Sunteți pe pagina 1din 40

\

- Interven1=iile asistentei
Patient cu disconfort
OBIECTIV INTERVENTIILE

- Interven1=iile asistentei
Pacient cu oboseala
DELEGATE

SISTENTEI, AUTONOME$I

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI,

AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul sa benefici,e.ze de confort fizic $i psihic

- discuta cu pacient I pentru a identifica cauzele disconfortului (tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1', - ~ - favorizeaza odihn pacientului, prin suprimC\(~a surseior care-i pot determina disco fortul $i iritabilitatea " - creeaza senzatie e bine pacientului, prin discutiile purtate - faciliteaza contact I cu alti pacienti, cu membrii familiei - aplica tehnici de i grijire curenta, necesareobtinerii starii de satisfactie - observa $i noteazt\ schimbarile

Pacientul sa fieodihnitcu ,tonusul, fizic $i psihic bun in decurs de ztle

4. Oboseala: tenZa~ie penibila, inso~ita de inactivi ate, stare de ,el;J,lIizare nervoasa ~i musculara '
Manifestaril
Fala
Ochii Pulsul Tensiunea arteriala ''''oJ.' l"SomnuP"'"

- identifica cauza oboselii - ajuta pacientwl &~~ p!anific activit{ftile cotidien - observa daca perioadele de odihna corespund necesita.tilor organismului - stimu!eaza. increderea pacientului in fortele proprii $i in cei care il ingrijesc - invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare - ajuta la aplicarea corecta a acestora '- observa $i noteaza functiile vitale $i vegetative, perioada somn-odihna, comportamentul pacientului - administreaza medicatia indicata de medic - observa efectul acesteia

I I

,i'
;'

de dependen1=a: '

'I

"

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevan . ' de a dormi !?i a se odihni


Rolul asistentei

t,
~
1
.J

- Palida, exprima tri$tetea - incercanati, privire~ inceto$ata - Rar, lent, slab batJt - Tendinta de scadere a valorii normale

I,

in satisfacerea nevoli de odihna a pacientului"'

-I - S~nolenta

diurn""

<

~"';

Aprecifhea gradu/ui de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc: - activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca elect modificarea '.obiceiurilor de somn $i odihna ale pacientilor spitalizati ,--c.importanta modificarilor depinde de"' starea fiziologica $i psihica a pacientului $i de loculunde este piasat. As/stenta trebuiesa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa Ie supravegheze somnuldin punct de vedere cantitatili $i calitativ, sa recunoasca ,"seFnflefecare' int:if;giinesatisfacerea' nevan de' i5tiih'lia,'Sa depisteze cauie/e .$rsal(,) , indep8.rteze.. ,
Reducerea zgomotului in mediul spitalicesc:

'1\\

.~
~'''.

'{

~ I ,

I I I

Aspectul tegumentelor Starea psihica Greutatea corpului Astenie

I-

Palide, transpiratii reci

\
I

I-

Plictiseala, apatie

1- Scaderea acestei
! - Scaderea fortei

- inchiderea u$ilor /a saloane - reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon, radio, T.V., compresoare etc.) - purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal - evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitului usilor - manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente $i a materialelor de curatenie (galeti)
Asigurarea confortului:

--,diminuarea surselor de iritalie fizica. - atenuareadurerii - asigurarea unei bune igiene corporale

232

233 ~

_ _

asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata asigurarea unei temperaturi adecvate in salon adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri) crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale sa-~i goleascavezi.:ia

e, in cbnti~uare,pacientului

i se reco

anda:

la pat,

- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i . re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: i - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza -' se incordeaza $i se relaxeaza leznele

lumina de veghe) _ statuireapaciehtului

urinara inaint,e de culcare

- 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ,au devenit foartegrele, iar salt a~a""le preseaza in sus' ; -; s~ i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.

ea membrele .

Favorizarea ritualurilor adormirii:


aerisirea salonului exercitii de relaxare citit privit la televizor
(;.,

~
....

"\

Educalia pacientului:
- stabilirea unui orar de sornn ~i odihna ' - explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui _ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (oboseala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimuli senzoriali) .
!..'

Se'coT)tinua Tn acest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee, iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. De asemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Din cand, in c~pd, i. :,5e sugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatele sau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire. Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15 minuter.N.eto9~Jeste deosebit de efieace tunci cand pacientul 0 utilizeaza singur, de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte de amerge!a culcare. Telin..id.l :.d r~ I.a. are., folosita in mod r~petat, contribuie ':. e .... x ......... tensiurie 13. paeientului in intervalele dintre exercitii. Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.
I: :~ oj:;

la seaderea nivelului de

Exerci~ii de relaxare
Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $i sanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0 entitate psiho-biologiea unitara . Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intai daca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0 va putea apliea singur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0 vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat de iri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJlatiile sa fiuJie:incordate $i in , tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0 voce calma, Iini$tita. Pacientul va fi rugal: _ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, sa fie intr-o pozitie confortabila -sa-$i aminteasca un moment sau 0 oeazie dinviata . spatele $i gatul

EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE


a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu tuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele. ochii inchi$i, $i se incearea relaxarea

.~
,

t!

b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printre buze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural. c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tient aeeste zone; corpul sa fie relax at ~ odihni. .... . .. '., . . ,', 'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 10-20 de minute sau, dupa cinci minute, se po ate tr :ce la punctul e) .

.~. ~

e) Se asculta un sunet sau se vizualize se continua exercitiile deserise.

za 0 imagine pentru relaxare, in timp ce

. lui cand s-a simtit

foarte lini$tit $i fericit _ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri _ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzele stranse . - sa-~i relaxeze pieptul $i stomacui

f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlul asupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira tot aerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea". .. g} Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat la starea mentala normala. . h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinerea unei stari de relaxare (de exemplu, pentru induce somnul).

234
I ~
..... _
...

23

I I

I _ ~.'.

I: I~
I'

Jmbriieiimintea este eel mai evident indicator al apartenenlei la diferitele subeulturi'


(L Chelce~)

psihOlogici

6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA Defini~ie


'4

- Credinla: indivizii care adera la 0 religie sau la ideologie poarta ve$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia sau pentru comunitatea carora Ie apar1in. In plus, purtarea uniformei permite indivizilor sa se distinga in societate ca facand parte dintr-un anumit grup. - Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor care permirr~rimarea unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confort psihic.

p.

I I I I 1 1
I'
~ . 't.-.~"-:

Este 0 necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorile climei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0 Iibertate a mi~carilor. Ve$mintele asigura 0 buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, de asemenea, 0 semnificatie aparte p ntru un grup, 0 ideologiesau lin statut social. Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unui ornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i auto respect. Lipsa de imbracaminte poate re rezenta 0 pierdere a libertatii (cand este obligat sa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; , Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0 imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0 boala psihica.
.,'

Sociologici ~i Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Ie permita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedica culturali acumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe, largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $i groase mentin temperatura corpului in limite normale, impiedicand pierderea caldurii. Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilor un statut care-i obliga sa S8 imbrace $; sa poarte obiecte prin care sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare. pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei. Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!a alegerea $i purtarea ve$mintelor. . Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de vestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, .. zgomotelor etc. I

in satisfacere?ilevo,ii
cf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care' s~~e imbrace, pentru a se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$mintele adecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~ Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala. in plus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSia corporali'! $i participa. in mod semnificativ, la omunicare.
;i'i

Cullum,

p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a

traditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii va distingede ceilalti (portul popular). ,.

n~eaza satisfacerea
-,4.-'

n~voii
., ;".
"~.i _
la.

Manifestari de independen~a
1'..

Biologici

1 1

:- ~~rsta~ ~empe a!ura co:puluivariaza in 'f~~ctie.de varsta; L. mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJa impotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant. - Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporala mai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizeze ve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare de pierdere a tempe aturii datorita unui sistem de autoreg!are mai labil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!ior organismului).
\!""'_~

, rJ::

:.''''

. ,,.

~t;::..

';,

~'~n:n.ifi~li.a",;. : ve!;anmtelor

"

::~~$n:i{1t~:tqt~~ac1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1 proteJeaza . . __ ~~ - ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social, profesional, cultural, religios etc.

Alegerea personal

1"

ve$minte alese dupa gust $1 circumstan!e (personalitatea individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii, preferinte vestimentare, modal

1
I

- Talie, statura: aleg v8$mintele i - Activitate: pent functie de activita

i1

vederea asigurarii star,ii"de bine, indivizii i$i functie de talie $istatura. u confort $i libertatea In mi$care, indivizii in e poarta ve$mintele adecva,te.

Sortarea ve~mintelor Calitatea ve~mintelor

- adecvate functiilor psihologice in concordan!a cu importan!a acordata Imbracamintei $i tinutei personale - adecvate c1imatului,statutului socio-cultural

236

237

Proprietatea ve~mintelor Purtarea de obiecte semnificative Exig~nte in intimitate

- reliefeaza nivelul socio-economic, statutul social - pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prin medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa, calitatea de functionar de stat, ritualuri etc. moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitate - functionala, estetica . ,.
'; .< . .,. "-:.. ,.

incapacitatea extrinsec,
- obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare (aparate gipsate, sistemje de imobilizare - chingi, benzi adezive, pansamente, plagi)

d~zechibre
"'..} - durere ' - slabire . - fatigabilitate , :- tulburari de gandire -'-anxietate - stres :- pierderea imaginii de sine -:-pierderealseparatia '~~ituatie de criza - e:;;ecuri .-'-conflicte - saracie

"' "I

~ . _e-

Capacitatea fiziea de imbraeare ~i dezbraeare Talie ~i statura

- mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate; _psiho-motorie ~i;. ~ , ,

~I

".:'

- varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO'setc.


},

...

- Interven~me asistentei
Mentmerea independentei

'pier'clerea cuno$tinlei
- insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediului TnConjurator -'- insuficienta cunoa:;;ter$ de sine, a mediului inconjurator

- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei, temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " ' - exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelor la fiecarepersoana - Incurajeaza perSOafl':\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele, accesoriile dorite

prez~nta~ doua probleme de depe

II. Dependenta in satisfacerea nevoll de a se imbraca $; dezbraca


. Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt: 1. Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca ~ 2~Dezinterespentru' tin uta vestimehtara ,. , . 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2 ~i 3)

1. :Dificultatea de a 2. De~'nteresulpentr
.""}j,,.' ',.

irnbraca~i dezbraca
~inuta vestimentara
dependen~a
:4"," ... ," ..
':;W:-Y '. ......~

Manifestari d
..::L.'.-::.... ;.~. " .~~

Surse de dificultate
De ordln flzie

D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturil incapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele sude a se perioare imbraea ~I . - Dificultatea de a se inqalta 9i descalta dezbraea :.-Apatie In a se Imbrac - Acces de melancolie " Refuzul deai . se imbraea ~i dezbnlca
!.

incapacitatea intrinseca
- fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi) - diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune, paralizie, hipotonie, pareze) , - absenta unui membru superior sau unei portiuni din membru (bont)
-

I I I I I 1 ~. -'.1. .1
.

238
"'"i

23

I I I

"I I I I I
I I I I I

Alegerea inadecvaHi de ve~minte Ve~minte inconfortabile .._.~.~'-Dezbracare continua

- Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare


Seop

{iliibr.~:~rea ~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~ _

,--

-------~

- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii - alegerea lenjeriei in functie de: - sex (ci'tma$a de noapte sau pijama) - temperatura rnediului" ....oJ g.t. vatsta' , .. - - talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii) - de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu mod simplu de incheiere) - pregatirea lenjeriei la indemana pacientului - explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate - incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functie de capacitatea $i Iimitele sale fizice - felicitarea pentru fiecare progres . -ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea integrala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre doua asistente).

- Neadecvate talieil masei corporale

Interventiile asistentei

------------~--

- Interven~iileasistentei Pacient cu dificultate de a se i~braca OBIECTIVE Pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca ~i dezbraca in termen de... Pacientu/ sa se poata imbraca ~i dezbraca singur in termen de...
~I

dezbraca

INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1 DELEGATE - educa pacientl privind importanta; vestimentatiei in identificarea perso a1itatii ', - noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $i dezbraca - supravegheaza c ce se imbraca ."::' - explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima

i:
.

II DE RET/NUT:

~~M

..

-.,.ncurajeaza paci ntul i

~;.'0

I"
I I I

=~.

~~

- identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite - ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca; recomanda, daca mete$te, sa se imbrace in fotoliu $ezand - sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi, U$orde imbracat, c mod de incheiere simplu; incaJtaminte fara $iret - face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-i gestica necesara i bracarii - asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in :G~z: dE;: arA1i4.ii"ilJ~ p me.r:nQr~or, ,sustin. mt m~l11brulparalizat in timpul irnbracarii; incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos $i dezbr,icarea in od invers.

-':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;: se:inGepe'cu.aezbracare~; (memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu :memotUl:-a:fectat:;J - In cawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua - sustinim~amembrului paralizat. - acordarea de trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica - abordarea pacientului cu rabdare $i calm

" Viafa este ansamblul funcMor care rezista mor/Ji "


(Bichat)
0,

.~-.

7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA' CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE Defini1=ie

....~

- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile de Pacientul cu comportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu tulburari - solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar, distinct, cu psihice respect $i rabdare, respectand ritmul acesteia reca~tiga independenta -: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a se imbraca, in Iimbaj i teligibil de a se - a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar imbraca $i . hainele in ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracare dezbraca in sa Ie puna in ordin inversa termen de...

Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de a conserva 0 temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-$i menline starea de bine.

I. Independenta in satisfacerea

neva;;

Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionarea centrilorte\moreglatori, situati in hipotalamus.

