Sunteți pe pagina 1din 40

, " - ' , _ , " " , C

... ... , , _. _M. ' .. '",~~" . ' . " ' ~ " . < " ~ . _ ~ " ' "" ' . . . ~ " . , . . " , . _ , ' " , ' . ' , - ' W,i.. >. ., " . , . . " ,,. ' . '. , " , , . ,. . , . . " . , . , . " , " " . . . . . . . , . . . . . " ." , . . N'.... ., ..... "."" .., . . . . w . , ; , . . , ~ . . ~
. ~ : - . . ' \ . : ; ' ; " , , ; . " , : ' " " . . . . . - = : - "
80
Prezentam trei probleme de dependenta:
15" 15"
I
Manifestari de dependen~a
- pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavul
stand : ; ; ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
- oprirea respiratiei
- reducerea frecventei respiratiei
- cre: ; ; terea frecventei respiratiei
- respiratie superficiala sau profunda
- patrunderea unei cantitati mari de aer In plamani
- patrunderea unei cantitati mici de aer In plamani
R1
- tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, labul
urechii, unghii
- sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibil ante
ortopnee
Tuse
Apnee
Bradipnee
Tahipnee
Amplitudine
modificata
Hiperventi-
latie
Hipoventi-
latie
2. Dispneea
Mucozitati
(sputa)
- expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii
superioare de secretii acumulate
- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii - p' amani
- amestec de secretii din arborele traheo- bron: ; ; ic, formate din
mucus, puroi, sange, celule descuamate
respiratie din ce in ce mai
Dispnee de frecventa ajunsa la un grad
tip C he~ q: ' le' = " , . ' maxim; dupa care. frecventa
Stokes scade treptat: ; ; i este urmata
de 0 perioada de apnee.
C iclul se reia
- inspiratie lunga urmata de 0
expiratie fortata, apriee. C iclul
se reia I
Hemoptizie
Dispnee
Ki. ismaul
C ianoza
Zgomote
respiratorii
Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze;
mai frecvent, de bolile inimii : ; ; i ale plamanului, dar : ; ; i alecailor respi- ratorii supe-
rioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea
defectuoasa a tesuturilor : ; ; i acumularea de C O
2
in sange. Pacientul este anxios.
~~i
II. Dependenta in satisfacerea nevaii
Surse de dificultate,
care determina nesatisfacerea nevoiide a respira
in satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele probleme:
1. Alterarea vocii;
2. Dispneea;
3. Obstructia caiior respiratorii.
Disfonie - tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea,
intensitatea : ; ; i timbrul vocii. Se mani. festa sub forma de
ragu: ; ; eala, voce stinsa, voce aspra.
Afonie - imposibilitatea de a vorbi
.
Senzatia de - lipsa de aer 'i-
sufocare
1. Aiterarea vocii ~.
,.' ,.". . ,'''' .'0 ~ < ' . . ! \ t: .
Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare - I
nas, faringe, laringe, dar : ; ; i de prezenta alergenilor din mediul inconjurator. lif
~;
Manifestari de dependen1:a ~.
I
I
I ,
~>~
Surse de - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron: ; ; ice, traheale sau
ordin fizic parenchimului pulmonar; tabagism;
- obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice;
dezechilibru hidroelectrolitic; durere;
Surse de - anxietatea; stresul;
ordin - situatia de criza;
psihologic
Surse de - aerul poluat, umed;
ordin - altitudinea inalta;
sociologic
Lipsa - cunoa: ; ; terea de sine;
cunoa$terii - cunoa: ; ; terea mediului ambiant;
i
- cunoa: ; ; terea altor persoane.
-
I;
I :
I
. ' . ' . . . , . : . . . "
I
I
. . . . . . . . . . ,.
. ~
o
I
lit'
~ . . . . . f. .
: ' ! .
I
t
lL
I
~
l
~
I
~ . ~ .
'~I
~
.
! ,I ..~ . I . . . . : .
I
'I ~..'
~ : . ; . . . '
' l I ~
. ; :
f' - ' : r, ~ :
I
! j lj
~ ~ , ~ ~ .
:.(;'
Q -'L
I
I
I,
- la nivelul plamanului $i bronhiilor
- invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colecteze
sputa ! I
- umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I
- aspira secretiile bron$iee, daca este cazul I
- invata pacientuJsa faca gimnastica respiratorie 'I
- asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nda' pacientilor cu .'
dispnee '
- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
- administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante, II
bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo- I
bron$ice
83
- asigura pozitie antalgica
- invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
- pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care
va fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice)
Oprirea
epistaxisului
Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
Pacientul sa
prezinte
rezistenJa
crescuta taja
de infecjie
Pacientul sa
prezinte cai
respirator'll
permeabile $i
o buna
respiralie
Pacientul sa
fie echilibrat
psihlc
- a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel
- comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza I
timp de 5-10 minute 1
- aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa
- recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul I
'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui I ' J
'-t',ezmte mu- - umeze$te aerul din rncapere
coase respi- - recomanda pacientului repaus vocal absolut
r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala
$i integre
Pacientul sa - intrerupe alimentatia solida I
inghita tara - recomanda gargara cu solutii antiseptice I
diticultate - alimenteaza pacientul cu lichide caldute
- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de I
ingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice 1
- invata pacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura $i I
de asemenea, aglomeratiile
~,
~
J
I
I
j"
m
I
f _ -
~:
~
I
~
it
~
~'
~
~,
g
~
~
~
~,
~,
m
- I nterven~iileasistentei -
82
Manifestari de dependen~a
Pacientul cu deficienje respiratorii
..
-
- ,'-,..
_ .~ - n,;",,,
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa
- la nivelul nasului
respire Iiber,
- indeparteaza secretiile nazale
pe nas - umeze$te aerul din incapere
- asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore
,
Pacientul sa - educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica
nu devina folosinta
sursa de
- educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazale
infeetie
3. Obstruc~ia ciiilor respiratorii
Poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de
prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi la
copii - ca $i de deformari ale nasului.
------>' ; ; c; ::.... ' 1.."
Respiralie - bolnavul respira pe gura
dificila pe
nas
Secrelii - secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, care
abundente impiedica respiratia
nazale
Epistaxis - hemoragie nazala
Deformari ale - deviatie de sept, traumatisme
nasului
Stranut - expirare fortata
Aspirajie pe - smiorcait
nas
Tuse - eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta
._ . -
Cornaj - zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de la
distanta
Tiraj - depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui
I
Isuprasternal, epigastru, intercostal
,
b) TENSIUNEA ARTER/ALA
Factorii care influen~eaza tensiunea arteriala
- . " ; : ! ; - : : : <
~'~n >,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f 1 J i:1 'U)< ,.f! ;
1. 2. " , ~.
O~
Manifestarile de independen~a
- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masura
ce Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or la
persoana varstnica
- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai mica
decat In perioada de veghe
Factori
biologici
Frecvenfa Reprezinta numarul de pulsatii pe minut
- la nou-nascut 0130-140pulsatii/minut
'A A M
- la copilul mic 0100-120pulsatiilminut
- la .~0ani '090-100pulsatii/minut
.. ,' ;.,'.N . """"- . -'. ,~< " ~ .,~
- la aduit 060-80pulsatiilminut
Sfigmograma
- varstnic
c: peste 80-90pulsatiilminut
a) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota
Ritm - pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic
Amplitudine - este determinata de cantitatea de sange existenta In vase
(volum) - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Tensiunea
- este determinata de forta necesara In comprimarea arterei,
pulsului
pentru ca unda pulsatila sa dispara
,
Celeritatea
- reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile
Coloratia
- coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliior
tegumentelor - tegumentele sunt calde
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali.
Factori; care determina tensiunea aJieriala:
- debitul cardiac
- forra de contraclie a inimH
,. ..:.. elasiicltatea $1caiibrulv~selor ..- '7=. .~~~
- vasc6zitatea sangehir
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
j I
I
~.
...
i.
~.
~.
~'
f1
1
- . ) . . . . '. '}
"
I
I
I '
I
""j
",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\. (: < ) '/; ; \'~
"Fiecare are varsta arterelor sale. "
(Cazali)
Defini~ie
B. CIRCULATIA *
84
Factorii care influen~e; azapulsul
I. Independenta in satisfacerea circulatiei
a) PULSUL
Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos
$i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$teredinconflictul dintre sangele
existent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict se
exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u'mi$carea .sangelLi in interioru!
vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i a
oxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi la
organele excretoare.
Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima,
1nconditiide integritate anatomica $i funclionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i a
tensiunii arteriale.
Factori
- varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la
biologici adult; de asemenea, la varstnici
- ina/limea corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventa
pulsului mai mare decal a celor 1nalte
- somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mai
redusa
p- '" - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ."
' . - , . . . . . '" i,- ," : " ', . '" , ~ ,'''. _' - . c ,. , . . ,. ; . . . . . , , . '. . . . . . . ' " - ___ ,_: ' . ; __- . , . ,. ,_, . " 1.
- eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, care
scade dupa Incetarea efortului
Factori
- emolHio )
psihologici
- pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului
- manra
Factori
1 - mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat,
sociali
influenleaza frecvenla pulsului
'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $i
modificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, am considerat necesar sa
tratam nevoia de a avea 0buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJVoiade a respira.
..,..... ;
! I~~,i,
'::!,I"
~
\ " ..'.",';.'-" ..,
\. ,',i"
11 . . . . . ,
,: ;",(':
:;",',.;
l
i'l
~& ;:).
.(1'
~~r
~t
IIIi!:
:'T{ ::~:
I
:!t'
: : : : ' i" : :
,",'
,(!~:
I
'. ! . 'o' . .". . . . . " "
1;
;;'!:t;
I
: .. :., .... ".'""': .. ,,,'.: ..... ,
,i'i"
~1
'"
! l~'
I
' .. ''.,,'
: : : ~: ;
,-;.:
Ill.i
I
i.' ... ",
l~:::
] ;1.
I:;;(,'i
li!i'
_ ::
_ I
I
I
I
I
I
I
I
\ 1
: 1
I
: 1
I
. 1
87
Circula1 =ia inadecvata
Manifestari de dependen~a
II. Dependenta in satisfacerea nevaii
Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii
de a avea 0buna circula~ie
';duca padentul:
- pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire)
- sa-~i mentina tegumentele curate, integre
" -: -sa ai~a 0alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c1 0rurade sodiu II. '
- sa eVlte tutunul, cO;lsumul exagerat de alcool '
- sa evite sedentarismul
- sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia
De ordin fizic
- alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i; l
obstructii arteriale; supraincarcarea inimii
De ordin
- anxietatea, stresul, situatia rJ : . ' criza
psihologic
Lipsa
- cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre j
cunoa~terii
sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare
Tegumente
- red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii I
modi,ficate
- cia. nQtic?~. -: - C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I
urechii. . , . . . I
Modificari de
- tahicardie = cre~terea frecventei pulsului
frecventa a
- bradicardie = scaderea frecvenlei pulsului
pulsului
!
Modificari de
- puis filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil
volum al
- puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice
pulsutui
Modificari de
- puis aritmic = pauze inegale Intre pulsalii
ritm at
- pulsdicrot = se percep doua pulsatii, una puternica $i alta
pulsului
slaba, urmata de pauza
I
'. ' .
.
I
) .
': : ': '
~
I
I
t
I.
m'
, I J "
'Iii . ,
I : .
I
I
. .
:. . . . . :.
, .
I
" . ,,'
: . ,
T. A. min.
75-90 mrriHg
50-60 mmHg
60-65 mmHg
60-75 mmHg
peste 90 mmHg
75-90
1 00-1 20
90-1 1 0
peste 1 50
1 1 5-1 40
T. A. max
T. A. min = T. A. max. +1 sau 2
2
86
4-1 1 ani
adLift
varstnic
1 -3 ani
1 2-1 5 ani
Varsta
Ex.
T. A. dif. = T. A. max. 1 40 - T. A. min. 80 = 60 mmHg
- frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~terea
tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie, ded ~i scaderea
tensiunii arteriale
Manifestari de indepe;ft1 den~a
Variatia valorilor tensionale la 0 persoana normotensivaJ24h
- emojii/e: . bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiunii
arteriale
- c/imafu/:
Tensiunea maxima se
obline in timpul sistolei
ventriculare
Mentinerea raportului
intre T. A. max.
~i T. A. min.
Tensiunea diferenliala
reprezint~i diferenfa
T. A. max. T. A. min
Factori
psihologici
Factori
i sociologici
Tensiunea minima se
I ob!,ine in !!mpul diasto!ei 'I
, ' 1 1
i!'1
1 : 1 1
I : :
~i:
III
j
lii
L
}
iI~1
1 ~;'i . . :
"
I
i
rJ
i. . i: . ' . . . .(,. . . . . . . . - acavitatea - d;ur~a. produce0cre$lete atens. ;unUartef;a!e;de ~. i . Irtterven~ii1 e asisten. tei pe~trLl men~nerea independente; I
! : , ! ~: , , , asem~nea, efortu. 1fl~l~produce. ~re~terea tenslun~1artenale, cu I clrcula~lel sangume
1 , 1 : : : : ' . ' revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia "
'li!i: ~lig: 200
: : i: li
1
, , ' . r serviciu acas~ scad
~lt: : ~1
l. . : . 0. ~. j M ~
iiii!!!![ : . '. . _ -
! ~i;~~1 1 '. " t ta , . " 2 ~ . . ' 8 1 7 , . . 2'1 M'" I I , .
! : i\ iUI,.
II;
iJi';~~l .
: 1
il\
: 1 1
iii,
1 ',1
I: : i
ji
Iii
r.x~~~ __m
-'.,". _"w .,.~ ;i'-'f.~. '.
nn
- Interven~iileasistentei -
Pacientui cu circulatie inadecvata
- inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efect
asupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala)
- inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot in-
fluenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i la
pat timp indelungat)
- sa pregateasca material ;i'instrumentar corespunzator ~i In,.
stare de func(ionare
- sa pregateasca pacientul dinpunct de vedere fizic (pozi(ie co-
respunzatoare $i inacela$i timp comoda pentru pacient)
- sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-I
convinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea)
- sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze func-
tiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespun-
zatoare)
- sa cunoasca varia(iile normale ale functiilor vitale, Infunc(ie de
sex $i varsta
- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i trata-
mentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
- sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale Inraport
'cu starea pacientului
- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor
vitale
- ceas cu secundar
- creionde culoare verde sau pix cu pasta verde
- foaia de temperatura
- a$ezarea pacientului Indecubit dorsal, fara a explica tehnica
ce urmeaza a fi efectuata
- plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui
- evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind unindiciu al i
'cevotu(iei ISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$" afprognosticului
- tipul respiratiei
- amplitudinea mi$carilor respiratorii
- ritmul
- frecventa
Observarea ~i masurarea respira~iei
Rolul
asistentei in
masurarea
funclii10r
vitale
Seop
Elemente de
apreciat
Materiale
necesare
Interventiile
asistentei
_ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale
_ hipotensiune arteriala = scaderea TA sub valorile normale
_ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A.
min. nu se fac paralel
- T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)
-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~
- dimit:luareacantitatii de oxigenin~suturi
Cand se
masoara
funcliile
vitale
Tehnicide evaluare ~ring.. ijiri asociate nevoii
de a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie
Evaluarea func~iilorvitale
Funcfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele
sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.
