Memoriu Panticeu PDF

experiment proiect
SR EN ISO 9001 : 2008 / SR EN ISO 14001 : 2004 / SR OHSAS 18001 : 2007

Calea Mănăştur nr. 89, bl. E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, aut. nr. J12 / 4907 / 1992, CF: RO2894535
REACTUALIZARE PUG ŞI RLU

COMUNA PANTICEU, JUDEŢUL CLUJ
MEMORIU GENERAL
REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 1

experiment proiect
FIŞA PROIECTULUI
Denumirea proiectului:
REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL ŞI REGULAMENT
LOCAL DE URBANISM, COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ
Beneficiar:
PRIMĂRIA COMUNEI PANTICEU
Str. Principală nr. 93, sat Panticeu, judeţ Cluj
Proiectant general:
SC EXPERIMENT PROIECT SRL – CLUJ-NAPOCA
Şef de proiect
arh. CORINA POPŞE
Proiectanţi:
arh. CORINA POPŞE
dr. sociolog RUDOLF POLEDNA
dr. geograf VIOREL PUIU
dr. geograf VASILE ZOTIC
geograf VIORICA ELENA MATEI
ing. ADRIAN PODARU
arh. IRINA AMAYA QUER - MATEŞ
arh. MIHAI GEORGE MARTIN
dr. arheolog SORIN NEMETI
dr. arheolog FLORIN-GHEORGHE FODOREAN
Contract nr.: 688 / 2014
Proiect nr.: 04 / 2014
Volum I: MEMORIU GENERAL
Cluj-Napoca, iulie 2015

experiment proiect
CUPRINS
1. INTRODUCERE ................................................................................................. 6
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ............................................................. 6
1.2. Obiectul lucrării .................................................................................................. 6
 Solicitări ale temei-program ....................................................................... 6
 Prevederi ale programelor de dezvoltare ale localităţilor, iniţiate şi
aprobate de Consiliul Local ....................................................................... 6
1.3. Surse documentare ............................................................................................ 7
 Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUG ................................... 7
 Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG ................ 7
 Date statistice ............................................................................................ 7
 Suportul topografic al PUG ........................................................................ 7
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE

URBANISTICĂ .................................................................................................. 8
2.1. Date generale; evoluţia localităţilor .................................................................... 8
 Aşezarea geografică .................................................................................. 9
 Istoric ....................................................................................................... 10
 Statutul administrativ al comunei Panticeu .............................................. 20
 Evoluţia spațială a localităţilor .................................................................. 21
 Dinamica populaţiei ................................................................................. 22
2.2. Elemente ale cadrului natural ........................................................................... 24
 Relieful ..................................................................................................... 24
 Geologia .................................................................................................. 29
 Solurile ..................................................................................................... 31
 Hidrografia ............................................................................................... 32
 Clima ....................................................................................................... 41
 Vegetaţia ................................................................................................. 57
 Fauna ...................................................................................................... 62
 Zone naturale protejate în UAT Panticeu ................................................. 65
2.3. Relaţii în teritoriu şi optimizarea acestora ........................................................ 70
 Implicaţii directe în modul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a
comunei Panticeu .................................................................................... 70
 Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor rurale de rangul IV ............... 71
 Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor rurale de rangul V ................ 71
 Relaţii cu exteriorul și în UAT................................................................... 73

experiment proiect
2.4. Activităţi economice şi perspective de dezvoltare ............................................ 74

 Agricultura ............................................................................................... 74
 Silvicultura ............................................................................................... 79
 Industria și comerțul................................................................................. 80
 Turismul ................................................................................................... 85
 Structura ocupaţională a populaţiei.......................................................... 86
 Disfuncţionalităţi....................................................................................... 89
 Propuneri de dezvoltare ........................................................................... 89
2.5. Populaţia. Elemente demografice sociale. Evoluţia populaţiei ........................ 91
 Evoluția populației din perspectiva istorica .............................................. 91
 Structuri demografice ............................................................................... 93
 Structura populaţiei pe grupe de vârstă ................................................... 94
 Raportul de dependenţă .......................................................................... 97
 Structura etnico-confesională a populaţiei ............................................... 99
 Evoluţia populaţiei şi prognoze demografice ......................................... 100
 Structura populaţiei pe gospodării ......................................................... 102
 Capitalul cultural .................................................................................... 104
 Sistemul de învățământ ......................................................................... 105
 Disfuncţionalităţi..................................................................................... 106
 Priorităţi ................................................................................................. 106
2.6. Circulaţia şi propuneri de organizare .............................................................. 107
 Categoriile de căi de circulaţie în UAT Panticeu .................................... 107
 Disfuncționalități..................................................................................... 110
 Propuneri de organizare a circulaţiei ..................................................... 111
2.7. Bilanţuri teritoriale, intravilan existent şi propus ............................................. 112
 Bilanţul pe trupuri şi localităţi ................................................................. 112
 Extinderi propuse ................................................................................... 114
 Bilanţul pe localităţi şi zone funcţionale ................................................. 116
2.8. Zone cu riscuri naturale şi măsuri propuse .................................................... 122
 Riscul geografic în UAT Panticeu .......................................................... 123
 Procese generatoare de risc geografic şi măsuri propuse ..................... 127
2.9. Echipare edilitară existentă şi propuneri de dezvoltare .................................. 129
 Situaţia existentă - echiparea edilitară în comuna Panticeu .................. 129
 Propuneri de dezvoltare a echipării edilitare în comuna Panticeu ......... 131
 Energia regenerabilă ............................................................................. 133
2.10. Probleme de mediu. Protecţia mediului. ......................................................... 141
 Procese generatoare de poluare şi măsuri de protecţie ........................ 141
 Zone naturale protejate .......................................................................... 144
 Patrimoniul cultural ................................................................................ 144
 Repertoriu arheologic național ............................................................... 146
 Repertoriu arheologic al județului Cluj ................................................... 149
 Monumente de arhitectură clasate......................................................... 155

experiment proiect
 Monumente de arhitectură propuse spre clasare................................... 184

 Monument funerar propus spre clasare ................................................. 188
 Clădiri tradiționale cu valoare ambientală .............................................. 190
 Monumente de for public neclasate ....................................................... 194
 Valori etnografice ................................................................................... 195
 Clădiri de cultură .................................................................................... 195
2.11. Disfuncţionalităţi la nivelul teritoriului comunei Panticeu ................................ 196
2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei .................................................................. 200
2.13. Reglementări urbanistice, zonificare .............................................................. 203
 Zone de protecţie a monumentelor istorice ............................................ 203
 Zone naturale protejate în UAT Panticeu............................................... 204
 Zone de protecţie sanitare cu regim sever ............................................. 204
 Zone de protecţie sanitare între locuinţe şi alte funcţiuni ....................... 205
 Zone de protecţie faţă de construcţii şi culoare tehnice ......................... 205
 Zone cu interdicţie totală de construire .................................................. 205
 Zone cu interdicţie temporară de construire .......................................... 206
 Zone şi subzone funcţionale .................................................................. 207
2.14. Obiective de utilitate publică comuna Panticeu .............................................. 209
 Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor ............................. 210
 Determinarea circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, în vederea
realizării noilor obiective de utilitate publică: .......................................... 216
3. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................... 217