240

241

In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimice caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~ musculara $i glandulara. In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi. Pierderile se realizeaza prin: _ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita.(~ jnarii transpiratiei.;;i evaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfel racirea corpului; , _ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice, atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperatura corpului; ., .. _ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cu obiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); , _ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer In jurul corpului (evantai, vant rece). Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l: _ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce 0 cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica ,procesele oxidative; ~.'"::i' _ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa 0 diminuare a proceselor oxidative;" ;' In pierderile de caldura intervin mecanismefizice: _ vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi redusede caldura; _ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului,. decipierderi mari de caldura. Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie. mai

- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense, temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorile normale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperatura cbrpului scade In timp I inactivitatii.
I -

:
I I I I I I I I I I I I

Alimentajia - ingesti de alimente, In special proteinele, ridica temperatura corpului. eratura corpuJ';k.,'ariazaIn funcpe d9 ora rele 3-5 dimineata (remisiune matinala), eselor metabolice In timpul somnului; e orele 18-23 (exacerbarea vesperala); 0,5 C mai mici decat vesperale peratura corporala Inregistreaza valori jumatate a ciclului menstrual, In timpul
0

- Variafia diurna -:-tern zilei: este minima Intre datorita diminuarii pro este maxima seara, Int valorile matinale sunt c - Sexul - la femei te peste 3]0 C In a doua ovulatiei. - Anxietatea
-i

EmojiJle puternice ppt determina corporale

cre$tere a temperaturii

Locul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere a temperaturii mediului lambiant pot determina dereglari ale tE:)mperaturii orpului c
_'I

~:::

..
'

- Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturii Corporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea .' t~rnperaturii corpului ,:.. .
. ji~,_.iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura

;1; 'coqJt'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea .. : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i . \ fenomen, In sens invers se Intampla cand temper~tura locuintei este scazuta.

Manifestari del independen~a


'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~.:!aza
Factori biologici
i _

satisfacerca

nevcii

---"~-'Temperatura corporala '

~_.,

Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:l datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor ! corporala este U$or influentata de cea a mediului ambiant. Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1 ~i 37,8 C: _ Adultull$i mentine temperatura corpului Intre 36-3]0 C _ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este predispus la temperaturi In jur de 35-36 C (prin diminuarea proceselor oxidative). '

,- nou-'nascut $i copilul 36,1-37,8 C - adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare In cavitatea axilara -'-varstnic 35-36 C '- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin, cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5 C mai mari decat cele axilare. :- culoare roz, temperat ra calduta - transpiratie minima - senzatie placuta tala e frig sau ealdura -18-25
0

IC

.:.;

Piele

Temperatura mediului

ambia!"!t

242

.' I
I I I I I

I I I

Interven~iile asist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~ei


In satlsfacerea nevan
- cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.ta pacien.ul: t . - sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de ' exemplu, grasimile - sa consur:r:ll:~,-'ichid~ alim nte recI ~i _ .'''. - sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba - cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul: - sa creasca cantitateade alim nte, in general, ~ia celor'calorigene,in special - sa ingere lichide ~i aliment calde - sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25 C - sa poarte imbracaminte cal uroasa
0

Manifestari
Subfebrilitatea Febra moderata
--

de

dependen~a

- mentinerea temperaturii corporale intre 37-38 C - mentinerea temperaturii corporale intre 38-39 C _. . ~~, - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40 C '
_."

.'-'

Febra ridicata Hiperpirexie Frisoane Piele ro~ie, calda, umeda Piloerectia Sindrom febril EruPti~". . cutanat~ Fel>fii . continua Febra intermiten'ta Febra remitenta Febra recurenta Febra ondulanta

- mentinerea temperaturii corporale peste 40 C - contraetii musculare puternice ~ pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpirata - piele de gaina, senzalie de frig ~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, halucinatii, dezorientare - macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioase - menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste 3]0 C eu diferenta sub 1 C Intre valarire inregistrate dimineata $i seara -' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate dimineala $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand .. / sub 37C '---'diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata $i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu -scad~ub 37 C-- .'.--' k. ,h_ " - perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4---6 zile, trecerile faeandu-se brusc - perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu-se lent

II. Depeden~ain sat;s~acerea nevo;; de a men~;ne constanta temperatura corpf.'lu;


J:.:

I
I

Survin doua probleme de depen 1. Hipertermia 2. Hipotermia

Sursele de dificultate
Surse de ordin fizic

ale Jcestar

probleme' ~~.'dep~nden~a

- dereglari function Ie ale hipotalamusului, provocate de anomalii cerebrale, d substante toxice piretogene (bacterii, droguri) - imaturitatea siste ului de termoreglare - supraincarcarea: aldura sau frigul excesiv la care este expus corpul - dereglari hormon Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana - anxietatea -mania ~-~----ratura ridicata din mediu eratura scazuta din mediu - calitatea necores unzatoare a ve~mintelor - cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despre sine e depen~enJa

I.

1I :1

Surse de ordin psi,,!ologic .Surse de ordin sociologic Lipsa cunoa~terii

Prezentam cele doua probleme

1. Hpertermia
Problema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra . limitelor normale: 37 C la adult. Hipertermia poate constitui un me anism de aparare a organismului, pentru ca, in momentul invaziei microbiene, termina produce rea de anticorpi printrco cre$tere a metabolismului.

I
,1.:1"

In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade: - perioada iniliala (de debut) - perioada de stare - perioada de declin Perioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile debut lent.

~}

II

244

245

'c',""

In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade: - perioada initiala (de debut) - perioada de stare - perioada de declin Perioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cat eva zile debut lent. Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,. Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin In Iiza.
fi>

Manifestari

-Iedependen1:a

Hipotermie:. : - valori ale temperatu ii corpului sub Iimita normala: 36 C Hipotensiune arterlala Cianoza Eritem' Edem generalizat Durere OboseaJa " - scaderea tensiunii a eriale - coloratie vinetie a bu 7elor, unghiilor, urechilor -:'~ro':;;eata fetii, urechilc r: mainilor, . -:,tumefierea intregului corp
"

.'7".--.-'

- Interven~iile as!stentei Paeient eu hipertermie OBIECTIVE Pacientul sa-~i menJina temperatura corpului in limite fizi610gice Paeientul sa fie eehilibrat hidroelectrolitic Pacientul sa aiba 0 stare de bine fizic r ~i ~il1!~.c, _

L:-.

- la nivelul regiunii exp use la frig ' -stqr~


I~

de epuizare mLsculara

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE - aerise:;;te Incaperea - asigura Imbracaminte lejera - aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata, frictiuni - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice, '... r!ntibiotice
',' <':,.'

Tulburari de . - vorbire lenta vorbire' , Somnp1enta - nevoie erescuta de s mn

Deger~~uri ';~:t -Ieziuni de necroza fa ivelul pielii, determinate de temperatura ,.~X . " :;1:' scazuta Apatie "
,

- 'indiferenta
ill, {-senzatie
" "

Pareste~jJ ,

de amorteli

i furnicaturi In regiunea expusa la frig

- calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore - serve:;;te pacientul cu cantitati mari de Iichide'

r
"

Pacient cu hipotermie
INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

! OBIECTIVE "
- schimba des lenjeria de pat $i de corp - mentine igiena tegumentelor - pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i examinare ',,:1..
'-

I I I I I I , I I, I>
"

..

.'

Paeientul,sa ' aiM temperatura corpului , In limite fiziologice

- incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoare - ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambiant - recolteaza sange pe tru cercetarea glicemiei, hemogramei, t..- . hema.tocritului. . .- . - pregate~te pacientul r entru EKG
..-. i

2. Hipotermia
Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale, cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia. In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, de abuzul de sedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/ii sistemului nervos.

Pacientul sa' . - adiministreaza lichic e u:;;or caJdute, In cantitati mici, la fie eehilibrat ,intervale regulate de tilTp hidr-oelectro- ' :.... ealeuleaza raportul in esta-exereta pe 24 ore Illie Paclentul sa-~i pastreze integri-;. tatea tegu- , mentelor - pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37 C - maseaza extremitatile - administreaza tratan entul prescris: antibiotice, corticoizi, analgezice

246
;

24

I I I I I

I I I I I I I I I

Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de a men~inetemperatura c rpului in limite normale


Masurarea
Seop

emperaturii
.i.

- evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza J~xila"plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
i~

- se introduce bulbul termometrului in rect, prin mi:;;caride rotatie :;;iinaintare - termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii ..,.se mentine termometrul 3. minute '"

Loeuri de
masurare Materiale neeesare

termometru maximal casoleta cu tampoanle de vata :;;icomprese sterile recipient cu solutie d6zinfectanta tava medicala lubrifiant alcool medicinal ceas

Intervenliile asistentei

I:
I I I

.......,::

- pregatirea materialelo langa padent ~ pregatirea psihica a acientului - spalarea pe maini - se scoate termom~rul din solutia dezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;terge eu 0 eompresa, se se ura (Fig. 50) - se verifiea daca e te in rezervor ~ Fig. 50 -" Scuiurarea mercurul termometrului a) pentru masurarea H" axila (Fig. 51) , - se a:;;aza padent I in pozitie de decubit dorsal sa in pozitia :;;ezand - se ridica bratul p cientului , - se :;;tergeaxila pr n tamponare cu prosopulpacientului - se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul axilei,'paralel eu acele - se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a oracelui .i - daca pacientul e e s1abi,t, gitat, precum $i Ia copii, bratul a ._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta --:-.:. termometruTse npne timp 'de 10' mrriufe '- ., b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52): - se introduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau pe 'latura externa a arcadei dentare - pacientul este ru at sa inchida gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ . - se mentine term metrul timp de ~. , 5minute_ c) pentru masurarea r ctala: """ I ~ selubrifiaza term metrul ' . \:..-,~ - se a:;;azapadent I in decubit la," " teral, cu membre e inferioare in '.. ..L s~miflexie, asi urandu-i intiFig. 51- Masurarea mltatea lemperalurii in axila
,'!.;
'0 '. , ,

- dupa terminarea timpului de mentiFig. 52 - Masurarea nere a termometrului, acesta se lemperaturii in cavitatea scoate, se $terge cu 0 compresa bucala - se cite:;;te gradatia la care a ajuns mercurul termometrului - se spala termometrul, se scutum - se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol. c10ramina 1%) - se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura - notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $i timpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, doua diviziuni de grad - se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obtinerea curbei termice - in alte documente medicale, se noteaza cifric - interpretarea curbei termice

DE RETJNUT: in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $i dupa-amif1za, intre orele 18 $i 19
<a temperatura axilari'l reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi.degrad mai joasa' decal cea central a _

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, la pacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciinte cu 10 minute ge ifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide .reci sau calde $i niei nu va fuma t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea masl Jram axilar cu
0,4-05
0

.1

~area temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cu afectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubit dorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rectala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatului genital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,5 decat cea axilara pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate $i termometre electronice.
0

'1

249

~.

I
.,
i

NOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII


.t.
40"
;

CURSE TERMICE

Ziua Zile de boa/a 0

, ..

-j'~

41 1

51 2
os

61

71 81 91 101 111 121 131 14 I ,.


4

...
ar a.

.
.t.
~c~

4t'L
.

't

' I

..

I'

.,;
.

.dlm"'

I I
~
:

: ...

40'
:

3
OS

6
os

7
os

's
cs

A'A.A'A
Y

9, 10 .11
OS
'.'
":

37' v v v

A.A
VV'vVI

a.' as'

'I
:,.-:

T.A.

OS

[ S OS

[S D

a) subfebrilltate

n
H'
,

.. ,.

(I

3000 60

30

160 41

.
. t.

-..

b) febr4 iriversA 4to

i ,:

2500 50

25

140

40

Jk::~
:'

40"
I

I' I

ar

.-

II
1,.1 ,

\I A
, ,I
'~

u.
:ta"
.7'

..., ,j: \J~j ~ ~: ' c) febrl interniltentl


;

','

I.
ly.I

.".

.. r-I

\..l "'v\l
,

\f\.

2000 40

20

100 38
.

HO

oW

d) fabrA inlennitanl4 periodicA

I:.

a.~

Mf\1.
NY'
.
.

1500 30

15

;00 38

V\A
f"4
,j

Ali

I'v
~,

I
~
;
.' "

3r

1000 20
<."".-

10

80

37
.. ""

I"

"
~ .
...

~; H--: V'V'J
~
.-,.
'."

~'!W"\N
;

.1
.'

~.

IV

c.

~
40-

L. ...,.

.~ lebI:~r.ecure~.
...

.'. ._

.'

"

r_-,~'~

~-I(""
....
"

500

10

60

36
~
i

1\

as- V

V'-4.A ~
' V'1 .'
'I\.f.r\../
A
Y,

40

35

I
I

If
,i
........

37'Ho

;J v

itA
r

""

'/\

VV""

A I,

A ,. f'J v~

,;

f) febrfl ondulanta

250
.C !

tF~:
(

!
"! ..: '

251
,

I I I'

'""1

I I NEVOIA DE A I CURAT, iNGRIJIT, I DE A 8.PROTEJA TEGU ENTELE $1 MUCOASELE I . Defini~e: I I. fa I I I I I 'ma1 la I I


i

.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.


(proverb roman esc)

Factori psihologici

EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita de transpiratie $i necesita masuri specifice de igiena

- Educajia. In functie de educatie, indivizii au deprinderi igienice

diferite, unii acordandu-Ie Factori sociologici "

atentie deosebita, allii mai putin. $i Guratenie Gare variaza ca $i curalenie dupa

- Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.

"""1l-

Indivizii au obiceiuri .de)~;)na frecventa $i manifestare.


-

A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0 necesitate pentru a-ti mentine 0 tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$i poata indeplini functiile:

Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena moda (coafura, produse cosmetice etc.)

- Organizarea

Independen~a

sat;sfacerea

neva;;

socia/Ii. Obiceiuri de igiena In functie de conditiile fizice, materiale sau de promiscuitate.

Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0 serie de functii, $i anume: _ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora _ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine _ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase _ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele sudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici _ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii, prin stratul adipos ce are rot de izolato termic _ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoi in circulatia generala) _ participa la respiratie, 0 cantitate ica de O2 poate intra prin pielella fel, se elimina 0 cantitate mica de CO2, . Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $i ingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera fif,iciile ~,nas,oc, i, h urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru a asigura binele individului $i bun a funct onare a organelor respective. '
0,

Manifestari de independen1=8
- lungime, suplete, stralucire urechi nas cavitate bucala -'-configuratie normala, curatenie - mucoasa umeda, tose nazale libere - dentitie alba, completa, fara carii - mucoasa.bucala umeda $i roz - gingiile aderent!3 dintilor $i roz - curate, taiate scurf, culoare roz - curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal - baie, dU$ (frecventi:l, durata) - spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite) - spalarea parului (frecventa, produse folosite)

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

F~tori_

bioiogici

, .

