Sunteți pe pagina 1din 37

Programul de studii universitare de masterat (4 semestre): Audit financiar contabil

LUCRARE DE DISERTATIE

Eantionarea n audit si alte proceduri de testare selective

Bucuresti 2010

CAPITOLUL I
Introducere .............................................................................. pag.2 Definitii ............... pag.3

CAPITOLUL II
Esantioanele reprezentative ............................................................................. pag.6 Comparatie intre sondajul statistic si cel nestatistic si esantionarea probabilistica si cea neprobabilistica .............................................................. pag.8 Sondarea frecventei abaterilor ..... pag.12 Sondajul nestatistic in audit ............................................................................. pag.13 Sondajul statistic in audit ................................................................................ pag.18

CAPITOLUL III.
Studiu de caz ........... pag.21

CONCLUZII .................................................................................... pag.33


BIBLIOBRAFIE ............................................................................................. pag.36

CAPITOLUL.I.
INTRODUCERE
n perioada de nceput a auditului, nu era neobinuit pentru auditorul independent s examineze toate nregistrrile i documentele justificative ale companiei auditate. n timp, dezvoltarea companiilor din punct de vedere al complexittii si anvergurii, a transformat procedura de examinare exhaustiv (a tuturor inregistrrilor companiei auditate) ntr-o procedur lipsit de eficient economic. Auditorii au considerat c este necesar ca opinia asupra corectitudinii situaiilor financiare s se exprime n baza examinrii unor prti a nregistrrilor i tranzaciilor. Prin urmare asigurarea furnizat de auditor prin opinie dobndea un caracter rezonabil si nu un caracter absolut. Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa ii permita sa dea certificarea asupra conturilor anuale, utilizand procedee si tehnici. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la evaluarea riscului de audit si la stabilirea procedurilor de audit, pentru a se asigura ca riscul este redus pana la un nivel acceptabil de redus. Riscul de audit este de maxim 10% si reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ. Riscul de audit are trei componente : 1) Riscul inerent - reprezinta susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tranzactii sa contina o denaturare care ar putea fi semnificativa, individual sau cumulata cu denaturarile existente in alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca au existat controale interne adiacente. 2) Riscul de control - reprezinta riscul ca o denaturare, care ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de contabilitate si de control intern. 3) Riscul de nedetectare - reprezinta riscul ca procedurile de fond ale unui auditor sa nu

detecteze o denaturare ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu denaturari din alte solduri sau categorii de tranzactii. n evaluarea riscului inerent i a riscului de control sau n auditarea soldurilor conturilor sau a claselor de tranzacii, rareori auditorul efectueaz un singur test. n general, auditorul aplic mai multe proceduri pentru a putea formula o opinie. Nu toate testele de audit sunt realizate pe baz de eantion, iar decizia de a eantiona sau nu trebuie s fie o decizie clar. Acceptarea unor anumite incertitidini a fost justificat de disproporia dintre costurile aferente examinrii tuturor tranzaciilor si nregistrrilor i costurile, semnificativ mai reduse, generate de examinarea unei pri a trenzaciilor i nregistrarilor.

DEFINITII
Eantionarea n audit - presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzacii, astfel nct toate eantioanele s aib posibilitatea de a fi selectate. Acest fapt va permite auditorului s obin i s evalueze probele de audit asupra ctorva caracteristici ale elementelor selectate, cu scopul de a formula sau de a asista la formularea unei concluzii referitoare la populaia din cadrul creia a fost extras eantionul. Eantionarea n audit poate folosi att o abordare statistic, ct i una nonstatistic. Eroare - nseamn att abateri de la control, atunci cnd sunt derulate teste asupra controalelor, ct i denaturri, atunci cnd sunt derulate proceduri de fond. Similar, eroarea total este folosit pentru a se exprima fie rata abaterii, fie gradul de denaturare. Eroarea atipic - reprezint o eroare care este rezultatul unui eveniment izolat care nu se repet n alte situaii n afara celor special identificate i este, n consecin, nereprezentativ pentru erorile din populaie. Dimensiune initiala a esantionului dimensiunea esantionului determinata prin aplicarea rationamentului profesional ( in sondajul nestatistic) sau prin utilizarea unor tabele statistice ( in sondalul de atribute). Distributie de selectie distributia frecventelor rezultatelor tuturor esantioanelor posibile de un volum specificat, care ar putea fi obtinute dintr-o populatie continand o serie de parametri specifici. 5

Esantion aleatoriu esantion in care orice combinatie posibila de elemente ale populatiei are o probabilitate egala de a fi extrasa. Esantion reprezentativ esantion ale carui caracteristici sunt identice caracteristicilor populatiei. Esantionare arbitrara metoda neprobabilistica de esantionare, prin care elementele incluse in esantion sunt selectate fara a se lua in considerare dimensiunea, sursa lors au vreo alta caracteristica distinctiva. Esantionare neprobabilistica metoda de a extrage un esantion, prin care auditorul aplica rationamentul profesional pentru a selecta elementele din populatie. Esantionare probabilistaca metoda de a extrage un esantion, prin care fiecare element al populatiei are o probabilitate stiuta de a fi inclus in esantion, iar esantionul este selectat printr-un proces aleatoriu. Esantionare sistematica metoda probabilistica de esantionare, prin care auditorul calculeaza un pas de numarare ( impartind volumul populatiei la numarul de unitati de esantion dorite) si selecteaza elementele de inclus in esantion in functie de marimea acestui pas de numarare si de un punct de plecare ales aleatoriu, situat intre zero si limita superioara a pasului de numarare. Esantionarea pe blocuri ( serii) metoda neprobabilistica de esantionare, prin care elementele esantionului sunt selectate in serii ( succesiuni) cuantificate. Frecventa de aparitie raportul dintre elementele unei populatii care contin un atribut specific si numarul total de elemente din populatie. Pondere superioara calculata a abaterilor (PSCA) limita superioara a ponderii probabile a abaterilor din populatie ; reprezinta cea mai mare pondere a abaterilor dintr-o populatie pentru un nivel dat al RAERC. Riscul acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea redus ( RAERC) riscul pe care auditorul este dispus sa si-l asume in ceea ce priveste acceptarea unui mecanism de control ca fiind eficace sau a unei ponderi a erorilor monetare ca fiind tolerabila, cand ponderea reala a abaterilor din populatie estemai mare decat ponderea tolerabila. Pondere tolerabila a abaterilor (PTA) ponderea abaterilor in populatie pe care auditorul o va permite, ramanand, in acelasi timp, dispus sa foloseasca risul de control estimat si / sau cantitatea estimata a erorilor monetare din operatiuni, indicatori determinati in cursul planificarii. Ponderea abaterilor procentul de elemente dintr-o populatie care prezinta abateri de la mecanismele de control prescrise sau de la corectitudinea monetara. 6

Ponderea abaterilor din esantion (PAE) raportul dintre numarul abaterilor din esantion si dimensiunea esantionului. Ponderea estimata a abaterilor din populatie (PEAP) ponderea abaterilor pe care auditorul se asteapta sa o gaseasca in populatie inainte de a incepe testarile. Populaia - reprezint un ntreg set de date din rndul crora este selectat un eantion i despre care un auditor dorete s trag concluzii. De exemplu, toate elementele din soldul unui cont sau dintr-o clas de tranzacii constituie o populaie. O populaie poate fi divizat n straturi sau subpopulaii, unde fiecare strat este examinat separat. Termenul de populaie este folosit pentru a include termenul de strat. Stratificarea - este un proces de divizare a populaiei n subpopulaii, fiecare dintre acestea fiind un grup de uniti de eantionare ce prezint caracteristici similare (cel mai adesea valoare monetar). Eroarea tolerabil - reprezint eroarea maxim ntr-o populaie pe care o accept auditorul. Sondaj de atribute metoda statistica, probabilistica de evaluare a esantioanelor, din care rezulta o estimare a proportiei elementelor unei populatii care contin o caracteristica sau un atribut cautat. Esantionara probabilistica ( aleatorie) este o metoda prin care esantionul este constituit astfel incat fiecare unitate din populatia totala are o probabilitate stiuta de a fi inclusa in esantion, iar esantionul este constituit printr-un proces aleatoriu. Esantionarea neprobabilistica ( rationata) este o metoda de constituire a esantionului, prin care auditorul aplica propriul rationament profesional mai curand decat metodele probabilistice pentru a selecta elementele de inclus in esantion. Sondaj de audit testarea unei portiuni mai mici de 100% din populatie in scopul de a formula prin interferenta concluzii despre populatia in cauza. Sondaj nestatistic utilizarea rationamentului professional de catre auditor pentru selectarea elementelor esantionului, estimarea valorilor populatiei si estimarea riscului de esantionare. Sondaj statistic utilizarea unor tehnici matematice pentru calcularea unor rezultate statistice foemale si pentru cuantificarea riscului de esantionare. Tabel de numere aleatorii o lista de numere aleatorii independente, organizate in forma de tablel pentru a facilita selectarea de numere aleatorii formate din mai multe cifre.