3.1. Concluzii ........................................................................................................ 217
 Bilanț teritorial pe localități și trupuri ...................................................... 217
 Propuneri de dezvoltare comuna Panticeu ............................................ 217
3.2. Anexe ............................................................................................................. 219
 Necesarul de instituţii şi servicii publice ................................................. 219
 Norme de utilizare a spaţiului pentru calcularea capacităţii turistice ...... 220

experiment proiect
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
Denumirea proiectului:
REACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL ŞI REGULAMENT LOCAL
DE URBANISM, COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ
Satele: Panticeu, Cătălina, Cubleșu Someșan, Dârja, Sărata.
Termen de valabilitate: 10 ani de la data aprobării cu HCL
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
 Solicitări ale temei-program:

a) culegerea de date şi informaţii privind situaţia existentă şi potenţialul socio-
economic al localităţilor componente ale oraşului:
- reactualizarea datelor şi a planurilor;
- încadrarea în prevederile PATJ;
- studiul relaţiilor intra şi intercomunale;
- premise de dezvoltare (puncte tari şi puncte slabe);
- prezentarea situaţiei existente.
b) actualizarea intravilanelor satelor componente / oraşului, pe baza hărţilor
de risc:
- evoluţia / dinamica;
- tendinţele actuale;
- zonificarea teritoriului în funcţie de riscurile geografice.
c) întocmirea Planului Urbanistic General pentru toate localităţile comunei:
- disfuncţionalităţi şi priorităţi;
- propuneri şi reglementări – zonificare funcţională;
- obiective de utilitate publică şi circulaţia terenurilor;
- echiparea tehnico-edilitară.
d) structurarea Regulamentului Local de Urbanism:
- sinteza informaţiei şi a datelor pentru elaborarea regulamentului;
- ierarhizarea priorităţilor de acţiune.
 Prevederi ale programelor de dezvoltare ale localităţilor, iniţiate şi

aprobate de Consiliul Local:
- solicitări privind alocarea de terenuri suplimentare pentru locuinţe şi
funcţiuni complementare, instituţii / servicii publice, unităţi turistice /
agrement, spaţii verzi, unităţi agro-industriale, gospodărie comunală;
- extindere reţele tehnico-edilitare;
- reparaţii şi modernizare căi de comunicaţie: DJ, DC;

experiment proiect
1.3. SURSE DOCUMENTARE
 Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUG:

- Dezvoltarea rurală în România – Program Phare, 1998;
- PUG comuna Panticeu, elaborat de prof. dr. arh. Mircea Moldovan, 1999;
- Programul de dezvoltare al județului Cluj 2007-2013;
- Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2014-2020.
 Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG:

- Reambulare topografică;
- Procesele generatoare de riscuri geografice;
- Evoluţia socio-demografică;
- Activităţi economice;
 Date statistice furnizate de:

- Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj;
- Consiliul Judeţean Cluj;
- OCPI Cluj;
- Consiliul Local Panticeu;
- Natura 2000;
- Direcţia Apele Române Someș - Tisa;
- CIMEC;
- Repertoriul arheologic al judeţului Cuj.
 Suportul topografic al PUG:

- Hărţi, scara 1 : 5.000 şi 1 : 25.000, sursa Consiliul Local Panticeu;
- Ortofotoplanuri, în sistem GIS proiecţie stereo 70;
Suportul topografic a fost reactualizat, conform situaţiei existente, în anul 2014.

experiment proiect
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ŞI PROPUNERI DE

DEZVOLTARE URBANISTICĂ
2.1. DATE GENERALE; EVOLUŢIA LOCALITĂŢILOR
Amplasarea: România, Regiunea de dezvoltare NV, jud. Cluj

Coordonate: 47°02′39″N 23°33′31″E
Altitudinea medie: 370 m
Suprafaţa teritoriului administrativ: 90,44 kmp
Număr de localităţi: 5
Reşedinţa de comună: sat Panticeu
Populaţia totală stabilă (RPL 2011): 1.844 locuitori
Număr total locuinţe (RPL 2011): 1.159
Număr total gospodării (RPL 2011): 702
Anii primei menţiuni documentare a localităţilor comunei:
- Panticeu: 1314
- Cătălina: 1320
- Cubleșu Someșan: 1306
- Dârja: 1340
- Sărata: 1320
Caracterul funcţional: agrar
Căi de circulație:
- DJ 109 A: Cluj-Napoca – Chinteni – Deuşu – Vechea – Fãureni – Bãbuţiu
– Şoimeni – Panticeu – Recea-Cristur – Cãprioara – Jurca – Ciubãncuţa –
Ciubanca – limita jud. Sãlaj;
- DJ 161: DN 16 (Cãianu-Vamã) – Gãdãlin – Bonţida - Luna de Jos –
Dãbâca – Pâglişa – Dârja - Panticeu (DJ 109A) – Sãrata – limita jud. Sãlaj;
- DC 155: DJ 161 – (Panticeu) – Cubleşu Someşan;
- DC 157: DJ 161 – Cãtãlina;
- DC158: Panticeu (DJ 109A)-Elciu;
Zone naturale protejate în UAT Panticeu:
- ROSCI0295 Dealurile Clujului Est (sub 3% din UAT Panticeu);
Monumente istorice clasate conform LMI 2010: 9 obiective
- Situri arheologice categoria A: 1 obiectiv
- Monumente arheologice categoria A: 4 obiective
- Monumente de arhitectură categoria B: 4 obiective
Zona etnografică: Dealurile Clujului

experiment proiect
 Aşezarea geografică
Comuna Panticeu se încadrează morfologic în Podișul Transilvaniei, unitatea

Podișul Someșan, subunitatea Dealurile Clujului și Dejului.
Din punct de vedere administrativ comuna Panticeu se învecinează la N cu
comunele Recea-Cristur și Bobâlna, la E cu comuna Cornești, la SE cu comuna
Dăbâca, la S cu comunele Vultureni și Așchileu, la V cu comunele Dragu și Hida
(judeţul Sălaj), iar la NV cu comuna Gârbou (județul Sălaj).
Judeţul Cluj

experiment proiect
 Istoric
Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 051 și 062, sat Panticeu
Numele Numele Numele Numele

din hartă românesc unguresc german
Pantzel Cseh Panticeu Páncélcseh -

experiment proiect
Panticeu
Atestat documentar în 1314 (poss. Cheh), satul Panticeu (mag. Páncélcseh)
este menționat în documente în forma Pancelus de Cheh (1355), Pancher (1434),
Pánczélcseh (1547), Panczell Czzeh (1587-1589), Panczelcseh (1589), Pánczel
Cseh (1721), Panczelseh (1733), Panczebcse (1750), Pancsecseu (1831), Pantyitso
(1850), Pánczél Cseh (1850), Pánczél Cseh (1857, 1880, 1900, 1910), Panticeo și,
forma finală, Panticeu.
Conform Șematismului din anul 1900, satul Panticeu își datorează numele unui
proprietar de pământ care trăia prin secolul al XIV-lea, menționat în documente cu
numele Ioannes dictus Panchelus.
Autorii lucrărilor Szolnok-Dobokavármegye Monographiája și Szolnok–Doboka
vármegyei Emlek Magyarorszag ezredéves ünnepére împărtășesc un punct de
vederea asemănător.
Kádár József consideră că numele satului Panticeu s-a format prin alăturarea a
două nume de persoană, Cseh și Panchelus. Documentele medievale păstrate
referitoare la Panticeu confirmă această opinie.
Desemnările ulterioare în forma Pánczélcseh, Panczell Czzeh, Pánczel Cseh
susțin ipoteza conform căreia la originea numelui satului s-ar afla proprietari de
pămant.
Documentele medievale arată că Petru Panchelus (cel cu platoșă) și urmașii săi
au stăpânit multă vreme moșia Panticeu.

