SANGELE

Sangele este un tesut conjuctiv fluid alcatuit din: plasma si elemente figurate.Plasma este un lichid
galben-vascos alcatuit din 90% apa, 9% substante organice si 1% substante anorganice.
Elementele figurate sunt celulele sangelui si sunt reprezentate de 
-globulele rosii (hematii/eritrocite)
-globulele albe (leucocite)
-plachetele sangvine (trombocite)
Pe suprafata hematiilor se pot afla niste proteine numite antigene si denumite aglutinogenele A,B si
D.
In plasma se pot afla proteine numite anticorpi si denumite aglutininele α si β.
Dupa prezenta sau absenta diferitelor antigene si anticorpi s-au constituit grupele de sange.
Mai multe grupe de sange alcatuiesc un sistem sangvin.Cele mai cunoscute sisteme sangvine
sunt: sistemul ABO si sistemul Rh.

I.Sistemul ABO
Cuprinde 4 grupe de sange clasificate in functie de prezenta sau absenta aglutinogenelor A si B: grupa
O (I) grupa A (II), grupa B (III) si grupa AB (IV).
Aglutinogenele nu trebuie sa vina in contact direct cu aglutininele de acelasi tip (adica A cu α si B cu
β) deoarece se produce reactia antigen-anticorp care determina hemoliza (distrugerea hematiilor) si
aglutinarea (adunarea hematiilor la un loc).
Deci o persoana nu poate avea aglutinogene si aglutinine de acelasi tip.
Grupa O (I) este donator universal, deci poate dona la toate grupele.Grupa AB (IV) este primitor
universal, deci poate primi sange de la toate grupele

Grupa de sange Aglutinogene Aglutinine Pot dona la Pot primi

de la
O (I)
O (I) nu are α si β toate grupele
A (II) si O (I)
A (II) A β A (II) si AB (IV)
B (III) si O (I)
B (III) B α B (III) si AB (IV)
toate
AB (IV) A,B nu are AB (IV)
grupele

Transfuzia cu cantitati mici de sange se realizeaza dupa schema de compatibilitate la

transfer.Cantitate mica inseamna sub 500 ml.
Transfuzia cu cantitati mari de sange, peste 500 ml, se realizeaza doar in cadrul aceleasi grupe (sange
izogrup).

II.Sistemul Rh
Oamenii pot avea: 
-Rh pozitiv (Rh+) daca au pe membrana hematiilor antigenul D, numit si antigenul Rh.Aproximativ
85% din populatia umana are Rh pozitiv
-Rh negativ (Rh-) daca nu au pe membrana hematiilor antigenul Rh.Aproximativ 15% din populatia
umana are Rh-
Importanta cunoasterii Rh-ului
 SANGELE

Prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane cu sange Rh- se produc anticorpi antiRh care
determina hemoliza (distrugerea hematiilor)
In cazul mamei Rh- cand tatal are sange Rh+, copii vor mosteni caracterul Rh+ al tatalui.La prima
sarcina lucrurile se desfasoara normal, dar la urmatoarele sarcini se pot produce accidente de
incompatibilitate (distrugerea hematiilor fatului, avort precoce).
Persoanele cu sange Rh+ pot primi sange atat Rh+ cat si Rh-.

IMUNITATEA
Imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza particulele sau celulele straine
acestuia.
Antigenul este o substanta straina organismului care, patrunsa in mediul intern declanseaza
producerea de catre organism a unor substante specifice numite anticorpi.Anticorpii neutralizeaza
sau distrug antigenele.
Organismul uman foloseste impotriva factorilor biologici din mediul extern doua sisteme: imunitatea
nespecifica (innascuta) si imunitatea specifica (dobandita).
1.Imunitatea nespecifica (innascuta)
Este prezenta la toti oamenii.Se transmite ereditar.Dureaza toata viata.
Se realizeaza prin: 
a) mecanisme celulare: care consta in fagocitarea microorganismelor patrunse in corpul uman, de
catre globulele albe.
b) mecanisme umorale: care consta in producerea de catre celulele locale a unor secretii cu rol
bactericid: lizozimul (din saliva si lacrimi); acidul clorhidric (din sucul gastric); acizii organici (din
secretia glandelor sebacee).
2.Imunitatea specifica (dobandita)
Apare in urma contactului cu agenti patogeni.Este caracteristica fiecarui individ.
Se realizeaza prin:
a) limfocitele T care asigura imunitatea celulara prin fixarea de antigene si distrugerea acestora
b) limfocitele B care asigura  imunitatea umorala  prin producerea de anticorpi specifici
Imunitatea specifica este de doua tipuri: imunitate dobandita natural si imunitate dobandita artificial.
Imunitatea dobandita natural se obtine: 
-pasiv, prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern
-activ, prin fabricarea de anticorpi in urma contactului cu un microb
Imunitatea dobandita artificial se obtine:
-pasiv, prin administrarea de seruri care contin anticorpi gata formati (dureaza 2-3 saptamani)
-activ, prin vaccinare care presupune introducerea in organism a unor agenti patogeni cu virulenta
atenuata sau omorati, care determina producerea de anticorpi specifici (dureaza 1-7 ani)