CAPITOLUL.II.
1.ESANTIOANELE REPREZENTATIVE
Un esantion reprezentativ este acela in care caracteristicile auditate sunt aproximativ identice caracteristicilor populatiei. Aceasta inseamna ca elementele incluse in esantion sunt asemanatoare cu cele ramase in afara esantionului. Pentru ca un esantion sa fie reprezentativ auditorii pot majora executarea foarte riguroasa a activitatilor legate de proiectarea, selectia si evaluarea esantionului. Riscurile producerii acestor erori sunt numite risc de observare si risc de esantionare. Ambele riscuri pot fi controlate. Riscul de observare (eroarea de observare) Risc de observare riscul ca auditorul sa nu reuseasca sa identifice abaterile existente in esantion; riscul de observare ( eroarea de observare) este datorat incapacitatii de a recunoaste abaterile si folosirii unor proceduri de audit inadecvate sau ineficiente. Riscul de observare apare atunci cand prin testele de audit nu se descopera abaterile existente in esantion.Cauzele erorilor de observare sunt: 1) Incapacitatea auditorului de a recunoaste abaterile. 2) Folosirea unor proceduri de audit inadecvate sau ineficace. Proiectarea atenta a procedurilor de audit, instruirea adecvata a personalului, supervizarea si verificarea muncii subalternilor sunt modalitati prin care se poate controla riscul de observare. Riscul de esantionare ( eroarea de esantionare) Riscul de eantionare este o caracteristica inerenta a sondajului, care rezulta din faptul ca se testeaza doar o fractiune din populatia totala. Chiar si cand nu exista nici o eroare de observare, exista intodeauna o probabilitate ca un esantion sa nu fie rezonabil de reprezentativ. Exista doua modalitati prin care se poate controla riscul de eantionare: 1) Ajustarea dimensiunii esantionului. 2) Utilizarea unei metode potrivite pentru selectarea elementelor din populatie de inclus in esantion. Majorarea dimensiunii esantionului va reduce riscul de esantionare si viceversa. Utilizarea metodei de esantionare potrivite va oferi o asigurare rezonabila privind reprezentativitatea esantionului.

RISCUL DE NEESANTIONARE Reprezint riscul aparut ca urmare a erorii auditorului care rezult din posibilitatea ca auditorul s includ n eantion populaia necorespunztoare pentru a testa o afirmaie, posibilitatea ca auditorul s nu detecteze denaturarea atunci cnd aplic procedura de audit sau ca acesta s interpreteze n mod eronat rezultatul obinut. Riscul de neeantionare - ia natere ca urmare a apariiei unor factori ce determin auditorul s ajung la o concluzie eronat din motive care nu au legtur cu mrimea eantionului. De exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive, auditorul putand folosi proceduri neadecvate sau putnd interpreta greit probele ori s nu recunoasc o eroare. OBIECTIVELE ESANTIONARII Pentru determinarea tipului de esantionare ce trebuie folosit, auditorii vor lua in considerare : a) cantitatea, calitatea si natura populatiei asupra careia se fac evaluarile. b) riscul sistemului de management. c) obiectivele si beneficiile diferitelor metode de esantionare. d) scopul si obiectivele esantionului. e) constrangerile privind resursele utilizate. Atunci cand realizeaza esantionarea, auditorii isi pot propune unul din urmatoarele obiective strategice, fara a se limita insa la acestea : a) validarea managementului riscului si testarea eficacitatii proceselor (evaluarea si selectarea proiectelor, contractarea proiectelor, aprobarea cererilor de plata, avizarea achizitiilor, monitorizarea proiectelor si programelor, evaluarile intermediare si ex- post ale proiectelor si programelor). b) determinarea conformitatii cu procedurile si normele interne, standardele de evaluare, legislatia romaneasca si europeana. c) identificarea slabiciunilor administrative.

2.COMPARATIE

INTRE

SONDAJUL

STATISTIC

SI

CEL

NESTATISTIC SI ESANTIONAREA PROBABILISTICA SI CEA NEPROBABILISTICA


Metodele utilizate in sondajul de audit pot fi clasificate in doua categorii principale: 1) Cercetare prin sondaj statistic. 2) Cercetare prin sondaj nestatistic. Sondajul statistic difera de sondajul nestatistic prin aceea ca, datorita folosirii unei serii de formule matematice, el permite cuantificarea ( masurarea) riscului de esantionare in cursul planificarii sondajului si al evaluarii rezultatelor. Sondajul nestatistic, auditorul nu cuantifica un risc de esantionare, el alege penntru analiza acele elemente ale esantionului care vor furniza, in opinia auditorului si in circumstantele date, cele mai utile informatii.Concluziile privind populatia pe ansamblu se fac pe baza unui rationament subiectiv. Din acest motiv, esantionarea neprobabilistica este deseori numita esantionare rationata. Intre cele doua metode sunt urmatoarele asemanari: 1) Planificarea sondajului. 2) Selectarea esantionului (esantionarea) si efectuarea testelor. 3) Evaluarea rezultatelor. Planificarea sondajului - are scopul de a asigura atingerea riscului de esantionare dorit si va minimiza probabilitatea aparitiei de erori de observare. Esantionarea presupune determinarea metodei prin care vor fi selectate si extrase din populatie elementele incluse in esantion.Efectuarea testelor consta in examinarea documentelor si aplicarea altor proceduri de audit. Evaluarea rezultatelor presupune formularea concluziilor pe baza testelor de audit realizate. Esantionarea probabilistaca si cea neprobabilistica fac parte din aplicarea tehnicilor sondajului de audit si presupune selectarea elementelor populatiei care vor fi incluse in esanton. Standardele profesionale le permit auditorilor sa foloseasca deopotriva metodele de sondare statistica si sondajul nestatistic. Este esential ca ambele metodologii sa fie aplicate cu rigoarea profesionala cuvenita, respectiv atunci cand se foloseste sondajul statistic, esantionarea trebuie sa fie probabilistica, iar in scopul calcularii riscului de esantionare asupra rezultatelor trebuie sa se aplice metodele de evaluare potrivite. 10