experiment proiect
Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 062, sat Cătălina

Praed. Kattalina Cătălina Szentkatolnadorna -

experiment proiect
Cătălina
Cătălina, Cătălina-Dorna, Sfânta Cătălina-Dorna (mag. Kzyentkatolnadorna),
cătun și apoi sat de sine stătător, compus din cătunele Cătălina și Dorna, cunoaște
prima atestare documentară în 1320, printr-un act în care este menționat și satul
vecin, Sărata. În documentele medievale și moderne, satul Cătălina al comunei
Panticeu este numit pe rând Scentkatherina (1320), Zenthkatolna (1359), Zenth-
Katalen (1441), Zent Kathalyn (1523), predium Szent-Katolna (1837).
Cătunul Dorna este menționat pentru prima dată în 1550 (poss. Dorna), numele
său fiind înglobat ulterior în cel al satului Cătălina în forma Szent-Katolna-Dorna
(1854, 1880, 1895), Szentkatolnadorna (1900, 1910, 1941).
După primul război mondial s-a impus numele actual al satului - Cătălina.
Cătunul Dorna este designat cu un oiconim de origine slavă – drnu – cu sensul
de loc pustiu, pajiște nelocuită într-o primă fază.
Conform tradiției locale, satul Cătălina poartă numele unei starețe a mănăstirii
romano-catolice, întemeiată în vechime pe dealul din vecinătatea vetrei de locuire,
din păcate neinvestigat arheologic.
Kádár József, consideră că numele localității se datorează unei biserici
închinată Sfintei Ecaterina. Documente medievale care să confirme existența
mănăstirii nu au putut fi identificate, dar Hodor Károly constată, în 1837, existența
unor ruine pe unul dintre dealurile împădurite, despre care tradiția orală susținea că
sunt ale unei vechi mănăstiri. Fundația edificiului era încă vizibilă la debutul secolul
XX, când Kádár József își făcea documentarea pentru monografia dedicată
comitatului Solnoc-Dăbâca. Mai mult, acesta înregistra opinia lui Kovari, care
susținea că edificiul religios a fost refăcut și i s-a schimbat vremelnic destinația în
mănăstire ortodoxă, distrusă la debutul secolului XX, la inițiativă guvernamentală.
Această din urmă opinie nu este împărtășită de Kádár, care constată că, în anul
1778, nu exista o mănăstire în satul Cătălina. Opinia lui se bazează pe un document
emis în acel an prin care un funcționar a raportat fiscului că „Szentkatolna puzsta”
aparținea cu multă vreme în urmă de „Monasterium Monialium Sanctae Catherinae
nuncupatum”, ale cărei urme mai erau vizibile și la acea dată. Kádár fixează ca dată
probabilă a distrugerii locașului de cult anii 1700-1720, oferind ca motivație a
demolării încercarea autorităților de a înlătura o piedică în calea extinderii bisericii
greco-catolice. Și această din urmă opinie este puțin probabilă. Mănăstirea a fost
părăsită în împrejurări pe care documentele păstrate nu le menționează și, treptat,
clădirile s-au ruinat.
În 1837, localitatea Cătălina este înregistrată cu statutul de pustă, arondată
administrativ satului Sărata. Referitor la acest statut, regăsit în documente în cazul
unor așezări din Transilvania, în opinia lui Hodor, care cunoștea bine zona, fiind
proprietar de pământ în Panticeu în preajma revoluției de la 1848, prin pustă se
înțelege un loc slab locuit.

experiment proiect
Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 051 și 062, sat Cubleșu Someșan

Magy Köblös Cubleşu Someşan Magyarköblös -

experiment proiect
Cubleșu Someșan
De la prima atestare documentară,1306, până în prezent, satul Cubleșu
Someșan (mag. Magyarköblös) este menționat constant în documente în forma
Kubulus (1306, 1310), Kublus (1320), Kwblus (1329), Hublus (1332), Chubulus
(1355), Keobleos (1587-1589). După anul 1700, satul este numit Magyar-Köblös
(1700) – într-un document menționat de Kádár József, Köblös în conscripția Klein
(1733), Kubleșu Ungureszk în statistica Transilvaniei din 1850, Magyar-Köblös în
Buletinul Guberniului pentru Marele Principat Transilvania din 1854 și în statisticile
austriece din 1857, 1880 și 1900. După unirea Transilvaniei cu România, satul este
menționat cu numele de Cubleșu Unguresc și, ulterior, cu cel de Cubleșu Someșan.
După opinia localnicilor, numele satului se datorează văii în care a fost așezat,
punct de vedere confirmat de autorii cărții Szolnok-Dobokavármegye Monographiája.
Tagány Károly, Réthy László, Pokoly József propunând ca a doua posibilă
explicație a originii numelui satului Cubleș o unitate de măsură folosită în vechime.

experiment proiect
Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 062, sat Dârja

Derse Dârja Magyarderzse -

experiment proiect
Dârja
Numele Dârja (mag. Magyarderzse) menționat documentar în anul 1340, este
scris de-a lungul timpului în forma Dersa (1340), Derse (1461), Derze (1462), Ders
(1593), Derzse (1750), Dirse (1850), Derse, Dirșea (1854), Derse-Magyar (1857),
Derzse Magyar (1880), Magyarderzse (1900) și, în secolul XX, Dârja.
O încercare de a explica semnificația numelui satului Dârja, valorificând foarte
probabil tradiția locală, se găsește în Șematismul veneratului cler al Arhidiecesei
metropolitane greco-catolice de Alba Iulia și Făgăraș. Conform acestei lucrări,
constituită pe baza informațiilor furnizate de preoții parohi, satul Dârja s-ar fi numit
până în secolul al XVIII-lea Hatháza (în opinia lui Hașdeu acest termen are
semnificația pădure măruntă, tânără, tufiș, hățiș), informația nefiind confirmată de
documente. Noul nume i s-ar fi dat în urma unei Diete desfășurate la Pojon, probabil
la recomandarea unor mari proprietari de pământ din zonă, și provine de la Valea
Zsei, care străbate Dârja.
Un punct de vedere mai aproape de adevăr este prezentat, la începutul
secolului XX, de Tagány Károly, Réthy László, Pokoly József, în cartea Szolnok-
Dobokavármegye Monographiája. Conform autorilor menționați, numele vechi al
satului Dârja - Derzse provine din toponimul slav drżava, cu sensul de loc, moșie,
proprietate, iar Kádár József nu exclude ipoteza ca Derzs să fi fost antroponim.

