Sunteți pe pagina 1din 3
= a 4. Creati corespondenta intre orasele din Roménia, ordonate in coloana A, si raurile care le traverseaz’, ordonate in coloana B: A B Bucuresti olt Arad Somesul Mic Ramnicu-Valcea Somes Cluj-Napoca’ Arges Slobozia Dambovita Piatra-Neamt Dunirea Vaslui Tarnava Mare Satu Mare Bistrita Pitesti Mure Galati Talomifa Oradea Barlad Craiova Bahlui Ploiesti.. .. Jiu Tasi Teleajen Prut 5. Explicati a. Variatia debitelor raurilor din Europa Mediteranean’, in funcfie de anotimp. b. Existenja unei rejele hidrografice bogate in Europa Vestic’. c. Formarea estuarelor in cazul réurilor care se varsi in Oceanul Atlantic sau mirile limitrofe acestuia sia deltelor in cazul rdurilor care se vars in Marea Mediteran, Marea Neagrii si Marea Caspica. d. De ce nu este posibilé utilizarea din punct de vedere energetic a tuturor raurilor din Europa. e. Debitul mare al Siretului comparativ cu cel al Prutului. f. Existenfa celor dowd straturi cu salinitate diferita din Marea Neagri. 6. Prezentafi importanta: a. Dundrii si b. Marii Negre, din punct de vedere economic. 7. Comparal a. Franja si Italia, precizdnd 0 aseminare si dou deosebiri referitoare la hidrografia acestora. VA Putefi referi la oricare dintre urmitoarele: densitatea rejelei hidrografice, debitul raurilor, lungimea rdurilor, tipuri de lacuri etc. b, Podisul Dobrogei cu Depresiunea colinara a Transilvaniei, precizind dou’ deosebiri referitoare la hidrografia acestora. Va puteti referi la oricare dintre urmitoarele: densitatea refelei hidrografice, debitul raurilor, lungimea raurilor, tipuri de lacuri etc. 8, Demonstrati pe scurt influenta reliefului Campiei Roméne asupra raurilor care o strat. inveligul biopedogeografic I. Completati spatiile libere din propoziiile de mai jos cu informafia coreeti: 1. in sud-estul continentului, de la Dundre Ia Muntii Ural, predomind vegetatia de . 2. Cernoziomurile fac parte din clasa solurilor numite . 3. Principala insusire a solului o reprezintf .. 4, Padurea de conifere din nordul Europei se mai numeste gi. 5, Maquis-ul reprezint& o asociajie vegetal specificd climatului .., 6, Turbatriile sunt caracteristice pdurilor de ... 7 in fara noastr’, zona alpina se intalneste Ia altitudini mai 8. Cel mai jos etaj al zonci de plidure il reprezinta etajul . 9. Dintre speciile de conifere de la noi din fara, raspandirea cea mai mare o are... mari de ,.. ‘Scanned with CamScanner PB incercul II. Citifi cu atenfie afirmatiile de mai jos st ee arate 1. in Europa, zonele biopedogeografice au 0 dispune! ‘. longitudinal’ 4. concentricg, a. altitudinala; b. latitudinal’; itera corespunziitoare FESpUnSUlUi coreg, 2. Tundra este intalnitd in Europa in put c. estic’; d. nord-esticy, a, sudied; b, nord-vestic’; j 3. Spodosolurile se intdlnese ea paiduri de: c. conifere; 4. stejar de plug, a. stejar; fag; aici: 4, Sudul continentuui este caracterizat prin prezenta VECO 4. de taiga, a, mediteraneene; b. de tundra 3 5. Stejarul de pluti este specifi ‘eis 4. Norvegiei a. Portugalici; b. Franjeis ene oa 6. Vegetatiaarbustivis, de tip maquis, este prezentd in sta di Marea Brite a. Ungaria; b. Spania; pau 7 5 extrem al Europei este: . 7. Formafiunea vegetal specificd nordului ex! woe Coane a. taigaua; b. tundra; a a . 8, Constituie oafirmatie adeviratareferitoare I rspandirea stepel in MODS! |. ‘a. Stepa tipica are aspectul unei benzi continui, din Barigan pani la a an ; ; b: Stepa Buropei se caraterizeazi prin vegetaieierboasi dezvoltatl pe soluri din clasa cambisoy ¢, Taigaua europeans se intinde din Scandinavia pnd la Muntii Ural; 4. Pe munfii inalfi exist o vegetatie etajats. 