MUSCULATURA LA AMFIBIENI

Materia musculară, evidentă la larve, se pastrează la muschii dorso-

ventrali şi abdominali la adult. Muschii sunt mai bine dezvoltaţi la nivelul
membrelor posterioare, unde functionează ca propulsori ai corpului.

MUSCULATURA LA PESTI (cap, trunchi, inotatoare)

La nivelul trunchiului se gasesc 4 grupe de muschi:
a) muschii laterali;
b) muschii rosii;
c) muschii carenali;
d) muschii inotatoarelor impare.

Muschii laterali
Constituie masa principala a musculaturii somatice fiind situati pe laturile
corpului imediat sub tegument. La suprafata lor profunda ei vin in contact cu
scheletul axial, in partea anterioara se insera in regiunea occipitala a
neurocraniului si pe marginea superioara a centurii scapulare, iar in partea
posterioara se insera la baza inotatoarei caudale.
La majoritatea speciilor, fiecare muschi lateral este impartit de-a lungul
sau in doua mase: una dorsala (epaxiala) si una ventrala (hipaxiala), printr-un
perete conjunctiv (miosept transversal) fixat de tegument si de scheletul axial,
situat putin mai jos de linia laterala.
 Priviti de la exterior ei par formati din fibre frante de tesut muscular
(miomere sau miotome), separate intre ele prin pereti conjunctivi denumiti
miosepte (miocome). Liniile frante corespunzatoare mioseptelor care apar la
suprafata muschiului poarta numele de inscriptii tendinoase.

In profunzime, miomerele au forma unor conuri scobite ale caror fibre se

infunda inainte sau inapoi, inserandu-se pe scheletul axial si pe mioseptul
transversal. Fiecare con patrunde cu varful in scobitura conului alaturat. La
speciile care in timpul deplasarii dezvolta viteze mari, conurile sunt mai ascutite
astfel ca fiecare din ele strabate un numar relativ mare de conuri alaturate.
Insertia acestor conuri pe un numar mare de vertebre determina unificarea
efortului muscular si ca urmare o forta mai mare de înot.

Muschii rosii
Acesti muschi sunt de culoare inchisa, cu fibrele bogate in sarcoplasma,
cu miofibrile mai putine si mai mici, cu striatii longitudinale mai bine marcate,
situati pe flancurile corpului intre tegument si muschii laterali.
Dezvoltati mai mult in regiunea caudala, ating o grosime maxima in
dreptul liniei laterale si se subtiaza treptat spre spate si abdomen. Ei sunt
inveliti de o teaca conjunctiva care ii separa de tesuturile inconjuratoare.
Acesti muschi se contracta si se relaxeaza lent si au o mare rezistenta la
oboseala. Culoarea se datoreaza unui pigment numit mioglobina (o
cromoproteida). Mioglobina constituie o parte integranta, caracteristica
muschilor rosii. Ea fixeaza oxigenul si devine pentru putin timp un rezervor de
oxigen la nivelul muschiului.
 Muschii carenali
Sunt muschi de forma aproape cilindrica, situati pe linia mediana dorsala
si ventrala a corpului, cu rol motor in flexiunile dorso-ventrale ale corpului si ca
ridicatori, retractori si protractori ai inotatoarelor impare si ai centurii pelviene.
Muschii carenali din regiunea dorsala sunt denumiti muschi
supracarenali, iar cei din regiunea ventrala muschi infracarenali. Atat unii, cat
si ceilalti prezinta variatii de la o specie la alta.
- 3 perechi de muschi: anteriori, mediani, posteriori

Muschii Inotatoarelor impare

Muschii dorsalei si analei

Pentru fiecare radie exista 3 perechi de muschie:
- Inclinatorii, situati la suprafata si inserati pe marginea posterioara a
bazei radiei (curbeaza radia sau o inclina lateral),
- erectorii, situati profund, pornesc din tesutul conjunctiv dintre spinii
interneurali,
- depresorii, situati superficial Intre marginea anterioara a spinilor
interneurali si tesutul conjunctiv al erectorilor
 Muschii caudalei
Caudala este miscata de muschii laterali la care se adauga 6 perechi de
muschi profunzi: flexorii ventrali (superficiali, superiori si inferiori), flexorii
dorsali (superiori si inferiori) si adductorii ventrali. Intre radiile caudalei se
gasesc mai multi muschi interfilamentosi care faciliteaza apropierea sau
indepartarea radiilor

Musculatura capului
În zona capului se găsesc numeroşi muşchi care ajută la mişcarea
ochilor, maxilarelor, arcurilor branhiale şi a operculelor.

Muschii ochilor
Fiecare glob ocular este miscat de 4 muschi drepti (superior, inferior,
interior si exterior) si 2 muschi oblici (superior si inferior).

Muschii arcului mandibular

Arcul mandibular este prevazut cu un ridicator al palato-patratului si un
dilatator al operculului, derivati din constrictorul dorsal, un adductor al
mandibulei, un patrato-mandibular intern si un intermandibular redus.