I
,

I
\

_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai . '''sensibilA, puti rezistenta variat~'dErtemperatura, la microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeasca in rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la fel unghiile. -c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se usuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare, eliminand 0 cantitat de sudoare (transpiratie).
_ ExerciJii/e fizice. _ Afimentalia.

l~,t~f~Jl~iile.' sistentei ,pent...u m.en.~ne~eajndepend~ntei a , in sa:tisfacerea nevoii

- exploreaza obiceiurile pacientului - planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratile sale -:-il invata masuri de igiena corporala

n. Dependenta

in satisfacerea

neva;;

cestea amelioreaza circulatia $i faciliteaza eliminarea de$euril r din organism prin piele. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide da elasticitate pielii

252

Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta: 1. Carenfe de igiena 2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor 3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3) 4. Dificultate de aurma prescripJiile de igiena (vezi anexa 2) 5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)

253

Surse de dificultate
Surse de ordin fizic

- insuficienlii intrinsecii: .
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare - lezare fizica - circulatie inadecvata

cavitatea bucala

- insuficienlii extrinseca:
- orice pied,ica a,mi9-cariie - imobilitate - puncte de presiune .. unghiile

absenta dirtilor carii dentare culoare galbena a diltilor proteze dentare neln rijite prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive) halena fetida (miros eplacut al gurii) limba Incarcata fisuri'ale blizelor I'd . I capatul unghiilor

- dezechilibru:
-durere - slabiciune - dezechilibru endocrin Surse de ordin psihologic Surse de ordin sociologic
." ~~.

- netaiate -murdarieacumulata

-gri sau neagra, in an mite locuri - barba murdara '- aspra - nu se spala '-"',nuse piaptana -:-dezinteres fata de mapurile de igiena -.degaja miros dezagraabil

tulburari de gandire anxietate, stres pierderea imaginii corporale situatie de criza

- saracie - e~ec - conflict - lipsa de cuno~tinte - insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;onjurator Pacientcu OBJECTIVE, Pacientul,sa prezinte tegumentele ~i mucoasele curate
"::'.1'

- Interven~iileasistentei carenJe igienice


-:"1'>

I I I I I I I

Lipsa cunoa~terii

INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE - ajuta pacientul, In f.unftie de starea generala, sa I$i faca baie sau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni - pregate$te materialel pentru baie - pregate$te cada - asigura temperatura c merei (20-22 C)~i a apei (37-38 C) ,...ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca ,"lioaleta ca'.rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' ... ,." - pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $i materialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cu tact 9i cu blandete sa a cepte - efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti - identifica, Impreun cu pacientul cauzele $i motivatia preocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice ~ ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul sau fizic ~i fata de Ingrijirile i ienice - con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!inerii curate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor
v

II I I I I I
,

Prezentam doua probleme de dependenl8

1. Carente de igiena
Neglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din cauza bolii sau a sJabiciunii, fie prin refuzul de a se spaJa, are .drept consecinta aparent<;LOe n,eJi'igrijitI.egumente:1e....liW1t murdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJlor.

..~.

Manifestari de dependen~a
parul urechile - murdar ~i gras, In dezordine - pediculoza - murdarie acumulata In conductul auditiv extern - pavilioane murdare - murdarie retroauriculara - rinoree - cruste
.,

Bolnavul sa-~i redobandeasca stima de sine

nasul

254
. "-,

......... ' _' 1


"

, ,
;i

2. Alterarea tegL mentelor

!ji

f'anerelor

vitiligo

:j

I I~ I I I I I

Leziunile la nivelul tegumentelo pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune, prir iritatia produsa de ve~minte (haine necores.. punzatoare) $i prin acumulare de mur ::larie. Organismul uman, prin functia c e aparare a pielii, este protejat impotriva vul-' agentilor externL Totu$i, aCB$tia rel $esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10 nerabilitate. sa provoace leziunL o presiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofiee pe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL Murdaria acumulata la nivelul pieli i produce cruste ce pot degenera in ulceratii. Orice leziune a pieIii este 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde rezul~ importanta mentinerii integrita i eL

- leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina, caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zona hiperpigmentata
.

ulceratii
-= .,

- pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ce actioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau prqfunda (exulceratie $i ulceratie propriu-zisa). .,<~ - distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua; se pot produce $i prln actiunea directa a unor factori infectio$i sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice - acumulare de liehid seros in tesuturi - dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atiei venoase este inversat in ortostatism - afectiuni ale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala a rectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia de proeese inflamatorii $i trombotice - erodare a tesutului pe teren varicos - lipsa paritiala sa", totala a parului

escare

edeme varice

Manifestar de dependen~a
eritem excoriatii cruste - pata congestiva d torata vasodilatatiei - pierdere de sub tanta superficial a, aparuta in urma unui traumatism (frecven dupa prurit) -Ieziune elementar Ii secundara, datorita uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulc ~ratie {vezicula. flictena); se prezinta ca mici depozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina - ridicaturi ale epidE rmului (ba$ic~ rotunde, ~~ dimensiuni mici, pline cu lichid dar ~i de cele mai multe ori insotite. de prurit ~i durere
.

hemoroizi

vezicule r~

ulcere vari~6ase alopecie

,
i"

pustule

- abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni de foliculita (CO$uri);pc t fi primitive sau secundah3, prin Infectarea .. . .., veziCulelor care se ustulizeaza -Ieziuni caracteriza e printr-o ridicatura circumscrisa $i solida la supraJat~ ~felii~_ea .~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri ,a. gj~lii (hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat) - intreruperi liniare ~Ie continuita.tii tegumentului - desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma (furfuracee, pitiriazi( lamelara sau in lambour)

- Interven~iile asistentei Pacient cu alterarea tegumentelor ~i fanerelor

I
r

\;

papule
i
1.".

,~o

'::,;;.:-::..i_

.OB.IECTJvE .
,

'j'i

JWERvENTlJL!i .. StSTEN"lE{AUTONOME $1 DEEEGATEc , A


- ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale

fisuri descuamatie acnee furuncule intertrigo

a,

- pustuladeterminc a de un agent patogen specific - infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, stafilococul auriu produsa de

Pacientul ~sa nu devina sursa de illfecJii nosocomiale

-leziunite care s-au suprainfectat vo< Ii protejate eu pansament efectuat in conditi; de perfecta asepsie, atat a tegumentelor, materialelor cat $i a mainilor persoanei care II executa I - pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de vindecare - desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie la nevoie - supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse, pentru a nu impiedica circulatia sanguina

- micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital, caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epidermica, secretie ~i depozit albicios, prin macerarea epidermei cornoase cu fisurar a fundului pliulu;

256

257

:..' ..

Pacientul sa fie echilibrat nutriJional, pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate Pacientul sa aiba 0 stare de bine tizic ~i psihic

- multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea organismului fata de unele alimente; ca urmare, asistenta indruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante - controleaza alimentele provenite de la apartinatori - invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $i zarzavaturi - con9tientizeaza pacientul 9; familia in legatura cu rolul nociv aI , I aleoolu!ui, caf-elei, <condimentelor, ,alirpentelor pr?jite,,1' conservelor, afumaturilor " . - incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie sunt suparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectul dizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice) , , - ii explica necesitatea interventiilor , - preleveaza prod use specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi, fire de par, unghii)

Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoii de a fi curat ingrijit de a proteja ' tegumentele$i mucoasele
J J

~~

Toaleta pacientolui
Generalita~i

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicaJacu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului. Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0 conditie esentiala a vindecarii. Toaleta pacientului poate fi: - zilnica - pe regiuni - sAptamfmaJasau baia generala In functie de tipul pacientulu~acesta: ~"".::;. ~, .' :.: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',". - are nevoie de sprijin fizic$i psihic - are nevoie de ajutor partial :.... necesita ajutor complet .Obiective: - indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii $i alte substante straine, careadera la piele - deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii - inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism - producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza mobilizarea anticorpilor -Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort.

Principii: - se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita 0 toaleta prea lunga, prea obositoare . - se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului - se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor - se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau - sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor - bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~ - se descopera progresiv numai partea care se va spala - Se stoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav -se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0 mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza circulatiasCinguir1a. - apa::c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cate ori este nevoie, fara a sa las.f's~pi.JnLlrlnapa - se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~ in spatiile interdigitale, la coate ?i axile - se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele predispuseescarllor - ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat - se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0 spalam. Etapele toaletei Se va respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul ~i urechile; apoi, bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coapse/or; se intoaree bolnavul in decubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata posterioara ael28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, organele genitale externe - ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale. Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscarii corneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordate bolnavului" - LucreJja Titirca, Editura VJ la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti, 1994. . DE$TIUT: - inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta date cu prjvire la starea Rqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph:a.1ie;E.re mobiliz.are i se permite. in.qiua. < respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului; _. toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinarea tegumentelQr $i:.observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata. iritatie - ~i luarea unormasuri terapeutice; - pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare; - pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supravegherea personalului de ingrijire. II DE EVITAT: - in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izat la pat, udarea aparatului gipsat, a pansamentului.

I . I I I I I I I I I I I I
.

I~

:"A--.:l

.~

258
.(

259
:'

.
.",',

Executarl a ingrijirilor

I II I I I I

iNGRIJIR A OCHILOR Seop - prevenirea infeetiilo oculare - indepartarea secret ilor


."

- se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala - se fixeaza sonda ingrijiri ulterioare
," :.I~~~ .

'': Pregatiri ' .,7"., .materiale oane din tifon, comprese, manu$i de baie - apa, prosop, tam

- Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu coasei nazale - se suprayegh.eazaJespirapa pacientului - -

pacientul
- se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice) Tehnica - se indepa.rteaza sel retiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutor f unui tampon steril - se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~i se ~terg eu prasopul urat
'J

DE EVITAT: - contactul mainilor cu secretiile nazale fNGRIJIREA URECHILOR. Seop -' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i a conductului auditiv extern - indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celor patologice

DE $TIUT: -Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfetea eorneei, se picura .Jacrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramane deschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i sa indeparteaza in mod regulat secretiile oculare.

Pregatiri

materiale
- tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa, sapun, manu$i3.de baie, prosop

padentul
iNGRIJlRiAM Seop 'rJCOASEINAZALE Tehniea - se-irifOtfueaza - se intoarce cu capul pe partea opusa . - se curata conductul auditiv ~ . exlem cu lamponul uscal' ~ ~ se spala pavilionul urechii I ell mana acoperita cu manu$a de bumbae co sapun, curiWnd cu atenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. regiunea retroauriculara ." .... -s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii""""
.

--.
~, ;
(i

- mentinerea permea pilitatii cailor respiratorii superiaare - preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJin care pacientu1 prezinta sond ~ introduse pe aceastacale (pentru oxigenoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).

/'
----

-In

. d ex

t"\

Pregatiri

rnateriale

(t;J ~

"I.,

'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic, .. ',._"" H20'~'tl:iltlatii,"tfu ~arenala, matfusi de cauciU'c'" ne.cesitatea tehnicii, i se - se informeaza, i seexplica intoarce caput u or intr -() parte

-." .

V'

"

~ediu police

...z'
-:

-.-

~.f

.. '"

(~

pac/entUl"
ingrijiri ulterioare

I
L;

prosopul pa~I!lonul urechll conductul audltlv extern

$1

Fig_ 53 _ CuraJarea conductului auditivextern

- se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata absorbant I


I

II
t;;

Tehnica

f;;

- se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic - daca pacientul pre~ nta 0 sanda: - se dezlipe$te ro Inplastul cu care este fixatii - se retrage sond 5-6 cm - se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast - se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa oxigenata diluata

I
I

\1

~,:.

'60

.OE$TIUT: fiecare ureche se curata cu un tampon 'separat daca prin conduetul auditiv extern S8 scurge I.e.r. sau sange, va fi informat medicul

II DE EV!TAT: introdueerea tamponului pestelimita vizibilit,Wi (pericol de lezare a timpanului)

261

~lNGRLJjB:E.A7;)J. vITA fji}iiJcAl!E ~

{Seop.

- oblinerea unei stari de bine a pacientuhJI - profilaxia cariilor dentare - profilaxia infecliilor cavitalii bucale

~.

~,

Pregatiri

materiale

- pentrurpai;jJJiJtuU:6h$tieii# periula;: past~Lde dinli, prosop" tavila renala, pahar cu apa - pentru pacientul incon~tient: comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatula linguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavila renala, manu~i de cauciuc sterile

."",

- oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului - Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germeni patogeni - evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i .de asemenea la pad ntii agitali Zilnjc:;,u'J~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii. Pentru s'pafarea picio ului, acesta va fi introdus Intr-un lighean cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.

~ materiale
- apa, sapun, periula~ forfecula de unghii, pila, prosop

pacientul
- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat - se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJdegetului, pentru a degaja parlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc; mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna I fragmentele taiate

.pacientul
-V;Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in

decubit

lateral stang, cu prosopulln jurul gatului - incon$tient: pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cu prosopul sub barbie Tehnica

incorect corect

-fll.clc[entI.JJ.~on$ti.ent_este servit, pe rand, cu materialele ~i ajutat


sa-~i fadi toaleta cavitatii bucale

- pacientul incon$tient:
- se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare - se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata, cu mi;;cari dinauntru In afara - se ;;terg dintii cu un alt-tampon - la sfar~it se ung buzele

DE $TIUT= - instrumentele dezinfecteaza

dupa utilizare

se

DE EVITAT: - lezarea lesuturilor adiacente (rise de hembf-agie la hemofilici, rise de infectii - panaritii - la diabetici)

Scop

\lngr1lfri:l
uJterioare~ r~,,~-, -- ~"'" I

- se strang materialele - se a~aza pacientul in pozitie confortabila


... -.:.....

DE $TIUT: la pacientii incon~tienli, care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastra intr-un pahar mat cu apa toaleta caviUllii bucale la pacientul incon~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cu un tampon de tifon, mana fiind Imbracata In manu;;a

RDE EVITAT: contactul mainilor cu secrelia salivara a pacientului sau cu. materialul folosit
'te ,.