Este acceptabil sa se faca evaluari nestatistice prin folosirea selectiei probabilistice, dar niciodata nu este acceptabil sa se evalueze un esantion neprobabilistic ca si cum ar fi un esantion statistic. Sondajelor de audit nestatistice le sunt asociate trei metode de esantionare neprobabilistica: 1) Esantionarea dirijata. 2) Esantionarea pe blocuri ( serii). 3) Esantionarea arbitrara. Sondajele de audit statistice pot folosi patru metode comune de esantionare probabilistica: 1) Esantionarea aleatorie simpla. 2) Esantionarea sistematica (mecanica). 3) Esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea. 4) Esantionarea stratificata. Metodele de esantionare neprobabilistica sunt cele care nu indeplinesc criteriile tehnice ale esantionarii probabilistice. Dat fiind ca aceste metode nu se bazeaza pe probabilitati matematice stricte, reprezentativitatea esantionului se va baza pe cunostintele si capacitatile de care da dovada auditorul in aplicarea propriului rationament profesional in circumstantele date. Esantionarea dirijata - reprezinta selectarea fiecarui element din esantion in functie de anumite criterii subiective determinate de auditor. Auditorul nu se bazeaza pe anumite probabilitati de selectie egale, ci, mai curand, selecteaza intentionat elementele care corespund criteriilor definite de el. Cele mai frecvente criterii folosite sunt: a) Elementele care prezinta cea mai mare probabilitate de a contine inexactitati. Deseori, auditorii sunt in masura de a identifica elementele din populatie care vor fi cel mai probabil eronate. Rationamentul care sta la baza evaluarii unor asemenea esantioane ese urmatorul; daca nici unul dintre elementele selectate nu contine erori, este putin probabil ca in populatia totala sa existe erori semnificative. b) Elementele care contin caracteristicile populatiei selectate. Auditorul ar putea fi in masura sa descrie diversele tipuri si surse ale elementelor care formeaza populatia si sa conceapa un esantion reprezentativ prin selectarea unuia sau mai multor elemente din fiecare tip de element identificat. c) Perimetrul monetar larg. Deseori, un esantion poate fi selectat in scopul de a acoperi o portiune atat de mare din valoarea baneasca totala a populatiei incat riscul de a face o concluzie inexacta din cauza neexaminarii elementelor marunte devine insignifiant. 11

Esantionarea pe blocuri (serii) reprezinta selectarea mai multor elemente in serie (succesive). De indata ce se selecteaza primul element din bloc sau serie, restul elementelor blocului sunt extrase automat. De regula, se permite utilizarea esantionarii pe blocuri numai daca se foloseste un numar rezonabil de blocuri sau serii. Daca se folosesc putine blocuri, probabilitatea de a obtine un esantion nereprezentativ este prea mare, daca tinem cont de posibilitatea manifestarii unor factori precum rotatia cadrelor, modificarile sistemului contabil si natura sezoniera a activitatii majoritatii intreprinderilor. Esantionarea pe blocuri poate fi utilizata si pentru a completa alte esantioane, atunci cand exista o probabilitate mare de aparitie a unor erori intr-o perioada identificata. Esantionarea arbitrara reprezinta selectarea elementelor fara nici o preferinta din partea auditorului. In asemenea cazuri, auditorul selecteaza elementele populatiei fara a tine cont de dimensiunea lor, de sursa lor sau de alte trasaturi specifice. Cel mai grav neajuns al esantionarii arbitrare este dificultatea mentinerii unei impartialitati perfecte in cursul selectarii elementelor. Din cauza pregatirii profesionale si a predispozitiei culturale a auditorului, anumite elemente din populatie vor prezenta o probabilitate mai mare de a fi incluse in esantion decat celelante elemente. Desi esantionarea arbitrara si cea pe blocuri par mai putin logice decat esantionarea dirijata, ele sunt deseori utile ca instrumente de audit si nu ar trebui ignorate. Metodele de esantionare probabilistica pentru a determina riscul de esantionare sondajul statistic impune constituirea unui esantion probabilistic. In esantionarea probabilistica, auditorul nu recurge la rationamente subiective pentru a determina elementele de selectat, cu exceptia rationamentului necesar pentru a alege una dintre cele patru metode de esantionare disponibile. Esantionarea aleatorie simpla este aceea in care orce combinatie posibila de elemente din populatie are aceeasi probabilitate de a intra in esantion. Esantionarea aleatorie simpla este folosita pentru sondarea populatiilor care nu au fost segmentate in scopul auditarii. De exemplu, auditorul ar putea dori sa sondeze platile efectuate de client pe tot parcursul anului. In acest scop, ar putea fi selectat un esantion aleatoriu simplu din 60 de elemente incluse in jurnalul de plati. Tabelele de numere aleatorii cand se cauta constituirea unui esantion aleatoriu simplu, trebuie folosita o metoda care sa asigure ca toate elementele din polulatie au o sansa egala da a fi selectate. Numerele aleatorii sunt o serie de cifre care au probabilitati egal ede a aparea in cursul unor selectii repetate si care nu au nici un model de aparitie identificabil. Un tabel de numere aleatorii este o prezentare a acestor cifre aleatorii sub forma de tabel cu coloane si linii numerotate. Auditorul alege un esantion aleatoriu identificand mai intai o corespondenta intre numerele documentelor care trebuie testate si cifrele din tabelul aleatorii. Dupa selectarea unui punct de 12

plecare aleatoriu, auditorul coboara in tabel si gaseste primul numar aleatoriu care se incadreaza in intervalul numerelor documentelor testate. Generarea computerizata a numerelor aleatorii exista trei tipuri principale de mijloace informatice folosite in acest scop: a) Programele de calcul tabelar. b) Generatoarele de numere aleatorii. c) Aplicatiile generice de audit. Avantajele folosirii programelor informatice pentru selectarea esantioanelor aleatorii: economia de timp. reducerea probabilitatii ca auditorul sa comita o eroare in cursul selectarii numerelor si documentarea automata. Esantionarea sistematica prin esantionare sistematica, auditorul calculeaza un pas de numarare, iar apoi selecteaza metodic elementele esantionului in functie de dimensiunea pasului. Pasul de numarare este determinat prin impartirea volumului populatiei la numarul de unitati de esantion dorite. Avantajul selectarii sistematice este facilitatea utilizarii ei. In majoritatea populatiilor, un esantion sistematic poate fi extras repede, iar metoda aranjeaza automat numerele in serii succesive, fiind mai usor sa intocmeasca documentatia potrivita. O problema majora a selectiei sistematice este riscul lipsei de obiectivitate. Din cauza modului in care functioneaza esantionarea sistematica, de indata ce primul element este selectat, toate celelalte elemente sunt alese automat. Aceasta nu este o problema in cazul in care caracteristicile vizate, cum ar fi o posibila abatere de la procedurile de control, sunt distribuite aleatoriu in ansamblul populatiei. Atunci cand se foloseste esantionarea sistematica, trebuie analizate posibilele modele de distributie a datelor populatiei, care ar putea determina lipsa de obiectivitate a esantionului. Esantionarea prin probabilitate proportionala cu dimensiunea in audit exista numeroase situatii cand este avantajos sa se selecteze esantioane care scot in evidenta unitatile din populatie care au valori inregistrate mai mari. Constituirea unui esantion astfel incat probabilitatea de a selecta orice element dat din populatie sa fie proportionala cu valoarea inregistrata a elementului este metoda numita esantionare prin probabilitate proportionala cu dimensiunea (PPD). Esantionarea stratificata - este o metoda care consta in a fractiona populatia totala in subcolectivitati in functie de dimensiuni si a constitui esantioane mai mari pentru subcolectivitatile mai mari. Aceasta metoda este numita esantionare stratificata. 13

Prima metoda este evaluata utilizandu-se sondajul de unutati monetare, iar a doua metoda utilizanduse sondajul de variabile.

3.SONDAREA FRECVENTEI ABATERILOR


In testarea mecanismelor de control si testarea substantiala a operatiunilor, sondajul de audit este folosit pentru estimarea proportiei elementelor unei populatii care contin o caracteristica sau un atribut analizat. Aceasta proportie este numita frecventa de aparitie sau pondere a abaterilor si este egala cu raportul dintre elementele care contin atributul specific si numarul total al elementelor populatiei. Auditorii sunt interesati de aparitia urmatoarelor tipuri de abateri in populatiile de date contabile: a) devieri de la mecanismele de control prescrise. b) erori monetare in populatiile de date legate de operatiuni. c) erori monetare in populatiile de detalii ale soldurilor conturilor. Cunoasterea frecventei de aparitie este deosebit de utila pentru primele doua tipuri de abateri care sunt legate de operatiuni.Auditorii folosesc tehnicile sondajului de audit prin care se determina frecventa aparitiei sau ponderea abaterilor in cursul efectuarii testelor, mecanismelor de control si a testelor substantiale ale operatiunilor. In cazul celui de-al treilea tip de abateri, auditorul trebuie sa estimeze de obicei valoarea baneasca totala a abaterilor, deoarece el trebuie sa determine daca ele sunt semnificative. Cand vrea sa cunoasca valoarea totala a unei erori, auditorul va utiliza metode prin care se determina o valoare monetara a erorilor sau abaterilor, nu o frecventa de aparitie sau o pondere. Ponderea abaterilor dintr-un esantion este determinata pentru a se calcula o estimare a ponderii abaterilor din intreaga populatie. Acesta inseamna ca pentru un esantion dat, ponderea abaterilor in esantion reprezinta cea mai buna estimare pe care o face auditorul in ceea ce priveste ponderea abaterilor din populatia pe ansamblu. Termenul abatere - este folosit pentru pentru a desemna atat devierile de la procedurile de control recomandate, cat si situatiile in care anumite sume nu sunt corect exprimate in unitati monetare, fie din cauza unei erori contabile neintentionate, fie din orice alta cauza. Termenul deviere - desemneaza tipul specific de abatere de la procedurile de control prescrise. In cadrul aplicarii tehnicilor sondajului de audit pentru verificarea frecventei abaterilor, auditorul este interesat in principal de cunoasterea ponderii maxime posibile a abaterilor, mai curand decat de marimea intervalului de incredere. In cadrul aplicarii tehnicilor sondajului de audit pentru 14