experiment proiect
Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 051, sat Sărata

Szótelke Sărata Szótelke -

experiment proiect
Sărata
Menționat pentru prima dată într-un document datat în 1320, numele satului
Sărata, Sotelek (mag. Szotelke) al comunei Panticeu a evoluat în forma Zoltheleke
(1320), Sotelke (1395), Zotelek (1399), Soptelke, Zobtelke (1408), Zobthelky (1441),
Zothelke (1461), Zothelke (1523), Szeöteleke, Sótelke (1616), Szótelke (1721),
Szotele (1733), Szotyelik, Sotelik (1830), Szotelnzik (1850), Szótelke, Sotelic (1854)
și în cele din urmă Sărata. Numele Săratei Panticeului este foarte răspândit pe
teritoriul României.
Incidența crescută a acestei denumiri în forma Sărata sau Sărățel, Sărătura,
Sărățeni, Sărăturile, Slatina, Slătioara, Valea Sărată, Poiana Sărății, Sărata
Monteoru se datorează unor particularități ale solului, identificabile în foarte multe
zone ale țării.
Conform tradiției, în vechime vatra așezării Sărata se afla mai la sud, în hotarul
numit Hurubele, unde deseori plugul aduce la suprafață bucăți de fier și fragmente
ceramice.
Opinia lui Kádár József, pusă sub semnul probabilității de autor, conform căreia
numele și fondarea satului ar fi legate de un nobil de Dăbâca, numit Zsolt sau Zoltan,
nu are susținere documentară.

experiment proiect
 Statutul administrativ al comunei Panticeu
1876
Actuala comună Panticeu făcea parte din Comitatul Solnoc-Dăbâca, care a fost
înființat prin unirea vechilor comitate Solnocul Interior cu Dăbâca.
1918
După primul război mondial are loc reorganizarea administrativă a Transilvaniei,
comitatul Solnoc-Dăbâca devenind județ cu același nume, cu reședința în orașul Dej.
1925
Prin Decretul Regal nr. 2465/1925, județul Solnoc-Dăbâca primește numele de
județul Someș.
1936
Legea administrativă din 27 martie 1936 prevede împărțirea țării în județe și
comune. Plasa este definită ca o circumscripție administrativă a județului.
Comuna Panticeu a făcut parte din plasa Borșa, judeţul Cluj.
Judeţul Cluj, în anul 1938
1968
Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a
teritoriului țării, încadrează comuna Panticeu în județul Cluj.

experiment proiect
Harta militară 1978, comuna Panticeu
 Evoluţia spațială a localităţilor
Denumire OCAOTA Total Existent Extinderi Total propus

sat 1990 propuse
Suprafaţa Nr. Suprafaţa Suprafaţa Nr.
(ha) trupuri (ha) (ha) trupuri
Panticeu 149,04 169,07 9 -6,16 162,91 8
Cătălina 26,04 26,04 13 5,06 31,10 15
Cubleșu 143,68 179,32 6 10,17 189,49 4
Someșan
Dârja 84,76 84,76 5 4,18 88,94 5
Sărata 92,65 90,40 1 0,36 90,76 1
TOTAL 496,17 549,59 34 13,61 563,20 33

experiment proiect
 Dinamica populaţiei
Populaţia pe sate la recensăminte – după Varga E. Árpád

Anul Panticeu Cătălina Cubleșu Dârja Sărata Total
Someșan
1850 1.050 203 911 676 560 3.400
1880 1.010 231 1.025 716 680 3.662
1890 1.277 287 1.141 844 787 4.336
1900 1.379 321 1.095 936 871 4.602
1910 1.381 376 1.166 922 906 4.751
1920 1.262 399 1.009 902 861 4.433
1930 1.474 456 1.301 1.004 934 5.169
1941 1.640 511 1.420 956 960 5.487
1956 1.531 399 1.457 947 920 5.254
1966 1.197 354 1.208 759 796 4.314
1977 1.047 239 1.070 506 534 3.396
1992 752 105 527 259 374 2.017
2002 763 107 502 246 383 2.001
2011 694 100 429 236 385 1.844
Populaţia pe naţionalităţi la recensăminte, după Varga E. Árpád

Anul Total Români Maghiari Germani Ţigani Evrei Alte etnii
1850 3.400 2.676 488 2 91 97 46

1880 3.662 2.909 487 65 - - 201
1890 4.336 3.490 640 26 - - 180
1900 4.602 3.688 791 75 - - 48
1910 4.751 3.711 818 80 - - 142
1920 4.433 3.768 475 - - 117 73
1930 5.169 4.394 474 7 149 118 27
1941 5.487 4.433 875 1 157 19 3
1956 5.254 4.653 381 1 206 6 7
1966 4.314 3.992 266 - 54 - 2
1977 3.396 3.082 179 - 135 - 0
1992 2.017 1.910 93 - 14 - 0
2002 2.001 1.706 84 1 210 - 0
2011 1.844 1.420 68 - 242 - 114

experiment proiect
Populaţia pe confesiuni la recensăminte, după Varga E. Árpád
Penticostală
Reformată
Romano-
Ortodoxă
Baptistă
Izraelită
catolică
catolică
TOTAL
Greco-
Anul
Alţii
1850 3.400 - 2.731 90 461 - - 97 21
1880 3.662 - 2.970 72 422 - - 145 53
1890 4.336 - 3.512 176 462 - - 166 20
1900 4.602 4 3.693 153 514 - - 234 4
1910 4.751 9 3.842 170 527 - - 198 5
1930 5.169 20 4.477 87 434 7 - 118 26
1941 5.487 20 4.568 151 524 49 - 107 68
1992 2.017 1.608 48 14 73 30 129 - 115
2002 2.001 1.625 31 6 63 25 134 - 117
2011 1.844 1.363 19 6 62 16 187 - 191

experiment proiect
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
 Relieful
Comuna Panticeu se încadrează morfologic în Podișul Transilvaniei, unitatea