SISTEMUL CIRCULATOR
Este format din: sistem cardiovascular (inima si vase de sange) si sistem limfatic (vase limfatice,
ganglioni limfatici, organe limfoide: timusul, amigdalele, splina)
Sistemul cardiovascular
A.Inima
Este un organ musculos, cavitar.Este situata in cavitatea toracica, in mediastin (spatiul dintre cei doi
plamani).Este invelita de pericard.Pericardul este un sistem de doua foite care acopera inima.Intre
cele doua foite ale pericardului se afla o pelicula de lichid care favorizeaza miscarile inimii.
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi concentrice:
a) epicardul care este foita interna a pericardului
 SANGELE

b) miocardul care este muschiul inimii

c) endocardul care captuseste cavitatile inimii

Inima este un organ cavitar tetracameral, format din doua atrii si doua ventricule.
I.Atriile
Atriile sunt in numar de doua: atriul drept si atriul stang.Sunt situate in partea superioara a inimii.Nu
comunica intre ele fiind separate prin septul interatrial.
II.Ventriculele
Ventriculele sunt in numar de doua: ventricul drept si ventricul stang.Sunt situate in partea inferioara
a inimii, sub atrii.Nu comunica intre ele fiind separate prin septul interventricular.

Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator printr-un orificiu atrioventricular.Orificiile

atrioventriculare sunt prevazute cu valvule atrioventriculare.Valvulele atrioventriculare permit
sangelui sa circule intr-un singur sens, adica din atrii in ventricule.
Orificiul atrio-ventricular drept este prevazut cu valvula tricuspida.
Orificiul atrio-ventricular stang este prevazut cu valvula bicuspida (mitrala), formata din doua cuspide
(valvule).

B.Vasele de sange 
Vasele de sange alcatuiesc sistemul vascular (arborele vascular) si sunt de 3 tipuri: artere, vene si
capilare.
1.Arterele
Sunt vasele de sange care pleaca de la inima, din ventricule.Diametrul lor scade pe masura ce se
indeparteaza de inima.Cele mai mici artere se numesc arteriole si se continua cu capilarele.
2.Venele
 SANGELE

Sunt vasele de sange care vin la inima, in atrii.Diametrul lor creste pe masura ce se apropie de
inima.Cele mai mici vene se numesc venule si se continua cu capilarele.
3.Capilarele
Sunt cele mai mici si cele mai numeroase vase de sange.Fac legatura intre artere si vene.La nivelul lor
se realizeaza schimburile de gaze si de substante dintre sange si lichidul interstitial care scalda
celulele.

In atriul stang sosesc patru vene pulmonare care aduc sange cu oxigen (sange oxigenat) de la
plamani.Din atriul stang, sangele cu oxigen trece in ventriculul stang.Din ventriculul stang pleaca
artera aorta care duce sangele cu oxigen in tot corpul.
Artera aorta se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica, care are traseu descendent.Din
artera aorta se desprind numeroase ramuri care duc sangele cu oxigen in tot corpul.Jumatatea
stanga a inimii contine sange cu oxigen adus de la plamani

In atriul drept sosesc doua vene cave, una superioara si alta inferioara, care aduc sange cu dioxid de
carbon din tot corpul.Din atriul drept, sangele cu dioxid de carbon (sange neoxigenat) trece in
ventriculul drept.Din ventriculul drept pleaca artera pulmonara care duce sangele cu dioxid de
carbon la plamani.Artera pulmonara se difurca in artera pulmonara stanga si artera pulmonara
dreapta, care se indreapta catre plamanii corespunzatori.