verificarea frecventei abaterilor, auditorul este interesat in principal de cunoasterea ponderii maxime posibile a abaterilor, mai curand decat de marimea intervalului de incredere. Prin urmare, auditorul se va concentra asupra limitei superioare a intervalului estimat. In cadrul testelor mecanismelor de control si al testelor substantiale ale operatiunilor acesta limita este numita ponderea superioara calculata ( sau estimata) a abaterilor (PSCA).Dupa determinarea PSCA, auditorul o poate utiliza in contextul obiectivelor de audit specifice.

4. SONDAJUL NESTATSTIC IN AUDIT


Tehnicile sondajului de audit sunt aplicate in testarea mecanismelor de control si in testarea substantiala a operatiunilor prin parcurgerea unor etape. Fiecare dintre aceste etape, cer auditorului s foloseasc raionamentul profesional i constau n : Planificarea sondajului 1) Enuntarea obiectivelor testului de audit. 2) Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit. 3) Definirea atributelor si a conditiilor de abatere. 4) Definirea populatiei. 5) Definirea unitatii de esantionare. 6) Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor. 7) Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut. 8) Estimarea ponderii abaterilor in populatie. 9) Determinarea dimensiunii initiale a esantionului. Selectarea esantionului si efectuarea procedurilor de audit 1) Selectarea esantionului. 2) Efectuarea procedurilor de audit. Evaluarea rezultatelor 1) Generalizarea de la esanton catre populatie. 2) Analiza abaterilor. 3) Determinarea caracterului acceptabil al populatiei.

15

Planificarea sondajului
Enuntarea obiectivelor testului de de audit obiectivele generale ale testului trebuie formulate prin prisma ciclului de operatiuni testat. Obiectivele generale ale testelor mecanismelor de control si ale testelor substantiale ale operatiunilor, constau in a verifica modul de aplicare a procedurilor de control predefinite si a determina daca operatiunile contin erori monetare. Obiectivele testului de audit sunt definite in momentul intocmirii programului de audit. Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit tehnicile sondajului de audit se aplica de fiecare data cand auditorul planifica sa deduca o serie de concluzii despre populatie, bazandu-se pe un esantion. Auditorul examineaza programul de audit si determina procedurile de audit la care se poate aplica cercetarea prin sondaj. Definirea atributelor si a conditiilor de abatere cand se foloseste sondajulde audit, auditorul trebuie sa defineasca foarte atent caracteristicile ( atributele) supuse testarii si conditiile de abatere. Daca nu se formuleaza anticipat o definitie precisa a ceea ce reprezinta un atribut, auditorul care efectueaza procedura de audit nu va avea nici un indiciu pentru detectarea abaterilor. Atributele analizate si conditiile de abatere provin direct din procedurile audit pentru care auditorul a decis sa utilizeze tehnicile sondajului. Definirea populatiei populatia reprezinta masa de date asupra careia auditorul doreste sa generalizeze rezultatele obtinute in baza unui esantion. Auditorul poate defini populatia astfel incat sa includa orce date doreste, insa el va fi obligat sa constituie esantionul pornind de la intreaga populatie definita. Auditorul va putea generaliza rezultatele numai asupra populatiei sondate. Auditorul trebuie sa defineasca populatia cu multa grija si de timpuriu, respectand obiectivele testelor de audit, in anumite cazuri ar putea fi necesar sa se defineasca mai multe populatii pentru un anumit set de proceduri de audit. Definirea unitatii de esantionare principala conditie pentru definirea unitatii de esantionare este conformitatea acesteia cu obiectivele testelor de audit.Definirea populatiei si procedurile de audit planificate dicteaza, de regula, unitatea de esantionare potrivita. Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor fixarea unei ponderi tolerabile a abaterilor (PTA) necesita rationament profesional din partea auditorului. PTA reprezinta ponderea abaterilor pe care auditorul o va permite in populatie, ramanand in acelasi timp, dispus sa foloseasca riscul de control estimat si / sau cantitatea estimata a erorilor monetare din operatiuni, indicatori determinati in cursul planificarii. PTA este rezultatul unui rationament facut de auditor. Nivelul potrivit al PTA

16

este legat de pragul de semnificatie si este, prin urmare, afectat atat de definitia, cat si de importanta atributului in planul de audit.PTA are un impact semnificativ asupra dimensiunii esantionului. Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut cand se extrage un esantion, apare riscul de atrage concluzii cantitative gresite despre populatie ca ansamblu. Aceasta situatie este intodeauna valabila atunci cand se testeaza mai putin de 100% din populatie.Pentru sondajul de audit aplicat in cadrul testarii mecanismelor de control si al testarii substantiale a operatiunilor, acest risc este numit risc acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut RAERC. RAERC este riscul pe care auditorul este dispus sa si-l asume in ceea ce priveste acceptarea unui mecanism de control ca fiind eficace, atunci cand ponderea reala a abaterilor din populatie este mai mare decat PTA. RAERC este indicatorul folosit de auditori pentru a masura riscul de esantionare. Pentru a alege nivelul RAERC potrivit intr-o anumita situatie, auditorul trebuie sa faca apel la cel mai bun rationament al sau. Deoarece RAERC este o masura a riscului pe care auditorul este dispus sa si-l asume, principalul aspect de luat in calcul ar trebui sa fie gradul in care auditorul planifica sa reduca riscul de control estimat ca baza pentru determinarea profunzimii testelor detaliilor soldurilor. Cu cat mai redus este riscul de control estimat, cu atat mai mic va fi nivelul RAERC ales si cu atat mai redus va fi perimetrul planificat al testelor detaliilor soldurilor. Estimarea ponderii abaterilor din populatie pentru a planifica o dimensiune adecvata a esantionului, trebuie facuta de timpuriu o estimare a ponderii abaterilor in populatie. Daca ponderea estimata a abaterilor din populatie (PEAP) este mica, atunci un esantion relativ mic va satisface ponderea tolerabila a abaterilor fixata de auditor. Aceasta se datoreaza faptului ca este nevoie de o estimare mai putin precisa, de regula pentru aceasta estimare se folosesc datele din auditul anului precedent. Determinarea dimensiunii initiale a esantionului - pentru a determina dimensiunea initiala a esantionului, sunt determinanti patru factori : a) Dimensiunea populatiei b) PTA c) RAERC d) PEAP Dimensiunea populatiei este un factor mai putin semnificativ decat ceilalti si poate fi ignorata.