- pentru starea de bin~ a pacientului - igienic ., - sp. .la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizare a u'ldel~ngat~ . ~, , ._C_ - distrugerea par . Hilor -pregatirea pentru ex meli E.E.G. - pregatirea pentru op ralie la fata, nas ~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata, febr Ii, cu boli ale pielii capului Zilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletirea parului

I I I I I I I I I I I ,I I

'I ~

Pregatiri

Gondijii de mediu:
- temperatura 22-2~oC - inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer

262

I
t..

I
I

I
I I I I I

materiale
- pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca este cazul), uscator, , lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape Seop

TOALETA INTIMA - igienic - mentinerea unei stari de confort fizic Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $i fiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; organe excretoare). Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadele menstruale. Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialele pentru a se ingriji singur.

pacientul
- se informeaza
. t ., ~
.1' .

~!~

. '.

:;,:, ..

- pozitia se aleg in functiede star'ea sa (Fig. 54): - $ezand pe un scaun - $ezand in at - decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace - decubft do sal, oblic in pat

ritt.
~
d
Fig. 54 - PW'Zi/ii/e pacientului pentru spa/area parului a) $8zand pe scaun;. $8'Zand in pat; c) decubit dorsal (s<lffeaua indoita, acoperita cu mU$<1ma, . /igheanul pe somierii); d) decubit dorsal, obHc in pat

Pregatiri

materiale
- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~a de cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleaza temperatura apei

pacientul
- se informeaza, se asigura intimitatea - se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie ginecologica <~ - se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara - ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrata Tehnica - se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie - se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand apa $i sapun lichid - se Iimpeze$te abungent - se scoate bazinetul~'se usuca"feg;unea genitala anaJa,'pliurife ,- ~--c._ - S8 pudreaza cu talc pliurile - se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul - pacientul este a$ezat comed

,'1

it

, I
" ~ ~
~f:

I I I
;j

=
.:.."

~.

Tehniea

- se pregate$te

. .c:..'S3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia .

tul $i se protejeaza cu mU$ama $i aleza .-'C,. ~_ .. ,.:'.'!

.~-~

- sa maseaza u or pielea capului cu pLJlpaaeg~tului, se spala de doua-trei uscat - se usuca parul, sa piaptana cu blandete Ingrijiri ulterioare - se acopera caPt pacientului cu - se reinstaleaza - obiectele folosit basmaluta
0 .

- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopul

Ingrijiri ulterioare

acientul in pozitie confortabila se dezinfecteaza

DE$TIUT: spalarea organelor genitale externe se I poate face cu tampoane de vata montate pe pensaporttampon la barbat, se degaja glandul de preput $ise spala cu prudeR.a (se previne piHrunderea I t . sapunului in uretra)

.DE EVITAT: contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anala, prin mi$cari de spalare dinspre anus spre simfiza pubiana.

264

1-

:-:

265

Escarele de decubit
pefinilia.

",f'l

SISTEM DE EVAL UARE A RISCULUI Nota Stare generals BUNA fara patologie curisc
.; ,i :,.,-,

Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i pat). -.,; . '"-cauzele potfi: a) generale sau determinate, de exemplu: .~paralizii ale membrelor . - stari de subnutrilie - obezitate -varsUi - bolnavi adinamici cu ateroscleroza b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala: - mentinerea indelungata In aceea$i pozilie \ - cute ale lenjeriei de pat $i de corp - firimituri (biscuili, paine, gips) - igiena defectuoasa -B,ggl1;!.ni eXRyse.:::CD OSUlOCClPlTAl Efucarelor (Fig. 55) @ SCAPUlA -apjecuoit" dorsal $i anu([l COLOMIA VERTEBRAtA me: @ COTUl @ CREASTA IlIACA - regiunea occipitala @ SACRUM ~ omoplali (j) lSCHlONUl -;-oate @ TENDONlllLUI ~CH~ -"j:egiunea sacrococcigiana @ CAlCAlUl - calcclie @ URECHEA @ UMARUl b) Decubit lateral @l SPINA ILJAcA - umar ANTEAlOAAA - regiunea trohanteriana TROHANTERUL - felele laterale ale genunCOAPSA chilor PORTIUNEA UEDIANA ~ maleole A GENUNCHIUlUI @ PORTIUNWATEIWA c) Decubit ventral "A GENUNCHIlJLUI-tample @ MA!.EJ)LA MEclAlA ~ umeri @l MAlEOLA LATERALA - creasta iliaca @ PORTIUNEA LATERALA ~genunchi A TAlPIl ~ degetele picioarelor Riscurile sunt determinate de: starea generala, starea nutrilionala, starea psihica, Fig. _ - Regiuni expuse escarelor -:" 55 capacitatea de mobilizare, incontinenla, starea pielii (vezi sistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face Iii internarea bolnavului in spital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).
. .J"'.6&

Stare nutrltionals BUNA aport alimentar $i de lichide suficient

Stare psihicli BUNA - participa I, activita~ coti diene $ii~1 accepta beaJa MIJLOCIE

Capacitate de mobilizare INDEPENDENT - merge singur (carje, carucior) - se ridica singur - se poate mi$ca in pat

Incontinenla

Stare cutanata

INDEPENDENT BUNA

I,- .

1"',-'

:.j$

: iD:,~
MIJLOCIE
I

. L1MITATA

J'i\
- aport de calorii, proteine $i Iichide Iimitat 1 1/24h ~deprimat lara motiv - are nevoie de stimulare pentru activitali cotidiene PROASTA - confuz sau agitat (trebuie supravegheat permanent pentru activitap cotidiene)

- patologie cu rise crescut -ca$exie - obezitate

SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI" PERIODICA DRATARE CUTA" NATA - are nevoie de - mai pulin de -piele ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra$i activitati cotinita diene

PROASTA -fie palologie neurologica, cu pierdere de sensibilitate - sauasociere depaIologli cu rise

PROASTA -aport alimentar insuficient (prost compensat) - alimentalie parenlerala

DEPENDENT - mobilizare din pat in fotoliu cu sau lara ajutor - nu poate sta decat In pat sau in fololiu

~ -"

INOONTINEN" rA URINARA

P.IELE CU ERITEM

F. PROASTA F. PROASTA F. PROASTA IMOBILIZAT

--fie patoIogie neurologica, cu pierdere de sensibilitate $i motrici!ale '- fie starnu terminal

- semicon$tient -coma - stare letargica

.-

..

INCONTINENTADE URINA $1 FEOAIE

mONEl\"
EXPtJsA

DURERE iN RE-

- nu se hrane~te -alimentalie parenterala paliativa

- nu parase~te patul mai mult de o ora pe zi sta nemi$cat

RISO

266

I
i:~,

-MODERAT -MARE I-F, MARE

de la 61a 8 dela91a12 de la 13 la 18

26

I "I I I I I I I I I I I I I
; ,,1

'il ..... t

,"

, * ,
k flj.

I ,
II.,.

PRECIZARE: Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0 Si 18. o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia Ti~i{~lt., ....., S --- subiective emne --- obiective ""':_"~" - usturime -mctema (superficial) - alingere de epiderma sau derma (profund) Stadiull--~ Stadiulll------_~ -durere - plaga - ulceratie piele ':ulceratie muschi - ulceratie pma la os

Folosirea Se pot folosi: nrllfefilll"elor """'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie) <.2m~~men---perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi, tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e) sarepentnr - colaci de cauciuc ~venire~-":- pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2 i't!!$carelor. . ;--talc pe panza ",-_ ..... --'00::-'_. _ AlimentaUe ~i Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr,!!., a hidratare tavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta ~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 Iia 24 de ore.
/

.4.~.

e~ia

~.----"""-"--

Stadii ---------------~

Stadiullil

FavQrizarea vascut!d~ Jiei in zonele ..;.---_._-comprimate

.~n

masaj__

Obiective:

-_.

I
t
'I:

MIJLOACEIDE

PRE VENIRE

- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala - Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele sebacee - rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i sapun) . - favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea, a:nX1etatea ajuta la regasirea tOftel ~r energTe'l-.----~i
In<;iif;ajii: .. .

...:" pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc -In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii:

t,..":'
, '.! ..
.!~

Schimbarea depozifie ~

=----~ .,. ..

- evita imobilizarea face 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des - este necesara 0 foie de supraveghere a escarelor, in care se

-~s:;

la

noteazfl:
-'::"orele

_on

----.

----

de schim are Si pozipa: 14 - DO

----16-0LS
-18~ 20 - OLD -._aspectul cutantL. - zonele de mas j

no"

- se face intotdeauna Poe pielea curata,. dupa ce bolnavul a lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul - se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei 'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers, de sus In jos, Si circular spre exterior - se face pe 0 zona mainiare decal sURrafata interesata .;... masajl1t'nu~tfeb(.Ii"ea fie dDreros, potitia oofnavului sa fie s confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.
Contraindicajii:

-----

------

- nu ,se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale plelii sau cu septicemie.
Materiale necesare:

Asigurarea

COilfOrtU1ui

~i

- unguentul
Instalarea pacientului:

mentinerea l:)olnavOlul_,

ilili~~iii~~EL

" ".

--_.
268

deigienL perfecta

- se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabila pentru asistenta medicala. ~~area alternativa de cald $i frig ~ se face In loc de masaj

1>,..1'.., I ,.
"

[I

269

Obiective: - favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie $i 0 vasoconstrictie locala (se'face de mal multe ori). Indica/ii: - escare stadiul II ~ Pozi/ia bo/navu/ui: \ ....-Gala masaJ -,uateria/enecesare: - cuburi de gheata $i apa calda Tehnica: - se aplica compresa cu gheata de mai mLJlteori pe iocul escarei, pentru a obpne 0 vasoconstrictie - apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, pana se obtine 0 vasodilatatie - se face de 3-4 ori Tratament: a) Local, Tnfunctie de stadiu - pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana - pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu zahar), bioxiteracor ..:-pentru stadiullll, pansamente b) General Se retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii generale. Complica/ii: . "" - infectii Ibcalecaie plagii - septicemie [NGRIJIREA PUG/LOR Definifie Plagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIH sau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.

;-.~~~

2. termice: - cal ura, frig, electricitate 3. agenti ioniza ti: radiatii 4. agenti chimic : acizi, baze, saruri Dupa circumstan/e e de producere pot fi: a) accidentale - de munca, de circulatie, casnice b) intentionale suicid, agresiuni c) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e: - recente (sub ore) - vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se considera pia. i infectate Dupa profunzime: - superficiale; p ofunde Dupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale (abdomen, torace, raniu), pot fi: - nepenetrante cand nu depa$esC inveli~ul seros - penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fi simple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos sau cavitar = pe orante (vezi capitolul "Traumatisme" Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca) . Dupa evo/u/ie pot fl' - necomplicate; omplicate Plagi/e prin taiere: - au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele operatorii sunt de obicei, aseptice Plagile prin in/epali : - sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatea lor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul de infectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltarea germenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimic Ie trebuie aco data 0 atentie deosebita, mai ales cand in plaga, raman fragmente de creion, deoarece substanta chimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile; Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. ' - determina pan ritii P/agi/e pr/n contuzi . - in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier, mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0 plaga a pielii P/agile prin mU$catlra de animate: . - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomene generale toxic . P/agile prin arme cJ, foc: - se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe

I' .
I I I I I I I I I I I I
.'1
.II''', .

~~
Criterii de clasificare Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic) p/agi/e pot fi: 1. mecanice: - prin taiere , - prin iniepare, arme albe, insecte etc. - prin contuzii, prin lovire - prin strivire - prin arme de foc ' , _ prin mU$Catura de animale salbatice, de animale'domestice - prin inu$catura de $arpe, vipera

270

271

',';'

Simptomatologia plagilor

Simptome locale: - durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrage atentia asupr dezvoltarii infectiei - impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are drept cauza dur rea sau lezarea elementelor musculo.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~ Semne obiective: . - prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari, a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observa distrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi, fragmente e oase sau diferite organe situate in profunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prin marginile pia H; aceasta de nu~te evisceraJie. - hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, In functie de va ul lezat. Semne generale: - pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite de hemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic. - tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta unei hemoragii sa a unui $OC traumatic - febra poate avea semnificatia debutului infectiei sau resorbtia uno hematoame - se poate realiza rin vindecare primara; vindecare secundara, vindecare tertiara Vindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau . per primam intentionem"): - este Vinde]caa ce se obpnede la Incaput, fara complicatii; este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie; vindecarea s produce in 6-8 zile Vindeearea secv dara ("per secundam~ sau .per secundam intentionem"): ..:-:-)n acest tip qe. Yindecar:.e _~~ intotdeauna pr~n~ . . infectia, spre osebire de vindecarea primara Vindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"): - se produce a unci cand 0 plaga evolueaza un timp pe Iinia . vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopul scurtarii evol tiei Tratamentul va iaza In functie de niveiuf lei care se acordil asistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital). Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0 plaga in mod core punzator sa cere ca: - Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta - sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie a secretiilor

- plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$i din mediul Inconjurator - sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorul pansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.te med;co-chirurgicale, de Lucretia Titirca) . Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbi chiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de la produce rea unei plagi, fortele proprii ale organismului combat efectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza, fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0 plaga In primele 6 are _ microbii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte mull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii. De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului. Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _ Lucretia Titirca. Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor: -hemostaza - aplicarea unui pansament protector - transportuf accidentatului la 0 unitate sanitara - calmarea durerii.,c" - toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel: - daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurul plagii pana la 0 distantade 6 cm de marginea plagii - se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun, apoi cu ser finologic -. S8 dezinfecteaza cu . J alcool sau cu tinctura de = Aienjiet PIeJea dJrijurul "-I plag;; ~edezJnfecteaza p(in ' badijonare, care Incepe de langa plaga $i se Indeparteaza de aceasta (Fig. 56). Se curata, apo;, p/aga cu rivanol 1%0, c10ramina 4 %0 dor activ sau, mai bine, apa oxigenata care antrer;-eaza la suprafata micii corpi straini prin spuma pe Fig. 56. P/aga aseptica Se-curaja sau dezinfecteaza in care 0 produce; apa spira/a, de /a interior spre exterior_ oxigenata are $i actiune Germenii din zonele invecinate hemostatica. sunt astfel indepartaJi.