Muschii arcului hioid

Partea esentiala a musculaturii acestui arc este reprezentata de muschiul
constrictor hioidian de la care deriva diferiti muschi existenti la diferite grupe
sistematice. Se distinge ridicatorul si dilatatorul operculului, adductorul
hiomandibularului si adductorul palatinului, iar in regiunea ventrala, muschii
hio-hioidieni (inserati pe hipohiale) si muschii genio-hioidieni (cuprinsi intre
radiile branhiostegale si mandibula)
 Muschii arcurilor branhiale
Arcurile branhiale sunt actionate de 5 grupe de muschi:
1-Musculatura epibranhiala. Este formata dintr-un muschi subspinal
inserat pe fata ventrala si posterioara a craniului, pe primele vertebre si pe
faringobranhialele primelor doua arcuri, mai multi muschi interbazali care leaga
intre ele faringobranhialele diferitelor arcuri si un muschi retractor dorsal al
arcurilor branhiale.
2-Musculatura branhiala propriu-zisa. Este reprezentata de muschii
constrictori branhiali inserati pe epibranhial si ceratobranhial (ultimul pe
centura scapulara) cu rol in ventilatia branhiilor, muschii adductori ai arcurilor,
cu aceleasi insertii, cu rol in curbarea arcurilor, muschii dorso-faringieni inserati
fiecare pe faringe si epibranhial, cu rol in respiratie si muschiul trapez care
porneste din tesutul conjunctiv al musculaturii spinale si se fixeaza pe centura
scapulara.
La teleosteeni se gaseste un numar variabil de muschi ridicatori inserati
pe oasele otice si pe epibranhiale, muschi dorso-oblici si muschi transversali
(uneori uniti, formand muschiul transverso-oblic sprijinit pe al doilea arc
branhial), trapezul (la unele specii), adductorii (redusi), transversalii si oblicii
ventrali si muschiul faringo-hioidian, prezent la percide si ciprinide, intins intre
hioid si faringe.
3-Musculatura hipobranhiala craniana. Este formata dintr-un numar
variabil de muschi situati la fata ventrala craniana si cuprinsi intre coracoid si
maxilarul inferior denumiti muschi faringo-claviculari.
La teleosteeni se gaseste un faringo-clavicular intern si unul extern
inserati pe cerato-branhialele arcurilor al patrulea si al cincilea si la fata externa
a claviculei.
4-Musculatura hipobranhiala spinala. Este reprezentata de coraco-
mandibular si coraco-hioidian (uneste clavicula cu urohialul).
5-Musculatura esofagului. Este reprezentata de constrictorul
esofagului cu fibre circulare inserate pe ultimul arc branhial si pe pericard si un
sfincter al esofagului.
 Musculatura cefalica superficiala
1-muschi adductor mandibular;
2-muschi ridicator al arcului palatin;
3-dilatator al operculului;
4-osul pterotic;
5-miomerele trunchiului;
6-osul posttemporal;
7-muschi adductor hiomandibular;
8-ridicator si adductor al
operculului;
9-osul supracleitral;
10-muschi hio-hioidian;
11-radii branhiostegale;
12-muschi genio-hioidian.

Musculatura centurilor si inotatoarelor pare

Muschii centurii scapulare si ai inotatoarelor pectorale
Pe langa muschii care apartin altor regiuni si care au insertii pe oasele
centurii scapulare se gasesc si muschii proprii ai acestei centuri.
- muschiul latero-scapular se insera pe fata externa a claviculei, (cu rol
retractor),
- muschiul protractor ventral cu insertii pe coracoid si pe fata anterioara
a pectoralei
 - m. latero-scapular extern,
- m. ridicator (inserat in urma orbitei),
- m. latero-scapular intern (inserat pe spata)
- muschi abductori superficiali si profunzi (inserati pe coracoid si la baza
inotatoarei),
- muschi extensori (inserati pe clavicula si la fata externa a primei radii
din pectorale),
- muschi adductori superficiali si profunzi (inserati In unghiul dintre
coracoid si cleitrum si pe baza inotatoarei) si
- muschi interfilamentosi (situati intre radiile inotatoarelor).

Muschii centurii pelviene si ai inotatoarelor ventrale.

Pe langa muschii carenali inserati pe centura pelviana (protractori si
retractori ai ischionului) se gasesc muschi proprii si anume:
- abductorii superficiali (inserati la marginea anterioara a ischionului),
- abductorii profunzi (inserati la marginea ventrala a radiilor),
- adductorii profunzi (inserati pe partea iliaca) si
- adductorii superficiali (inserati pe marginea dorsala a radiilor).
Abductorii superficiali departeaza inotatoarele de corp indreptandu-le in
jos, iar cei profunzi departeaza inotatoarele intre ele.
Adductorii profunzi ridica inotatoarele de-a lungul corpului rasfirand
radiile, iar cei superficiali trag inapoi inotatoarele