17

O caracteristica importanta a sondajului nestatistic, prin comparatie cu metoda sondajului statistic, este nevoia de a determina dimensiunea esantionului prin aplicarea unor rationamente profesionale privind metodele nestatistice de folosit mai curand decat printr-un calcul bazat pe o formula statistica. Dupa ce s-au evaluat cei trei factori principali care afecteaza dimensiunea esantionului (PTA,RAERC,PEAP), auditorul poate decide asupra unei dimensiuni initiale a esantionului. Sensibilitatea dimensiunii esantionului la modificarea factorilor determinanti pentru aceasta este util sa intelegem efectul pe care il are modificarea modificarea oricaruia dintre cei patru factori care determina dimensiunea esantionului: Majorarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea mic (RAERC) efectul asupra dimensiunii esantionului este de diminuare. Majorarea ponderii tolerabile a abaterilor (PTA), efectul asupra dimensiunii esantionului este de diminuare. Majorarea ponderii estimate a abaterilor din populatie (PEAP) efectul asupra dimensiunii esantionului este de majorare. Majorarea volumului populatiei efectul asupra dimensiunii esantionului este de majorare ( impact nesemnificativ). Selectarea ( extragerea ) esantionului dupa ce auditorul a calculat dimensiunea initiala a esantionului de folosit pentru aplicarea cercetarii prin sondaj in audit, el trebuie s selecteze elementele din populaie pe care le va include in esantion.Eantionul poate fi constituit prin utilizarea oricareia dintre metodele probabilistice sau neprobabilistice. n eantionarea nestatistic, un auditor folosete raionamentul profesional pentru a selecta elementele unui eantion. Datorit faptului c scopul unei eantionri este acela de a trage concluzii despre ntreaga populaie, auditorul se strduiete s selecteze un eantion reprezentativ prin alegerea unitilor de eantionare care au caracteristici tipice pentru populaia respectiv, iar eantionul trebuie s fie selectat n aa mod, nct subiectivismul s fie evitat. Efectuarea procedurilor de audit- dup selectarea eantionului, auditorul urmeaz procedurile de audit planificate. n realizarea procedurilor de audit pentru testarea controalelor, auditorul va putea ntlni urmtoarele situaii: Documente lips- Auditorul va putea selecta uneori n eantionare documente care lipsesc. Dac i tranzaciile lipsesc cu adevrat, lipsa documentului nu reprezint o deviaie. Elementul va putea fi nlocuit cu un alt element n acest caz. 18

Inabilitatea de examinare a unui element al eantionului auditorul va trebui s in seama de faptul c atunci cnd testeaz controalele, examinnd documnte de evidena pentru efectuarea controlului, nu va putea totdeauna s reueasc s examineze un document sau s foloseasc o procedur alternativ pentru a testa care control a fost efectuat adecvat. .In acest caz elementul din eantion reprezint o deviaie. Oprirea testului nainte de finalizare - dac un numr mare de deviaii sunt detectate n prima parte a procedurii de testare a controlalelor, auditorul va trebui s ia n considerare oprirea continurii efecturii testului pn se va clarifica dac aceste deviaii au influen asupra nivelului evaluat al riscului de control. Ori de cte ori o deviaie este observat n control, aditorul trebuie s investigheze natura, cauza i consecinele excepiilor. ntelegerea i analiza deviaiilor observate - auditorul trebuie s evalueze aspectele calitative ale deviaiei identificate. n acest caz va trebui s se tin seama de: de natura i cauzele care au generat deviaia, i s determine dac aceasta ar putea constitui o eroare neintenioant sau o fraud i s determine denaturarea monetar pe care o poate avea asupra asupra situaiilor financiare. De asemanea va trebui s stabileasc dac deviaia este cauzat de o greit interpretare a instruciunilor sau neatenie. nelegera naturii i cauzei deviaiei l ajut pe auditor n evaluarea riscului de control i n evaluarea deviaiilor care reprezint deficiene ale controlului. de felul n care deviaia poate avea un impact n alte faze ale auditului.De exemplu, dac deviaia a fost identificat ntr-un test al veniturilor ca urmare a acordrii improprii a liniei de credit, aceasta nu va fi observat n testele de detaliu pe eantionarea contabil, cci depirea liniei de credit nu se regsete n nregistrarea din contabilitatea financiar. n finalizarea procedurilor de audit, auditorul procedeaz la propria evaluare a rezultatului eantionrii.

Evaluarea rezultatelor
19

Generalizarea de la esanton catre populatie Ponderea abaterilor din esantion (PAE) poate fi usor calculata pe baza rezultatelor efective ale sondajului. PAE este egala cu numarul efectiv de abateri impartit la dimensiunea efectiva a esantionului. Nu este acceptabil ca auditorul ca concluda ca ponderea abaterilor din populatie este exact aceeasi ca si ponderea abaterilor din esantion, probabilitatea ca aceste doua valori sa corespunda este prea mica. In cazul metodelor nestatistice, exista doua modalitati de a generaliza rezultatele de la esantion la populatie si anume: -se adauga o estimare a erorii de esantionare la PAE, pentru a se determina o pondere superioara calculata a abaterilor (PSCA) aferenta unui anumit risc acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea mic. Aceasta metoda nu este frecvent folosita deoarece auditorilor le este extrem de greu sa faca estimari ale erorilor de esantionare prin utilizarea tehnicilor sondajului nestatistic din cauza rationamentului subiectiv necesar pentru efectuarea unei asemenea estimari. -din ponderea tolerabila a abaterilor se scade ponderea abaterilor din esantion, obtinandu-se eroarea de esantionare calculata ( PTA PAE= eroare de esantionare calculata), dupa care se apreciaza daca eroarea de esantionare calculata estesuficient de mare pentru aconfirma ca ponderea reala a abaterilor din populatie este acceptabila.Majoritatea auditorilor care folosesc sondajul nestatistic aplica acesasta metoda. Evaluarea -dup parcurgerea procedurilor de audit, auditorul va centraliza deviaiile pentru fiecare control testat i va evalua rezultatul. n evaluarea rezultatului testrii controlului, auditorul va acorda atenie ratei reale a deviaiei, care depete rata tolerabil de deviaie. Pentru ca auditorul s cunoas rata real de deviaie, va calcula rata excendentar de deviaie, ca sum a ratei de deviaie a eantionului i rata adecavat riscului de eantionare. Formularea concluziei - pentru a trage o concluzie n legtur cu procedura de eantionare statisticn testarea controalelor, auditorul compar rata excendentar de deviaie calculat. Dac aceasta este mai mic dect rata de deviaie tolerabil, auditorul poate concluziona favorabil n privina operrii efective a controalelor.n situaia invers, auditorul va trage o concluzie negativ n
legtur cu funcionarrea efectiv a controalelor.

5. SONDAJUL STATISTC IN AUDIT


20

Metoda de sondaj statistic cel mai frecvent folosita pentru testarea mecanismelor de control si testarea substantiala a operatiunilor este sondajul pe atribute. Prin aplicarea sondajului de atribute in locul sondajului nestatistic pentru testarea mecanismelor de control si pentru testarea substantiala a operatiunilor se pot identifica mult mai multe asemanari decat deosebiri intre cele doua metode. Deosebirile importante dintre sondajul nestatistic si cel statistic sunt; calcularea dimensiunilor planificate ale esantioanelor prin utilizarea tebelelor ce decurg din distributia statistica a probabilitatilor si calcularea ponderilor superioare ale abaterilor prin utilizarea unor tabele similare. Inainte de a aplica sondajul pe atribute utilizand aceiasi 14 pasi discutati la sondajul nestatistic se va aborda subiectul distributiilor de selectie. O distributie de selectie este distributia frecventelor rezultatelor tuturor esantioanelor posibile de un volum specificat, care ar putea fi obtinute dintr-o populatie continand o serie de parametri acspecifici.Existenta unei distributii de selectie ii permite auditorului sa faca formulari in termeni de probabilitate privind gradul posibil de reprezentativitate al oricarui esantion care face parte din distributia in cauza. Sondajul de atribute este bazat pe distributia binominala, aceasta fiind o distributie a tuturor esantioanelor posibile in care fiecare element al populatiei are una din doua caracteristici posibile. In audit, auditorii nu extrag esantioane repetate din populatiile cunoscute, ei extrag un singur esantion dintr-o populatie necunoscuta si constata un numar specific de abateri in respectivul esantion.