Vindecarea plagilor

Tc;'d'"

~
11 ',I

~t
~~

iii

,~(. r~

Tratamentul local al plagilor

cu

L_

272

273

r
I'
I I I I I I I I '1'" I I I

ObservaJie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~i excizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizate de medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legatura vasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .per primam". Atenlie! Este interzisa explorarea instrumentala oarba a unei plagi . in afara unui .!'~rviciu chin..irgicalde specialitate. Plagile vechll Plagile care dep~esc 6 ore de la accident se considera infectate; Ii se face acela~i tratament descris mai sus, insa plaga nu se sutureaza primar. De reJinut: La plagile septice, pielea din jurullor se curata circular, de la exterior spre interior (Fig. 57/
I

As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamente locale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibiotic conform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~te microclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, Tn care sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata. Compresa umE1~~,.J.',,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:nprese . uscate, apoi se 'tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare (bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul cu leucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i se controleaza zilnic. Foarte importanti profilaXia tetanosufui, aprobat cu nr. I.M./67 duita profilactica $i ter Tipuri particulare de plagi Obligatoriu, in ambele cazuri, se face conform Ordinului ministrului sanatafii, 0 din 02.03.1995 (vezi schema de "Conpeutica in cazul plagilor tetanigene").

Ag. 57. Plaga septica. Se curii/ii circular, de fa exterior spre interior, pentru a evita antrenarea germfmilor din plaga..

MINISTERUL SANATATII APROBAT CU NR. LM./6730


CONDUIT

din 02.03. 95
$1 TERAPEUTIc/i. TETANIGENE iN CAZUL PUGILOR

A PROFILACTlC/i.

STAREA DE IMUNITATE

CUR.A.TIREA CHIRURGICALA :;>1 ASEPTlZAREA pLAGII DA

TRATAMENT CU ANTIBIOTICE

VTA SAU efT

SER J1:TEROLOG ANTITETANIC

VACCINAT COMPLETSAU REVACCINAT

PENICILINA 600.00012001>00 u.i. SAU MOLDAMIN SAU ERITROMIClNA IN DOZE CORESPUNzATOARE


~:..:...

1 DozA 0,5m! LM.

NU*

NEVACCINAr'

DA

3,000-20:000 U.A.i. PENICrUNA601J.OOo- 3-'DOZ:' ~ DUpA DESENSIBI. xO,5 mlI.M. 1.200.000u.i. SAU . LlZARE (PRIMA MOLDAMIN SAU IMEDIAT ERITROMJCINA IN ,,;' DOZE CORESPUNzATOARE . RANIRE, IAR URMA. TOARELE LA INTERVAL DE 14 ZJLE

~.,..-

Plagi prin intepare pu spini vegetali: - spinul trebuie ex1ras complet, la nevoie, recurgEtndu-sela incizie chlrurgicala - daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii (abces, flegmon) Profilaxia antitetanls este obligatorie. Plagile prin infep re plantara (cl1j,~sarma) favorizeaza dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical In servicii de specialitate. Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prin inoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie, edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convu1sii,:;>ocanafilactic sau colaps. Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezi lJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.

j~grijj."ea.
'llnei plagi

F'.

DupA

* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.

HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cu varsta ~i riscullelanigen). V.T.A. = VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T.

= BIVACCIN

DEFTERO TETANIC TIP ADULT

274

215

I I

.';
i._,.

V;a}a'omulu; este un razbo; . impotriva rauta};; omulu;,


(Gracian)

i;-'

Factori psihologici

9. NEVOIA DE A IEVITA PERICOLELE Defini~ie:


~1' .,.. ~

I
I I I I I

EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizarea mecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fata de agresiuni de ordin psihologic Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptarea individului la toate formele de agresiune stimulate de mecanismele de aparare ~ Sa/ubritatea 'mediu/ui " ,
'1-~"

Factori sociolbgici

Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice ~i psihice.

I. Independents

i,

satisfacerea

nello;;

Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca, care II va aduce Intr-o situatie critidi. De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul inconjurator 9i anturaj. Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici, chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase medii naturale ca: parul la nivelul orificiilor, cretiile pielii, ca obstacole de penetrare a agenti10rexterni. :r"" EI este capabil isaJ$i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de autoaparare. '

Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii


Factori

I' 1,--,-..
I I I I

- Varsta
Persoana adulta are bilitatea de a se proteja Are cunQ9tinte despr sine 9i dezvoltarea sa s. CqpiJiJl pemepe . nsltJ., pericolutui 9i In fUr:!9!!ede_ri.tfQ9J'-J . , dezvoltarii sale mintal ,descopera putin celte'putin autoprOte<::tiq contra pericolelor, pa a la varsta adulta - PersoaneJe In vars prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale 9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare de autoaparare
- Mecanismu/ de aut aparare. Individul posedamecanisme de autoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~ite de-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIe data de protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sau prin vaccinare.

biologici

76

I'

Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai fara pericole. Sunt necesare urmatoarele conditii: - temperatura ambianta 18,3 - 25 C - umiditatea mtre 30%-60% - lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa - zgomot - a carui intensitate sa nu depageasca 120 decibeli . - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme, produse chi mice, fum - condiN de securifate (precautie atunci cand se folosesc aparate, obiecte care ar fi surse de accident) - Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i ale muncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie Impotriva tuturor perico/elor. Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditii de munca care sa Ie permit a satisfacerea nevoilor de munca; cei cu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G!flbc destindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul. - Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale care trebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; in toate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire a accidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatea se ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or de viata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale. Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinerea starii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de ,~uc~ie.)!Jformatii, publicitateetc. ., =, ,_,-,~ '-...', - Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode de autoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuinta sau in locurile colective. ' - Religia. Practicarea unor religii este 0 preocupare ideologica ce permite individului sa-$i mentina securitatea psihologica. - Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in functie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socioeconomice ale unei societati. - EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$te masurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada de cre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultul socialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentru a stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.

277

Manifestari de independen~a
Securitatea fizica Masuri de pre venire a: - accidentelor - infectiilor - bolilor - agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni '(mutifari,'suicid) ""'F" Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toate pericolele. Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator. Masuri - metodede destindere, de relaxare ~ide control al emoliilor; - utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii; - raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant; - practicarea unui obicei, crez, religie Mediu sanatos: - salubritatea mediului - calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60% - temperatura ambianta intre 18,3,25 C - fara poluare fonica, chimica, microbiana - mediu de siguranta - masuri de protectie social a
;,i"'7
<

II. Dependenta in Isatisfacerea

neva;;

,Securitatea psihologica

Cand nevo,ia de a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe probleme. 1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole 2. Afectarea fizica Si psihica 3. Anxietate 4. Durere ,.... 5. Stine" depre-sfva . vezi anexele 2 ~i 3 6. Pierderea stimei de sine 7. Pierderea imaginii de sine 8. Pierdere, separare 9. Frica
(~

T
I I I I I I I I I I I I

Sursele de dificultate sunt ~omunecelor doua probleme de dep.nden~a


Surse de ordin fizic Insuficienlii intrinsecii - deficit senzorial - Iipsa de sensibilitate - atectare tizica Dezechilibru - durere - dezechilibru meti:iboli - dezechilibru electroliti Surmenaj - saturatie senzoro-per~eptuaUi - tulburari de gandire .'- anxietate - stres - pierdere - separatie - pierderea rmaginli coiborafe - situape de criza lipsa cunoasterii

Securitatea sociologica

'.,.

",.

Interven~iile asistentei pentru men~nerea independen~ei


Pentru mentinerea unui mediu sanatos: - educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~i aerisirea incaperilor - indeparteaza sursele cu miros dezagreabil '. - participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant Pentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""', -face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectate normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu rise de accidente _ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliu Pentru prevenirea infectiilor: _ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate, dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale ' _ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~i promovarea sanatatii " ,,' , _ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controale periodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie - organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii

tJI. ... ..;:"-.

'.I~

insalubritatea mediulu poluare conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie) Iipsa amenajarilor sanjtare saracie - promiscuitat

- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediului inconjurator

Ii
MI'

278

I I I I I I I I I

Prezentam in continuare doua probleme:

- l!1terven~iileasistentei Pacient cu vulnerabilitate OBIECTIVE Pacieot~~'i . beneficieze de un mediu de siguranJa fala de peri cole

1. Vulnerabilitat:ea

fa1:a de pericole

Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica. i psihica. $ . Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite, surmenate ..
"";i~ ".' .
'7. '~-'

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE ;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evita p~ric.oleJe prin accidEmtare . . - amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea $i receptivitatea sa - ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul imbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor, respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditii de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa, indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie) - urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pacientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare a surselor de infectie - alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minim de infectie - informeaza ;oi stabile$te impreuna cu pacientul planul de recuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei organismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecifice necesare - favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu - creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poata exprima emotiile, nevoile . - ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ). - f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tarii pacienwJui; fumiz:e?za infoimi3.tiilede care are neVoie - furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilor programate - invata pacientul tehnici de relaxare - face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor - incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlatura starea de anxietate - asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente - invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice, degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe sociale .

Manifestari de dependen~a
Predispozilie la accidente: raniri caderi - Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, de munca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,. - Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substante iritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie - Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici data rate umezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata - Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare. PredispoziJje la infecfii: gripa abces etc. PredispoziJie Imbolnavirile fre vente favorizeaza scaderea rezistentei Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate da mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemului

fara
accidente $i infecJii

complicalii

nervos, septicemie)~_
o

la:
imbolnaviri frecvente, fatigabifitate,
~.:4-_

organismultJi de au aparare - Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta. - Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza organismul; apar.ein ur "extehuai'ita "c ~...""'" unui exces de efort flZic, psihic - mundi

Pacientulsa , fie echilibrat psihic

surmenaj"

Comportament depresiv $i agresiv

- Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresie sau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate avea tentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de cei din jur. In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii pot face acte antisocial - incel'ldieri. In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima, automutilare, sinuci

I i
w

Il
I
I

280

281

-I2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihice ori amandoua; efectul unei boli sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic
Manifestari
Semne inflamatorii
.....

Tehnici de evaluar $i ingrijiri asociate nevoiide a e ita pericolele


Factorii e mediu
Sanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factori externi. Dil) il1t.E'Jrelati.a factorilor interni a celor e.xtE:!rni sepoa_te rn~ntinE!staT!~a de sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a rea" de boala, rolul hotarator revenind .st factorilor ecologici. Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; de mediu sau factori ecologici.. CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI Dupa natura

de dependen1=a
.--

.~ Se;t';;Nilele inflamatiei: - durere -ro~eata local a a regiunii respective -tumefaqie (marirea in volum) - limitarea mi~carilor segmentului afectat - caldura locala .

I I I

Semne de insecuritate psihologica

agitatie iritatie agresivitate neincredere frica idei de sinucidere

lor

fizici . chimiei biologici sociali

- Interven1=-iileasistentei Pacient cu alterarea integritatii OBIECTIVE Pacientul sa-$i satisfaca nevoilein functie de starea de sanatate ~i k~radulde , dependenla Pacientul sa beneficieze de siguranla psihologica, pentru inlaturarea starii de anxietate f.izice ~i psihice

INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AUTONOME ~I DELEGATE - ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-organismului - determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile - administreaza tratament medicamentosantiinflamator, antiinfectios i - aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice -'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I, J~api~ muz;icala, masaj
i

Dupa provenienJa Dupa influenJa asupra starii de satJatate

natUraii

. artificiali sanogeni patogeni

ra, umiditatea, radiatiile chimice - 02,substantele naturale sau sintetizat de om bacterii, irusuri, paraziti, fungi rezulta di interrelatiile dintre oameni apa, aer I, solul imbraca intea, locuinta, alimentatia au actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririi sanatatii ducJ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii de san~tate

I.
I I I I I I I I I I

CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUI PRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI Factorul . e9_p.logic Aerul - scaderea con.,. ",,-c~ntratiei. Q2 dg . ~ prezenta CO in aerul inspjrat co.". secinJele a1cJiunii hipo e, tulburan .sen riede,motom, con Isii, moarte hipox e, crize anginoas ,cefalee, dispn e, pierderea cuno tintei, moarte Masuri aerisirea incaperilor
0'-.. o;.;:.""-~ ~

- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnici de psihoterapie adecvate - asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita, temperatura adecvata, semiobscuritate) - incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-~i exprime emotiiie, nevoile, frica, opiniile - invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare (pentru persoanele cu rise sporit la pericol)
-.J

verificarea instalaliilor de incalzire din locuinte, ~coli, spitale, instituFi

Umiditatea

~ creseuta

282

I
il

- erescuta, a50- senz tie de disconciata cu cre~terea fort p in 'expunere temperaturii prelu gita, poate apare $ocul termie

scad rea evaporarii ei prin piele folosirea instalatiilor de eonditionare a aerului, pentru a reduce umiditatea

Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~i mediul de viala

28

Ii:

I
Temperatura - crescuta - scazuta ir solatie, arsuri h potermie, deger turi, risc crescut p~ntru copii $i pers~an~IA var~tnice f(~tor de risc pent ~ eaderi, in cazul p~rsoanelor varstnce

_"."''''"''''''''''''~.''"':'

'"

r
,!
".'1:

:.
.,l

evitarea expunerii pre, lungite la soare incalzirea optima a locuintelor, locurilor de munca, spitalelor
'

Mediul securizant !ji de protec~ie


Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire, accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluL Mediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0 ambianta placuta, care are actiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul de conditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei , cerebrale, ' , Caracteristicile mediului securizant - nevoHe umane pot fi satisfacute - riscurile fizice, chimice sunt diminuate - riscurile de transmitere a agentilor patogeni $i parazitari sunt minime - masurile de igiena sunt respectate - poluarea este minima
.,'.

,;1

:":

..

"C,

',.",

"

'

'.