Podișul Someșan, subunitatea Dealurile Clujului și Dejului, diviziunea Dealurile
Dejului.
Fig. 1. Încadrarea morfologică a

comunei Panticeu.
Teritoriul administrativ al comunei este

situat în extremitatea vestică a Dealurilor
Dejului, în cadrul unui microbazinet de
eroziune dezvoltat în bazinul superior al văii
Lonea, în amonte de orizontul de tufuri
vulcanice (riodacitice) care apare pe
teritoriul comunei la Dârja.
Relieful actual al comunei Panticeu s-a
format prin ample procese de eroziune
hidrografică a unei vechi platforme
sedimentare sarmațiene alcătuită din argile,
nisipuri, gresii, tufuri vulcanice (riodacitice) și
pietrișuri. Prezența formațiuni geologice
amintite pe teritoriul comunei a făcut posibilă
modelarea diferențiată a acestora rezultând
dealuri proeminente și microbazinete de
eroziune.
Unitățile deluroase au rezultat prin eroziune diferențiată având la partea

superioară un strat mai rezistent la eroziune format din tufuri riodacitice (ex. Dealul
Cubleșu Someșan - 599,6 m) sau gresii (ex. Dealul Scroafelor -537, 4 m).
Bazinetele microdepresionare au rezultat pe amplasamente unde rezistența
formațiunilor sedimentare a fost mai redusă la eroziune. Astfel, pe teritoriul comunei
s-a format un bazinet central de eroziune, peste care se suprapune localitatea
Panticeu și câteva bazinete secundare, peste care se suprapun localitățile Sărata,
Cătălina, Cubleșu Someșan. În aval de localitatea Panticeu, valea Lonei s-a lărgit
semnificativ căpătând aspect de culoar hidrografic.
Culmile deluroare au o orientare generală nord-vest – sud-est în vestul comunei
și nord-sud în partea centrală a acesteia. Altitudinea unităților deluroase se
încadrează în ecartul valoric de 400-600 m, cele mai mari altitudini înregistrându-se
în Dealul Vulturu (607,73 m) situat în bordura deluroasă sudică a comunei și Dealul
Cubleșu Someșan (599,6) situat în bordura nordică.

experiment proiect
Fig. 2. Afloriment cu tufuri riodacitice în Dealul Cubleșu Someșan (599,6 m).
Fig. 3. Dealul Scroafelor, localitatea Sărata (537,4 m).

experiment proiect
Fig. 4. Dealul Vulturu, localitatea Dârja (607,7 m).
Fig. 5. Perspectivă generală asupra reliefului comunei Panticeu.

experiment proiect
Energia de relief din cadrul comunei este accentuată, acesta fiind în medie de
225 m, energia maximă atingând valori de 274 m. Aceste valori determină apariția și
dezvoltarea unor intense procese de versant de tip ravenație și torențialitate.
Fig. 6. Procese de versant în comuna Panticeu.
De asemenea, formațiunile nisipoase prezente la suprafață facilitează apariția

eroziunii de suprafață, mai ales pe versanții cu expoziție sudică și înclinație mare.
În cadrul părții centrale a comunei este prezent și relieful fluviatil, generat de
cursul hidrografic al Lonei. Acesta este reprezentat de albia minoră, albia majoră,
luncă și chiar urme de terase inferioare.
Panta și expoziția versanților din cadrul teritoriului administrativ al comunei
Panticeu pun în evidență existența unei strânse legături între morfologie și structura
geologică. Datorită predominării formațiunilor freabile în alternanță cu cele rezistente
la eroziune (gresia, tuful vulcanic), relieful este puternic fragmentat, fapt ce determină
existența tuturor claselor de pantă. Cele mai extinse suprafețe sunt ocupate cu pante
slab și mediu înclinate, cele puternic înclinate fiind prezente în ariile cu formațiuni mai
dure, jenerând linia marilor înălțimi.
Expoziția versanților este în conformitate cu dezvoltarea generală a reliefului,
are în cea mai mare parte este dezvoltat pe direcție nord-vest- sud-est. Asfel,
această orientare generală a culmilor deluroase a determinat ca în partea sudică a
comunei să predomine versanții cu expoziție nordică, iar în partea vestică și nordică
să predomine versanții sudici. În partea estică a comunei, în microbazinetul localtății
Cubleșu Someșan relieful este structurat sub forma unui amfiteatru, punându-se în
evidență astfel toate orientările ale versanților.

experiment proiect
Fig. 7. Harta morfologică a comunei Panticeu.
Fig. 8. Harta pantelor din comuna Panticeu.

experiment proiect
Fig. 9. Harta expoziției versanților din comuna Panticeu.
 Geologia
Formațiunile geologice întâlnite pe teritoriul comunei Panticeu aparțin

cronologic sedimentarului neozoic. În geneza formațiunilor menționate sunt puse în
evidență două etape distincte. Prima etapă aparține intervalului Paleogen-Miocen
Inferior (Eomiocen), când în cadrul teriotriului analizat s-a înregistrat o succesiune de
formațiuni sedimentare continentale și marine în faciesuri variate, aceasta fiind o
consecință a influențelor tectonice și eustatice (oscilarea pe verticală a fundamentului
cristalin al Depresiunii Transilvaniei). Cea de-a doua etapă aparține Badenianului,
când teritoriul depresiunii a devenit în totalitate submers, funcționând și evoluând ca
o întinsă arie de subsidență și de acumulare a sedimentelor aduse de rețeaua
hidrografică din zonele montane învecinate, inclusiv produsele piroclastice rezultate
din activitatea vulcanică, care au contribuit la formarea orizonturilor de tufuri, cel mai
semnificativ fiind Tuful de Dej.
Formațiunile neogene, întâlnite în exclusivitate pe teritoriul comunei Panticeu,
sunt o consecință a celei de a doua etape importante amintită mai sus, caracterizată
prin prezența unor depozite marine depuse în diverse condiții de salinitate și uneori
chiar depozite fluviatil-lacustre (Filipescu, S., 1996), fapt ce a contribuit la formarea
actualelor forme de relief.

experiment proiect
Fig. 1. Harta geologică a comunei Panticeu.
Formațiunile geologice ale comunei Panticeu aparțin în ordine cronologică

următoarelor cicluri de sedimentare:
a). Ottnangianul (Helvețianul) corespunde, în general, cu Formațiunea de Hida,
depusă în condiții fluvio-lacustre, cu grosimi de cca 1000 m și formate din
conglomerate, gresii, argile carbonatice. Reactivarea rețelei hidrografice din acea
perioadă a contribuit la formarea unor depozite tipice de molasă, în care apare o
alternanță de microconglomerate, gresii, nisipuri și argile nisipoase. Aceste
formațiuni sunt prezente în cea mai mare parte a teritoriului comunei, ele apărând la
suprafață cu precădere în partea vestică și centrală a acestuia.
b). Badenianul corespunde cu o importantă transgresiune marină generalizată,
datorită contextului eustatic și tectonic din Styrian. În aceste condiții, a avut loc și o
activitate vulcanică intensă în Carpați, care a contribuit la depunerea piroclastitelor în
cadrul cărora se remarcă Tuful de Dej, depus peste Formațiunea de Hida. Acestea
au grosimi considerabile (40-60 m), sunt de culoare albă, gălbuie sau verzuie
prezentând și intercalații argile carbonatice sau gresii argiloase. Pe teritoriul comunei
această formațiune apare în parte de est, în dreptul localității Dârja și aflorând în
Dealul Cubleșu Somesan (599,6 m), generând linia celor mai mai altitudini de pe
teritoriul comunei (ex. Dealul Vulturi, 606,7 m).
c). Cuaternarul este prezent de-a lungul văilor hidrografice (lunci, terase)
formate din depozite locale de pietrișuri, nisipuri, mâluri, turbă.

experiment proiect
Această structură geologică crează premise favolrabile exploatării a câtorva

resurse ale subsolului pe teritoriul comunei. Dintre acestea se remarcă exploatarea
în carieră a tufului vulcanic ca piatră pentru construcție din aflorimentele existente în
zona localității Dârja, fapt pus în evidență mai ales în trecut, când blocurile fasonate
de tuf au fost folosite la construcția de case, grajdiuri, stâlpi de poartă, garduri de
piatră, fântâni. Acestă rocă poate fi exploatată și actualmente, mai ales pe fondul
creșterii cererii pentru materiale de construcție ecologice, tuful având certe proprietăți
în acest sens: rocă ușor de prelucrat, are propietăți termoizolatoare și antifonice,
apare sub nuanțe verzui și gălbui ce se integrează armonios în cromatica
peisagistică. La aceasta se adaugă argila utilizată în trecut la prepararea chirpicilor,
nisipuri.
 Solurile
La nivelul comunei Panticeu solurile prezintă o mare diversitate datorată

interacţiunii dintre substratul geologic, reţeaua hidrografică, vegetaţie şi nu în ultimul
rând factorului antropic. Un factor nou, de transformare a solurilor, este reprezentat
de către schimbarea climatică atât de mult discutată în ultimi zeci de ani. Astfel, solul
este supus unor fenomene care conduc către aridizare, pierderea calităţilor nutritive
sau destructurare.
Pe teritoriul administrativ al comunei Panticeu întâlnim, datorită complexului de
factori genetici, patru mari clase de soluri: aluvisoluri, luvisoluri, cambisoluri şi
cernisoluri, fiecare având o distribuţie spaţială specifică şi posibilităţi de utilizare
multiple.
Aluvisolurile sunt soluri tinere caracterizate printr-un nivel al humusului mai gros
de 20 cm şi foarte bogat în materie organică urmat de către materialul parental de cel
puţin 50 cm grosime constituit din depozite fluviatile recente. Aceste tipuri de soluri
se întâlnesc în zona joasă a comunei între Panticeu și Dârja, unde ocupă suprafeţe
mari favorizând culturile de plante cerealiere şi leguminoase din zonă.
Luvisolurile sunt soluri mai vechi care s-au dezvoltat iniţial sub păduri de
foioase, dar o dată cu retragerea pădurilor spre zonele mai înalte şi în condiţii bune
de drenaj acest tip de sol a pierdut o bună parte din minerale şi materie organică.
Sunt întâlnite mai frecvent în partea vestică și sud-vestică a teritoriului. Se pretează
pentru agricultura clasică practicată pe suprafeţe restrânse, sunt prezente în zone de
pădure în tranziţie, zone de fâneţe întreţinute şi de păşuni dar şi în unele livezi.
Cambisolurile sunt soluri relativ slab evoluate, formate în condiţii de drenaj
natural foarte bun. Datorită acestor caracteristici aceste tipuri de soluri le întâlnim în
partea vestică, sud-vestică și nordică a comunei formate în zonele cu relief de deal
înalt şi au o fertilitate medie spre bună. În general acest tip de sol favorizează
creşterea arborilor şi arbuştilor fiind întâlnite preponderent în zone împădurite.
Cernisolurile sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri argice
și faeziomuri tipice şi sunt întâlnite în zona joasă și versanții prelungiți din vestul
comunei. Au o fertilitate bună fiind folosite intens în agricultură şi horticultură.

experiment proiect
Solurile poluate. Reprezintă acele soluri, indiferent de tip, care datorită

factorului antropic şi-au pierdut mare parte din proprietăţile fizice şi au devenit
inutilizabile. La nivelul teritoriului administrative al comunei Panticeu acest soluri sunt
asociate cu lucrări de excavare-depozitare din intravilan.
Fig. 1. Harta solurilor din comuna Panticeu.
 Hidrografia
Utilizarea multiplă alături de sporirea continuă a necesarului de apă impune o

cunoaştere cât mai amplă a resurselor hidrice de care dispune fiecare spaţiu
geografic, cu atât mai mult cu cât regularizarea cursurilor de apă, desecarea unor
sectoare cu exces de umiditate, captarea şi valorificarea unor izvoare aduce
modificări complexe atât în structura cât şi în organizarea spaţiului respectiv.
Resuesele de apă din comuna Panticeu sunt formate din reţeaua de râuri
(permanente sau temporare), izvoare şi din ape freatice şi de adâncime.
Apele freatice.
Cunoaşterea caracteristicilor pe care apele freatice şi izvoarele le au este
necesară întrucât deţin rol important în alimentarea cu apă a gospodăriilor populaţiei,
iar în anumite condiţii locale determină menţinerea excesului de umiditate. În general
nivelul apelor freatice urmăreşte forma suprafeţei terenului suportând o serie de
modificări în funcţie de variaţia acestuia sau pe cale artificială prin efectuarea unor
lucrări de adâncime ori amenajarea de retenţii.

experiment proiect
Diversitatea condiţiilor petrografice şi ale reliefului au permis formarea unor

rezerve de ape subterane, cu strate acvifere bogate şi de bună calitate, majoritatea
utilizate prin captări.
Lunca pârâului Lonea are stratul freatic aproape de suprafaţă, aflat în legătură
directă cu nivelul acestuia şi îndeplineşte rolul de regulator freatic: la cotă ridicată
pârâul alimentează stratul acvifer, iar la cotă scăzută drenează stratul acvifer.
Apa din pârâul Lonea infiltrată în depozitele groase ale teraselor, împreună cu
scurgerile de pe versanţi asigură debite corespunzătoare apelor freatice din arealul
comunei Panticeu, în parte utilizate ca apă potabilă în fântâni. Nivelul pânzei de apă
freatică variază între 0,30 m şi 0,50 m, fiind detreminat de fluctuaţiile de nivel ale
pârâului. În perioadele cu precipitaţii abundente, apa freatică se ridică la suprafaţă în
unele arii mai coborâte ale comunei generând băltirea sau terenuri umede.
Regimul orizontului freatic indică un maxim la sfârşitul iernii şi începutul
primăverii, legat de topirea zăpezilor, minimul apărând la sfârşitul verii şi începutul
toamnei (septembrie-octombrie), când evaporaţia este ridicată, iar cantitatea de
precipitaţii redusă. Acolo unde apa freatică ajunge la suprafaţă apar înmlăştiniri,
soluri specifice (hidromorfe), vegetaţie hidrofilă, impunând lucrări speciale de drenare
şi îndiguire.
Apele de suprafaţă.
Bazinul hidrografic al comunei Panticeu este parte componentă al bazinului
Someșului Mic (bazin hidrografic de ordinul IV) care la rândul său este un component
geosistemic hidrografic al bazinului Someșului și este reprezentat de pârâul Lonea.
Bazinul Lonei se subordonează holarhic bazinului hidrografic al Someșului Mic
şi respectiv Someșului, care prin nivelele de bază ce le impun, coordonează
organizarea acestuia. Bazinul hidrografic al Lonei se suprapune peste comuna
Panticeu cu partea superioară a bazinului (zona de acumulare), unde acesta are o
deschidere largă, dezvoltâdu-se în cadrul unei microdepresiuni de obârșie
hidrografică.
În cadrul bazinului Lonei se pun în evidenţă bazine hidrografice cadastrale de
rang inferioar (rang VI), în care se observă existenţa unei scurgeri organizate a apei.
Aceste bazine hidrografice, avănd ca şi subcomponente elementare versanţii se
constituie în structura de bază (suport) al dezvoltării geosistemului hidrografic şi
vectorizării volumului de apă rezultat din precipitaţii în comuna Panticeu. De
asemenea, versanţii respectiv bazinele hidrografice (rezultantă a organizării
versanţilor) se constituie sau pot reprezenta un suport al organizării şi pentru alte
componente geosistemice de factură naturală sau antropică (geosistemul
biopedologic, infrastructuri teritoriale, geosisteme tehnogene etc.).
Orientarea bazinelor hidrografice din comuna Panticeu este dictată de formele
de relief, bazinele fiind orientate prodominant vest-est în cazul celor dezvoltate în
vestul comunei şi nord-sud pentru cele din partea nordică a acesteia.
În toate cazurile bazinele hidrografice se dezvoltă mai mult în secţiune
longitudinală decăt transversală în ariile marginale ale comunei şi se lărgesc treptat
spre partea inferioară a acestora.

experiment proiect
Râul Lonea prin sat Panticeu
Râul Lonea prin sat Dârja

experiment proiect
Suprafaţa bazinelor hidrografice scade proporţional cu rangul cursului

hidrografic.
În cadrul bazinelor hidrografice se pun în evidenţă suprafeţe bazinale
elementare, reprezentate de versanţi, care se caracterizeată prin diferite expoziţii,
pante, suprafeţe şi diferenţe de nivel. În raport de aceşti parametri cantitativi şi
calitativi a suprafeţelor elementare bazinale, se organizează scurgerea apei din
precipitaţii ce se reflectă în final în debitul hidrografic, viteza de scurgere, regimul
scurgeii etc.
Reţeaua hidrografică din comuna Panticeu este dezvoltată simetric datorită
poziţiei simetrice spaţiale a văii Lonea în cadrul comunei.
Principalul curs hidrografic al comunei Panticeu este Lonea, acesta având
rangul hidrografic de ordinul V. Acesta se dezvoltă pe aliniamentul celor mai mici
altitudini ale Dealurilor Dejului, pe direcţie generală nord-vest – sud-est determinată
de dezvoltarea pe această direcție a înclinării unității deluroase.
Fig 2. Rețeaua hidrografică cadastrală din cadrul

Podișului Someșan (sursa: V. Sorocovschi, C. Horvath,
Șt. Bilașco, 2010).
Lonea are o lungime totală de cca. 31,5 km, o

pantă medie de 8 m/km şi un coeficient mediu de
sinuozitate (raportul dintre lungimea în linie dreaptă
şi lungimea reală a cursului) de 1,12. Pe teritoriul
comunei Panticeu se dezvoltă doar bazinul
superior și sectorul de vale aferentă al Lonei.
Aceasta izvorește din extremitatea nord-vestică a
Dealurilor Dejului (loc. Căprioara, com. Recea
Cristur) și după ce ajunge pe teritoriul comunei
Panticeu primește câțva afluenți locali ca Pârâul
Elciu, Pârâul Groapa Gomboșoaiei și Pârâul
Cubleș.
Cursuri hidrografice cadastrale bonitate pe teritoriul comunei Panticeu:

Curs de apă Afluent Ordin Cod
hidrografic cadastral
Lonea de stânga al râului Someșul Mic V II-31.24
Elciu de stânga al pârâului Lonea VI II-31.24.1
Groapa de dreapta al pârâului Lonea VI II-31.24.2
Gomboșoaiei
Cubleș de stânga al pârâului Lonea VI II-31.24.3

experiment proiect
În afară de cursurile hidrografice cadastrale, pe teritoriul comunei Panticeu, mai

există o serie de pâraie necadastrale care completează rețeaua hidrografică locală,
cele mai importante sunt:
- V. Călăcii, V. Cacovei, V. Ungurului – situate la vest de localitatea Sărata;
- V. Cătălinei – drenează microbazinetul în care se află situata localitatea
Cătălina;
- V. Micușului, V. Clujului – situate la sud de localitatea Panticeu;
- V. Cărbuniștea – situat la nord de localitatea Panticeu.
Fig. 3. Rețeaua hidrografică cadastrală a comunei Panticeu.
Expresia cantitativă a modului de organizare a geosistemului hidrografic din

cadrul unui spaţiu îl reprezintă debitul, regimul scurgerii şi repartiţia scurgerii. În
raport de aceste trei elemente hidrice se structurează şi celelalte componente
geosistemice ale unui spaţiu, acestea fiind purtătorul de informaţie cu privire la starea
geosistemului hidrografic. Astfel, debitul determină configuraţia albiei iar debitele
maxime limitează valorificarea permanentă a unor teritorii din vecinătatea cursului
hidrografic sau impune migrarea unor tipuri de folosinţe pe teritorii mai puţin afectate
de debite mari. Repartiţia regimului de scurgere determină ajustarea timpilor fazaţi de
funcţionare a altor componente geosistemice respectiv favorizează valorificarea
temporală a unor spaţii situate în zona inundabilă în perioada apelor mici.
Din analiza bilanţului hidrologic al bazinului Lonei, se pune în evidenţă un sigur
tip de bilanţ hidric acesta fiind determinat de relativa uniformitate de organizare a
geosistemului morfologic.

experiment proiect
Tabel 1. Bilanţul hidrologic şi debitele medii ale Lonei (după I. Ujvári, P. Gălan,
1972).
Supr. H med Q0 Qmax q
Râul Postul hidro
(km2) (m) (m3/s) (m3/s) (l/s/km2)
Lonea Luna de Jos 180 418 0,635 146 3,231
Repartiţia scurgerii hidrice în timpul anului oglindeşte în mare măsură influenţa

reliefului, stabilitatea stratului de zăpadă, durata şi intensitatea de topire a acesteia,
cantitatea de precipitaţii lichide căzute în cadrul bazinelor. Astfel, în bazinul
hidrografic al Lonei (comuna Panticeu) se pune în evidenţă un regim simplu de
scurgere format din cel de tip pericarpatic transilvan specific sectoarelor de râu
dezvoltate în aria depresionară
Regimul pericarpatic transilvan se caracterizează prin ape mari de scurtă