Aplicarea sondajului de atribute


Cei paisprezece pasi folositi pentru sondajul nestatistic se aplica deopotriva si sondajului statistic. Deosebirile dintre cele doua metode de sondaj a) Enuntarea obiectivelor testului de audit aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute) b) Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit- aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute) c) Definirea atributelor si a conditiilor de abatere- aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute) d) Definirea populatiei - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute) e) Definirea unitatii de esantionare - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic 21

f) Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute) g) Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazutaceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute). h) Estimarea ponderii abaterilor in populatie - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute). i) Determinarea dimensiunii initiale a esantionului patru factori sunt determinanti pentru dimensiunea initiala a esantionului: dimensiunea populatiei, PTA, RAERC, PEAP. Deosebirea consta in aceea ca in cadrul sondajului de atribute (statistic) pentru determinarea dimensiunii esantionului se folosesc programe informatice sau tabele speciale deduse din formule statistice. j) Selectarea esantionului singura deosebire intre esantionarea din sondajele statistice si cea din sondajele nestatistice consta in obligativitatea utilizarii metodelor probabilistice in sondajele statistice. k) Efectuarea procedurilor de audit - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic l) Generalizarea de la esanton catre populatie pentru sondajul de atribute, auditorul calculeaza o limita superioara de precizie (PSCA) pentru un RAERC dat, din nou prin utilizarea unor programe informatice speciale sau a unor tabele deduse prin formule statistice. m) Analiza abaterilor - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute). n) Determinarea caracterului acceptabil al populatiei in esenta metodologia de determinare a caracterului acceptabil al populatiei este aceeasi pentru sondajul statistic si cel nestatistic, diferenta consta in faptul ca auditorul compara PSCA cu PTA pentru fiecare atribut. Pentru ca o populatie sa poata fi considerata acceptabila, PSCA determinata pe baza rezultatelor efective ale esantionului trebuie sa fie mai mica sau egala cu PTA atunci cand ambele valori se bazeaza pe acelasi RAERC. Cand PSCA este mai mare decat PTA, trebuie sa se ia masuri specifice. Cele patru directii de actiune discutate pentru sondajul nestatistic se aplica si in cazul sondajului de atribute. Nevoia de rationament profesional o critica adresata sondajului statistic se refera la faptul ca acesta reduce gradul de utilizare a rationamentului profesional. Pentru o aplicare adecvata a tehnicilor sondajului de atribute este necesar sa se foloseasca rationamentul profesional in majoritatea etapelor procesului.

22

Evaluarea finala a caracterului adecvat al intregii aplicatii a sondajului statistic, inclusiv a caracterului adecvat al dimensiunii esantionului, trebuie, de asemenea, sa se bazeze pe o cantitate importanta de rationament profesional.

III.STUDIU DE CAZ
Utilizarea tehnicii sondajului de atribute la **********
In cursul aplicarii tehnicilor sondajului de atribute asupra procedurilor definite pentru **********, acest tip de sondaj se utilizeaza pentru functia de acordare credite pentru persoane fizice.

1.Programul de audit pentru testele macanismelor de control si testele substantiale ale operatiunilor in sfera creditelor pentru persoane fizice al **********
Banc ************************** Teste ale mecanismelor de control si teste substantiale ale operatiunilor proceduri de audit pentru acordarea creditelor. Principii si reguli generale care stau la baza operaiunilor de creditare a clientilor organizatiilor ********** Operatiunile de creditare a clientilor organizatiilor ********** au la baza prudenta, ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate a acestora, precum si urmatoarele principii generale : 1. Credibilitatea - reprezinta suportul moral esential, fara de care activitatea de creditare nu poate exista si presupune cunoaterea solicitantului de credit, printr-o aprofundat activitate de informare i documentare, pentru formarea convingerilor cu privire la : - angajamentele contractate de acesta de la alte institutii de credit dupa caz; - calitile morale i profesionale ale acestuia, - reputaia la locul de munc si in societate a solicitantului - situaia material a solicitantului si familiei sale. 2. Solvabilitatea - reprezint capacitatea solicitantului de a rambursa la scaden creditul acordat i a 23

plati dobnda aferent, potrivit obligaiilor asumate prin contractul ncheiat cu organizatia **********. Activitatea de acordare de credite se bazeaza pe identificarea si evaluarea cat mai exacta a capacitatii de plata a solicitantilor, ca principala sursa de plata a creditelor . 3. Confidentialitatea - organizatiile ********** vor pastra secretul bancar al operatiunilor efectuate de catre clientii sai, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, cu implicatii asupra consolidarii increderii solicitantului in organizatia ********** si in reteaua **********. 4. Performanta financiara a clientului - caracterizarea potenialului i echilibrului financiar al solicitantului de credit este necesara pentru minimizarea riscului de credit i se realizeaza prin analizarea si evaluarea factorilor cantitativi si calitativi, specifici fiecarei categorii de client, prevazuti in Normele privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specific de risc de credit in reteaua **********. O astfel de analiz trebuie sa conduca la o apreciere corecta a incadrarii clientului intr-o categorie de performanta financiara in functie de care se poate stabili eligibilitatea solicitantului de credit. Creditarea 1.Cererea de credit, include declaratia pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia, se mentioneaza in mod special obligatiile exigibile si neonorate la scadenta si declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora, la data solicitarii. Cererea de credit se nregistreaz n registrul de coresponden al organizatiei ********** la data primirii. 2. Angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu depasesc 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia pentru cei a caror performanta financiara se incadreaza in categoria A 3.Garantii reale si/sau personale din partea unor terti, acopera cel putin 120% din valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an de creditare. 4.Garantia personala constituita de garantii se determina astfel :Valoare garantie = Suma veniturilor nete lunare ale garantilor x ;Termen de acordare exprimat in luni x 30% 5.Pentru creditele de valoare mare,organizatia ********** a cerut,solicitantilor sa constituie cu prioritate garantii reale. 6.Obiectul ipotecii l constituie bunurile imobile (cldirile) de orice fel si terenurile, aflate in proprietatea debitorului si/sau garantilor, dupa caz. 24

7. Ipoteca respecta condiiilor de fond si de form prevzute de lege respectiv:calitatea de proprietar, capacitatea de a instraina, determinarea exacta a bunului ipotecat si a creantei garantate, incheierea contractului in forma autentica si notarea inscriptiei ipotecare si a interdictiilor de instrainare,grevare,dezmembrare, inchiriere si demolare in Cartea funciara a imobilului in vederea indeplinirii conditiilor de publicitate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. 8.Pentru bunurile ipotecate si/sau gajate s-au intocmit procese verbale de identificare la fata locului a existentei si integritatii acestora, atat inainte de constituire cat si cu ocazia verificarii faptice anuale, pentru creditele acordate pe termen mediu. 9.Bunurile imobiliare si mobiliare aduse n garanie sunt asigurate la o societate de asigurri autorizata conform prevederilor legale in vigoare. 10.Contractul (polita) de asigurare mentioneaza in mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n favoarea organizatiei ********** . 11.Acordarea creditului sa efectuat numai dupa definitivarea si semnarea contractului de credit de catre reprezentantii organizatiei **********, consilierul juridic al acesteia, de solicitant/coplatitor si garanti .

2.Determinarea dimensiunii esantionului pentru sondajul de atribute


RAERC 45 77 77 77 77 77 105 105 132 158 209 * * * * * 10% 38 64 64 64 64 64 64 88 88 88 110 132 132 153 194 * 25

0 0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00 2,25 2,50 2,75 3,00 3,25 3,50 3,75

114 194 194 265 * * * * * * * * * * * *

76 129 129 129 176 221 * * * * * * * * * *

57 96 96 96 96 132 132 166 198 * * * * * * *

32 55 55 55 55 55 55 55 75 75 75 94 94 113 113 131

28 48 48 48 48 48 48 48 48 65 65 65 65 82 82 98

25 42 42 42 42 42 42 42 42 42 58 58 58 58 73 73

22 38 38 38 38 38 38 38 38 38 38 52 52 52 52 52

15 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25

11 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

4,00 4,50 5,00 5,50 6,00 7,00 7,50 8,00 8,50

* * * * * * * * *

* * * * * * * * *

* * * * * * * * *

* * * * * * * * *

* * * * * * * * *

149 218 * * * * * * *

98 130 160 * * * * * *

73 87 115 142 182 * * * *

65 65 78 103 116 199 * * *

25 34 34 34 45 52 52 60 68

18 18 18 18 25 25 25 25 32

Numar efectiv de abateri descoperite Dimensiune Esa esantion 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80 90 100 120 160 200 0 10,9 8,8 7,4 6,4 5,6 5,0 4,5 4,1 3,8 3,2 2,8 2,5 2,3 1,9 1,4 1,1 1 18,1 14,7 12,4 10,7 9,4 8,4 7,6 6,9 6,3 5,4 4,8 4,3 3,8 3,2 2,4 1,9 2 * 19,9 16,8 14,5 12,8 11,4 10,3 9,4 8,6 7,4 6,5 5,8 5,2 4,4 3,3 2,6 3 * * * 18,1 15,9 14,2 12,9 11,7 10,8 9,3 8,3 7,3 6,6 5,5 4,1 3,3 4 * * * * 19,0 17,0 15,4 14,0 12,9 11,1 9,7 8,7 7,8 6,6 4,9 4,0 5 * * * * * 19,6 17,8 16,2 14,9 12,8 11,3 10,1 9,1 7,6 5,7 4,6 6 * * * * * * * 18,4 16,9 14,6 12,8 11,4 10,3 8,6 6,5 5,2 7 * * * * * * * * 18,8 16,2 14,3 12,7 11,5 9,6 7,2 5,8 8 * * * * * * * * * 17,9 15,7 14,0 12,7 10,6 8,0 6,4 9 * * * * * * * * * 19,5 17,2 15,3 13,8 11,6 8,7 7,0 10 * * * * * * * * * * 18,6 16,6 15,0 12,5 9,5 7,6

3.Foaie de date pentru sondajul de atribute : atribute


Client : ********** Sfera de audit : testele mecanismelor de control si testele substantiale ale operatiunilor functia de creditare Definirea obiectivului: examinarea creditelor acordate persoanelor fizice Definirea precisa a populatiei : Creditele acordate in perioada 01.01.-31.12.2009 Numarul primului credit =1 Numarul ultimului credit = 1327 26

Descrierea atributelor
PEAP

Audit planificat

PTA

RAERC

Volumul initial al esantionului

1.Cererea de credit, include declaratia pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia, se mentioneaza in mod special obligatiile exigibile si neonorate la scadenta si declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora, la data solicitarii. Cererea de credit se nregistreaz n registrul de coresponden al organizatiei ********** la data primirii. 2.Angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu depasesc 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia pentru cei a caror performanta financiara se incadreaza in categoria A 3.Garantii reale si/sau personale din partea unor terti, acopera cel putin 120% din valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an de creditare. 4.Garantia personala constituita de garantii se determina astfel : Valoare garantie = Suma veniturilor nete lunare ale garantilor x Termen de acordare exprimat in luni x 30% 5.Pentru creditele de valoare mare,organizatia ********** a cerut,solicitantilor sa constituie cu prioritate garantii reale. 6.Obiectul ipotecii l constituie bunurile imobile (cldirile) de orice fel si terenurile, aflate in proprietatea debitorului si/sau garantilor, dupa caz. 7. Ipoteca respecta condiiilor de fond si de form prevzute de lege respectiv:calitatea de proprietar, capacitatea de a instraina, determinarea exacta a bunului ipotecat si a creantei garantate, incheierea contractului in forma autentica si notarea inscriptiei ipotecare si a interdictiilor de instrainare,grevare,dezmembrare, inchiriere si demolare in Cartea funciara a imobilului in vederea indeplinirii conditiilor de publicitate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

10

76

10

57

10

76

10

75

0 0

2 2

10 10

114 114

10

114

27

8.Pentru bunurile ipotecate si/sau gajate s-au intocmit procese verbale de identificare la fata locului a existentei si integritatii acestora, atat inainte de constituire cat si cu ocazia verificarii faptice anuale, pentru creditele acordate pe termen mediu. 9.Bunurile imobiliare si mobiliare aduse n garanie sunt asigurate la o societate de asigurri autorizata conform prevederilor legale in vigoare. 10.Contractul (polita) de asigurare mentioneaza in mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n favoarea organizatiei ********** . 11.Acordarea creditului sa efectuat numai dupa definitivarea si semnarea contractului de credit de catre reprezentantii organizatiei **********, consilierul juridic al acesteia, de solicitant/coplatitor si garanti .

10

114

10

114

0 0

2 2

10 10

114 114

4.Inspectarea elementelor din esantion in scopul detectarii atributelor definite


Client : ********** VERIFICAREA PREZENTEI ATRIBUTELOR IN ELEMENTELE ESANTIONULUI Exercitiu incheiat la 31.12.2009 Intocmit: GM Data : 15-17.03.2010

Identitatea elementului selectat

Atribute

X = abatere

28

Creditul nr.
008857 019629 004622 023355 015029 023112 022961 010389 020657 019954 021332 020379 022377 021398 009911 021566 021009 021316 009414 022935 022920 021986 020310 007550 004865 020494 022100 021634 021062 020893 005613 013072 015565 018691 021942

1 X

2 X

3 X

7 X

8 X

9 X

10 X

11

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 5 75 2 60 6 75 8 75 3 100 0 100 10 100 2 100 4 100 6 100 0 100 X X X X X X X

Nr.abateri Dimensiune esantion

5.Foaie de date pentru sondajul de atribute: atribute


Client : ********** 29

Sfera de audit : testele mecanismelor de control si testele substantiale ale operatiunilor functia de creditare Definirea obiectivului: examinarea creditelor acordate persoanelor fizice si a documentelor aferente acestora in scopul de a determina daca sistemul a functionat conform prevederilor si dupa modelul descris in programul de audit. Definirea precisa a populatiei : Creditele acordate in perioada 01.01- 31.12.2009 Numarul primului credit = 1 Numarul ultimului credit = 1327 Definirea unitatii de esantionare, a organizarii elementelor populatiei si a procedurilor de esantionare aleatorie: Numerele creditelor acordate inregistrate in Registru special privind contractele de credit incheiate in ordine numerica.

Descrierea atributelor
PEAP PTA

Audit planificat
RAERC Volumul initial al esantionului Volumul esantion ului

Rezultatele efective
Nr de abateri Ponderea abaterilor din esantion PSCA

1.Cererea de credit, include declaratia pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia, se mentioneaza in mod special obligatiile exigibile si neonorate la scadenta si declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora, la data solicitarii. Cererea de credit se nregistreaz n registrul de coresponden al organizatiei ********** la data primirii. 2.Angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu depasesc 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia pentru cei

10

76

75

12,05

10

57

60

8,6

30

a caror performanta financiara se incadreaza in categoria A 3.Garantii reale si/sau personale din partea unor terti, acopera cel putin 120% din valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an de creditare 4.Garantia personala constituita de garantii se determina astfel : Valoare garantie = Suma veniturilor nete lunare ale garantilor x Termen de acordare exprimat in luni x 30% 5.Pentru creditele de valoare mare,organizatia ********** a cerut,solicitantilor sa constituie cu prioritate garantii reale. 6.Obiectul ipotecii l constituie bunurile imobile (cldirile) de orice fel si terenurile, aflate in proprietatea debitorului si/sau garantilor, dupa caz. 7. Ipoteca respecta condiiilor de fond si de form prevzute de lege respectiv:calitatea de proprietar, capacitatea de a instraina, determinarea exacta a bunului ipotecat si a creantei garantate, incheierea contractului in forma autentica si notarea inscriptiei ipotecare si a interdictiilor de instrainare,grevare,dezmembrare, inchiriere si demolare in Cartea funciara a imobilului in vederea indeplinirii conditiilor de publicitate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. 8.Pentru bunurile ipotecate si/sau gajate s-au intocmit procese verbale de identificare la fata locului a existentei si integritatii acestora, atat inainte de constituire cat si cu ocazia verificarii faptice anuale, pentru creditele acordate pe termen mediu. 9.Bunurile imobiliare si mobiliare

10

76

75

13,7

10

75

75

10

16,8

10

114

100

6,6

10

114

100

2,3

10

114

100

10

12

15

10

114

100

5,2

31

aduse n garanie sunt asigurate la o societate de asigurri autorizata conform prevederilor legale in vigoare. 10.Contractul (polita) de asigurare mentioneaza in mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n favoarea organizatiei ********** 11.Acordarea creditului sa efectuat numai dupa definitivarea si semnarea contractului de credit de catre reprezentantii organizatiei **********, consilierul juridic al acesteia, de solicitant/coplatitor si garanti

10

114

100

7,8

10

114

100

10,3

10

114

100

2,3

6.Analiza abaterilor
Client : ********** Analiza abaterilor Exercitiu incheiat la : 31.12.2009 Intocmit: GM Data : 15-17.03.2010

Atribut

Numar abateri

Natura abaterilor In 2 cazuri creditul a fost acordat fara ca titularul sa intocmeasca cererea de credit. In 2 cazuri cererea de credit nu include declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora, la data solicitarii. Intr-un caz cererea de credit nu este nregistrata n registrul de coresponden al organizatiei ********** .

