TEMA OOSP

-maximizarea profitului utilizand programarea liniara-

-metoda simplex-

Domeniul ales:

-Telefonia Mobila-

Grupa:1541 A
Studenti: Borangic Andrei
Marcu Dorian
Cuprins

1. Motivarea utilizarii si indicarea scopului pentru care se va aplica ”Programarea liniară”

2. Crearea unei situații ce poate fi rezolvată prin Simplex în domeniul respectiv

3. Identificarea și prezentarea funcției obiectiv

4. Identificarea a 4 restricții

5. Crearea tabelului de variabile

6. Identificarea variantei fezabile de bază

7. Calcularea doar a primei iterații

8. Indicarea valorilor calculate pentru Zj, Cj-Zj și pentru profit

9. Descrierea semnificațiilor valorilor calculate pentru linile Zj, Cj-Zj și a profitului in problema
creata
 1. Motivarea utilizarii si indicarea scopului pentru care se
va aplica “Programarea liniara”

Metoda grafica pentru a rezolva probleme de programare lineara nu este practica atunci
cand avem mai mult de 2 variabile. Majoritatea afacerilor sau a problemelor economice pot
implica sute/mii sau chiar milioane de variabile. Aceste probleme se pot rezolva cu ajutorul
metodei Simplex.

Metoda simplex este o abordare algoritmica folosita intens in zilele noastre pentru
rezolvarea unor probleme complexe de programare liniara. Exista programe codate specific
pentru a calcula astfel de probleme utilizand metoda simplex.

George Bernard Dantzig este cunoscut drept inventatorul acestei metode in timp ce
incerca sa gaseasca metoda de rezolvare a problemei de optimizare (problema de a gasi solutia
cea mai buna dintre toate solutiile fezabile).

Domeniul telefoniei mobile presupune aprovizionarea serviciilor de telecomunicare

pentru telefoane ce se pot “misca liber”, mai degraba decat a ramane “fixe” intr-o anumita
locatie. Telefoanele mobile sunt conectate la o retea celulara (terestra) formata din relee
GSM(Global System for Mobile Communications), numite si “statii de baza”.(O retea celulara
GSM este mult mai complexa in detaliu).

Traditional operatorii de telefonie mobila obtineau un profit semnificativ doar din

apeluri mobile si SMS-uri(Short Message Service), insa cu timpul, alte servicii precum Voicemail,
elemente multimedia, MMS, date mobile, etc. au “evoluat” in jurul acestor 2 servicii principale.

In prezent, datorita competitiei, in principal de la aplicatii si servicii OTT (Over The Top-
o tehnologie de distriburie a pachetelor de date prin internet, indiferent de operatorul de
telecomunicatii la care utlizatorul este abonat.), veniturile provenite din SMS-uri si apeluri scad.
De asemenea, operatorii au decis (in unele cazuri fortati de regulatii) sa ofere pachete mai
atragatoare la preturi mai mici.

In cazul venitului provenit din date mobile, acesta este unul substantial, insa cererea
pentru acest serviciu a fost mult mai mare decat cea anticipata. Acest lucru a expus o multime
de probleme precum manipularea cantitatii enorme de trafic si nevoia de optimizare, ducand la
consumarea unui buget semnificativ pentru rezolvarea acestei probleme (un exemplu de
problema pentru maximizarea profitului).

O alta problema importanta in cazul telefoniei mobile, o constituie consumul de energie

imens realizat de echipamentele folosite in acest domeniu. Aceasta problema a fost remediata
destul de mult fata de situatia din primii ani de la introducerea telecomunicatiilor, datorita
evolutiei rapide a tehnologiei, insa schimbarea acestor echipamente presupune si ea un cost in
plus pentru consum de energie scazut.

2. Crearea unei situații ce poate fi rezolvată prin Simplex

în domeniul respectiv

Vom presupune o situatie ipotetica simplificata.

Enunt: O companie de telefonie mobila ofera servicii de telecomunicatii. Un mesaj

trimis prin intermediul acestei companii costa 20 ¢ (euro centi), iar un apel 60 ¢.

Aceasta companie detine 4 servere functionale, denumite A,B,C,D. Pentru un

mesaj trimis, serverul A consuma 200kw/zi, serverul B consuma 300kw/zi, iar D
400kw/zi. Pentru un apel trimis, serverul A consuma 100kw/zi, serverul C 200kw/zi, iar
serverul D consuma 500kw/zi.

Serverul A poate consuma maxim 2000kw/zi, serverul B 3500kw/zi, serverul C

3000kw/zi, iar serverul D poate consuma maxim 6500 kw/zi.
 Compania doreste sa-si maximizeze profitul, cate mesaje si cate apeluri trebuie
trimise pe zi ?