Marea si mica circulatie

Sangele parcurge in sistemul circulator doua circuite: marea circulatie sau circulatia sistemica si mica
circulatie sau circulatia pulmonara.
1.Marea circulatie (circulatia sistemica)
Incepe din ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu oxigen si substante nutritive
in tot corpul.La nivelul celulelor sangele din capilare cedeaza oxigenul si substantele nutritive,
incarcandu-se cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare.Sangele cu dioxid de
carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare este adus la inima, in atriul drept, prin doua
vene cave.
2.Mica circulatie (circulatia pulmonara)
Incepe din ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare care duce sangele cu dioxid de carbon
la plamani.Trunchiul arterei pulmonare se imparte in cele doua artere pulmonare, stanga si dreapta,
care se ramifica in interiorul plamanului corespunzator.
La nivelul plamanilor sangele cedeaza alveolelor pulmonare dioxidul de carbon (care va fi eliminat
 SANGELE

prin expiratie in mediul aerian) si se incarca cu oxigen.Sangele cu oxigen este adus la inima in atriul
stang prin patru vene pulmonare.

Miocardul (muschiul inimii)

Miocardul este format din doua tipuri de tesuturi cardiace:

-tesut cardiac adult, alcatuit din celule miocardice contractile.
-tesut cardiac embrionar, alcatuit din celule miocardice modificate.
Tesutul cardiac embrionar intra in alcatuirea sistemului excitoconductor nodal.
SEN este format din: nodulul sinoatrial, nodulul atrioventricular, fasciculul His, reteaua Purkinje.
a) Nodulul sinoatrial
Se afla in peretele atriului drept, in vecinatatea orificiului de varsare al venei cave
superioare.Conduce activitatea cardiaca prin generarea a 70-80 de impulsuri pe minut.
b) Nodulul atrioventricular
Se afla in partea inferioara a septului interatrial.Genereaza 40 de impulsuri pe minut.
c) Fasciculul His
Pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri care coboara in ventricule si
formeaza reteaua Purkinje. Genereaza 25 de impulsuri pe minut.
d) Reteaua Purkinje
Se distribuie miocardului ventricular.

PROPIETATILE MIOCARDULUI
Miocardul are propietati comune cu muschii striati dar si propietati caracteristice.Propietatile
caracteristice miocardului sunt: automatismul (ritmicitatea), conductibilitatea, excitabilitatea,
contractibilitatea.
1.Automatismul (ritmicitatea)
Automatismul reprezinta capacitatea miocardului de a se contracta ritmic si spontan, sub actiunea
impulsurilor generate de tesutul excitoconductor nodal.Activitatea cardiaca este condusa de nodulul
sinoatrial.Daca acest nodul este distrus centrul de comanda este preluat de nodulul atrioventricular;
 SANGELE

daca si acest nodul este distrus atunci centrul de comanda este preluat de fasciculul His.
2.Conductibilitatea
Conductibilitatea este capacitatea tesutului nodal de a conduce unde de contractie, de la nodulul
sinoatrial in tot miocardul.
Traseul parcurs de una de contractie este urmatorul:
-de la nodulul sinoatrial la miocardul atrial declansand contractia (sistola) atriala
-de la nodulul sinoatrial la nodulul atrioventricular, fasciculul His, reteaua Purkinje si apoi la
miocardul ventricular, declansand contractia (sistola) ventriculara
3.Excitabilitatea
Excitabilitatea este propietatea miocardului in repaus de a raspunde prin contractie atunci cand este
stimulat de un stimul extern adecvat (cu o anumita intensitate numita prag)
4.Contractilitatea
Contractilitatea este propietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat de
umplerea cu sange a camerelor inimii, in timpul diastolei.
Contractiile inimii se numesc sistole iar relaxarile se numesc diastole.