. ,~

,-

Luminozitatea -diminuata

asigurarea iluminatului public, al locuintelor

Efectele asigurarii unui mediu securizant Tnspital: -, reducerea duratei de spitalizare - diminuarea frecventei accidentelor asociate tratamentului ~i riscului de urmari judiciare -reducerea numaruluide i'mbolnaviri j profesionale - scaderea costului global al serviciilor de sanatate la domieiliu: - reduce rea riscului de accidente $i Tmbolnaviri, de apelare la serviciile de sanatate ;promovarea saQ.,atatii
~,'

Zgomotul

- cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; de ordin educative sitati1$i a timpului o oseala, insomne, H.TA de actiune - reducerea pro1einelor, lipidelor, glucidelor - poluata chimic , - contaminata cu germeni patologici n asigura nevaile n Jtritive ale organ smului - avitaminne, hipoprotein3mie ir toxicatii acute sau c on~e,tulburari g'lstrointestinale, boli infectioase gU$a endemica cadi dentare if toxicatii acute" c onice epidemii hidrice
....

Alhnentatia

,.

verificarea calitatii alimentelor, pastrarea Tnconditii igienice, Tnfrig1dere, congelatoare spalarea fructe!or, zarzavaturilor, preilffsrarea igienica a alimentelor asigurarea conditiilor de potabilitate a apei, fiemerea ei

Apa

-lipsa iod -Iipsa i1uor - poluare chimica - contaminare cu germeni microbien.i , -lirnf - igrasie - aglomerari - improvizalii in instalatif - suprafatcl redusa bacterie virusuri parazili fungi

to.colnfa'

n anifestari alergic-e,"aslgurarea condittilor --c" b oli reumatismale; . igienice '$1de confort din constructia locuintei accidente, caderi, e ectrocutare, arsuri ri ~c crescut pentru v 3.rstnici,copii Ii )sa confortului soleal bbli infecto-conta9 oase sau parazit re, cu poarta de ir trare respiratorie, d gestiva, cutanaia ventilajie, curatenie, indepMarea reziduurilor, dezinfectie, dezinseclie, deratizare, sterilizare
,

Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne: -crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu flori, curate - inlaturarea exei1anli1or auditivi, vizua1i, olfactivi - pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing - asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului - prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului ,,,,-,.atitudine:a>lebunavointa, solicitudine,rasj:x:lflSj3fOmpt la ehemarea paGientului $i famifiei acestuia.""

Masuri in vederea asigurarii mediului securizant pentru pacientul spitalizat


CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA SPITALELOR

Factorii biologici

Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar, ferite .de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cu mijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditii superioare de igiena, Spitalele au Tneomponenla: 1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie, deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale

284

285

r
(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferite af~c!iuni! ceea <?eJmpu,:!e ~vitarea ra~p~n<;firiinfec~ii1or, rin servicii proprii de i p pnmlre In sectille pedlatne, obstetnca-glnecologre; seclia boli infeclioase (amplasata intr-o construclie separata) dispune, in cadrul serviciului de primire, de un serviciu de triaj; 2. sec/ia cu paturi - unitate funclionala de baza a spitalului care cuprinde 25-100 de paturi - in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secliile de chirurgie.,,,pbstetrica, ortopedie, uro!og~ {in secliile <;Ie opstetricase diferenliaza unitati de ingrijire pentru na$teri fiziologice $i patologice pentru nou-nasculi); . ' - in secliHe de pediatrie se diferenliaza unitali de ingrijire pentru copii de diferite varste $i pentru mame; - sa/onu/, locul de ingrijire a pacientului: - orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit; - de preferat, cu numar redus de paturi; - cu mobilier redus, U$or de intretinut, estetic; - perelii vopsiti in culari pastel ate, lavabili; -iluminare naturala buna, artifidala difuza, indirecta sau semidirecta; - dotat cu apa curenta; - temperatura: 18-20C, ziua; 16C, noaptea, pentru adulp; 2Q-22C,pentru copiii mici, $i 22-24C pentru sugari; - ventilatie U$or reglabila prin ferestre; - suprafala $i cubaj de aer pentru 0 persoana, in funclie de specificul secliei $i numarul de paturi din salon (6-12 m2/persoana); " 3. seiViciile de diagnostic $i tratament - prin dotarea de care dispu~1~curteazii timpul de spitalizare; este necesara planificarea padenlilor pe ore, pentru a evita intalnirea pacienlilor din diferite seclii $i a$teptarea pentru examinare; 4. anexele gospodare$ti au 0 mare importanta in asigurarea condiliilor superioare de igiena: .,,{,' - blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimenteloi', circuital fiind astfel dirijat incat in nici un moment sa nu se Intalneasca alimentele brute cu cele semipreparate sau finite; - pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucatariile de lapte; - spalatoria asigura circuituligienic allenjeriei din spital; in seqia de spital, se pastreazanuhiarlenjenacLimta; cea murdara 'seifansporta'l~'S'pafa.tOfie, in sad" impertPeabili; aid, lenjena contaminata cu secrelii, excretii sau prcivenind din secliile de bali infecto-contagioase se dezinfecteaza $i, apoi, se spala mecanic; lenjeriacurata ~i cea murdara se pastreaza in incaperi separate. Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie sa inc;leplineasca condijiile de potabilitate , - sa fie distribuita in mod continuu, pentru a 'asigura necesitatiJe de igiena a pacienlilor $i personaiului, cat $i menlinerea curaleniei in c1adire $i lagrupurile sanitare. fndepartarea reziduurilor $i de$eurilor: _ reziduunle solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera!ii, sali de na~tere se indeparteaza dupa fiecare interven!ie; se colecteaza in recipiente impermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriu pentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital se face cu Iifturi destinate special; - reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare; - resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni; - recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza dupa folosire; - de$eurile reciclabile $i curate .~.. "':i.iii, fUme radiologic<,ambalaje; mase plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.

[~re~eijireainft;!ctn~er. i6t;r~I~Risijll~~j;~J~
.~~p;"-~~~~~"'"

DefiniJie: Infectiile intraspitalice$ti - sau infecliiJe nosocorniale -sunt imbolnaviri de natura infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizarii sau dupa externare. La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiile contractate de. personalul medical, in ti ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart in doua mari categorii: - bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni; - infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecte imune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJe precum punet;i, examinari endoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, sunt nepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale sau g~nera:le. _ .. Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care' se'iau tin seama de etiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~ epidemiologice. Transmiterea infectiei de la 0 persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lant compor':tf'$aSeYerigi, conform schemel at turate. Fiec;are etapa a lanfului depinde de succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale. Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesului intectios, actionand asupra verigilor sale. ,.
<;.,.--".

I I I I I I I'
.;~

Miisuri de preve
CIRCUITELE FUNCT/o

ire' a irifec~iIIor .
!,4LEALE SP/TALULUI

cry'

Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare, ale unor materiale $i instrumente: - circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilor patogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare - circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfie imRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. . In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale: - circuitul de intrare ~iie~ire al per onalului - circuitul de primire a bolnavului i spital - circuitullenjeriei

286

I" I I

EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI 'ZOlarea bolnavilor . 11_ respectareacircuitelor functionale , ~ _ V_d_i_n_s_pi_ta_'_.......

- circuitul alimentelor ~i veselei - circuitul instrumentelor ~i materialelor - circuitul vizitatorilor. Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. CURATENIA

:i.4!;(J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F' <


.~

~...

,~

'.pacien~ul . . alimentel

. personalul medical echipamentul


de lucru

...~

..

Izolarea persoanelor
cu rezistenta

'lichidele contaminate
{.

scazuta
CaJirea

~ ..-1'( "-a/

\ .:;:~~'
\.Iecale \
sange diverse 5ecretii . aeru\ exp irat .'

dezinfec~acAi-

organismului "
Tratarea bolii Vaccinare
I

mica a produselor

bi~IO~ice rncmerarea produselor biologice

w::>

CiJratenia repreiihta indepartarea tbtaJa a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~r stralne. ~ ,A.c~asta este etapa obli~orie inaintea aplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare. a) In intretinerea general~ a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai; sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din: -curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei -materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele -:-se incepe cu spatiile curate - se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie. b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun, spalarea parului, schimbarea lenjeriei. c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatarea echipamentului de protectie.
'rl.

.SpALAREA MAINILOR
t """'-_~.,.~

.. ~
utUizarea I teh- ~. dige5\i'la

~.C'!fiIE'I1:t,q,
.'.

'~tY
"bacterii

Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;; infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere. Tipuri de spa/are a mainilor: a) spalarea igienica de baza b) spalarea pentru decontaminare c) spalarea chirurgicala - mai putin i.Jtilizatade asistenta. a) Spalarea igienica a mainilor Indicatii - J~~inte $i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu care s~JtlfJru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._: - tnatntea fblosirii materialuLui steril - mamtea InterventiilOr asupra corpului pacientului (injectii, penuZll, alimentatie) - dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cu microbi manuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina, fecale, sange). . - du a scoaterea manu~i1orde iucru -las ar~ltul programu ui de munca

aseplice " cutar'a\a


_. \." a~_~, ~,_.

nieilor

igiena personalului, a echipamentului de protectie

=aupa

--..

Sensul de propagare a infecliei Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJului

Tehnica de spalare a mainilor

I'

11~

ik

c>

~ se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza 003. minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~ spapile interdigitale . .:... uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, de preferat, cu aer card cd hartie absorbanta

'II

~t:

288

289

b) Spa/area pentru decontaminare _ Indicafii - se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase - aiJj5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputa sau alte secretll) . - dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa se foloseasca manu~l) - se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~ ~i se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5 ml soll:.flieoezlI:lfectanta a COO) aupa care nu se mai usuca mana __ - de~~ia maiRilGf---tl:@hllie facuta de personalur medical, de vizita ori 9i de paeienti
.
~,. ~_d

Chimice: substante cu actiune oxidanta: -<~Ioros (25% Cla"Ctiv)


.-

- ~tergere - amestec cu 'prodds~le .-'-spalare, ~tergere - submerjare2 ore (dupa spalare)

.
Cl

Tehnica de )spaJare ..

r9du~~le PCitolpgi<,;e suspensie 200.',.-'--(s uta, urina, fecale) g%o(5 g% CI activ) V.C. - solutie .4D~~Qg%o
(1-=1-;25g70-CI"iCtiv)

avimentul peretii - solutie 20 g%o faianta, uleiati (O,s:goJoC::-eFaCti\'f)-

~:ae~'

(DE2TNf;ECTlA7

.
.

r losca, urinarul
(

Iitele

Definilie Dezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii, protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediul extern. . Mijroace forosite Mecanice Procedee de aplicare - spalare cu apa :;;isapun
_. ~~.~":'

- solutie40 g%o g% (1 CI activ) 1 volumsolulie pentru1 volum obrect -:~ie1 0-15 g%o (0,25-0,37g% CI activ) supernatantul se folose~te

- subme~are2 ore

/ njeria alba

Ce se dezinfecteaza
-

.Ienjeria tegumentele pacientului mainil~ personalului suprafetele meselor patul noptierele ~i alt mobilier masa de operatie pardoseala

c (25% CI activ)
-'i

~tergere

- solufie 20 g%o .p avimentul I eretii cu faianta, (0,5 g% CI activ) UIE iati '-. c iuvete b i .c dite - solutie 10 g%o (0,25 g% CI activ)

....:. lir,.

- :;;tergere

- indepartarea prafului (~tergere eu carpa umezrra sau aspirare) Rzice


:::..,= .

'.

.:: \:':

'J:,
-~tergere spalare

......

- radiatiile ultraviolete
~..:.

..

suprafelele: masa de operatie, de pansamente, patul ~aeru,J~n i~ri ~~ ..... .. .lenjeria de pat ~i corp prin ca/care cu fieru! .-~ InCInS de~eurile: de pansamente, produsele obiectele de unica anatomopatologice, folosinla (seringi, perfuzoare) prill incinerare in cuptoare speciale lenjeria, vesela, tacamurile prin jierbere 30 de minute din momentul inceperii fierberii hainele, salterele, pernele Cll '(apori de apa sub presiune

n u~amale din cau- - solutie 5 g%o ciu (0,25 g% CI activ) j~ carii din material pIa tic te mometre ~ .. , ~
' ,0

~.

".,;;;....;

_.

- submerjare dupa spa/are ' - spalare

- solutie 5 g%o

I I I I I I I I I I I I I

... (O,125 g% CI aotiv)=


..:. olutie 4 g%o s (O,100g% CI activ)
-

'- dlrdura uscata

'-.., I
..

pi ~gile
VE

- Javel - solid

- submerjare - pulberizare pe suprafete

sela

3,5g/tableta

Ie ~jeria pc viment suprafete mese pEreti .fa tani pi~cine

1.'. _.

cloldu," umeda

solutia de lucru: 1-2 tablete la 10 !itri de apa 1 tableta, elibereaza 1,5 9 clor activ

290

Ii

29 ~

rl
1 I ,I I I I I I I I I I I I
-apa oxigenata - permanganatul de potasiu substante , care produc hidroliza: - soda de rufe substanle care produc coagularea proteinelor: - aleooJul - spalare .llagile - spalare.
.~... ;J~

"' 'C"'_~" ""'" "

- solutie3% (prepa, rata din perhidrol 30%) . - solutie 1 g/10 000

Pentru eficienfa dezinfecfiei

se respecta:

lagile lucoasele
,.

.......

.-

,.

- spalare $tergere

., esela tacamurile (u$umeaua

- solutie 1-2 g%

- ~impul de actiune (care depinde de produs) -- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare . microbiana) . - temperatura . - inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante care se inactiveaza reciproc) . - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la' alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germenii devin rezistenti la el). Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i din cauciuc. Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982 $i 984/23 iunie 1994 " ale Ministerului SanatatiL

{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~J
At

i'~~~~

- badijonare, $tergere

-ateooI70 egumentele uprafata mesei de o~eratie I:tmpa scialitiea

Dezinfectia pielii este 0 etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum: injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale.
Schema in trepte, pentru dezinfecfia pie/;;

saruri ale 'metalelor grele: - oxicianura de mereur iodolori . - septozol - ioduJin solutie apoasa sau alcoolica "'--betadine
~~:

- spalare -badfjonare

- niJ~oasele

-1 g/5000

. egumentele

- septozol - tinetura de iod (2% iod) - alcool iodat - benzina iodata (1% iod)

- badiJonare
;Mi:J ~

",'I""~.'