_ cand intervine 0 schimbare instarea de sanatate a unei per-
soane
_ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, pe
toata perioada spitalizarii $i la externare)
- inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnostic
I - Inainte $i dupa interventii chirurgicale
Hipo~
H~po~
Modificari ale
tensiunii
arteriale'
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - invata pacientul:
prezinte
sa Intrerupa consumul de tutun, alcool
circulatie
sa aiba alimentatie bogata infructe, zarzavaturi
adecvaUI
sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu dinalimentatie
_ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiarit-
mice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase,
anticoagulante
- urmare$te efectul medicamentelor
_ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,
masaje
Pacientul sa
_ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gra-
fie echilibrat
dului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importantei
psihic
continuarii tratamentului medicamentos
-
IT.. -...
Ii .
I, '., ',
~_'JH.:j,
.
... '.... :.,}::'
I:,,:::,,:,;,
!-, "'.:
!:,> ::;:;:'.
, li!:!r1.~:':
i-I, :!.;-:,
":,:;:'
il:':~!!i~'
1
":1',''',
,ji!I!;'
~!Il
!iil~;
I~"'!L;'"
'\ ;i'l'ij',\ ;
I, '1'11;;\ :
~~" Ji,I!!!l'
1,\ !1':'1~:1
1:'\ 1. i,..i.,... i, !.... i;., .. ,' ... , ...
( 1:1;1"~
.
/ -!' "t ,,1'1.".1,. ;:;'1 .. , .
'.l~
~
.;; 1'1 ..::~~. :i... ,.I ... 'I/ ' .... ,... '.' .... '.,',
" "'H'~;'
I ~:I , II: .'
. :.l.I;~""
." :1"1.'.-."
. 'II'~'"''
li.lt
I :
I
!' ....... - :...
"
'-,"
:i:: .. :'"
Il~
:'~;: :"
':;',,"
II::.' .. !'.'.
'. ;.\ 1.:
;,.i,"
Ziua
"
4( 5 1 6 1 7I 8 1 9 1 '101 1 1 1 1 2 1 1 3 1 141
Zile de boala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1
D R T.A. P T
D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~
3 000 6 0 3 0 1 6 0 41
2 5 00 5 0 2 5 h40 40
2 000 40 2 0 1 00 3 8
1 5 00 3 0 1 5 1 00 3 8
A
- -
I
1 000 2 0 10 8 0 3 r
IF
' " "
,
i
, - ~\ ~.~.".. C
V IV
.. ,~:' ; ; :-,~.' ., 1- ,
5 00 1 0 5 6 0 3 6
0 0 0 40 3 5
I
. . 1
I~I
I
I
I
Ii
, J
1 ,1
. !
I
- 11' 1
1 ,1
I
I
I
1\
l~
~
' 'I . . l8-pediOS
J - tibial ,
. 0
0
:.=~:>
radial
Masurarea pulsului
Fig. 1 - Locuri de masurare a pulsului
91
- temporal
-- femural
-apical
- numararea inspiratiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de tem-
peratura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii)
- unirea cu 0Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru ob-
tinerea curbei
- Tn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea ob-
tinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.:
Rs= 20respiratii/minut
RD=1 8 respiratiilminut de amplitudine medie, corespun-
zatoare, ritm regulat
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face
prin simpla observare a mi$carilor respiratorii
1- evaluarea functiei cardiovasculare
- ritmicitatea
- frecventa
- eeleritatea
- amplitudinea
\
/.
Scop
Elemente de
apreciat
~
NOTA:
Pentru foile de temperatura Tn care respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc din
cinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0respiratie.
r
:" ,
"
., " ~
r;~,:
f
~,
f
o
1("
~
I
l;:
~.
I
~.
I
i
I
:
~;
r
i
I:
I
I
~.
~.
I
i
~,
t'
>. 'J"V'''. ;',~ . '\: j\ , ' , :, ., <' " \ , ...:' I. .. - ;, .fi1, , .~- t..,
90
NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI
- t;" J lO" ;' l' I:' J ~;" J :::" " I" i, ., , ;:, ' ' ' ' :, ., ;;, > _, : - , ' ; , " ~ , .;" , !- " ' ., ,' J ' :."" .!~"(~'_i ., ~;,"~;"i.:x' ;NJ ...' i:1 ' l' ~fJ \i:~';.'~'/x~':,"" ',,','.' ~
{--
< . " ' . , . , , , . . . . .' , ' . . , . ' ' ' ' ' , . , . " . ",',.h)"..!~,',.";, ' >:. . . ,. . , ' ~" " " , _, ~. , , , . , , . , , , , ~_
Ziua
4 1 5 1 6 1 7I 8 1 9I i l l1 1 1 1 1 2 1 Dl 1 4 1
Zile de boa/a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1
0 R T.A. P T
D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [ S [C
3000 6 0 30 1 6 0 4 1
2 5 00 5 0 2 5 4 0 4 0
,
2 000 4 0 2 0 1 00 38
.
1 5 00 30 1 5 1 00 38
-
" " "
It.
1 000 "2 0 1 0 8 0 37"
. , v
.C', \. . . ~. " ;
5 00 1 0 5 6 0 36
0 0 0 4 0 35
Locuri de
- oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimata
masurare
pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida,
temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)
Materiale - ceas cu secundar
necesare - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie
Interventille - pregatirea psihica a pacientului '
" ' , . :J . .:;, . ' = ' "
I
asistentei - asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute
- spalarea pe maini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei
I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful de-
getelor
- numararea pulsatiilor timp de 1 minut
- consemnarea va!orii obtinute printr' un punct pe foaia de tem-
peratura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta
patru puisatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu 0 linie, pentru
obtinerea curbei
- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $i
a caracteristicilor pulsului
. .
Ex. : 12. 11. 1996
Po = 80lminut
Ps = 90lminut
puis regulat
Fig. 2 - Tipuri de tensiometre
Q' :t
Masurarea tensiunii arteriale
- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,
rezisten1a dt3tl' HmInata d(3 ~1. f!, sticit9tea &j, , 9alibrul vase lor) _.
- tensiunea arteria!a sistolica (maxima)
- tensiunea arterial a diastolica (minima)
- aparat pentru masurarea
tensiunii arteriale:
- cu mercur Riva' Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricular
- tampon de vata
- alcool
- creion ro$U sau pix cu
mina ro$ie
Scop
Elemente de
evaluat
Materiale
necesare
I
' I.
r
J-
nil
NOTAREA GRAFICA A PULSULUI
I
I
I
Ii,
~;. '
I
I
I.
' I
i
I,] .
I
! '- ... . j. . . . .
y
!:"
[ :' :'
Ii!' ;:
1
1;
I
' L
.
" . .' . :. . ' . ' b
:1:' . "
il'.,
i
!ll
I.
I~ , . , :,
r~, i
" .
, ~I!i
~
~}. .
illl
' 11\ ' 1'
I
'J! ! '
I~:
. 1 1 ! li: .': ., ..
"
I" "
:;I:" i
_: !T.
. . , .
I.~.
I
I
I
I
I
I
I
1 , , - ,
I
I
I
95
NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE
Zkffl
--,
: 1 1 5 1 6 1 7I 8 1 9 1 1 0 1 T I l 1 2 1 1 3 1 14 I
Zile de boata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 R T.A. P T
D S D S D S [ S D S D S D S D S D S'[ S [
3 0 0 0 6 0 3 0 1 6 0 41
2 5 0 0 5 0 2 5 1 40 40
2 0 0 0 40 2 0 1 0 0 3 8
,
.
1 5 0 0 3 0 1 5 1 0 0 3 8
1 0 0 0 2 0 1 0 8 0 3 7
'.' '''- . ~, , ; ; . ...., ." ..- ', .~.C : ; .; "
'.
, -
5 0 0
-
1 0 5 6 0 3 6
-
0 0 0 40 3 5
~.
l i Z
).
~~.
1
1f t .' ,:
-: '
i
,
;: :
Ii
I
" '.
I
;
~
membrana
Fig. 3 - Sleloscopul biauricular
- se pompeaza aer in man-
$eta pneumatica, cu ajutorul
perei de cauciuc pana la
dispari!ia zgomotelor pulsa-
tile
- se decomprima progresiv
aerul din man$eta prin
deschiderea supapei, pana
'- .Gandse r;lfitcepe priC', , ;, .h: zgo-
mot arterial'(care reprezinta
valoarea tensiunii arteriale
maxime)
- se retine valoarea indicata
de coloana de mercur sau
acul manometrului, pentru a
fi consemnata
~ se continua decomprimarea,
zgomotele arteriale deve-
nind tot mai putemice
9 4
Fig. 4 .- Aplicarea man~elei
lensiomelrului
man~et a
art era
humeral i i
art era radi al i i
a. pentru metoda auscu/tatorie
- pregatirea psihica a
pacientului
- asigurarea repausului fizic
$ipSihictimp de 1 ? minut\3
- spalarea pe maini
- se aplica man$eta pneu-
matica pe bratul pa-
cientului, sprijinit $i in
extensie (Fig. 4)
- se fixeaza membrana
stetoscopului pe artera
humerala, sub marginea
inferioara a man$etei
- se introduc olivele steto-
scopului in urechi
- palpatorie
- auscultatorie
" ' ~; " ~,' ; ~_: " '~: '- "
!1 ;., , ~;.
Metode de
determinare
Interventiile
asistentei
---' -V ,-
'"'OC""'''"W ... ''' .?NC.,. " ..,;,>C';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b," ,0' ." ' (" ." .-" ' 0; >: ,<.(." . -,.00" ' .; " ' ' ' ' ' -; .' ' ' ' ' ' ' ' ' ' -' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' c e.c .' ,,' , ... ' ," ' , ...h .,,,.,, ,...... ' " ,' ,,' ," .' ." " - , " J , " " " " ." " " " " , , , , , , , , ., , , " , " , , ', , , ' M' ,' .' , ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~' N<""." " " .M" W-" -," " w. ".... '''', ., __ '''" ., _" ., ~ ." ., . , ,." '', __.... , ., , , , '" " . '., , , " " ._._ ..'..__ .._ I,~.,
------~----[!
~ - I
;;:;:;;""'i
DRENAJUL TORACfc
n.,.
- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomen
sub coaste
- se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa,
sa stea relaxat, sa nU-$i arcuiasca spatele, sa sesizeze ridicarea
abdomenului
- In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii ab-
dominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupra
coborarii abdomenului
- timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la
10 minute
- exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi
- dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In po-
zitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului
INCITATIA SPIROMETRICA
- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, conti nand
bile colorate
- pacientul se a$aza In pozitie $ezanda
- se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strange
buzele In jurul ei
- se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridica
bileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la
$ase secunde)
- se scoate piesa bucala $i se expira normal
- Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i va
respira normal
- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volum
predeterminat
- procedura cuprinde etapeie prezentate anterior
" . ~" ~ " ~-,-" . -~'~~'''. ~.".- . ' .- .;.'<;'. .~l. ':: -:-,.,-.
- drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala
$i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expan-
siunea plamanului
- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fie
obstruate
- respectarea normelor de asepsie
- cu un flacon de drenaj (Fig. 5):
- este cel mai simplu
Spirometru
de debit
.2 :;,<1,;,:
Spirometru
de volum
Scop
Conditii
esentiale
Sisteme de
drenaj
Inter\len~ii penti'"O men1>inerea '0
sau favorizarei!f expansiunii pulmonare
EXERCITI/ RESPIRA TORI!
Respiratia
profunda
96
. _. ". ~.~~., ..,"".'",,",.,~,i,'.~".,., ;."'..',:1;J"";''')''';':;''~-'' .. '.".,;, .:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~' . _,,,.,.. " ' ',~..,,,,~,.,,,:~: ..~'
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de
acul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar,
aceasta reprezentand tensiunea arte'rialaminima
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0
Iinieorizontala de cl,lloarerO$ie,socotindu-se pentru fiecare
Iinie a foii 0 unitate coloana de mercur
- se unesc liniile orizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureaza
spatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,. . .. '", , .
- In alte documente medicale se Inregistreaza cifric:
Ex.: T.A. max.=150 mmHg
T.A. min.= 75 mmHg
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu
alcool
b. pentru metoda palpatorie
- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se folose$te stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei auscultatorii
- are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realita-
tea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa
reducerea accentuata a compresiunii exterioare
c. metoda oscilometrica este descrisa in "Breviar de explorari
functionale" de Lucretia Titirca, editia 1994
- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientii
anxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort
- pacientul efectueaza 0inspiratie profunda $i 0expiratie pre-
lungita, cu buzele stranse
- este de preferat sa se execute In pozitie $ezand
Respiratia - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-
diafiagmatica tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu 0 patura rulata '
III DE RETINUT:
- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
- masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului
- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratul
pacientului
-Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate
,I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
,I
. . .1 - . .
" " I
99
- este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar
- la un pacient cu 0hidratare adecvata, 0tuse siaM poate U$or
disloca secretiile
- se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi
- consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)IinspjrClt
- pastreaza caile aeriene umede $i permite debarasarea
secretiilor
- se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezate
pe 0sursa de caldura
- consta Tn adaos de umiditate sau medicamente la aerul
inspirat
- se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu
ajutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicament
dispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice,
antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)
- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toata
suprafata, timp de 1 - 2 minute
-Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie
- pacientul este rugat sa respire lent $i adanc
- toracele pacientului trebuie sa fie acoperit
- este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste frac-
turate :;;i fa cei cu probleme de sang',ldre
- pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;i sa expire lent
pe nas
- In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0
presiune u$oara $i oscilatorie
- dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i sa
expectoreze
- este contraindicata la sugari $i copiii mici
- este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor
, - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .".
- decubit ventral cu perna sub abdomen
- decubit ventral cu patul Tnclinat la 20
- decubit dorsal
- decubit lateral drept
- decubit lateral stang
- pozitie $ezand
- la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire
profund
- se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl sau
dispnee
- este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii
sau cu hipertensiune intracraniana
Interven1=ii pentru mobilizarea secre1=iilor
Umidificare.a
Hidratarea
Nebulizarea
Tapotament
VibraJia
Drenajul
'postural
~I
c i s :
t~
~;
!~
~
~~~
~
i
f
t
I
f
Fig. 5 - Sistem de drenaj cu un flacon
6lj
nl
' " o f
. . '''''. ~
- fu n cli onal itatea
drenajului este
atestata de aparitia
unor bule de aer Tn
lichidul din flacon
- cu doua flacoane
de drenaj (Fig. 6):
-.acest . sistemarE;l' ..
avantajul masurarii
secretiilor prove-
nind din drenul to-
racic cu mai multa
precizie
- cu trei flacoane
(Fig,7):
- are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitatea
pleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada
presiunea In interior
."J. "3:~"l<;
A
98
Fig. 6 - Sistem de drenaj cu doua flacoane Fig. 7 - Sistem de drenaj cu trei flacoane
Interventiile 1 - a$eZarea pacientului Tnpozilie:;emi$ezmd
asistent~i 1 - explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de
anxietate a pacientului
- fixarea tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelul
tG~aGic .... .,., ~' I . . . ' " _ \" " 71 . ' ;,,~' ;" :
- observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii
- observarea f1uctuatiilor flotorului
- solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca la
doua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor
- Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $i
schimbarea flaconului
DE RETINUT:
- este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii,
deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tncavitatea pleurala
"!,~ ,"
r
:. __~~_~., .._,.:,~ .. ,.,. ,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.
- capul se extinde mult sprespate
- se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cu
bl~mdete
- se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10)
- cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, se
agata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic
- tn cazul folosirii laringoscopulu'f tJ lama curba nu este nece.
sara lncarcarea epiglotei
- se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta
- se verifica prezenta sondei In trahee:
- prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu
de aer prin sonda
- accidentele intubatiei traheale:
- ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase
sau manevre brutale
- rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare
sau prin destinderea exagerata $i mentinerea timp
lndelungat a balonului de etan$are
- edemul de glota dupa detubare
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile (Nelaton)
- manu$i sterile
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- prosop
- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezenta
secretiilor In caile aeriene superioare
- se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite
,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJatorii ". .,~" ., "-~,C~,'
- se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan
- se instaleaza pacientul In pozitie adecvata:
- semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti
- decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini
- 1mbracareamanu$i1orsterile
- fixarea sondei la aparatul de aspiratie
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea capatului Iiber al sondei
- introducerea sondei:
- pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe margi-
nea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe
ASPIRATIA OROFARINGIANA SAU NASOFARINGIANA
r-.;. ~.,
Maferiale
necesare
Inferventiile
asistentei
'..~.,."'- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;' ~;~~,",_~, .'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.JJ'/I'!<N"t~~,~:t';.J~0JZ'':'~).5I:,.::;.f~,j:>:}:k~,~j,_0~'; ! - '.'.;;'< .. - - - ' ' - - I,.: .. : _"",;,~",,,,",""""~" \ ' ' ' ' _- - - __ _ '
/~~~ !. .
4 . ( : -. ~
- \- s <Un'=
Fig. 10-lnlubalie orolraheala
inn
,~~~
': \ /' 'jl
J,. ! . ~ .
'- , . /'
! -, "",", ~', '
( ,c": : 19A. . I
! 1
' ',-. . .''-'; ; '; [ \ \
j, "-~ ..-/.. zzz !
I.>'~ -..'~~~# ' " \.
'<~.~,.! , >''>'\
\ \ ~". ,:. .2 ? ''-=:-'::':'~
-.se.realize,am eu ajutorul, . - ~:I f,y-)
plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1. '. C- V ..,.'
-.te~nicade introducere ,f I i)l. r (r t ifif{' " ,,' ~-"
plpel Guedel este i''Y'., .:...,....J
desc~isa In. "UrQente! ~ I '1 '< ~S.f" -<.~
medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __J . ~
de Luere)ia TIti. eil '. '1'~r A ..,;
I.mportant e.ste_, ~a ;.- \ lz ) r-> ,_......,., ,<::'
lunglmea canulel sa fie \ C,' \ .............,;;
corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J
- daca este prea lunga - - Yzz z
ar putea lmpinge- .,,_
limba spre epiglota Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu
$i astfel ar obstrua A . Iraejiunea mandibulei
caile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare
- daca este prea C. pozilia corecta a pipei
scurta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticiala
poate fi mentinuta In
partea anterioaraa gurii
~ este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceasta
rnanevra
- sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sau
orotraheal (pe gura)
Fig, 9 - Pozilia capului
penlru intubalie traheala
- se efectueaza sub anes-
tezie generala (se mai poate
utiliza $i anestezia locala a
laringelui)
- pozitia pacientului este de
decubit dorsal (uneori se
poate a$eza sub ceafa un
sac cu nisip) (Fig. 9)
Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere
INTUBATIA
IntubaJia
orofaringiana
Intubatia
traheala
j'
Ii
I
I
I
I
(L/
']! : [ .
I
I'
I
I
I
I
I
I'
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
Fig, 12- Canuie
pentru traheostomie
,{ .. ~~f(ll
,I./ ~/ ) / ; ~' I I
/~r
',' 'y:a I
~:~"; ' b ~ i I
/ 1~'
~~((~.II
n' 1' 1 \\ I I
~ ) u
) - - - j
Fig, 13- Fixarea canulei
~~~~ ;2:z:~
- manu$i sterile
- seringi $i ace sterile
- solutii pentru anestezie locala
- solutii antiseptice
- pregatirea psihica a pacientului
- explicarea procedurii
- pregatirea fizica a pacientului
- a$ezarea Tn pozitie de decubit
dorsal cucapullnhiperexterisie
- realizarea campului operator:
- dezinfectia cu alcool iodat a
regiunii cervicale, anterior $i lateral
servirea medicului cu instrumental'
necesar efectuarii anesteziei locale $i
inciziei
- dupa introducerea canulei, fixarea
acesteiain jurul gatului cu ajutorul unei me$e
103
- dureaza aproximativ 0saptamana
- scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi,
pacientul fiind supravegheat atent
- daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand ca
In urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadele
fara canula
- trebuie precedata de 0buna pregatire psihica a pacientului,
care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie,
mai ales In timpul noptii
- supravegherea atenta a permeabilitalii canulei
-. observarea pla-
gii (eventuale '~'" '-"-,
sangerari) : .~.~""" :
. . : ' . _ . , ; : " c ~ - _ " \ i i . ' :
- toaleta plagll ~ ' __.'
(daca apar cruste,
acestea se In-
moaie fara a in-
troduce solutii an-
tisepticein orificiu)
- umidificarea
aerului inspirat
- schimbarea ca-
nulei la intervale
stabilite de medic
, - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/ zi I
:..,piesainterioara-a canulehJa fi curalata frecvent'Cu solu t i : '0,- ,; ' I' I
-instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,
i ngri ji ri dupa
traheostomie
Decanularea
J
;
~
F i g, 11- PoziJia canulei
traheale
@ ( ! ~ --= -,~ \ ~
)
' , " \ ~ ~ , . . J . . ' ~ \
~
'" ,~ d
_\ ~ ~ , _ , J I J 5
__ -,I/ jr-
1 /J . "'J . ) 7 ' ,-
/ ; ~/ ,/ ,/ 1" If" ! I , , / I - - - , ~ ,
/) ~'rt;:Zf. " . ,-. J
a / / I ~ ' i - : l . . " ' "
1 / : : : : . , ; ' : '
.::,.; ."!
- pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-o
narina, dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui
despartitor al foselor nazale
- se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda
pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata
- se extrage sonda
- se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0aspiratie
' -se lasa pacientul sa' se 6dihheasca 20-30secunde",,,",
- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza In
acest interval
- se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$easca Intre
aspiratii
- dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; se
Indeparteaza prosopul
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i se
pregatesc pentru sterilizare
TRAHEOSTOMIA
- consta In realizarea unui orificiu la
nivelul traheei - prin incizie chirurgicala
- $i introducerea unei canule prin acest
orificiu In scopul asigurarii respiratiei pe
aceasta cale
- canula corect introdusa In trahee va
avea ca efect:(Fig. 11)
c araritia. fluxu!ukanrian zgomotos
prin canula
- afonie
- aparilia de cele mai multe ori
tusei
- ameliorarea insuficientei respira-
torii
102
- preg<' Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar:
- canule pentru traheostomie
- trusa pentru traheostomie
- casoleta cu campuri sterile
- casoleta cu comprese sterile
iii DE RETINUT:
- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei
Traheostomia
Rolul asis-
tentei In
efectuarea
traheostomiei
I
r"
!"i' !iti8.ii9fW; ' =R:.r,r~~.~I".i: ... :,I:,-!' ~:.' ,:' ' ' ~; ~",; .1il' 11; ; :,;j"<,"- ,. '": ~ .-.~ .~ 1;_".' '..-,'(e!;C';' ,. ;'o..~ ,- ~ '~ ~ ,-,.'.",~ ~ .' ..- ,-- . ,,~ .. ,-.", - - ....'r"'."..~ .~ ... ~ ' ..rv:' .. '~ ,4,n:.:.;:r..-i ,,".'. ; ' , . 1 . 1 ' ~ : ~ ' ; . : ; ' , , , i , ; . . , ; ~ ; . "I
.;,l :.l:~
~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~ .. ~~.~
OX/GENOTERAP/A
- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi
prin combaterea hipoxiei determinata de:
- scadereaoxigenului'aiveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburari In sistemul circulator
- probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
- statie centrala de oxigen
- microstatie
- butelie cu oxigen
- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie
atentionata
- pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~
tului sau al unei flacari In preajma sursei de oxigen
- se vor verifica echipamenteleelectrice din Incaperea respectiva
- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitale
slatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri,
alcool)
- apaiiMele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate In partea
opusa sursei de oxigen
- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare,
evitandu-se lovirea lor In timpul transportului
- buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe un
supor! $i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer
sau soba
- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenul a
locului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a
";lcestora <,., <" ," ,-=" to'~',
a. prin sanda naza/a
- este metoda cea maiJrecve~ntutilizata
- permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45%
- poate fi utilizata pentru 0terapie e termen lung
- nu poate fi utilizala la "pacientii cu a ec iunl ale mucoasei
nazale _
b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral)
- permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60%
- este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare
- accentueaza sta.rea de anxjetate [T1ai ales la copii I
'-oate cauza iritatia tegumentelor felei
- nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelul fetei
===~-='-----
Interven1=ii pentru favorizarea oxigenarii tisulare
.'''"""'
~o...,
Seop
Surse de
oxigen
Precaulii in
utilizarea
surselor de
oxigen
Metode de
administrare
a oxigenului
Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica
ASP/RAT/A TRAHEOBRON$/CA.
- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea
secretiilor
- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea
secretiilor
- dispozitivde 'aspiratie
- sonde sterile
- manu$i sterile
- prosop
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- comprese sterile
- asigurarea inlimitalii
- pregatirea psihica a pacientului
- pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand, daca nu
este contraindicata
- asamblarea echipamentului de aspiralie
- umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu
mi$cari blande prin ori-
ficiul canulei (Fig. 14)
- aspirarea secretiilor
limp de cel"ffiult 10 se-
cunde (peritru a nu pro-
duce hipoxie)
- se repeta aspirarea
dupa oxigenarea pacien-
tului
- dupa terminarea pro-
cedurii securata canula
de traheostomie
~ ~....... ~~.'::'-,"i._~. "=--
Seop
Materi(;re
neeesare
Interventii
104
E l l DE REnNUT:
- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate a
pacientului $i de aceea este necesara 0foarte buna pregatire psihica
- secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurile
ce se impun (masca,ochelari $i manu$i de protectie In timpul efectuarii tehnicii)
- lehnica se va efectua In conditii de asepsie
- nu se aspira secretiile In timpul introducerii sondei
- In timpul aspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie
- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul
care aspira $i sterile
- calibrul sondelor sa fie adecvat
- sunl de preferat sondeie cu orificiu lateral
- sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.
I
I
I
I
I
I,
I
I
I""
I
I
I
I"
j
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Fig. 16 - Fixarea sondei
- acordarea suportului psi hie al
pacientului pe timpul administrarii
oxigenului ~i combaterea oricarei
cauze de disconfort
- mobilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei 0 data pe zi :;;i
introducerea ei in cealalta nara
- curatirea echipamentului la termi-
narea tehrliCii .
- daca recipientul pentru barbotarea
oxigenului se rastoarna, lichidul poate
1iimpins de oxigen In caile respiratorii
ale pacientului, asfixiindu-I
- In cazul utilizarii prelungite a
oxigenului, TncQocentratii mari sau la
presiuni ridicate, pot aparea:
- IrItare locala a mucoasei
- congestie ~i edemuf alveolar
- fiemoragie intraalveolara
-atelectazie __
- patrunderea gazului in esofag duce la QLstensieabdominala
"Incidente ~i
accidente
2.NEVOIA DE A BEA$1A MANCA
Defini1=ie
107
--.::;; _.. _-~,," ~""7,:;"";;';~-
"in esenta, alimentafia rationala a bolnavului
nu se deosebe;;te de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. "
(I. Gon!ea)
II DE RETINUT:
- administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izarea cailor respiratorii
- Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q
- pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul de
administrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)
II NOTA:
Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale",
de Lucrelia Titirca.
Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de buna
caiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerea
lesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.
~
' \ 1
\ 1
&
i f '
i;'
,1'1
,.
4~
~t
~
~.
i :
f
1j ::
E
i f
c. ochelad P @ r : J t r : t . ' or iQliW
- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
- se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati
- sunt mai bine tolerati de pacienti
d. corful de oxigen
- rrecvent unilzat la cociL-
- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50%
- are dezavanJ3j ui ca atI"DQ,\ 3fera de sUDc o n se incalze~te ~i se
supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;i
expira in acela~i mediu
- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin
instalatii de racire
- In cort se pot monta instalatii de racire
- copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca
conul
- sursa de oxigen
_ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conti nand
apa sterila)
- sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de
metoda alea~ _
:..:; material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei
- pregatirea psihica a pacientului
asigurandu-I de luarea tututor masu-
rilor de precautie :;;i a~ezarea
pacientului in ~Tozitiecorespunzatoare
(daca este posibil: pozitie semi:;;ezand,
care favorizeaza expansiunea pul-
monara)
- asamblarea echiparnentului
- dez.cbstruarea cailor respiratorii
- masurarea lungimii sondei, pe 0-
braz, de la nara la tragus (Fig. 15) Fig. 15 - Masurarea sondei
- umectarea sondei cu apa sterila
pentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei
-' intfOthi' :' ;B,ea-sondei in nara :;;j .:fixareaaC0Si' .si@.pe ..obrcur,-cu
benz! de leucoplast (Fig. 16)
- daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;eza
acoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0curea In
j urul capului
- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de
prescriplia medicului
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului
(observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pul-
suluj )
- su' pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de
toxicitate sau de aparilie a unor complicalii
- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului I
(presiune, debit etc.) .
-----------~----
106
Echipament
necesar
administrarii
oxigenului
Interventiile
asistentei
, - , : '- ;r j t < " " . - f ';. " ii" , . t , , " : , '~ 1 ' - " :!' ~"' :,",r h -.' -;- , ;fr "~" ,
",' "O"'."---"w",-"",*","," ' ",","" ""-'",---, - I
Apa ~i sarurile minerale - Tn apa, se petrec toate reacliile biochimice din
:organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare.
Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml;
ele se acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor.
o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale.
Organismul sanatos necesita I n 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg;
'18mg Fe;6 9 CI . ""
Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in mod
proportionat; altfel, organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.
Factorii care influen1:eazasatisfacerea nevoii
rJ
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I. Independenta in satisfacerea nello;;
Pentru a se mentine sanatoasa,fiinta umana are nevoie de 0cantitate adecvata
de alimente, conti nand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea, $i
natura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime,
activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala.
o alimentatie adecvata trebuie 82 contina toti factorii necesari mentinerii vielii $i
asigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tn condilii riormale: glucide, proteine,
lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica a
organismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de
aceeaeste bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prin
hidrati de carbon, aadi nu eXlsta 0 contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor
(diabet zaharat,colita de fermentatii, obezitate).
La copii, aportul de glucide trebuie marit Tn boli febrile, ca$exie, denutritie,
afectiuni hepatice $i renale. ,-
"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
Proteinele~ reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta,Tnacela$i
timp, 0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i a
hormonilor.
Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij,hepatic, aparilia unei anemii $i,
prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cu
formare de edeme.
Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri,
anemii,evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator.
Scaderea cantitatii este indicata TnbOTi renare,afecti!Jnifebrile.
Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali
eriergetice mari, Tntr-unvolum mic, Pe langa rolul lor energetic, lipidele intra $i Tn
compozilia tesutului nervos $1 a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara
mprezinta rezRrJele de energie ale"organisI Tlt,!!ui-.$i tesutului de suslill-f)repentriJ
organele interne.
!i,ecesarul este de 1-2 g/kg corp/24 h
Ratia de grasimi se va reduce Tn cazul tulburarilor Tn metabolismul lor, Tn
insuficienta glandelor care intervin Tn digestia $i metabolizarea lor (insuficienta
pancreatica, hepatica, nefroza lipoidica,diabet zaharat, obezitate),boli febrile.
Ralia de grasimi se mare$te I n stari de subnutritie, hipertiroidism (datorita
arderilor exagerate).
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~::
~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m. ajoritatea I '., . i. '
tmbolnavlrllor). :
Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg i
vitamina 81,6 mg vitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20mg vitamina K,ceea ce se'. :
asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. _..
108 I
Factori
biologici
Factori
psihologici
Factori
,,sociol~2ici
- varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile I n
functie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil, adolescent,
adult, varstnic
- activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare,
cu atat cre$te metabolismul $i,implicit aportul alimentar
- oraru/ $i repartizarea meselor- un program regulat al meselor
este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tn
functie de varsta
- emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana,
astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneaza
consumand mai multe ali mente
- anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea unei
nevoi de securitate, de dragoste $i de bunastare
. - climatu/ - iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese 1
I calde$i nutri~v.e), iar VC!l:i:\ , _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc .
cantitafe.crescutadEi'Hchide" , ... . 1
- statutul socio-economic- deprinderile alimentare bune se for-
tneaza din frageda copilarie $i,uneori,pot fi influentate de apar-j
tenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ
satisfacerea nevoii I
- religia - Tnfunctie de apartenenta lor religioasa, indivizii au I
anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, inter-
zicerea consumului unor alimente (carne de pore,cafea, alcool),
dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $i
superstitiile fiecarei culturi.
-inn
II. Dependents in satisfacerea nello;;
I
I
I
I
I
I
I
I
111
Surse de dificultate
Surse de
j - alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismului
ordin fizic intenstinal
>,/, .~~- .; '- .
~ =alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare- . " "-.
- obstructii, tumori, strangulari
- tubaj nazo-gastric
- supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente
- dezechilibre: durere
dezechilibre metabolice
electrolitice, endocrine
neurologice
Surse de tulburari de gandire
ordin - anxietate
psihologic - stres
- situatii de criza
{~
I""'" ~
i " i- aslgura echmbruJ intre princlplile nutritive fundamenlale aslfeJ: 50-55% hldra)1 de I
' leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide
'- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala:
- 40% proteine de origine animala
- 60% proteine de origine vegetal a
- 35% lipide de origine animala
- 65% lipide de origine vegetal a
L . asigura echilibrul intre aciditate ~ i alcalinitate I
- calculeaza i"llJrnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $i
alaptare: + 30%
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar,
eunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare: I
- glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
-lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram
- proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
- eerceteaza gusturile ~ j deprinderile alimentare ale individului I
- alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~ i nevoile pacientului
- Inlocuie~ te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $i
calitative ale diferitelor principii alimentare
Cavitatea - dentitie buna
bucala
- proteza dentara adaptata ~ i in stare buna
- mucoasa bucala roz ~ i umeda
-limba roz
- gingii roz ~ i aderente dintilor
MasticaJia - u$oara, eficace
',';1'" '
- gura inchisa
Reflex de - prezent
deglutiJie
Digestie -Ienta
- nestingherita
Deprinderi
- programul meselor (3 mese ~ i 2 gustari)
alimentare - 10 ore repaus nocturn
Apetit
- poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de
hrana
Foame
- senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca
~ .
- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia
atletate
de hrana este satisfacuta
Hidratare
- consum de lichide in functie de nevoie
Gust $i va-
- alegerea alimentelor
loare acor-
- servirea mesei singur sau In grup
date mancarii
- traditii - obiceiuri alimentare
- educatie
110
Manifestari de independen~ a
Interven~ iile asistenteipentru men~ inerea independen~ ei
in satisfacereanevoii
- as~ stef1'1a9:;alctJleazfv,qecesarul de. GaJorH''flO2 4 - erer"1fl.functiede: activitate;'. _~ ,"
-In r~ , 25 cal.lkg corp/24 h
- ctivltate u~ oara:
35-40 ca. 9 corp/24h
-<achvitate medie:-
40-45 cal./kg corp/24 h
- activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h
- calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varsta
- plus 20-30% pentru copii (nevoie de cre~ tere)
- minus 10-15% pentru varstnici
- calculeaza ratia alimentara echilibrata:
- numar de calorii in functie de varsta $i activitate
- asigura echilibrullntre elementele energetice ~ i cele neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)
'k".~."-".),: ~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>...,,,:':~'; . ~~;.;~';f~1.b'.X.lQf If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::<i~:,\;"';;t;.'~';~~:i'il\:,:;:.~;,,/,,\,"~',"-",. "d',:.', ", ., . '. ' ~_, :':\~, .:,'~' c' ; . ;.'
Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)
_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J'~M,"~.~':IiJ\i.i-]j.~;,[,j1
INTERVENTlIlE ASISTENTEI
- Interven1=iileasistentei _
- a$aza pacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjt
dorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J ' "
- protejeaza lenjeria cu mU$ama $i aleza, In functie de pozilia
pacientului
- ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I
-lIlnvafa sa inspire profund
- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine,
saruri minerale
-Incurajeaza pacientul
- reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente
- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza
5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuri
de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi,
dupa indicatia medicului
- calculeaza numarul de calorii In functie de diferite stari
patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'r
peste 37C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare 'I
- dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita
- exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului
- con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimului
alimentar In mentinerea sanatatii /'
- face bilantullichidefor ingerate $i eliminate
.~explbr.e<'B' .. Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHmente!er-perfflfse'
$i interzise
- serve$te pacientul cu ali mente la 0temperatura moderata, la
ore regulate $i prezentate atragator
- Invata pacientul categoriile de ali mente din ghidul alimentar $i
echivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare,
In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI
- 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez;
135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legume
uscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete
- 100 9 proteine sunt cuprinse In:
- 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te,
400 9 branza
11')
OBIECTIVE
Pacientul sa
fie echilibrat
hidro-
electrolitic
Pacientu[sac..
fie echilibrat
nutrilional
Pacientul sa
... 1siba' 0' stare'
de bine, fara
greluri $i
,:varsaturi
:"r. -
:'~
Surse de - foame - insalubritate
ordin - malnutritie
sociologic
Lipsa - lipsa de cuno~tinte .'
cunoa$terii - insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului
Inconjurator
. ',1 ::-,.-. "
112
Manifestari de dependen1=a
PrezenHlm doua probleme de dependenla:
1. Alimenta1=ia~i hidratarea inadecvata prin deficit
Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, 0 insuficienta In cantitate
$i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie de
factori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $i
psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc.
Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelul
functionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare).
Anorexie
- Iipsa poftei de mancare
Disfagie
- greutate la Inghitire
.. Condifia ca- .' - absentadintilor, carii dentare, gingivite
vitafii bucale .
- ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
- limba Incarcata, depunere saburala, glosite
- dificultate In masticatie
Starea
- tegumente uscate, pierdereaelasticitapi
tegumentelor - acnee, dermatita
Digestie
-dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor
- greata, varsatura
- regurgitatii
,~ ,:- .,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is :c.,, ", .~ .
....... ..,.... :.~~'.: ." ......~..~."'::".:'"~~ ..
Deprinderi
- gre$eli In prepararea alimentelor
alimentare
- gre$eli In alegerea alimentelor
- orar nesatisfacator al meselor
- pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu
Hidratare
- consum redus de Iichide $i saruri minerale
- pierdere In greutate
Semne de - slabiciune
dezechilibru
- tegumente $i mucoase uscate
- urini concentrate
Gust $i va-
- dezordonat
loare acor-
- mananca In picioare sau In pat
date mancarii
- obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)
I:;'~'" .,,~=-,~
ni.:'
I
:':','.
"
,~,r'
I
ii.:."
'; \
i~.: .
iX
n. ,
l
i1
i
,':"
i::;i[
II'
Hr:'i
J)li:',:
,!,:i
I
~'.'.','.",i.i
LI
:>'"
I
:.,)
,';~' !
i"j'
~t;: !
I
'.,':'
,::~:,
1.',
Ii;:,
I
r
i:
H::'
:.

i;;'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I J
I - u~mare$tebolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I,
reglm
- urmare$te orarul $i distributia meselor
- urmare$te, periodic, greutatea corporala
- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice
moderate
- stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Clie de gusluri
$i capacitate, Impreuna cu bolnavul
- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor
bolnavului
- IIinvata metode de relaxare
- la nevoie, administreaza medicatie sedativa
'Pacientul sa
,desfa$oare
activitate fl-
zica creseuta
Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
ALIMENTATIA DlETETlCA
Alimenta~ia pacientului
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii
de a bea ~i a manca
Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare
cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli)
- asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului
normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimen-
talia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios
(palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic
- prevenirea unei evolutii nefavorabile Tn bolile latente, transformarea bolilor
acute In cronice $i aparitia recidivelor
.:... consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""."
Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfel
alcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative ale
organismului.
Inseamna . 0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilatea
alimentelor ce Ie compun.
In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice,
Din punct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri.
115
- 1009 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal,
unt, untura de porc
- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,
respectfmd contraindicaliile regimului
- asigura un climat cald, confortabil
-Incurajeaza pacientul
- Ii explica scopulinterv~ntiilor .
- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea
ideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula:
Gkg= 50+ 0,75 (Tcm-150) + V 4
20
x 0,9 unde
Gkg = gr8utate corporala exprimata In kg
Tcm = talia, exprimata In cm
V = varsta exprimata In ani
0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei
-Ingra$are
- senzatie exagerata defoame: mananca fara control
- nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului de
satietate
~ eliminare pG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric I ~
. .'.. ',' . , '-',",. ..... .."" 0"- T" " l'"
Pacientul sa
fie echilibrat
pS,ihic
114
- mnterven~ii-
Pacientul eu alimentatie inadeevata (surplus)
Indice ponde-
ral: +15-20%
2. Alimenta~ia ~i hidratarea inadecvata prin surplus
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ.
Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile
energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate are
repercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individ
poate ingera 0 cantitate mare de ali mente din mai multe motive: stres, anxietate,
singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.
Manifestari de dependen~a
, Bulimie
Polifagie
OBIECTIVE INTERVENTliLE ASISTENTEI
Paeientul sa - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegorii
aiba greutate
de alimente
eorporala in
- invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarul
funelie de
inallime, var-
in functie de activilatile fizice $i varsta
sta, sex - alcatuie$le un regim alimentar hipocaloric
J9returi
I ~i varsaturi ;-;
- indica/ii
- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei
epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa
primele :c:ileale infarctului miocardic acut
- alimente permise:
- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 ",0'
fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci
- mese mici cantitativ $i mai frecvente
- indica/ii
- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, In
primele zile dupa hemoragia digestiva superioara
- alimente permise
- 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu fri$ca sau
smantEma
vegetarian
- indica/ii
- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pe
stomac
- alimente permise
- branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume,
smantana, fri$ca, fainoase
Hepatic:
Lacto-filinos:
,..---
Semilichid:
Cardio-
vascular:
r-
Lactat:
- indicaN
- hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata,
neoplasm hepatic
- alimente permise
- brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine
alba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe i
de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL
Repa!~.~~,="~,,L:-indicaN " :~ .",.,' , _"' ""'= '''if'
- glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala
~/imente permise ,
- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot,
supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza de
vaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare
indica/ii
- cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct
miocardic acut in a doua saptamana de boala
- alimente permise
-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla,
fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata,
unt 10 9 $i ulei 30 g/zi
" r"
I
L,
"Regimul . ,~" ~=indicaJii ", .. '" " " ,,",,~, _-., : =""C
hidric:-In,primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
- alimente permise:
- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau
nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate din
carne, apa fiarta $i racita
Hidro-zaharat: I - indica/ii
- perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta
renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta,
In perioada febrila a bolilar infectioase
- alimente permise '
- sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de
compot, zeama de orez I>
- - se administreaza in cantitati mici $i repetate
11~
Regimurile dietetice urmaresc:
- punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie;
- regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita;
~ regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric;
- regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza;
- regim de crutare a rinichiLJlui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta
renal a acuta;
- la alcatLJirea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia
chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor de
agregatie;
- echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
-In colita de fermentatie - regim bogat In proteine;
-In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati;
- In ciroza hepatica - restrictie de lichide;
- In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide;
- compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va cores-
punde acestei tolerante;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
-In boli infectioase - regim bogat In vitamine;
- afectiuni osoase - regim bog at In calciu;
-In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bog at In proteine;
- Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regi-
mului de mere rase sau morcovi.
- In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$-
terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare,
- numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea
Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.
I,
I
I
> ,'
.:
";':
I
':,,'.,','.,;,'
"0
f
"
I'; "
I
',','",:
f ~?
H :
,It"
I '
I
I
I
i i " 1
1,,;'"
1~; -;
,I~
NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E
Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatirii
lor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii de
sE'matatea individului.
Inaintea prepararii culinv.re se cerceteaza starea de sa/ubritate a
alimentelor:
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,,,,._ ~ ~ ~ l,
. "..".., ...".i.I'.";' .. '" ,.,'_'_'"'''',.. "''''.'~ """I\'~ "' ','" , ',,''''~~'v ..~' ..,.,,,.,,,~.~.... "., '''~., .
-proaspat:
- omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag
-praf: I I .
- proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut
- vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut
-,-.proaspat.:
- dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii,
consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjine
forma
- a/terat:
- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros
neplacut, respingator
Oul;. ,'7c
Conservele: 1- bune:
- cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu pro-
prietati organoleptice caracteristice conjinutului
- alterate:
- capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat
Faina: I - proaspata:
- pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag
- a/terata:
- amara, acra, miros de mucegai
PRELUCRAREA PRELIM/NARA
- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare);
- spalarea, eviscerarea pasarii;
- curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui;
- ouale spalate, sparte in vase curate;
- legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;
- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita
pierderile cantitative $i calitative);
- S8 evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi,
vitaminele, mineralele);
- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).
119
118
Diabetic: - indicajii
- diabetul zaharat
- a/imente permise
- in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
ci'mtarite in mod obligatoriu $i ali mente necantarite:
- ali mente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase,
legume uscate, fructe
.'. "1 - a[i!Dent~ ne~ artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua,
supe de carne, sosuri fara taina, ulei
Hipocaloric: - indicaN _
- obezitate,hipertensiune arteriala
- a/imente permise
- 240 calorii - 300 9 branza de vaci
- 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume,
mere
- 600 calorii din acelea$i alimente
I Carnea: r=;roaspata:
I
- c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda
- a/terata:
- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa
Mezelurile:
1 - D ~O :~:::~la curata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ ata,'
miros placut
- vechi:
- pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase
Pe~ tele: -proaspat:
- culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii
- alterat:
- cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente
moi, rupte
(:
120
0d
~
- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui
- dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada,
procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati
mari de sange la nivelul organelor abdomina/e.
Disfribuirea a/imenfe/or:
- servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de man-
care a pacientilor
- asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica
- operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza
forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala)
- distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie
-In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inma-
neaza pacientului 0data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu)
- alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un ca-
rucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite
- felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior
- alimentele nu se ating cu mana
- gustul unor ali mente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravine
dietei)
Pregafirea servirii mese/or:
. ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectiei
i(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.)
- Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase
- se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori)
- pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati
de restul bOlnavilor, cu paravane
- saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala
- asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i
spala bine mainile.
Drdinea de servire a mesei:
- se va distribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i la urma se va
dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nu se
lncadreaza rn regimurile tip
- vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta S8 va
ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea
- alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.
Moduri/e de a/imenfare a bo/navilor
In functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face:
- activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon
- pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura
- artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice.
1?1
TEHNICI DE GASTRDTEHNIE
',' ..,
,to,
ALIMENTAREA PACIENTULUI
- suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trec
substantele minerale in apa daca aceasta este rece); .
- daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza un
strat protector.
- sau fiertiere-l'1 n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'de
preparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.
- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foarte
daunatori organismului; alimentele formeaza 0 crusta ce nu
permite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).
- se formeaza 0crusta ce mentine substantele sapide;
- se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin
a$ezarea alimentelor pe placa incinsa.
- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald;
- se formeaza 0crusta de glucide caramelizata sau proteine
coagulate;
- alimentele se coc.
- congelare, afumare, murare, sarare, uscare. Conservarea
Coacerea
Frigerea
Prajirea
Fierberea
'Inabu~irea
r---------------
Servirea mese/or
Modulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune
importanta ca $i regimul propriu-zis. _
In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: I :
Draru/ $i repartizarea mese/or: :
. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul ~i
naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric)
- pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie,
indiferent de programul sectiei
- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter-
vale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie servite
uneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii
- pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita de
alimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese,
repartizate atat ziua, cat $i noaptea
- pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0f1amanzire mai
mare de 6 ore
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare
la oficiul de alimente
I
I
I
I
I
I
I
I
I
...
ALiMENTAREA ACTIVA
. -------~
In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele
oferite.
Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
I
~
Fig. 17- Masuja
speciala
- se a$aza peste mU$ama un Iighean
- i se of era pacientului sapunul $i i se toar-
na sa se spele
- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile
- se Indeparteaza materialele lolosite
- se adapteaza masa speciala la pat (fig. 17)
acoperita cu fata de m8'::a sau 0 tava aco-
"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchil
pacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza
- se a$aza In jurul gatului un prosop
- asistenta Imbraca halatul de protectie
- se spala pe maini $i serve$te masa la fel
ca In salon la masa
- se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit pe
o perna
- se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu
un prosop curat
- se a$aZa tava pe marginea patului sau pe un tabu ret la
-Inaltimea patului
- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide
- lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorul
unor tuburi transparente, curate, fierte
- se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza materialele folosite,
se spala pacientul pe maini
123
- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici,
In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie
materiale:
- tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza,
cana de supa, tacamuri
asistenta:
- Imbraca halatul de protectie
- a$aza parul sub boneta
- se spala pe maini
pacient:
- se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor de
pat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l::I
pentru a U$ura degluti(ia --. J
Alimentarea
activa la pat,
In deeubit
lateral stang
Seop
Pregatiri
'Al.!/MENr AREA~f!AS7VA:J
~---~--- ---~~ . . . . . z. '
. ------ ; . . ; . ; ; ; ; ; ; -
Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuie
sa fie ajutati.
~
",~
~
122
materiale
- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar de
apa, fete de masa, cO$lJle,t;;le paine
sala de mese
- curatenia desava.r$ita In sal a de mese
- aerisirea
- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile,
paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului
- se creeaza 0atmosfera cat mai intima
- se anunta bolnavii sa vina la masa
_.se invita sa se spele pe maini
servirea mesei
- servesc felurile de mancare pe rand
- se ridica imediat vesel a folosita
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele In
Intregime, In caz contrar se solicita motivul $1S8 iau masuri de
Inlocuire
- se transporta vesel a la oficiu
- se aerise$te $i se curata sal a de mese
condltii de mediu Tnsalon, la masa
- se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavita, scuipatori, plosca)
- se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru
ceilalti
- se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata de masa curata,
tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz)
- se invita pacientul sa se spele pe maini
- pacientul este ajutat sa se a$eze la masa
- asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul sub
boneta (sa nu se atinga de alimente)
- se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a de
mese
- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa
- se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau
$ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama
Pregfltiri
Condilii de
mediu
Alimentarea
activa In
salon, la pat
l
r
I
i l l l I DE $TIUT:
- se I ncurajeaza. paci entul I n ti mpul al i mentati ei ,
asi gurandu-I de Gi .)ntri buti aal i mentel or I n procesul
vi ndecari i
- se ofera paci entul ui cantl tati nu p,ea ma,i - deoa-
rece, neputand sa I e I nghi ta, ar putea sa I e aspi re
r
J
ALIMENTAREA ART/FICIALA
125
- se I nl ocui esc I n funcl i e de preferi ntel e bol navul ui I n cadrul
l i mi tel or permi se de prescri pti a medi cal a
- servi rea mesei se va face I ntr-un cadru cat mai esteti c
- se servesc al i mentel e I n porti i mi ci - canti tati l e ma,i pro-
voaca numai l a si mpl a vedere senzal i a de pl eni tudi ne
- mesel e vor fi servi te l a i nterval e mi ci (2-3 ore)
- Mi 1tru el i mi narea senza(i ei de greata, l i chi del e se serves',;_.
reei , aci di l i ate cu l amai e, I ntr-o vari ati e cat mai mare I
- nu se admi ni streaza al i mente hi perzaharate - provoaca
senzati a de pl eni tudi ne $i lavorizeaza di areea
-I aptel e I n canti tate mai mare de 1 I provoaca di aree, greata
- al burni nel e supradozate (branza) provoaca meteori sm $i
accentueaza i napetenta
-I a bol navi i compl et i napetenti , senzal i a de sete va I i
expl oatata $i I i se vor oferi el emente nutri ti ve sub forma
l i chi da; l aptel e, sucuri l e de fructe vor I i I mboga(i te cu praf
de l apte, cacao, gal benu$, preparate de zahar, zeama de
l amai e sau portocal e
- bul i onul de l egume va I i I mbogati t cu unt, branza, fai na,
gal benu$ de ou, cacao
- I n aceste amestecuri se vor i ntroduce $i preparate de
vi tami ne, daca el e nu di sperseaza U$or $i nu modi fi ca
gustul sau mi rosul al i mentel or
- se asi gura necesi tati l e cal ori ce de 2500-3000 cal ./24h pri n
admi ni strare de preparate l i chi de hi percal ori ce
- l a reveni rea apeti tul ui se admi ni streaza al i mentati e sol i da,
reparti zata i n 4-5 mese
- asi stenta trebui e sa noteze exact canti tatea de ai /mente
consumata $i sa cal cul eze valoarea cal ori ca pentru a se
putea ori enta I n ceea ce pri ve$te acoperi rea necesi ta(i l or
zi l ni ce al e bol navul ui
- va urmari ca bol navul sa consume numai al i mentel e
conform prescri pti i l or medi cal e
~fi ni J i e
...
.' : : : " : : .. ...
I nseamna i ntroducerea al i mentel or I n organi smul paci entul ui
pri n mi jl oace arti l i ci al e. Se real i zeaza pri n urmatoarel e
procedee:
- sanda gastri ca sau i ntesti nai a
- jl astrostQi l l a
- pe cal e parentera1a
-crrsrnr
---
Scop
- hrani rea paci enti l or i ncon$ti enl i
- cu tul burari de degl uti ti e
- cu i ntol eranta sau hei noragi i di gesti ve
- operati pe tubul di gesti v $i gl andel e anexe
- cu stri cturi esofagi ene sau al e cardi ei
-I n stare grava; negati vi sm al i mentar
III DE EVITAT:
- servi rea al i mentel or I i
p,ea fi erbi nti sau p,ea reci
- ati ngerea al i mentel or
care au fost I n gura
paci entul ui
- i se protejeaza l enjeri a cu un prosop curat
- se protejeaza cu un prosop I n jurul gatul ui
- se adapteaza masuta l a pat $i i se a$aza mancarea astfel
I ncat sa vada ce i se i ntroduce I n gura
- asi stenta se a$aza I n dreapta paci entul ui $i I i ri di ca U$orcapul
eu perna I ' f
- veri fi catemperatura al i mentel or (paci enti i I n stare grava nu
si mt temperatura $i ni ci gustul al i mentel or)
- I i serve$te supa cu l i ngura sau di n cana cu ci oc, tai e
al i mentel e sol i de
- supravegheaza debi tul l i chi dul ui pentru a evita I ncarcarea
peste puteri l e de degl uti ti e al e paci entul ui
- este $ters l a gura, i se aranjeaza patul
- se I ndeparteaza eventual el e resturi al i mentare care, ajunse
sub boi nav, pot contri bui l a formarea escarel or
- schi mba l enjeri a daca s-a murdari t
- aeopera paci entul $i aeri se$te sal onul
- strange vesela $i 0transporta l a ofi ci u
124
1- Observarea apeti tul ui urmare$te descoperi rea $1co~baterea I I
i napetentei SHUanorex~eibol navul ui .,,' ' . ,
- apeti tul poate fi . un i ndi ci u I n stabi l i rea di agnosti cul ui unor
afecti uni ; astfel , bol navi i cu:
- cancer gastri c refuza carnea de vaca
- I n hepati ta epi demi ca faza prei cteri ca, refuza grasi mi l e
- pol i fagi a poate i ndi ca un di abet zaharat
- apeti tul preferenti al I n cazul unor carente al e organi smul ui I
(gravi de) .
- pentru combaterea anorexi ei sau i napetentei , se vor avea I n
vedere urmatoarel e:
- se veri fi ca daca i napetenta este total a sau repul si a se
mani festa numai fata de al i mentel e di n regi mI n comparal i e
cu cel e preferate
PRINCIPII DE ALIMEN TARE A PACIENTILOR INAPETENTI
Servi rea
mesei
I Scop
I
- I
" .1.;
' .' .
III DE $TIUT:
- la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai
mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum
2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatul
de perfuzat utilizand vase izoterme
1 -
I
I
I
r~'
I
I
I
I,
f~
- deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele In
scopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care calea
esofagiana este Intrerupta
- In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu
substante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter de
durata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi
introduse In organism prin gastrostoma
-In stoma, este fixata 0sonda de cauciuc prin intermediul careia
~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie"
- respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i ames-
tecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica
- alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$-
nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la tem-
peratura corpului
- cantitatea introdusa 0data nu va depa$i 500 ml
- dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru a
Impiedica refularea acestora
- tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand
uneori leziuni apreciabile
- de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata,
acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansata
steril cu pansament absorbant
- se poate asigura hidratarea $i alimentarea pe 0 perioada
scurta de timp
- deoarece In rec! D ~ J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasa
absoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eli-
minate sau supuse unui proces de putrefactie
- alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie
Ringer, glucoza 47%0cu rol hidratant
- vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei
- in locul irigatorului se folose$te un termos
- se face cu substante care:
- au valoare calorica ridicata
- pot fi utilizate direct de iesuturi
",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice " c " ' " , " " , , ' , ~ ' . " " ' l~
L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor
- pe cale L v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10-
20-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice)
- planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de
calorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiile
nutritive
- nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glu-
cozate $i proteice
- alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap.
Hidratarea $i mineralizarea organismului)
- ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia pre-
paratului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh
127
,---
Alimentarea
prin
gastrostoma
Alimentarea
prin clisma
Alimentarea
parenterala
i
!
i
I
lpS" ~
ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA
materiale
- de protectie
- aleza, prosoape
- sterile
- sonda Einhorn sau Faucher
,'-'~ serihgide 5-10 cm
- pensa hemostatica
- nesterile
- palnie
- tavita renala
- bulion alimentar
- sa nu prezinte grunji
- sa fie la temperatura corpului
- sa aiba valoare calorica
pacient
- psihic
- vezi sondajul gastric
- fizic
- In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueaza
spalatura gastrica
- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidul
alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperatura
corpului
- se introduc apoi 200-300 ml apa $i 0 cantitate mica de aer
pentru C i goli sonda
- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea
'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea faspi'rate, determinand
pneumonia deaspiratie - complicatie grava
- se ext rage sonda cu atentie
Pregatire
126
Introducerea 1 - vezi sondajul gastric
sondei
Alimentarea
propriu-zisa
H:
r
L ",,.,",,,,,,,,,,,,,
C':';--",.
129
________ J
-In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. pot
interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele
- pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebesc
mai multe sindroame de deshidratare:
- deshidratare izotona - cand aportul insuficient sau pier-
derile interes8':.-tz<Jln "aceea$i proportie apa$i electro/itii
(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia, fistula
gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se pot
pierde 2-3 I sau chiar 5-10 1 1 2 4 h
- deshidratare hipertona - cand se elimina apa In proportie
mai mare (prin polipnee Intre 1 $i 1,5 1 1 2 4 h, transpiratie
exagerata 2-3-5 1 1 2 4 h)
- deshidratare hipotona - cand se elimina sarurile In
proportie mai mare (In poliuriile patologice sau cele
provocate prin diuretice) ,
--------------_,1
- analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediului
intern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens:
- prin "difuziune" a principii lor nutritive la suprafata
celulelor $i invers
- excretor prin emonctorii, rinichi,piGinani, piele, dupa ce
produsele de excretie celulara au fost deversate In sange
- In urma observatiLior $i experienlelor intreprinse asupra glice-
miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea ge-
nerala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern"
" Toate mecanismele vitale nu au alt scop decat men!inerea
stabIYitajii mediului intern. Respirajia, circulaJia, depuratia excre-
menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului
'~HJiern, pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . "
- acest vast echilibru interior estedenumit de Walter Cannon
homeostaza $i lamure$te mecanismele de coordonare $i
control, astfel Incat teoria constantei mediului intern este cu-
noscuta astazi ca teoria homeostazei lui Cannon
- prin homeostazie, se Intelege totalita.lEig_C_QD_~laoteJor_tiQ.;. ..
9.~ sau bJQfg,Lq.5l a;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostaziei
sunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica
$i laboratorul Incadreaza normalul pentru fiecare din aceste
componente
"
- sistemui de coordonare $; control al homeostaziei este neuro-
endocrino-vegetativ.
"... ,,;::~
Homeostazia
L
r
I
128
- estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice $i
anorganice, necesare bunei functionari aorganismului
- dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediar
destinati eliminarii
- se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixa-
structurala (intra In constitutia moleculelor)
- apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I'
repartizeaza astfel:
- 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular)
- 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial)
- 5% circula In vase (Iichid plasmatic)
- prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plas-
matic, sunt numite lichide extracelulare
- apa mentine In solulie 0 serie de saruri minerale
- mediul intern al organismului este 0 solutie apoasa de saruri
minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a
limfei $i a lichidului interstitial "
- sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor din
organism, constituind una din activitatile fundamentale ale acti-
vitatii celulare
- nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h
- la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutatea
corporala, el necesitand:
- 180 ml apaJkg corp In primele 6 luni
- 150 ml apaJkgcorp Intre 6 $i 9 luni
- 120 ml apaJkg corp Intre9 $i 12 luni
....el00 ml apaJkgcorppeste 1~.Il:l1"rj~_. '""'"
- necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie sub
forma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentele
solide
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel:
- 1000-1500 ml se elimina prin urina
- 500-1000 ml se elimina prin transpiratie
- 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani
- 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun)
- In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse In
organism $i pierderile fiziologice
- In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la des-
hidratare sau hiperhidratare
Hidratarea ~i mineralizarea organismului
';:,\.. '""""~
Apa
Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile fara
apa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat un
tel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceasta
independenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard). I
I
I
'I
I
I
I
I
-
I
I
I
Excesul volumului de lichid:
- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme
- se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sau ingeslie
excesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide In
interiorul spa(iului intravascular.
r1nterventiile , - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea I
asistentei I - cantare$te zilnie pacientul
- monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametrii
C/inici, rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie
- menline integritatea membranelor mueoase prin igiena
riguroasa
- ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingerii
integritatii lor ""_co'
- inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Ie maseaza
la fiecare doua ore
- asigura aportul liehidian 2500 ml/ z i din care 1500 ml per os
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
r :
r~ j
,
J
TULBURARI ELECTROLlTlCE
131
Hiponatremia I manifestari:
- deficit de Na sub 130 mEq/1
- cefalee, confuzie
- anxietate, piele umeda .
ManifesUlri
- cre$terea acuta in greutate
- edem periferic
- pleoape edemaliate
- cre$terea presiunii venoase centrale
I
- hipertensiune arteriala, puis puternic
- dispnee, raluri crepitante
- turgescenta jugularelor
- scaderea hemoglobinei $i a hematocritului
- scaderea densitalii urinare _..
IntervenJiile
- educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semne
asistentei
- educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul
de Iichide $i Na
I
- masoara zilnic ingestia $i eliminarea
- eantare$te zilnic pacientul
I
- observa edemul periferie
- ascuJ tafrecvent respiralia
~ evalueaza semnele $i simptomele de edem pulmonar
"-
-"-"stabile$teCa11titatea de liehide peritru fiecarefura
- educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului
hidroelectrolitic
- invata pacientul care sunt lichidele ~ i alimenlele cu eonlinul
crescut In Na
- schimba coneeplia de preparare a alimenlelor
TULBURARI ALE FLUIDELOR
<
- hipovolemie
Volumul deficltar de fluid _ deshidratare > se datore$te pierderilor excesive
(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul al
III-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem
perlferic,oheniatomf. . '
Manifestari 1 - piel; uscata eu turgor redus
- membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa
- ochii adancili, moi
- letargie, sete
- scaderea eliminarii urinare
- tahicardie, hipotensiune arteriala
- scaderea presiunii venoase centrale
- cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemocon-
centralie
- cre$terea ureei sanguine
I 1- urina coneentrata cu densitate mare
130
STABIUREA NECESITATILOR HIDRICE $1 MINERALE
Se face prin:
- stabilirea felului deshidratarii
- simptomatologia deshidratarii
- investigatii de laborator.
- Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnav
rnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. ..
- Aceasta se inmulte$te cu cantitatea total a de apa extraceiulara, care la un individ
de 70 kg este de 141.
- Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv.
- Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti
egale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale.
- Cantitatea lii::hidelor necesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei de
intrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare:
- ralia de intretinere =pierderile de lichide/24 h
- ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator $i intra in
competenla medicului.
- Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporal a, pe baza
de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/ 180 mllkg corp
(valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului):
- 25-30 ml perspiralie
- 50-100 ml transpiralie
- 10-20 ml cu scaunul
- 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree,
varsaturi, febra).
:~ "-:.
~ ; - . . .
~J' I !~,;'~ , ; ; ',,(- "_~ ~ !. ' :I,~ ': ,,;.~ I~ ': ~,fr"" ,. > ;":1i'~ :'.;',;'1";'9:(':}; . ; (r,),; - t"2fJ"-
- . ', '. r. .,; ; ~ ; ,; ,~ '?. . v:~ r,,"; (~ j"li"C!< :"'; "''''~ ~ ':'''~ '''''. j,',"'_"i; '",,- ,/',I. it'''\i):lr~ ' . ~ . 1 1~ X; ; I'L"dJi "i':1 J,'if; '; ,'i','_v'i\. ' ,,- ,. -. . . . - '. ",':,0:; ,:),',',. . . 'V .(.","' ,'\ """'",.'L < ~ ~ "lO ' ....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,
,"w",'.,"." ,,', ",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW"""""" .I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l<fil\'i;:'~,,~.~,"<Y.;.Oo'l;R~X'JOO(~~.),::x"~<~~,~~~:,;f."'~';.',,,,,''-,"
-':"';;':"-.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
" ' I
Hiper-
natremia
Hipo-
potasemia
Hiper-
potasemia
intervenJii/e asistentei:
- creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz
- recunoa$te modificarile de comportament
- acorda suport psihologic > ,
- acorda suport moral familiei
,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~
manifestari:
- excesul de Na: peste 150 mEq/l
- agitatie ce poate progresa spre convulsii
- membrane, mucoase uscate
- sete, hiperemia fetei
- tahicardie, hipertensiune arteriala
intervenjii/e asistentei:
- reduce ingestia de Na
- administreaza solutii cu continut scazut de Na
- administreaza diuretice
- creeaza un mediu de siguranta
manifestari:
- nivelul redus de K sub 3 mEq/1
- siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus
- scaderea potlei de mancare
- crampe musculare la extremitati
- greturi, fatigabilitate
intervenjiile asistentei:
- administreaza intravenos K cu mare prudenta
- monitorizeaza aritmiile cardiace
- asigura mediul de siguranta
- monitorizeaza sunetele intestinale
- masoara cu atentie ingestia $i excretia
- educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spa-
nac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~,
manifestari:
- exces de potasiu peste 5,5 mEq/l
- greata, crampe abdominale
- diaree (hiperactivitate intestinala)
- parestezii, slabiciune, iritabilitate
- aritmii cardiace severe
- schimbarea personalitatii
intervenJiile asistentei:
- administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat
(scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula)
- monitorizeaza aritmiile cardiace
- asigura mediul de securitate
132
_"~~,:~' .. :.:'_""~,.,..,",.J,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1
TlPUR/ DE FLU/DE
izotonice - aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma)
hipertonice - concentratie mai mare decat Iichidul organismului
hipotonice - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului
SOLum U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE
Solujie
Solutie apoasa de 9%0NaCI, denumita $i ser fiziologic
izotonica
de NaCI
Solujie Solutie NaGI 10-20%
hipertona
de NaCI
Bicarbonat Solutie apoasa izotonica de 1,4%
desodiu
Lactat de
Solutie izotonica 1,9%
sodiu
Glucoza
Solutie izotonica 5%
Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%
Solujie
K 2% In solutie de glucoza izotonica
de KCI
'SoluUfu
Solutie de electroliti: KCI- 0,3 g; CaCl
z
0,5 g; NaCI 8,5 g; apa la
Ringer 1000 ml
Solujie
KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa la
Darow 1000 ml
Solujie Krebs
NaGI 7 g, KCI0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat .
de magneziu 2,40 9
Solujie
NaCI 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactat
Buttler
de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml
.SolLltie Locke
NaQI 9.ffi 1< 9
10
,07'5. ,9}.,CaClz O,1-~g, bicarbonatNa Q,J O g"
glucoza 1 g, apa la 1000 ml
Solujie
Aceea$i compozitie ca la solutia Ringer + lactat de Na 3,1 9 la
Hartmann
1000 ml
Solujie Tham
Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon form and
bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)
SoluUe
Solutie alcalina, folosita In combaterea acidozei metabolice
Fischer
Inlocuitori
In solutie de NaGI sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cu
ai masei
greutati moleculare diferite
I
circulante
Dextran 70 Macrodex
Dextran 40
Rehomacrodex
133
135
Fig. 18 - Aparate de perfuzie
1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor
standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturi
penlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urub
pentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului
perfuziei (sursa: Catalogul de produse
Fa. B. Braun, Melsungen).
I
I
I
I
I
I
r
I
I
I
'~'I
(!\
~
(i)
- perfuzor (ambalat de unica intrebuintare)
- seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrul
acelor)
- soluliile de perfuzat
- pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a
volumului $i ratei de flux
- Jobinete cu doua sau mai multecai
- branula (cateter IV)
- flutura$ (butterflys)
pacien!:
- f~S.ihiC} - ca la punctia venoasa
- IZIC
- tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnica
aseptica (Fig. 18)
- asistenta imbraca manu$i pentru evitarea contaminarii cu san-
ge (dupa spalarea mainilor eu atentie)
- pregate$te solutia de
perfuzat
- monteaza aparatul de
perfuzat $i lasa liehidul
sa eireule prin tuburi
(evitand contaminarea
siste'l":ului) pentru in-
departarea aerului
- alege vena (Intai,
loeurile distale $i apoi
eele proximale)
- apliea garoul
- eurata locul cu aleool
de la centru in afara
- introduce acul, bra-
nula In vena
1- seoate garoul $1ata~
$aza tuburile, desehide
prestubul, fixeaza rata
de flux 60 picaturilminut
- mentine locul de per-
fuzie, acopera cu pan-
sament steril
- schimbi:J. pansamen-
tul (cand se fixeaza
eatetere) la 24 h $i
inspeeteaza zona (e-
ventuala inflamatie)
Executie
.; -::;;~'.I.
1-
(.~
CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI
Marisang
Plasma
umana
Sange
integral
Derivate de
san~(#<
masa
eritrocitara
IOrala
I
- calea fiziologica de administrare a lichidelor
~ - declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i a
glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor
- se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza
pilorica $i esofagiana, negativism total din partea pacientului
- -
Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
(-
- lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de
60-100/minut
- se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii
Rectali.'! - se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme
- - -
Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme)
Subeutanata - se face prin perfuzii
c:::::- =::::- - - - - =
-- resorb!ia este lenta
,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin com-
I presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prea
linalta), flegmoane, complicalii septice
I
ee.duzia- 1- introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a
intravenoasa. soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica,
'. . , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'
Seop - hidratarea $i mineralizarea organismului
- adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect pre-
lungit
- depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a pro-
dU$ilor toxici
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
- alimentarea pe cale parenterala
Pregatire e materiale:
- dezinfectante - alcool iodat
I
- pentru punctia venoasa
~ .. .
I:
f
3. NEVOIA DE A ELiMINA
Definifie:
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal - urina
- piele- transpiralie - perspiratie
136
- schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea com-
pleta a precedentei
- se poate folosi 0rata redusa pentru a tine vena deschisa
ingrijirea
-Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0presiune asupra venei cu un
ulterioara
tampon $i se retrage acul In directia axului vasului
. a pacientu!ui
- S8 a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este ,
permis)
Reorganizare
Notare in
foaia de
observafie
Accidente
- hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar
-
acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se adminis-
treaza fonicardiace
- embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul cir-
culator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand se
folose$te para de cauciuc)
- !-evarsa.Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$-
tere la flebite, necroze
- coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfu-
zarea Iichidulul cu solutie de h~~
.~.
137
- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate de
individ influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare.
~ q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume;
fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala
- mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- Exemjii/e - activitatea fizica amelioreaza randamentul
muscular
- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au un
ral important in eliminarea intestinala
- Varsta - are rol important in satisfacerea nevoii daca (inem
seama de controlul sfincterelor
- la copii, controlul se obtine In 2-3 ani
- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii
- la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",-
) c- Generalita~i
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
_. aparat genital feminin - menstrualie
- In stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de
varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa
Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul
de homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificari
In compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constante
a compozitiei mediului intern.
Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica a
lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic
;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele tax ice
rezultate din metabolism.
Substantele folositoare organismului (sodiul $i apa) sunt absorbite prin
osmoza.
Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala.
Un rol important II au plamanii, care controleaza CO
2
$i O
2
,
Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate In
urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul
tubului digestiv etc.).
$i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de la
pubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce se
produce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.
I
Factori
I biologici
,;;:~7'."