CICLUL CARDIAC
Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola.Are o durata totala de 0,8 s pentru 70 de
contractii pe minut.Cresterea ritmului cardiac peste 70 de contractii pe minut se numeste tahicardie
sau cardioacceleratie; scaderea ritmului cardiac sub 70 de contractii pe minut se numeste brahicardie
sau cardiomoderatie.
ETAPELE CICLULUI CARDIAC
a) Sistola atriala
Sistola atriala consta in contractia miocardului atrial care determina trecerea sangelui din atrii in
ventricule.Dureaza 0,1 secunde.
b) Diastola atriala
Diastola atriala dureaza 0,7 secunde; timp de 0,3 secunde care coincid cu sistola ventriculara are loc
umplerea atriilor cu sange adus de vene; timp de 0,4 secunde care coincid cu diastola ventriculara
are loc umplerea pasiva cu sange a ventriculelor in proportie de 70%.
c) Sistola ventriculara
Sistola ventriculara dureaza 0,3 secunde, consta in contractia miocardului ventriculelor care
determina cresterea presiunii intraventriculare fata de cea intraatriala si are loc inchiderea valvulelor
atrioventriculare.Cand presiunea intraventriculara o depaseste pe cea din artere, se deschid valvulele
semilunare si sangele este impins in artere.
d) Diastola ventriculara
Diastola ventriculara dureaza 0,5 secunde, are loc scaderea presiunii intraventriculare si cand ajunge
sub nivelul celei din artere se inchid valvulele semilunare.Cand presiunea intraventriculara scade sub
nivelul celei interatriale se deschid valvulele atrioventriculare si 70% din sangele din atrii se scurge in
ventricule; scurgerea pasiva de sange din atrii in ventricule dureaza 0,4 secunde; restul de 0,1
secunde din diastola ventriculara coincid cu sistola atriala
e) Diastola generala
Diastola generala dureaza 0,5 secunde, timp in care atriile si ventriculele se afla in concomitent in
diastola.Se desfasoara la sfarsitul sistolei ventriculare, pana la inceputul unei noi sistole atriale.
La sfarsitul unui ciclu cardiac, inima contine sange in proportie de 30% in atrii si 70% in ventricule.
Inima nu oboseste niciodata deoarece:
-intr-un ciclu cardiac durata diastolei este mai mare decat cea a sistolei
-exista diastola generala
-inima nu functioneaza cu datorie de O2 ca un muschi striat, deoarece aportul de O2 este crescut in
 SANGELE

timpul diastolei
PARAMETRII FUNCTIONALI AI ACTIVITATII CARDIACE
1.Frecventa cardiaca (Fc)
Frecventa cardiaca reprezinta numarul de contractii ale inimii pe minut (bataile inimii); are o valoare
normala de 70 de contractii pe minut.In tahicardie (cardioacceleratie) functia cardiaca depaseste 70
de contractii pe minut.In brahicardie (cardiomoderatie) functia cardiaca este mai mica de 70 de
contractii pe minut.
2.Debitul sistolic (Ds)
Debitul sistolic reprezinta cantitatea de sange expulzata de ventricule la fiecare sistola; are o valoare
de 70-90 de ml sange.
3.Debitul cardiac (Dc)
Debitul cardiac reprezinta cantitatea expulzata din inima intr-un minut.Este produsul dintre Fc si Ds.
Dc=FcxDs=70x80=5600 ml sange (5,6 l sange)
4.Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)
Tensiunea arteriala reprezinta forta exercitata de catre coloana de sange asupra peretilor vaselor de
sange prin care circula.
Tensiunea arteriala se masoara la nivelul arterei brahiale cu ajutorul tensiometrului, in conditii de
repaus si relaxare.
Valorile normale ale celor doua presiuni (minime si maxime) cresc odata cu varsta.
Valorile tensiunii arteriale sunt:
a) Valoarea maxima (sistolica)
Valoarea maxima este de 120-140 mm Hg
b) Valoarea minima (diastolica)
Valoarea minima este de 70-80 mm Hg
i.Hipertensiunea
Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale se numeste hipertensiune
ii.Hipotensiunea
Scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale se numeste hipotensiune
5.Pulsul arterial
Pulsul arterial este rezultatul undei determinata de distensia peretilor aortei, ca urmare a evacuarii
bruste a sangelui din ventriculul stang.
Pulsul arterial este perceput atunci cand se comprima o artera pe un plan osos.
Informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac.