescu Care sunt cmpurile? a. Ionescu, Popescu, Ana, etc. b. Nume, Prenume, Varsta Prenume Ana Alexandra Varsta 60 30

145.

146.

147.

148.

149.

150.

151. Dac avem o baz de date numit CLASA i vrem s se afieze numai studenii cu VRSTA mai mare ca 22 de ani, cum scriem condiia de filtrare? a. [clasa] ! [studeni] > 22 b. [clasa] ! [vrsta] = > 22 c. [clasa] ! [vrsta] > 22 d. [vrsta] ! [clasa] > 22 152. Cum ncepem definirea structurii bazei de date? a. Cu ViewDatasheet view / VizualizareFoaie de date b. Cu ViewDesign view / VizualizareVizualizare n mod proiectare Crearea unei Interogari se face cu : a. Queries ... New / InterogriNou b. Record ... Filter ... Advanced Filter/Sort - nregistrriFiltrareFiltrare/Sortare Complex apoi scriem condiia i din Filter / Filtru alegem Apply Filter/Sort Aplic Filtrare/Sortare.

153.

160

154.

Un S.G.B.D este : a. O baz de date b. Un program care asigur lucrul i ntreinerea bazei de date c. Baza de date i programul care asigur utilizarea acesteia O banc de date reprezint : a. O baz de date b. Un program care asigur lucrul i ntreinerea bazei de date c. Baza de date i programul care asigur utilizarea acesteia

155.

161

Rspunsuri

162