1.

Impactul asupra auditului si alte comentarii Deoarece PSCA (12,05) depaseste PTA (3) este nevoie de lucrari substantiale aditionale. Banca va solicita titularilor de credit in cauza completarea dosarelor de credit.

32

2.

3.

4.

5.

7.

10

8.

9.

In ambele cazuri angajamentele de plata lunare Deoarece PSCA (8,6) depasesc 35% din veniturile nete lunare ale depaseste PTA (4) se solicitantului de credit. impune reanalizarea dosarelor de credit si solicitarea de venituri suplimentareunui coplatitor. In cele sase cazuri garantiile reale si/sau personale din Deoarece PSCA (13,7) partea unor terti, nu acopera cel putin 120% din depaseste PTA (3), banca valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an va solicita titularului de de creditare credit garantii suplimentare si va intocmi un act aditional la contractul de credit care sa cuprinda noile garantii. In cele opt cazuri garantiile personale constituite au Deoarece PSCA (16,8) fost calculate eronat; termenul de acordare a creditului depaseste PTA (3), banca luat in calculul garantiei nu corespunde cu termenul va solicita titularului de prevazut in contractul de credit. credit garantii suplimentare si va intocmi un act aditional la contractul de credit care sa cuprinda noile garantii. In cele trei cazuri la acordarea creditelor cu valoare Deoarece PSCA (6,6) mare, banca nu a solicitat garantii reale depaseste PTA (2), banca va solicita titularului de credit garantii reale. In zece cazuri inscriptionarea ipotecii nu s-a facut in Deoarece PSCA (15) Cartea Funciara a imobilului in vederea indeplinirii depaseste PTA (2), se conditiilor de publicitate la Oficiul de Cadastru si impune ca juristul bancii Publicitate Imobiliara. sa procedeze la inscriptionarea ipotecilor In doua cazuri pentru bunurile ipotecate, nu s-au Deoarece PSCA (5,2) intocmit procese verbale de identificare la fata locului depaseste PTA (2), se a existentei si integritatii acestora, atat inainte de impune ca inspectorul de constituire cat si cu ocazia verificarii faptice anuale, credit sau juristul bancii pentru creditele acordate pe termen mediu sa verifice existenta si integritatea bunurilor aduse in garantie. In patru cazuri bunurile imobiliare aduse n garanie nu Deoarece PSCA (7,8) sunt asigurate la o societate de asigurri autorizata depaseste PTA (2) se conform prevederilor legale in vigoare. impune ca inspectorul de credite sa ia legatura cu titularul de credit in vederea intocmirii politei 33

10.

de asigurare. In sase cazuri polita de asigurare nu mentioneaza in Deoarece PSCA (10,3) mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n depaseste PTA (2) se favoarea bancii. impune ca inspectorul de credite sa ia legatura cu cu societatea de asigurare in vederea completarii politei de asigurare cu prevederi referitoare la cesionare.

34

CONCLUZII
1. Cererea de credit trebuie sa includa declaratia pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si ale familiei acestuia si sa se mentioneaze in mod special obligatiile exigibile si neonorate la scadenta precum si declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora. Cererea de credit trebuie nregistrata n registrul de coresponden al organizatiei ********** la data primirii. In urma esantionarii s-au constatat urmatoarele abateri: in doua cazuri creditul acordat a fost acordat fara ca titularul sa intocmeasca cererea de credit in alte doua cazuri cererea de credit nu include declaratia pe propria raspundere privind litigiile cu tertii si valoarea acestora, la data solicitarii. intr-un caz cererea de credit nu a fost nregistrata n registrul de coresponden al organizatiei ********** Pentru remedierea deficientilor banca va solicita titularilor de credit in cauza completarea dosarelor de credit. 2. Angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu trebuie sa depasesca 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia. In doua cazuri angajamentele de plata lunare depasesc 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit, impunandu-se reanalizarea dosarelor de credit si solicitarea de venituri suplimentare unui coplatitor. 3. Garantii reale si/sau personale din partea unor terti,trebuie sa acopere cel putin 120% din valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an de creditare. In sase cazuri garantiile reale si/sau personale, nu acopera cel putin 120% din valoarea creditului plus dobanda aferenta primului an de creditare, banca solicitand titularului de credit garantii suplimentare si va intocmi un act aditional la contractul de credit care sa cuprinda noile garantii. 4. Garantia personala constituita de garantii se determina astfel :Valoare garantie = Suma veniturilor nete lunare ale garantilor x ;Termen de acordare exprimat in luni x 30%.

35

In opt cazuri garantiile personale constituite au fost calculate eronat; termenul de acordare a creditului luat in calculul garantiei nu corespunde cu termenul prevazut in contractul de credit, banca va solicita titularului de credit garantii suplimentare si va intocmi un act aditional la contractul de credit care sa cuprinda noile garantii. 5. Pentru creditele de valoare mare, banca a cerut solicitantilor sa constituie cu prioritate garantii reale. In trei cazuri la acordarea creditelor cu valoare mare, nu s-au solicitat garantii reale, banca urmand sa solicite titularului de credit garantii reale. 6. Ipoteca trebuie sa respecte condiiile de fond si de form prevzute de lege respectiv:calitatea de proprietar, capacitatea de a instraina, determinarea exacta a bunului ipotecat si a creantei garantate, incheierea contractului in forma autentica si notarea inscriptiei ipotecare si a interdictiilor de instrainare,grevare,dezmembrare, inchiriere si demolare in Cartea funciara a imobilului, in vederea indeplinirii conditiilor de publicitate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. In zece cazuri inscriptionarea ipotecii nu s-a facut in Cartea funciara a imobilului, in vederea indeplinirii conditiilor de publicitate la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, impunandu-se ca juristul bancii sa procedeze la inscriptionarea ipotecilor. 7. Pentru bunurile ipotecate si/sau gajate trebuie intocmite procese verbale de identificare la fata locului a existentei si integritatii acestora, atat inainte de constituire cat si cu ocazia verificarii faptice anuale, pentru creditele acordate pe termen mediu. In doua cazuri pentru bunurile ipotecate, nu s-au intocmit procese verbale de identificare la fata locului a existentei si integritatii acestora, atat inainte de constituire cat si cu ocazia verificarii faptice anuale, pentru creditele acordate pe termen mediu; se impune ca inspectorul de credit sau juristul bancii sa verifice existenta si integritatea bunurilor aduse in garantie. 8. Bunurile imobiliare si mobiliare aduse n garanie sunt asigurate la o societate de asigurri autorizata conform prevederilor legale in vigoare. In patru cazuri bunurile imobiliare aduse n garanie nu au fost asigurate la o societate de asigurri autorizata conform prevederilor legale in vigoare, impunandu-se ca inspectorul de credite sa ia legatura cu titularul de credit in vederea intocmirii politei de asigurare.

36

9. Contractul (polita) de asigurare mentioneaza in mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n favoarea organizatiei ********** . In sase cazuri polita de asigurare nu mentioneaza in mod expres cesionarea drepturilor de despagubire n favoarea bancii, impunandu-se ca inspectorul de credite sa ia legatura cu cu societatea de asigurare in vederea completarii politei de asigurare cu prevederi referitoare la cesionare.

37