II! DE EVITAT:
- folosirea aparatului de
suslinere a bratului, care
ar putea cre$te posibili-
tatea compresiei vaselor
sau nervilor
IIlI DE $TIUT:
- toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate
cu data, ora, medicalia adaugata $i doza
-- rata de flux = nr.pic.lmin
- sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prin
manevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei
i - substanle adilionale
1 __ schimbarea flaconului
- aer-poluat
- injectii complementare
.~ _ ....-
\( -
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I-
I
;
I
I
I
I. Independenta in satisfacerea nevaii
a) URINA: s..oJ.u.!Le-apoasit prin care sunt..elimioate substaotele rezultate din
metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism
--- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea
acestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i alte
substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.
In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, i
glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiind
inliuentate de activitatea sistemului nervos.
De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoi
lundamentale.
Termin%gie:
- mictiune =emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare
- diureZ8t<cantitatea de winaoliminata din organism timp de 24 ore.
- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programului
de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei
nevoi
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la
altul
Factori - Stresu/
psihologici
- Anxietatea .,,,-,
- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $i
calitatea eliminarii urinare $i intestinale
Factori
- Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri de
sociologici
igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor
publice
- Educatia
- Cultura
cantitatea
frecventa
mictiunilor
L- _
Manifestari de independen~a
- ~riaza IDfunctie_de_v.ar.sla.:.
- nou,nascut 30-300 ml/24 h
- .0lliii 500-1200 ml/24 h
adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h
-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuni Irecvente
- cop-II4-5/zi
-adult 5-6/zi
-'Varstnic 6-8/zi
-~_.- ""--
138
culoarea
- galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai
.-.----
dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (pana la galben-Inchis
urlnel
--
spre 6run). -
- modiljQgr.e)oJ.unc!iede alimente:
I
- culoarM""inchisa = In regim bogat In carne
- 'culoare deschisa = In regim vegetarian
- medicamentele schimba culoarea astfeT:
"::: roz, rO$u-caramiziu= tratament cu piramidon
-:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
..: careniu-ro$U sau brun negru = tratament cu chinina sau
acid salicilic . _
~~.
--
mirosul
- de bulion = urina proaspata
urinei
- amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcaline
reactia urinei
- normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7
Reactia urinei In lunctie de alimentatie:
- regimul bogat In carne - acidifica urina
- regimul vegetarian - scade aciditatea urinii
Nota
Reactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lrea
substantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caile
urinare.
~~
- normal = ciar, transparenta la InceplJt Q.upaun timp ea Q S l .! ~
urinei
deveni tulbure In
rmal - datorita coa ularii mucinei
ia
ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului din
t?!ganelegenital~.
densitatea
- se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se
urinei
schimba densitatea
- normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C
(temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea)
b) SCAUNUL =resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din
organismprin actul defecatiei
Scaunul este alcatuit din:
- reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor
- celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive
- produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe
- numar mare de microbi
Termin%gie: - defecatie =eliminarea materiilor lecale prin anus
139
--
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I !
, , ".:. , ,~"~,:," .;, ~.;.:.~ .:.;; :' ..Il';(\I",r,j";;'.!' '.
Ritmul
- la 28-35 zile
Durata . -,3-5 zile
:-.-':'
Aspectul
- mucus amestecat cu sange $i detritusuri celulare; nu
coaguleaza
Culoarea
- ro$U negricios, la Inceput,apoi ro$U deschis
Cantitatea
- 50-200 9
Mirosul
- dezagreabil
Evolutia
- fara dureri, u$oara jena fiziologica
',j
v'
I
I
I
I
I
I
I .
I
I
I
I
I
I
I
Manifestari de independen~a
Frecventa - normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la doua zile
- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
Orarul - ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire
Cantitatea - zilnic 150-200 9 materii fecclle ~J,:~;"
-
Consistenta - pastoasa, omogena
Forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila
Culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina
- In func!ie de alimentalie:
- deschis-galben = regim lactat
- brun Inch is = regim carnat
- negru = ali mente preparate care conlin sange
- verde = legume verzi
- culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine
Modificarea culorii In funclie de medicamente:
- brun-negru = bismut
- negru-verzui = fier
- alb = bariu
- negru mat = carbune
~-
Mirosul - fecaloid'- difera de la un individ la altul
La copilul mic
_.-
Culoarea -In primele 2-3 zile dupa na$tere = verde-brun Inchis (meconiu)
- La sugari:
Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei.
..
-- Astfel:,~
'.
J
-'- galben-auriu = sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prin
oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde
- galben-deschis = sugar alimentat artificial
I
- brun = dupa introducerea fainii In alimentalie
Numarul
- 3-4 pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi
Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul
scaunelor este de 1-2 pe zi.
Mirosul
- u$or acru, reactie acida = sugar alimentat la san
1- fad, reaclie alcalina sau neutra = alimentatie artificial a
140
r
c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica
pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Terminologie: - sudoare = solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o$i 10 %0
reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)
Manifestari de independen~a
. -, . ..; ,O;::~'
Reactia
- acida pH = 5,2 sau u$or alcalina
Cantitatea
- minima, pentru a menline umiditatea pliurilor
Mirosul
- variaza In funclie de alimentalie, climat $i de deprinderile
igienice ale individului
Perspiratia
- pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prin
expiralie
Compozilia aerului expirat:
- O
2
-16%
- CO2- 3%
- N-74%
- H
2
0 -7%
d) MENSTRA =pierdere temporara sau periodica de sange, prin'Organele
genitale
- apare la pubertate $i dispare la menopauza $i In timpul sarcinii
Manifestari de independen~a
141
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (In
funclie de problema - cateva exemple):
Interven~iile asistentei
pentru men~inerea independen~ei in satisfacerea nevoii
- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie)
- insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata)
- temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
Lipsa - Iipsa de cuno$tinle
cunoa~terii
- insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului
inconjurator
; ~.~-c-
I
II. Dependenta in satisfacerea nello;;
In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree,
varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
~
I
I
I
I
j
to,
143
Manifest.ki de dependen~a
1. Eliminare urinara inadecvata cantitativ
~i calitativ
~ .. ..
Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de
dependenta:
1 - Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
2 - Retentie urinara
3 - Incontinenta de urina ~i materii fecale
4 - Diaree
5 - Constipatie
6 - Varsaturi
7 - Eliminare menstruala inadecvata
8 - Diaforeza
9 - Expectoratie
10 - Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)
MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEI
Poliurje
- eliminareaunei cantitali de urina mai marede 2500 ml/24 h
Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila
-.
TreciHoare, ...ApaJe:
.:.;:...... ,..,
.'" . .,.,.. ,'"
durabila sau
- in perioada de efervescenla a unor boli
infeclioase
permanenta
(pneumonie, hepatita epidemica etc.)
- dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $i
isterie
- in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $i
exsudatelor seroase
- in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea de
concentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore
- in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin
urina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilor
osmotice)
I
I
i
I
...-""
//
I(
I
I
t
142
Surse de dificultate
- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie)
-- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie)
- slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)
- Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta)
- alterarea centrilor nervor$i (incontinenla)
- accidente cerebro-vasculare (incontinenla)
- spasme vezicale (retenlie urinara)
- anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara
inadecvata)
.:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata)
- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata)
- tumori (constipatie)
- t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I I
re.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., " .. i .
- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic'I. I
(eliminare urinara inadecvata, diaforeza) I
- durere (eliminare urinara inadecvata)
- anxietate (diaree, constipalie ... )
- stres (diaree, constipatie ... )
- situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza,
constipalie)
- tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)
- poluarea apei (diaree)
- ali mente alterate (diaree)
- schimbarea modului de viata (constipatie)
- cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale
- planifica exercitii fizice
- il invata tehnici de relaxare
- cHrceteaza.deprinderile alimentareale pacientului , .".
- recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea
Surse de
ordin fizic
Sursa de
ordin
sociologic
Surse de
ordin psiho-
logic
-,;;-
! ...
I
..".,., .. ,'
- 1
144
, , ' : : c : ; ; , "
1-
- eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate.
Apare In:
- inflamatii acute ale uretrei
- stricturi uretrale
- edeme ale mucoasei uretrale
- hipertrofie de prostata etc.
ALTE'MANIFEST.ARI DE DEPENDENT.A
- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sau
ro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbure
asemanatoare cu spalatura de carne.
- prezenta proteinelor In urina
- prezenta glucozei In urina
- urina foarte concentrata (densitate crescuta)
- urina foarte diluata (densitate mica) =In bolile rinichiului cand
acesta I$i pierde capacitatea de concentrare.
- urina cu densitate mica se men line In permanenta la acelea$i
valori indiferent de regim
Nota
Intre cantitate, culoare $i densitate este 0 stransa legatura.
- In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica
(In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa,
densitatea este mare.)
-In oligurie =culnare Inchisa = densitate mare
- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat prin
cre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/or
naturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrarea
urmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida,
lucioasa $i stravezie.
- ~-=----~-.-. ---""","" .~
- In mod patologic urina este tulbure din cauza saruri/or
ininerafe, puroiului sau a microbilor
- In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei
'Oisuria
r::;',""
r- .
Hematuna
Albuminuria
r
Glicozuria
Hiperstenuria
I Hipostenuria
~ .
Izostenuna
i
I Edeme
I
I
U;'in~""tull)ure'
Urina cu mi-
ros de fructe
coapte sau
cloroform
Ourere
lombara
Sete intensa
GreJuri ~i
I
I varsaturi
-."'~:':
~',.". ~~., -'"'3:;t
- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretic
hipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea de
urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.
-In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex de
aparare a Qrganismului).
.,..excretia urinei sub , 500ml/24 ore
Oliguria poate fi determinata de cauze renale $i extrarenale.
Apare In:
- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului prin:
- transpiratii abundente
- varsaturi incoercibile
- diaree accentuata
- hemoragii abundente
- perioada de form are a coleqiilor seroase
- insuficienta circulatorie cu formare de edeme
- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, hepatita etc.)
- glomerulonefrite acute Insotite de edeme
- lipsa urinei In vezica
Poate fi din cauze renale $i extrarenale
Apare In:
- glomeruk18efrita acuta, nefroze tbxice
- arsuri Intinse
- stari de $OCtraumatic $i chirurgical
- traumatisme lombare
-;:lngajarea unui calcullntr-unul din uretere
TULBURARI DE EMISIUNE URINARA
- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea aft
urina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii.
Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptului
ca In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a unei
cantitati necesare de sange.
- senzatie de micliune foarte frecventa, cantitatea de
emisa foarte mica.
"tauzele pot fi:
- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale
- procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $i
neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene,
afecliuni uterine, uretrite, prostatite
- hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati
OUgur!?
Anuria
Polakiuria.
Nicturia
I
I
I
I
I
I
I
I
I ' ~ "
I
~ I
/1
~I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,_c. I
I
I
r
~
,
f
147
Manifestari de dependent;a
- Intervent;iile asistentei _
Pacient cu ischiurie - retenlie urinara
glob vezical
- distensia vezicii urinare deasupra simf izei pubiene, cauzata de
retenlia urinara
micliuni - absente
~.
polakiurie
- micliuni f recvente, In cantitati mici (eliminare prin prea plin)
r', ...:~
i
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
I
Paeientul sa
- verif ica prezenta globu/ui vezical
aiba micf juni
-Incearca stimularea evacuarii, asltf el:
spontane
- introduce bazinetul cald sub bolnav
I
- pune comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana,
- lasa robinetul deschis sa curga apa (sa f ie .aLLZitade
bo/nav)
- introduce mainile pacientului In apa calda
I
- ef ectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia I
medicului !
Pacientul sa
- Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0rela(ie Intre nevoile de
aiM
a bea, a manca, a f ace exercilii f izice $i a elimina, pentru a-$i
echiii brul
stabili propriul orar de ingestie $i eliminare
psihic
- Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urarea micli4nii $i
golirea completa a vezicii .....
-lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprime sentimentele
In legatura cu problema sa
!
- asigura un c1imatcald, conf ortabil
3. Incontinen~a de urina
!?imaterii fecale
Incontinen(a urinara $i f ecala poate rezulta In urma unor af ec(iuni (inf ectie
urinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de
con$tienla, deterioare a activitatii sf incterelor, cre$terea presiunii abdominale,
leziuni obstetricale etc.
Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de
control a sf incterelor, f ie prin procesul de Imbolnavire.
o f orma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de
enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe. ._ .
1-'
I
2. Reten~ia urinara - ischiurie
- Intervent;iile asistentei -
Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
OBIECTIVE INTER"ENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - asistenta f ace zilnic bilantul hidric, masurand cu con$tiincio-
f ie echilibrat zitate ingestia $i excretia
hidroelectro- ~ ctaTW.re$tezilnic pacieutul
litie $i aeido- - corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea
bazie aportului de lichide $i electroliti, In f unctie de ionograma serica
$i urinara
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in f unctie de rezerva
alcalina, la indicatia medicului
Pacientul sa
- recolteaza urina pentru examene chimice $i bacte-
nu prezinte
riologice
eomplicatii
- administreaza antiseptice urinare, sulf amide, antibiotice,
cutanate,
conf orm antibiogramei, la indicatia medicului
respiratorii,
- asigura igiena corporal a riguroasa
urinare
- serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet
- schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie
Paeientul sa - asigura 0 atmosf era calda, raspunde prompt $i plina de
f ie echilibrat solicitudine la chemare
psi hie - Incurajeaza pacientul ~~!J.-$i exprime gandurile ~isentimentele
in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca un
rol f oarte important).
Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$i
evacua conlinutul. Ea nu trebuie conf undata cu anuria, care inseamna lipsa \ .
secretiei renale.
." Ischiuria poate f i dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i, ca:
slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrof ia prostatei sau alte procese
de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii
urinare sau sf interelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare
sau unei paraze trecatoare in cursul inf ectiilor grave (de exemplu f ebra tif oida, me-
ningita, encef alita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i In
coma.
Retenlia urinara delermina 0distensie extrema a vezicii, care va bomba, situalie
ce va f i pusa In evidenta prin palpare deasupra simf izei pubiene, In timp ce, In caz
de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu este
un obstacol mecanic, sf incterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacueze
picatura cu picatura. Acest f enomen se nume$te ischiurie paradoxala sau
incontinenta prin regurgiiare (prea plin).
146
1 1 1 -
,0" .~:.. :,,-:"
4. Diareea
- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale
- contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $i
pentru a Impiedica defecarea
- contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $i
pentru a opri mictiunea
- contractia mU$chilor se face Inainte $i dupa mictiune, timp de
4seCLJnde,apoi, relax;1l'ealor se rep'etade 100ri
- de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util
- oprirea jetului urinar In timpul mictiunii $i reluarea e/iminarii de
mai multe ori
- cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp de
aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana In
momenlul eliminarii
- asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectata
intimitatea pacientului
- Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legalura
cu aceasta problema
- arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de
solicitudine
- administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului
Manifestari de dependen~a
numar mare In 24 h
- 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite
- 20-30 scaune/zi, In sindrom dizenteric
- 80-100 scaune/zi, In holera
Paeientul sa
fie echilibrat
psihic
,-
Freeventa
Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este
prea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina un
dezechilibruhidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te.
Factori determinati:
- exacerbarea peristaltismului intestinal
- cre$terea secretiei intestinaJe
- scaderea resorbtiei
'""'fJre$elialift'tentare
- stres
Factori declan$atori:
- cauze nervoase
- cauze inflamatoare
- continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)
- Interven~iile asistentei -
Manifestari de dependen~a
Paeient eu ineontinenta de urina~i materii feeale
Ineontinenta - emisiuni urinare involuntare $i incon$tiente
urinara Apare In:
- leziuni medulare
- sfar$itul accesului de epilepsie
- afeetiuni neurologice"~""
- slabirea functiunii sfincterului
- traumatisme
Enurezis - emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care se
manifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupa
varsta de 3 ani
Ineontinenta - pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tient
de feeale
Iritarea tegu-
mentelor
regiunii anale
OBJECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
, Paeientul sa - schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminare
prezinte te- - daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eli
gumente ~i care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritalia
mueoase tegumentelor
integre ~i - asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminare
curate - apiica crema protectoare
~.,~.~~
- insTJleazasonda vezicaU3.: fa indica'tlcfnlfjdicului
. ,
Paeientul - asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidric
sa-~i reea- (mai mare In prima jumatate a zilei)
pete - stabile$te un orar al eliminarilor
eontrolul - formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (Ia Inceput, la un .
sfineterelor interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul
sfincterelor, intervalul se mare$te)
- treze$te pacientul din somn pentru a urina
- Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea
completa a vezicii
- urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prin
pozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$area
mictiunii $i la eliminarea urinei ramase
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,I
- I
I
148
1 49
I
I
. 1
I
I
I
I
I
- I ,<
I
I
I
I
1 51
5. Constipa1 =ia
Manifestari de dependen~a
Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _
uneo
ri
, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice.
Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentare
digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale),
mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea
'sigmoidianasau poate fi simptomatica (In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale,
esofagiene, tulburari endocrine). Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, a
alimentatie saraca In reziduuri, unele medicamente, emotiile puternice pot
determina aparitia constipatiei.
lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $i
gaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturii
peret
llor
intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii,
cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeaza
sub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre
deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie,
obstruct!i intestinaie, strangulatii.
Frecventa
- scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat
- suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)
- - .._- -
Orarul
- pierderea orarului obi$nuit a evacuarii
f---~
Cantitatea
- redusa, In constipalie
- mare (cateva kg), in anomalii de dezvoltare a co!onului
(megadolicocolon)
Consistenta
- uscata, crescuta (scibale, copralili)
Forma
-' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica
- masa fecaloida abundenta, In constipatia atona
.
'.
~~~.. .
'.:.- b'~econglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale au
stag nat mult In rect
Culoare
- inchisa
Crampe
- contractii dureroase, involuhtare, pasagere, ale musculaturii I
abdomina/e
Meteorism
- acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lor
insufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma unei
alimentatii bogate T n celuloza sau in urma aerofagiei
Flatulenfa
- eliminarea frecventa a gazeloi din intestin
1 50
Consistenta
- scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide, sau
- apoasa, dupa purgative saline
Cantitatea - marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica
- scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9
Culoarea
- galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzitului
intestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauza
tranzituiUi intestina.l aceelerat)
.:,J..p."7-J
- verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros
- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor
biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de
grasimi nedigerate
- hipercolorat - brun-Inchis = icter hemolitic
- negru ca pacura, moale $i Jueios = hemoragii In portiunea
superioara a tubului digestiv
- scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii In portiunea
inferioara a tubului digestiv
Mirosul
In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelul
intestinuiui gros:
- acid = fermentalie exagerata
- putred = putrefactie exagerata
- ranced = grasimi nedigerate (steatoree)
- foarte fetid = cancer al colonului $i rectului
- de varza stricata = infectii cu colibacH
Aspect - Aspect asemanator cu:
deosebit ~i - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida
cu elemente - zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera
anormale - balega de vaca = in colite
- Cu conlinut de elemente patologice
- mucus, puroi, sange = co lite ulceroase, cancer rectal sau
intestinal, dizenterie
~~~ .. -::;: t~3J.Jtmusculq,r~nedigerat = crE?a!ore.g<In a.0,h~Heq;:lstrica,
pancreatita cronica
- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti
I
Crampe - contractii dureroase, involuntare $i pasagere ale mU$chilor
abdominali
CoHca - durere cauzata de mi$cari peristaltice exagerate
Durere locala - durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor perianale
Semne de - tegumente $i mucoase uscate
deshidratare - oboseala, slabiciune
- greala $i varsaturi
L -
& ~
I
- , - ' , - . '
INTERVENTII AUTONOME $1 DELEGATE
Tenesme
- senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale
Fecalom
- acumulare de materii fecale rn rect
Anorexie
Cefalee
. . , ., . . . ,
. '
, .
""", " . .,
Iritabilitate
Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:
- muco- grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide
(grunji). Mucusul format dintr- o substanta filanta, gelatinoasa
- Iichide- semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese
fermentative rn intestin
- muco- purulente - se elimina puroi, scaunul este foarte fetid
- muco- sanguinolent - contine sange
- InteMlen~iile asistentei -
Pacient cu diaree sau constipafje
OBIECTIVE
Pacientul sir - in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0 cantitate
aibil tranzit suficienta de lichide
intestinal In - recomanda alimente bogate rn reziduuri
limite - stabile$te, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare,
fizioiogice In functie de activitatile sale
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta $i
frecventa ~caun, ;lor", . . , , "_. , . . , "" . . . . :r
- efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatie, laxative
- in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice
- alimentatia este hidrica, In primele 24- 48 ore
- asistenta serve$te pacientul cu ceai neindulcit (menta, coarne,
mU$etel)supa de morcov, zeama de orez
- treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branza
de vaci, paine alba prajita. - s~e strecurate, din legume
- dupa 4- 5 zile, trece la 0 alimentatie mai completa
- administreaza la indicatiile medicului, simptomatice,
spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative
152
pacientul sa - curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun
aiba tegu- - aplica creme protectoare
mente ~i mu- - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteaza
coase peria- cu acid boric 2- 3%
nale curate ~i
integre c
' .cc .' , .. _ .' . " " ,," _
pacientLJI' - asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata
sa- ~i satis- - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de
faca celelalte energie)
nevoi funda- - Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice
menta Ie - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama
- serve$te pacientul cu bazinet
Pacientul sa - hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarind
fie echilibrat Inlocuirea pierderilor de apa $i electroliti
hidro- - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentru
electrolitic coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza In
foaia de observatie
- calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe cea
eliminata
Pacientul sa - da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoarea
fie echiliblat pacientului
psihic - " lini$te$te $i " Incurajeaza sa- $i exprime emotiile $i sen-
timentele In legatura cu starea sa
6. Varsaturile
Prin varsaturi rntelegem evacuarea pe gura a conjinutului stomacului.
Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbul rahidian, reprezentand
Q , ITlQc:lCllitatede aparare f. atade un, continutetemacakdal:lootor organismului. . ".. .
In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i
diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/
stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide,
In urma presiunii intrastomacale, continutul gastric trece In esofag, apoi In
faringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutul
stomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatia
care este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rn gura, fara greata $ifara
contractia mU$chilorabdominali, De asemenea, varsatura nu trebuie confundata cu
vomica - care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin caile
respiratorii ce provin dintr- un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esie
exploziva $i abundenta,
153
I
Cauzele varsaturii pot fi:
- de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin
cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene
(meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate
de senzatii de greala $i de stare generala alterata.
- de origine periferica =excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine
rliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli
.' '~;limiCi, medicamento$i'etc.
c
' ;.':f~'
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare:
- greala
- salivalie abundenta
- ameteli
- tahicardie
- dureri de cap
154
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
155
Interven~iile asistentei _
Pacient cu varsaturi
.--
Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului
stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di.
gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sange proaspat.ro$u
Culoarea
- galben verzuie (varsaturi biliare)
- ro$ie (hematemeza)
- galben murdar (ocluzii)
- bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' I
continutul)
Mirosul
- fad, acru, In hiperclorhidrii
- fecaloid (ileus)
- ranced (fermentalie gastrica)
Forja de
- bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, fara
proiectie
greala - varsatura in hipertensiunea intracraniana
Simptome ce
- dureri abdominale
insotesc
- greala - salivalie
varsaturile
- cefalee
- transpiralii reci, tahicardie
- deshidratare
OBfECTIVE
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE
Paci~;i1tulsa
- In funclie de starea pacientului, asistenta IIa$aza In pozilie
fie menajat
semi$ezand, $ezand sau In decubit dorsal, cu eapu! Intr.o parte,
fizic $i psihic
aproape de marginea patului
in timpul
- IIlini$te$te din punct de vedere psihie
J
varsaturii" "
-II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJastreazaprMusul eliminat
- Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura
-Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica
- suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientul
parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate
proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili
Pacientul sa
- corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/ina
fie echilibrat
- rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichide
hidroelectro-
reci, oferite cu Iingurila
Iitic $i
- face bilantul /ichidelor intrate $i eliminate
acido-bazic
- monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative
L. ~-~:"
Manifestari de dependen~a
- ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute)
- frecvente (stenoza pilorica)
- incoercibile (graviditate $i boli psihice)
- matinale (gravide $i alcoolici)
- postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancer
g;xstric)
- mare, in stenoza pilorica (Ia alimentele consumate, se adauga
secrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de la
alimentaliile anterioare)
- mica (calivazeci de ml)
Continutul
Cantitatea
Orarul
Frecventa
- alimentare
- mucoase, apoase (etilici $i gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
'" ".'0' ,: -c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'.
- puru!ente (gastrite flegmonoase)
- sanguinolente
Sangele poate proveni din:
- stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile
cu substante caustice etc)
- organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San.
gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza)
in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoare
bruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastil
culoare se datore$te c10rhidratuluide hematina - care ia na$tere
I Idin hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.
.C.,~
I
i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J~::S~~~$~'~Q1
Manifestari de dependen1:a
157
- mai mult sau mai putin regulat
- 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/
24 ore
- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _
semnificatie critica atmosferica
I
' -Iocalizata la pa!me $i plante (boala Basedow, alcoolism cronic,
rahitism, SIDA, tulburari preclimax)
- Interven1:ii1easistentei -
Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata
8. Diaforeza. Transpira1=ia in cantitate abundenta
Orar
OBIECTIVE
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE
Pacienta sa - asigura repausul la pat
aiba 0 star.f.7=,
-' - efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace.
de bine, de
s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $i
confort $i citologic)
securitate
- aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T"
- schimba pansamemtul des
- Invata pacienta tehnici de relaxare
- protejeaza patul cu mU$ama$i aleza, la nevoie
- calmeaza durerea cu antialgice
Pacienta sa
- Iini$te$te pacienta In legatura cu problema sa
aiba 0 stare
- Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul ,
de bine
secretiei vaginale, examinari radiologice) ,
psihic
- Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului
Cantitate
Localizare
Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, acid
uric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are
semnificatie patologica, putand duce, uneori, ' Ia deshidratare.
Producerea transpiratiei are loc In functie de 0 serie de factori: temperatura
mediului ambiant, efort fizi,c$i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor,
starea fiziologica a organismului.
Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatico
In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (In
transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de
sudoare,se, pi~,O,5El ,cak..,.' ,O' ,' ,""" ",,' < 0 -0 = -, ~ ~ "'
: ; r r ,C i "
156
7. Eliminare menstrualii !iiivaginala inadecvata
Manifestari de dependen~a
Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itul
fiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la
menopauza).
Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu,
clima,viata in aekiil"er. , ' ,.:,
Glandele mucoasei genitale secreta 0cantitate redusa de Iichid, care contribuie
la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoree
fiziologica.
Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei
scurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.
Amenoree
- absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor
Dismenoree
- menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei
Metroragii
- hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstre
succesive
Menoragii - hemoragii menstruale prelungite
t.:;
Oligo- - intervale lungi intremenstre
menoree
Polimenoree - intervale scurte intre menstre
,
Hipomenoree - cantitate redusa
Hiperme- - cantitate crescuta
),' noree
._.- . ' ' "' ' . ' ' ' ' -' : " -, -;:.'~-
' -
' ~: " . "..:::.-~'"
.,
Leucoree
- de la cali va ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml
patologica
Hidroree
- secretie vaginala abundenta: 200-400 ml
Culoarea $i
- alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere
aspectul
- galben verzuie, in gbnococie
scurgerilor
- ro$ie apoasa sau cafenie, In tumori
vaginale
- seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta
I Ritmul
- continue sau sparodice, mai ales la oboseala
~~i
I scurgerilor .'
p-' ":,;,..
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I'~-
I
I
~I
I
- Interven~ii1e asistentei -
Pacientul cu diaforeza
- hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneaza
interdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii
Miros
- puternic - variaza In functie de alimentatie, temperatura
ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa
- ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscate
aiba 0stare
- spala tegumentele ori de cate ori este necesar
de bine, de
- schimba lenjeria de pat $i de corp
confort fizic
-Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i
sa Ie schimbe frecvent
- mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte u$oara $i comoda
Pacientul sa
- cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se spele
prezinte
- II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura cu
echilibru
problema de dependenta
psihic
9. Expectora~ia
Prin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta
totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condilii
fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0cantitate mica de mucus, necesara
protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetul
nociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei.
in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0cantitate variabila de sputa,
care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei.
Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselor
bronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iilor aeriene, din produ-
.. seterezultate al Ii deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie.
in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $i
faringiana.
I
I
I,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
159
- Interven~me asistentei -
Pacienr"cu expectoratie
,.--
- galben verzuie, In supuralii pulmonare
- alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ica $i in astmul
bron$ic
- neagra, in infarctul pulmonar
-
- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoase
Mirosul
- fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara
- mirosul pamantului sau al. paiului umed, In supuralii
pulmonare ,!=.
Consistenfa - spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
- vascoasa
-lichida
Forma - perlata, in astmul bron$ic
- numulara, in caverne pulmonare
- mase grunjoase izolate, In saliva
- mulaje bron$ice
Aspectul
- mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor
- purulent, in supuraliile pulmonare
- muco-purulent
- seros, in edemul pulmonar
- pseudomembranos, in difteria laringiana
- sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, illfare!
pulmonar
Cant ita tea _. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC
- pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC,
gang rena pulmonara $i edem pulmonar
- vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sau
exsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).
OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
I
Pacientul sa
- educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu gura
nudevina
inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa in
sursa de
scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%)
infeclii - sa nu stropeasca in jur
nosocomiale - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare
- curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane
- gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate
- manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i se
dezinfecteaza
Manifestari de dependen~a
158
- ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie
- hemoptoica - striata, eu sElnge
- ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie
- ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani
- rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar
- roz, in edemul pulmonar
Culoarea