~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e JO",-mglml.

te ~umente:

.. - ".

formolul

- submerjare, pulverizare, vaporizare

1-2 min. p neW,operaW in tratarea plagilor solulie 1/1a in ectate 00 - bai dezinfectante solutie 111 - solutie 2g%-5 g% enjeria colorata ncaperi (saloane) - 10-15 g/m3 solulie altele, paturi aldehida formica

. . .
. . . . . .

TIP I (risc redus de infectie) IndicaJii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sange Tehnica - se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantul TIP II (risc mediu de infectie) Indicatii ..:.. cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu un tampon steril - se aptica inca 0 data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponul steril, durata .dea<?!iunefiiod de cca 30" . . . ,. ~1f.?:4n(rise mare de infeqie;) -,~ .. .~ . .c:..... IndicaJii - - operatii, punetiiarteriale; punctiile unor cavitati (pleurala, articulara, osoasa etc.) Tehnica - se curata pielea cu alla $i sapun, se epileaza, se degreseaza - se aplica dedoua ori dezinfectantui, ia interval de 2'30"; durata totala de actiune este de 5 minute
'oS! t

Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.

- submerjare - Desogen - pulberizare (amoniu euaternar, glu- - aerosolizare taraldehida, glyoxal, spumanti)

esela )ahare uprafete de lucru erul din saloane ali de operatie )ansamente

solutia de lucru 0,5% 50 ml Ja10 Iitri de apa sisteme desprayere cu picatura fina

DEZ/NSECTIA

Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere a inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci, paduchi etc.).

: 92

293

~
- Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elor ale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~ dezvoltarea insectelor. - Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chi mice ~i biologice. Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fierui incins.. . .." .. . .. .. _ .. Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1e chimIce sub form"ade pulberi, solU1ii, aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-doua saptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor. DERATIZAREA Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~i distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci, $obolani etc.). ~r - Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor, pentru a preveni patrunderea rozatoarelor. - Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice (curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:lU inhalatorie, producand moartea) $i biologice.' STERlLlZAREA
c Definilie Sterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii (bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale, echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu pacientul. . Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafului contaminat inainte de a fi supus sterilizanL
~,,:~\ .

echlpamente medicate este

Procedee flambare

Ce se sterllizeaza

Parametrii de sterilizare trecereprin f1acara

Observa~jj nuare eficienta pentruinstrumentarulmetalic

I I

caldura uscata

incalzirefa ro~u etuvacu aer cald

indi/zire pana se sterilizeaza la rci~u inainte~i dupatolosire


180C-60 min valabilitate24 h, 160C-120 min daca nu au tost

deschisecutiile ca.ldu.ra uHleda fierbere


100C-30 min valabi[itate h, 3-6 din momentul dacatrusa nu a inceperii tost deschisa fierber;i 134C-2,4 atm valabilitate24 h, 10 min in cutii metalice (vezi anexa 1) sau casolete,

,,:---.1

autoclavare

20 min

24ii; . dacacutlile (vezi anexa 2) nu au fast deschise h sterilizarease face numaiin ambalajspecial (pungi, plastic,hartie) valabilitate6 luni

121"C-1, 1

alnilval~""at'

daca nu au fast deschise

I
I

oxid de etilen

autoclavare

(E.T.O.)
gaz

pia tice, en.oscoape ter osensibile

I"ale

50o-60C-4-6

I I I I I I I I I I I I I
I

I I

Chimici

- indicatori lichizi pentru sterilizarea abur (acid benzoic) - indicatori Iichizi la

solutia vireaza

este de

transparenta, la incolor

incolora

$i

la brun

cand

sterilizarea fiole verde

este corecta chimica de culoare

cu 0 solutie -

I I
I I I I I I :1
:":::--

pentru sterilizqrea "cu aer c~ld ' . - indicatori stripuri

ro$ie, ~';-~~ .. sterilizare, '. solutia:. vi(eaza .,." _~ duoa ' , '_ 1;;1 , .. t: . . .~ ~ -

banda de hartie imprimata marker sterilizare markerului martor $i un alt la

chimic cu un marker de

culoare garbena sau incolora, care dupa vireaza martor. culoarea

- indicatori chimici impregnati din plastic - banda adeziva test pe marginea pungilot

I se

utilizeaza

pentru

diferentierea sterile de cele ::'~. ~doar ca

pachetelor, nesterile. pachetul, sterilfzare.

casoletelor

Demonstreaza'

casoleta au trecut procesul de

Biologici (cea mai


sigura metoda de

- bacilul. stearotermophilus

se utilizeaza sterilizare,

pentru sterilizarea cu aburi, - fiind mov Inainte de culoarea,dupa vireaza spre de Dadi I$i pastreaza corecta.

fiola cu indicator sterilizarea gall:1en,.nfi' stei'i1izare.

Co;;ro'uF ;teriliza;/7~ste'
chimici $i biologici.

Obli;;~~U

~ se fa~

~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or

fizid,

c~ntroi~.
se face In fie..Clre

'4"~'~

~"?-

s-au~' auns"-parametrii

..~

Tip de indicatori Fizici

Indicatorul

Scopul utilizarii indicatorului

$i transformari

ale

- bacilul subtilis

se utilizeaza $i cu gaz. culoare sterilizarea

pentru Continutul

sterilizarea fiolelor verde

uscata este de daca

saptamfma

I II 'I

verde,

ramane

termometrul - manometruJ - imprimante grafice -diagrame

tempe~atura de fierbere, temperatura pentru 'autoclavare; presiunea din autoclav pentru sterilizareadiferitelor materiale; etapele procesului de sterilizare la autoclav (Indilzire, evacuarea aerului, sterilizarea ~i uscarea materialelor) (vezi anexele 1 ~i 2)

este corecta $i vireaza spre

~96

..... I:'.
"

',' .. ' I,
~

galben, daca nu s-au atios parametrii de sterilizare.

..,

Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul de instrumente, de modul de utilizare ~i de recomandarile producatorului.

297

Categorie de instrumente Critice - patrund in tesuturile sterile sau in sistemul vascular

Exemple

Mod de sterilizare

DIAGRAMA ISTERIUzAR/I

-.

Implante, bisturie, ace, alte instrumente chirurgicale $i stomatologice, accesoriile endoscoapelor

Aburi sub presiune, caldura uscata, oxid de etilen, aburi la joasa presiune tormaldehida ",,_ sterilizanti chimici: glutaraldehida 2%, acid peracetic diferite concentratii Dezinfeqie la nivel inCllt" cu glutaraldehida 2%, acid peracetic diferlte concentratii, Pasteurizare umeda (70 C-30 min) Dezinfectie cu alcooletilic sauizopropolic 70.-90% lodofori, hipoclorit de sodiu, 5,,25%
D

Aparatql sterivap
Pi? Universal Start: 19:34 14.(.5.260: Generator propriu srirSlt Ceas plmqX plmin
P4 Cauciuc Start: 00:04 31.05.2001 Generator propriu
..l.~

I I

evacuare
19:37

srlrsit Ccas

12.0 kPa 9.1 kPa

plmax
pl'min

evacuare I 00:07 : 13.5 kPa


9. I. kPa

'I
I
I I ~1 1 I
..... ....

Semicritice -care vin in contact cu mucoasele sau cu solutii de continuitate ale pielii

Edoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament pentru anestezie $i respiratie asistata Termometre rectal e) Cazi de baie (orale sau

srirsit evacuare c Ceas 19:46 plmax: 20.6 kPa plmln: 11.1 kPa Sfirslt
Ceas

srlrsit
Ceas

evacuare
00:11

plmax: plmin: Sflrslt


Ceas

20.S kPa 11.1 kPa evacuare


00: 16

evacuare
19:54

plmax:
plmln':

20.7 kPa 1'.GkPa incalzlrij 19;55 129.7 kPa


1.9:59

plmax: plmin: lnceputul


Ceas00:

20.2 kPa 11.1 kPa lncalzlril


17

Inceputul Cees
plmin .' Ceos :

plmin Inceput Cees p2 pI


T

119.7

kPa

tpceput ;!?ter 11 i:zare


L"

---tr

p2 lodofori, Solutii pe baza de clor Timp de contact 10. min


pI
T

= 318.2 kPa
: 311.7-kPa
134.1 0C

Non-critice - care
vin in contact numai cu pielea intacta

Stetoscoape, bazinete, suprafata meselor, pavimentul

sterilizare 00:19 : 222.0 kPa : 210.6 kPa


: 121.3 oC

=
.

srirsit'aterilizare
CCClS 20: 09 0~: Ul ;\J2

Timpul p2
plmax plmin

~tcrillzerji

Sflrsit'sterilizare Ceas 00:39 Timpul sterilizari i 00/20101

322.3 kPCl
314.0 310.7
: 135.9 134.1

p2

217.8 209.6
123.1

kPa

PLA TOUL STERIUzAR/I

k.PCl kPCl
oC oC

plmax
plm!n

: 213.0
-=

kPa
kPa
OC

JItj _. ---_. . - 31[J

P"esi(!Jl? ?(!C;;<__

kP4

10 min.-Sterilizare
universal 20. rnff1:-Sterilizare .

program program

2 4

Tmax Tm!n

Tmax Tmln
Ceas pI T

121.3

0C

. -- ,'/ II .. I
I

I ncepl.ttuL.uscar.1 i. 1 Ceas 20:;6

Inceputul

usoar'i i 1-.

.ill' - -

pI T

: :

10.5 kPa 90.9 oc

: :

00:43 1~.~ kPa 70.4 oc

'.; : 1..
:

119L~~-1291- - - 40J

- -"

sr Irs itul uscar i i 1 Ceas 20:24


p1 : 5.3 kPa

Sfirsitul uscarli 1 Ceas 00.51 pI : 6.3 kPa Sflrsit CeBs


Lungime

srirsit. program

~3

Wk~nl --~-'-.. ==-~ : ~-=


') M
I

Ceas

20:26

program 00:53
progr.00:48:S6

Lunglme progr.0D:51:47 Sarja 01281

Sarja

01516

'-

-==-

It-

-=--

-=-:---= ~
B5' 298

3'

12/

21/2.1' 25'

1ft

iffi' fo'

Fara

eroare

Fara

eroare

29

1-

I I

Durerea

I I
I I I I I I I I

t-f~

o -

Este considerata 0 ~enzatie cauzata de un stimul fizic sau de disfunctie organica este un motiv free nt de adresabilitate la medic este problema cea ai des intfdnita in practica madicala aredreJ:)t eJect.suteinta ,-,.,

- daca oconsidera vietii sale, 0 va exprima - cultura

nemeritata usor

sau ca pe 0 amenintarea

- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii) - altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine) - mediul ~ reactfa'pctcientfilui difefaiJ1funqie acasa, 14 Iocul de munca, in spital - rolul avut in dinamica famiHala de Ibcuj Tncare se afla:

.~ ...

Prejudecali $i idei false despre durere

- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0 baza' organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i a considera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret, plangacios - suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatii durerii - un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putin decat unul cu durere cuta de scurta durata - membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentru a defini natura durerii unui pacient sustinerea partii du eroase pozitie antalgica grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate adreseaza trecvent ~ntrebari agjtatle~ imobilitate

Reaclia pacientului durere

la

- 0 mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoita sa mearga la serviciu pentru intretiJ1erea familiei - prezenta unor persoane "cheie"-suport - un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta va simti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea - toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0 durere mai intensa sau de lunga durata): 1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale 2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte intense, fara ajutor 3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin) 4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nu poate suporta chiar durerea u~oara

-capacitate de atent*' redusa - evitarea raporturilor sociale - uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca -pacientul nu sufera Factori care influenleaza percep-lia durerii $l"h~aC';' '- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice, afectiuni neurologice) -lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii ~ experiente dureroa aritYiioafe: .' -.'~~' .. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oara durerea - 0 durere care i-iost aJinata it tace ,sa fie mai bine pregatit pent-ru a lua masuri eicace Tn situatii sirnitare - un pacient c experiente dureroase nu accepta, obligatoriu, durerea i ~or - anxietatea - persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine durerea

Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere


I. Colectarea date lor reactia pacientului la durere - caracteristicile durerii - debut $1durata - locaJizare $i ;radiere ~. , ~... .:..intens/fate . "",' -

j' -

=~.

~'",".

lia pacleh~
tului

~I
r
,

l
I

- valori atasate durert' . - daca pacientul considera durerea ca' pe 0 slabiciuna personaia sau 0 pede psa meritata, soar putea sa nu 0 exprime

- caracterul ei factori declan$atori sau agravanti masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora influentci durerii asupra activitatii cotidiene semne Si simptome care insotesc durerea: -cefaJee - greturi - ameteli - mictiuni frecvente - resurse de adaptare: ...:. ustinerea afectiva s - sustinerea spirituala

301

--.J

~ ;:
durere legata de fractura, traumatism disconfort legat de durere anxietate legata de durere nealinata alterarea mobilitatii fizice, legata de durere deficit de autoingrijiri, legate de durere perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica insomnie legata de durere .. ~~j . III. Planificare I -pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii - pacientul sa declare ameliorarea disconfortului - pacientul sa fie capabil sa-1;>i fectueze ingrijirile igienice e - pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare durerii
J. .