9, Molisolurile se formeaza pe: : a. sisturi cristaline; b. roci moi; c. granit; 10. Mistretul, lupul, cdprioara sunt speci faunistice specifice: a. pidurilor de foioase; b. padurilor de conifere; c. stepei si silvostepei; d. zonei alpine. 11. Principalul factor de care depinde raspéndirea faunei este: a. vegetatia; ». solul; c. vanturile de vest; d. réurile. 12. Solurile specifice padurilor de foioase sunt: ‘a. cemnoziomurile gi solurile brune acide; b. solurile brune acide si solurile balane dobrogene; ¢. solurile brune si brun-roscate; 4. podzolurile si solurile brun-roscate. 13. Animalele care coboara din zona pidurii in zona stepei sunt: a. vulpes lupus ». cerbul si rasul; c. mistreful gi ursul brun; dvul ‘i x 14, Zonele de vegeta al Romine sunt cuprise inte intel mpm a. zona stepei pan’ la eca 500 m, zona plidurilor intre S00 m $i 1 100 b, zona stepe pin Ia cea 200 m, zona pidurilor ntre 200 m $i 1800 1 zona aiid i pe 1500 c. zona stepei pant la cca 200 m, zona paidurilor intre 200 m si $00 m, zona al; ? 7 la peste 001: d, zona stepei pin la cca 800 m, zona plidurilorfntre 800 m si 1800 tm Poe te ee ste 19001 15, Zona alpina lipseste din muni: s m, Zona alpina la peste a, Retezat; b. Rodnei; ; 16. in Rominia, stepa propriu-zisi ocupa: c, Banatului; di, Fagiras. a, Cimpia de Vest; c. Cimpia Transilvaniei; 17. Solurile brune si brune acide apartin clasei: a. spodosolurilor, b. argiluvisoluritor; 18, Vegetajia luncilor face parte din; 7 a, etajul faguluis c. vegetatia mediteranean’; d. sisturi verzi. b. Campia Bara iganului 4, CAmpia Moldovei. : molisolurilor; 4. cambisolurilo® b. vegetatia azonali; 4. etajul silvostepei, ‘Scanned with CamScanner 19. Lipsa p&durilor din zona stepei se datoreazi: a. vanturilor puternice; ¢, temperaturilor ridicate; 20. in Podisul Dobrogei lipseste etajul: a. stepei; b. silvostepei; c. stejarului; d. fagului. 21. La noi in far’, argiluvisolurile sunt soluri specifice etajul a, de stepa si silvostepa; b. padurilor de stejar; c. alpin si subalpin; d. padurilor de conifere. b. precipitatiilor insuficiente; d. solurilor. III. Raspundefi, pe scurt, la fiecare dintre urmitoarele cerinfe: 1, Enumerati trei fri din Europa in care este prezent zona step 2. Explicati: a. importanfa vegetatiei pentru faun; b. lipsa padurilor din zona alpina; c. legitura care exist intre vegetatie si soluri; d. lipsa padurilor din zona stepei; ¢. prezenta in sud-vestul Romniei a vegetatiei submediteraneene; f. cauzele care determina etajarea vegetatiei in Romaniz 3. Comparafi vegetatia Roméniei cu vegetatia Italiei, identificand dou’ aseminari si doud deosebiri. 4. Comparati Carpafii Orientali cu Muntii Banatului, precizdnd trei deosebiri si o aseminare referitoare la inveligul biopedogeografic. 5. Subliniafi, din lista de mai jos, acei termeni care se refera la inveligul de sol: biogeografic, fertilitate, pedogeneza, taiga, argiluvisol, terra rosa, cernoziom, tundra, humus, maquis. 6. Enumerati esentele lemnoase specifice padurilor de foioase din Europa. 7. Se dau urmitoarele specii faunistice: iepurele, vulpea, cerbul, ursul brun, lupul, prepelifa, cocosul de munte, céprioara, rasul. Subliniati animalele specifice etajului de vegetatie al coniferelor. 8. Mentionati: a, doud zone de vegetatie din Podisul Moldovei; b. dou’ tipuri de sol specifice Subcarpatilor. 9. Selectati, din lista de mai jos, termeniii care se referd la tipurile de sol specifice regiunilor de cdmpic si dealuri joase din Rominia: roci moi, cernoziomuri, podzol, limane, brune, balane dobrogene, roci dure, brune acide, argile, cenusii. Scanned with CamScanner

S-ar putea să vă placă și