Datele problemei:

M=numarul de mesaje; Ap=numarul de apeluri;

maxA=2000 kw/zi; maxB=3500 kw/zi; maxC=3000kw/zi; maxD=6500kw/zi;

3. Identificarea și prezentarea funcției obiectiv

Formularea problemei referitor la functia obiectiv si a setului de constrangeri

Maximizarea functiei obiectiv: max.Z=20 ¢ * M + 60 ¢ * Ap

4. Identificarea a 4 restrictii

Pentru maximizare se impun restrictiile:

1) 200M + 100Ap <= 2000 (pentru serverul A)

2) 300M + 0*Ap <= 3500(pentru serverul B)
3) 0*M + 200Ap <= 3000(pentru serverul C)
4) 400M+500Ap<= 6500(pentru serverul D)

- Conditia de nonegativitate M si Ap >= 0

( inegalitatea <= provine din dorinta de a maximiza profitul)

5. Crearea tabelului de variabile
a. Introducerea variabilelor posibil neutilizate sau de compensare

200M + 100Ap + S1 = 2000

300M + S2 = 3500
+ 200Ap + S3 = 3000
400M + 500Ap + S4 = 6500

,unde S1,S2,S3,S4 pot reprezenta energie extra pe care o poate utiliza un server.

b. Construirea tabelului initial si adjustarea ecuatiilor pentru forma standard a

functiei obiectiv

max.Z = 20M + 60Ap + 0*S1 + 0*S2 + 0*S3+0*S4

200M + 100Ap + 1*S1 + 0*S2 + 0*S3 + 0*S4 = 2000

300M + 0 * Ap + 0*S1 + 1*S2 + 0*S3 + 0*S4 = 3500
0 * M + 200Ap + 0*S1 + 0*S2 + 1*S3 + 0*S4 = 3000
400M + 500Ap + 0*S1 + 0*S2 + 0*S3 + 1*S4 = 6500

, unde M, Ap – variabile secundare; S1,S2,S3,S4-variabile de baza

6. Identificarea variantei fezabile de baza

Metoda SIMPLEX propune alocarea valorii 0 la oricare 2 variabile secundare

Daca M=0; Ap=0 => S1=2000 ; S4 =6500;

Daca M=0 => S2= 3500;

 Daca Ap=0 => S3=3000;

Solutia completa: M=0, Ap=0, S1=2000, S2=3500, S3=3000, S4=6500;

(in acest caz s-a obtinut o varianta fezabila de baza(variabile >= 0)

Cj 20 ¢ 60 ¢ 0 0 0 0
Cj
cant.
coloan rând
M Ap S1 S2 S3 S4 /Solutii
ă baza

0 S1 200 100 1 0 0 0 2000

0 S2 300 0 0 1 0 0 3500

0 S3 0 200 0 0 1 0 3000

0 S4 400 500 0 0 0 1 6500

Zj 0 0 0 0 0 0 0

Cj-Zj 20 60 0 0 0 0
Tablou de variabile

7. Calcularea primei iteratii

Determinarea variabilelor necesare unei solutii mai bune

Cea mai mare valoare din randul Cj-Zj = 60 >0;

Determinarea variabilelor ce trebuie inlocuite

Calcularea noilor valori pentru variabile

 60 -> Ap;

valoarea cea mai mica din coloana Ratio este 13 => valoare pivot = 500

Cj 20 ¢ 60 ¢ 0 0 0 0 Ratio.
Cj cant.
rând S
coloană M Ap S1 S3 S4 /Solutii bi/ai
baza 2

0 S1 200 100 1 0 0 0 2000 20

0 S2 300 0 0 1 0 0 3500 inf.

0 S3 0 200 0 0 1 0 3000 15

0 S4 4/5 1 0 0 0 1/500 13 13

Zj 0 0 0 0 0 0 0

Cj-Zj 20 60 0 0 0 0

Revizuirea elementelor valabile

=> tabelul dupa prima iteratie completa:
 Cj 20 ¢ 60 ¢ 0 0 0 0
Cj
cant.
coloan rând S
M Ap S1 S3 S4 /Solutii
ă baza 2

0 S1 120 0 1 0 0 -1/5 700

0 S2 300 0 0 1 0 0 3500

0 S3 160 0 0 0 -1 2/5 400

60 ¢ Ap 4/5 1 0 0 0 1/500 13

Zj 48 60 0 0 0 3/25 780¢

Cj-Zj -28 0 0 0 0 -3/25

Solutia de baza completa : M=0, Ap=0, S1=2000, S2=3500, S3=3000, S4=6500;

Prima iteratie completa M=0, Ap=13, S1=700, S2=3500, S3=400, S4=0;

8. Indicarea valorilor calculate pentru Zj, Cj-Zj și

pentru profit

Am decis ca putem efectua 13 apeluri=>

server A: 2000- 13*100=700 (S1)

 server C: 3000- 13*200=400(S3)

Obsevam ca pe ultimul rand (Cj-Zj) nu mai exista valori pozitive => ca valoarea optima a
serviciilor de SMS si apeluri este:

M=0 ; Ap=13;
 Bibliografie

Stana Costoiu, Sorin Inescu, MANAGEMENT INDUSTRIAL,

editua UPB – litografie, 1993

http://explain-that.blogspot.ro/2011/06/logic-of-how-
simplex-method-works.html

http://pages.intnet.mu/cueboy/education/notes/
algebra/simplex.htm

https://en.wikipedia.org/wiki/Simplex_algorithm

https://en.wikipedia.org/wiki/
Mobile_telephony#Payment_methods

https://www.youtube.com/channel/
UCFe6jenM1Bc54qtBsIJGRZQ

How to Maximize the Economic Impact of Mobile Communications: The

Four Waves -LEONARD WAVERMAN, Haskayne School of Business, London
Business School, and LECG KALYAN DASGUPTA, LECG