II. Analiza $i interpretarea datelor

- promovarea unui co - incurajarea pacie - implicarea pacien - reducerea intensitalii - tehnici de relaxar - administrarea tra medic .... I

ept de sine pozitiv: tului la arice progres obtinut ului in efectuarea ingrijirilor sale durerii: (reduc $i starea de anxietate) amentului medicamentos preseris

de

- acupunctvra ," .'.1. ~interventii ale ... - anestezie local a medicului - asigurarea odihnei - administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30' pacientul declara am Iiorarea durerii pacientul resimte sta a de contort pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice pacientul cunoa1;>te1;>i aplica corect tehnicile de relaxare

I I I'i

IV. Intervenfii-execu-

fie

- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizeze momentele de remisie sau exacerbare: - se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului - pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere anatomice 1;>i terminologia descriptiva - pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizeze termeni ca: u1;>oara,moderata, intensa, insuportab~a - daca pacientul nU-1;>i gase1;>tecuvinte pentru a descrie durerea, II va ajuta dandu-i exemple, facand analogii - asigurarea confortului 1;>i indepartarea factoritor agravanti: - a1;>ezarea p8.cientului in pozitie corespunzatoare - intinderea cgar~afuritor " .. - retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul - largirea bandajelor prea stranse - schimbarea pansamentelor umede - verificarea temperaturii apei de baie - respectarea regimului dietetic - sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a exercitiilor respiratorii - evitarea expunerii tegumentelor 1;>i mucoaselor agentilor a iritanti 'urina, secretii, materiiJ.ecale}~ ~ . - prell.enirea retentiei urinare - prevenirea constipatiei - 0 pregatire preoperatorie adecvata - educatie postoperatorie - stimulare cutanata: - aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig) - frectii . - masaj - distragerea atentiei: - meloterapie. carti, reviste, TV .,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii respective
~o

I
I I., I I I "I

DE RETINUT:
- interventiile trebuie individualizate - se vor asigura diferite metode de al nare a durerii - se va alina durerea inainte de a se ntensifica - se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit - se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare - inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0 data - chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere 1;>i atenpe , - daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a-I invata autoingrijirea 1;>i motivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic - un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1;>or rada celor care prep scriu remedii ne1;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri - nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea . tratamentului - iotrucat pacientu1 i1;>i va ierde increderea
,;.-~

"'-'- ..

Rolul asistenteiin amelior~rea reac~iilor emo~ionale ~i comportamdntale la stres


- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori interni sau externi - poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale

Factori de
stres, in experienJa de

- graviditate - divort - pensionare

(fndfferent daca experienta e pozitiva sau negativa, ea poate fi un factor stresant)

viaJa

302

I I

I I I .1

Factori de stres in mediul spitalicesc

I
I I I I I .1 I ,I II

-' .,-

internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol pierderea unui orga ,a unei functii acceptarea unei int rventii chirurgieale explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor izolarea in cazulbo ilor contagioase atitudinea indiferent a echipei de ingrijire prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :", ;_ . .' mediu necunoscut s u dezagreabll din punct de vedere estetic prezenta unei apar uri necunoscute schimbari in gradul e intimitate

- utilizarea tehnicilor de relaxare - incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa participe la activita1i recreative - ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i a utilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~ . - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate - facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei

Reacfja pacientului la stres

- cre~terea valoriJor funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala, respiratie) - palme umede ~ ree - cefalee - modificari de apetit - mictiuni frecvente - nervozitate - modificarea obi~nu~1 telor alimentare - modificarea somnul i - diminuarea stimei sine - seaderea atentiei la detalii - pierderea interesulu - lipsa motivatiei - identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1 evalueze - incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective - identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a modului cum pot fi ele utilizate - erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurile servese la eonservare energiei) -evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~i inevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$te riscul stresuJui) . . - aeordarea" timpu( I necesar ... Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa .concentreze asupra a entilor stresanp$i sa adapteze - modificarea mediu ui (fara surse de stres; un mediu de siguranta) - educatia pacientului - utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$i utilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat de activitati sociale, amiliaTe); - practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $i u$ureaza relaxar a) - alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoase pot exacerba rea tia la stres) - odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)

Exemple de interven~ii autonome


corespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exemple selectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification des soins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes). Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yom exemplifica diferitele tipuri de interven1ii autonome pe care asistenta medicala trebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1iile corespunzatoare problemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste [ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /a toate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or. /ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $i TnfuncJie de diagnosticul de ingrijire (problema + eli%gie) [DI P + Ej.

IntervenJiile asistentei

IntervenJii corespunzatoare AsiStenta: - favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu - identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1ii$ilsau factorii deda09atori: metode de investigare, tratamenteetc. -fumiz~il expricatii. ~clare $i deSGhise .asup.;;:aingrijirilor. programate. _ . 'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea - creeaza un c1imat de intelegere empatica - asigura un c1imat de calm$i securitate - respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permite sa-~i controleze emo1ii1e - asigura un c1imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza, clopotel, semnal de alarma etc. - diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i lumina intensa I - asigura activita1i distractive, la alegerea pacientului pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~ pentru a permite pacientul~i s~-$i I expnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra - raspunde la intrebarile persoanei

0'1 . ~ .. \o

sa

1-

II _

305

Precizare:

- in timpul zilei, cel putin 0 data, asistenta trage s.cau. lan.ga nul patul pacientului $i sta de yorba cu el ... ,- Acest gest insufla un sentiment puternic, asistenta nu va fugi Tndata afara pe u$a" Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata de persoana sa I - poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege 0 problema pOflte 1i lini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ; - Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.

nca

[DI]: Anxietate moderata cauzata de lipsa de cunoa$tere a mijloacelor ajutatoare [P]: Anxietate severa

- identifica cuno$tintele pe care Ie. are persoana pentru a-$i diminua anxietatea - II Tnvatatehnici de relaxare - II determina sa practice 0 tehnica de reraxare de, .. ori/zi - sugereaza persoanei iJtilizarea gi:mdurilor pozitive privind evenimentele amenintatoare (Ia nevoie) - verifica cum a Tnleles Tnvatamintele, informaliile date. in afara interventiilor expuse anterior: - diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina, televizor etc. - sta In preajma persoanei, la nevoie - determina persoana sa practice exercitii de relaxare: respiralie abdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ... minute, de ... ori/zi lrI - Tn caz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sa respire in acela$i timp cu ea Tntr-unritm lent - explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12 minute il poate ajuta - permite unui membru al familiei sa stea langa persoana, pana cand panica va ceda - prevede 0 perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoanei sa-$i exprime sentimentele - evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL - Tndeparteaza ..toateelementele amenintatoare pentru persoana sau altii - tine mana persoanei, daca 0 dore$te -face masaj aJspatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ... oritzi - aJuta persoana sa identific:e factorii care-i altereaza capacitatea de a-$i conserva sanatatea - face cu persoana un bilant al fortelor $i deficientelor sale - face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $au cu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii. eliminare etc. .

- asigura un climat cat ai personal posibil: obiecte personale, fotografii etc. aduse de casa - explica toate tratamen ele viitoare $i masurile de luat - furnizeaza explicatii si pie Tnacord cu nivelul de Tntelegereal persoanei - identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi de sustinatori $i-i include ace~tia Tn programarea planului de mentinere a san<\tati,i,.... . - aduce la cuno$tinJa, j" ainte de e~ternare, datele conlroalelor medicale la spital sau di pensar - recomanda un compo ent pozitiv cu privire la conservarea sanatatii [P]: Durere

I I I
.> :.

acuta

.~

[P]: Dificultate/ incapacitate de a-$i pastra sanatatea

- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate, durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza intensitatea - stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru a regrupa TngrijirileTncons cinta - observa pozitia de prot clie adoptata de persoana - plaseaza persoana Tnt 0 pozitie antalgica - utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducerea durerii: bai calde, punga cu gheata au apa calda, daca este indicat - recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie (intarzierea face grea re ucerea durerii) - asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingere terapeutica - determina persoana 5 practice 0 respkl';;ie abdominala 5-10 minute dupa administrar a medicatiei analgezjce - arata persoanei ca se preocupa de ea cia un tot unitar, nu numai,de durerea sa - informeaza pacientuJ T termeni simpli - informeaza asupra evol iei durerii, a diminuarii ~i tolerantei ~i acFunii medicamentului . - ajuta persoana Tn ac ivitatile. zUnice, la .nevoie, penlru a-i permite sa-$i conserve e ergia - schimba pozilia in pat, a .. ore -;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJi,s,?-.a pli:mga sau,saiJie se [eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea . - Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele, efectele lor secundare ~i urata de actiune - pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica: alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc. ~i progresiv lasa persoana sa Ie Tndepline sca singura - evalueaza capacitatea izica a persoanei in caz de capacitate fizic buna, pentru diminuarea durerii: - ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie - 0 determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limita toleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi - administreaza analgezi ul cu 20-30 de minute Tnainte de a faceexercitii sau activita:t

I:
..

I. I. I I.
-.0>

I
>.--"-'-.

I:
I I
II
IIJ

306

307

[l
I I I
1---

I eroniea

[P]: Durere

. .;

I
I I I I I I I I I
[P]: Stare

- foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere: masaj, lectura, muzica tc. - imobilizeaza regiune dureroasa - programeaza activita ile tinand cont de Iimitelepersoanei - sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miSqlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'" - face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie . - in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr-o camera linistita cu 0 pu ga de gheata pe cap Si un servetel rece pe ochi, la primele se ne ale migrenei - limiteaza atentia a{;o la timpul prezent) - arata calm, caldura, cu sentimentele perso - subliniaza necesitate barba etc. - determina pacientul de ... ori/zi - felicita pacientul dac - determina persoana capabila, sunt sanatoa - sugereaza sa sei aceeasi problema .

i iJ)I]: Pertur!

barea stimei de sine, eau-

zata cie ne ..
adaptarea la o criza sau 0 situatie ;0

-explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj, retragere) cer 0 perioada de adaptare - subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentiment de insecuritate - .ajuta sa accepte situatia, explicandu-i ca dependenta fizica nu-i diminueaza \(jiloarea umana ..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe-'SID poslbil, lalngrijirile sale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei - planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincat sa-i redea progresiv independenta Definifie: perceptie negativa pe care individul 0 incearca privind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a unei functii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL /ntervenfii: - evalueazagradul anxietiItii care insoteste pierderea fizica - permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a 0 ajuta sa se adapteze -dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitate cu abilitate - ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafura noua, imbracaminte care-i sta bine ' -'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satr depresie in aceasta situatie - 0 determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia, colostomia, mastectomia, arsura etc. - 0 face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei, pansament etc. - identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzele frieii, la nevoie . ,...familia~~aza-persoona cu mediul nou .. =, ~, ,. ~-'=" - furnizeazaexpJicafi[ scurte, precise; a-supra'i'ngrijiriJor programate - p1anificaCU 0 echipa de Ingrijire 0 perioada de ... minute zilnic, in preajma persoanei - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce gaseste persoana ca amenintare In aceasta experienta: m.j/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie, i radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de durere, de a fi singura - identifica nivelul anxief~Wipersoanei
-

depresiva

[P]: Perturbarea imaginii de sine

ar fara exuberanta, penthJ a fi in acord nei ingrijirii personale: coafura, manichiura, practiceexercifii musculare ... minute, executa activitap sa practice afirmatii despre sine: .sunt a, sunt calma Si flexibfla" talneasca cu opersoana care a trait

J,~
I [P]: Pert~rbarea stlmel de sine

I~,,-

Precizare: pentru diterenta intre: perturbarea stimei de sinesi perturbarea i aginii de sine, dam.definitia fiecareia. Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si a competentei "~.:.. ;,../ntervenfif:.... e ~,'-- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor' negative , - identificacu persoan situatiile Si evenimentele care sunt cele mai amenintatoare pen ru ea - exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care Ie folO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii, reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor In munca, menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie. - intareste mecanismel sanatoase de adaptare - determina pacientu sa participe la activitati recreative, educative, care sa-i pe mita recastigarea stimei de sine

;ace

[P]: Friea
...:.;,;;,.

[TIl]: Friea pricinuita de .....'!n,capacitatea " de a face tata realitatii' ,'. .' tratamamului'
'.

'.I
I

ciarifica perceperea eronata

tala de obieciul fricii

I.

309

- inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cun09tinta persoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc19i CS va simti - spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0 va Iud tara sa 0 consulte - rrientioneaza rezultatele investigatiilor ' - explica persoanei care se teme de singuratate ca un membru al,~chipeLdelngrJlire va .ILia pi::;pozitia sa, la neV9.~ [DI]: Frica, din cauza tulburarilor de gandire - supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute - asigura un c1imat de securitate: ridica lateralele patului, elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj - evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabile cauzate de dezorientare, i1uzii9i halucinatii - evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii va spune simplu ca nu este ceea ce ea percepe - stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violente verbale sau altele - corecteaza la nevoie opiniile gre~ite - identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra in conflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata - identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzului sau: frica, durerea, experientele trecute sau experientele apartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc. - explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tie depresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante - explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte din evolutia normala a boJii - manifestii 0 atitudine de "a nu judeca" tata de refuzul tratamentului - 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundare dezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, stare depresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc. - daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~ia metodelor de"'a leljimitllla~ """,'0 ....,.. ., =, ~, in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri: - permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile - ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie - respecta interdictiile ~i regulile religioase - acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru a integra informa1iile primite in ;sistemul lor de valori $i cultura inainte de a lua 0 decizie - inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.: lace trebuie sa fie atenta :;;ice va simti - nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa ar putea fi daunatoare

[P]: Risc de accident

[P]: Refuz de
a se con-

forma tratamentelor

.-. L-~

C', .",

- orienteaza persoana n timp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore - daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, se planifica interventiile p trivite - determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii, hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc. - mentine urmatoarele mijloace de siguranta aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de .sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare de sprijin dopotel de apel mijloace de imobilil pantofi potriviti pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera - ajum persoana sa in pJineasca anumite activitati - informeaza persoan asupra masurilor de securitate care trebuie respectate - evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i a cvadricep~ilor - propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi - a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptia procedu'rilor de ingrijire) - mentine blocate rotHel'epatului - plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectele personale ale acestuia - asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie , - expJicapersoanei cu~ sa procedeze la transbordari (din pat in:-' 1<0, scaun etc.) - supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru a evita arsurile - niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substante periculoase (chibrituri e c.) - aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cu aceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea genera accidente ' . 1- men1ine.~~Heincuiat1:' cheia, daca este r,evoie ~,,",..~, , - nu lasapersoana in ada tara supraveghere - asigura 0 iluminare corespunzatoare Tn permanenta-, cu 0 veioza de noapte - anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie - se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evila riscul de sufocare - evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta de sufoc:are

I I

I" I
I I I I I I I I

in caz de crize convutsfe:

310

- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere - nu introduce nimic inte dinti, daca gura este inchisa

-I
I