durată nivopluviale în luna martie şi cu viituri mai ales în perioada mai-iulie.
Alimentarea este de tip pluvial, iar în perioada rece a anului, de tip pluvio-nival pentru
o perioadă scurtă de timp.
Din analiza scurgerii hidrografice la nivelul bazinului Lonei, se deduce că acesta
este afectat de ape mari în perioada de primăvară, maximul înregistrându-se în lunile
martie-aprilie şi scade treptat spre lunile de toamnă când se instalează seceta
hidrologică. Astfel, lunile de primăvară (intervalul martie-mai) sunt cele mai
vulnerabile în ceea ce priveşte impactul apelor de suprafaţă asupra organizării
celorlaltor componente geosistemice. Cele mai afectate, din acest punct de vedere,
sunt componentele antropice (componentele geosistemice naturale s-au adaptat la
influenţa volumelor mari de apă prin adoptarea diferitor strategii: migrarea în arii mai
puţin expuse, valorificarea ariilor inundabile de către componente rezistente la
factorul hidric etc.) care prin nesocotirea potenţialului distructiv al apelor mari au avut
de suferit material de pe urma inundaţiilor. Aceasta a determinat la rândul său
adaptări specifice ale componentelor antropice (migrarea vetrelor de aşezări, sisteme
hidrotehnice de îndiguire a sectoarelor de vale inundabile etc) în vederea integrării
organizatorice a acestui aspect al realităţii geografice.
Scurgerea şi debitele medii ale reţelei hidrice din cadrul bazinului Lonei scot
în evidenţă faptul că în afară de Lonea (0,6 m3/s) celelalte pâraie (Elciu, Groapa
Gomboșoaiei, Cubleș) au debite medii foarte mici, 0,1 m3/s.
Scurgerea şi debitele maxime ale râurilor din cadrul bazinului Lonei se produc
în perioada caldă a anului determinate de viiturile provenite din ploi sau cele din
asocierea topirilor bruşte ale stratului de zăpadă cu ploi de lungă durată de origine
advectivă.
Debitele maxime cu o asigurare de 1 % cu o frecvenţă de producere de 1
caz/100 ani, pot depăşi debitul mediu de cca. 250 ori, ajungând la valori de 150 m 3/s
la confluența Lonei cu Someșul Mic.

experiment proiect
În cadrul comunei Panticeu, debitul maxim cu asigurare de 1% al Lonei poate

atinge valori 12 m3/s. Aceste volume mari de apă se răsfrâng în mod catrastrofal
asupra organizării geosistemelor din cadrul bazinului, conform Principiului şocului
catrastrofal. Debitele catastrofale determină o remodelare radicală a componentelor
geosistemice sau lasă urme adânci în structura şi „memoria” organizatorică a
geosistemelor naturale şi antropice.
Debitul şi scurgerea minimă se produc de regulă în perioada rece (toamnă-

iarnă) a anului. Repartiţia teritorială a scurgerii minime cu asigurare de 95 %
urmăreşte fidel legile formării scurgerii. Conform Legii zonalităţii verticale a umidităţii,
creşte şi valoarea scurgerii minime aceasta fiind cuprinsă între 0,5-1,5 l/s/km2 în aria
deluroasă periferică. Secarea este posibilă pentru toate cursurilor hidrografice de pe
teritoriul comunei, nu numai în cazul cursurilor foarte mici, cu debite medii sub 0,01
m3/s.
Scurgerea solidă este reprezentată de către debite solide ridicate şi

transportate în special de cursul Lonei, care în general tranzitează teritoriul comunei,
spre sectorul terminal inferior al bazinului unde se sedimentează. Valorile cele mai
mari ale debitului solid se produc odată cu debitele maxime lichide în cursul anului
acestea fiind rezultatul procesului de eroziune al solului şi formaţiunilor geologice
friabile.
Caracteristicile fizico-chimice, puse în evidență printr-o mare varietate de

elemente conținute în apa râurilor, sunt o consecință a modului de influență a
factorilor naturali și a intervenției antropice. Cunoașterea acestor caracteristici sunt
relevante în stabilirea calității apei pentru nevoile de folosință (consum casnic,
industrial, agricol).
Duritatea apei din cadrul cursurilor hidrografice de pe teritoriul comunei
Panticeu se încadrează în clasa celor mari cu valori cuprinse între 15-20oG, fiind
determinat de conținutul ridicat în carbonați și alte săruri conținute în formațiunile
sedimentare din cadrul bazinului hidrografic. Apele din cadrul rețelei hidrografice ale
comunei Panticeu se încadrează în categoria celor bicarbonatate, cu o mineralizare
ridicată (peste 500 mg/l), fapt ce determină și gradul ridicat de duriate al acestora.

experiment proiect
Fig. 4. Localizarea inundaţiilor istorice semnificative identificate în cadrul

Administraţiei Bazinale de Apă Someş – Tisa (sursa: 2012, Raport - Evaluarea
preliminara a riscului la inundaţii).

experiment proiect
Fig. 5. Localizarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii identificate

în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş – Tisa (sursa: 2012, Raport -
Evaluarea preliminara a riscului la inundaţii).
Unități lacustra și ariile umede.

Ariile umede sunt bine reprezentate în cadrul comunei Panticeu, datorită
existenţei condiţiilor de formare (forme negative de relief). Acestea sunt reprezentate
de extinse suprafețe umede ocupate cu vegetaţie specifică dezvoltate în luncile văilor
cadastrale şi sporadic în cadrul celorlaltor cursuri hidrografice ale comunei.
Pe teritoriul comunei Panticeu nu există unități lacustre naturale sau amenajate.
De asemenea, pe teritoriului comunei Panticeu nu sunt consemnate existența
unor viituri catastrofale și a unor inundații istorice și în consecință nu există realizate
lucrări hidrotehnice de îndiguire sau regularizare.

experiment proiect
Fig. 6. Amenajările hidrotehnice existente în cadrul Administraţiei Bazinale de

Apă Someş – Tisa (sursa: 2012, Raport - Evaluarea preliminara a riscului la
inundaţii).
 Clima
Definirea particularităţilor climatice s-a realizat prin analiza cantitativă a

principalelor elemente climatice şi repartiţia spaţială a acestora. Datorită suprafeţei
mari a comunei se pun în evidenţă câteva diferenţieri ale elementelor climatice în
plan teritorial, cele în plan altitudinal fiind mai puţin reprezentative.
Temperatura aerului
Temperatura aerului reprezintă parametrul de stare energetică a atmosferei în
raport de care se produc procesele cu caracter disipativ din cadrul acesteia şi din
cadrul geosistemelor care vin în contact cu atmosfera. Pentru punerea în evidenţă a
acestei stări energetice se utilizează o serie de indicatori climatici cu caracter general
(temperatura medie anuală şi lunară a aerului, respectiv repartiţia lor spaţială,
temperaturile extreme absolute) şi particular (sumele tempereturilor medii zilnice ≥ 0 0
C, 100 C, 150 C, datele medii de trecere a temperaturii aerului prin diferite praguri
valorice, numărul mediu anual şi lunar de zile respectiv nopţi cu valori caracteristice
ale temperaturii aerului, inversiunile de temperatură).

experiment proiect
Temperatura medie anuală a aerului

Reprezintă cel mai general indicator climatic referitor la starea termică a
atmosferei cu implicaţii largi în gândirea amenajării teritoriului. Acest indicator climatic
se ia în calcul pentru analiza generală a favorabilităţii climei unui spaţiu dat, repartiţiei
spaţiale a localităţilor şi infrastructurilor teritoriale, a dotărilor economice, a zonării
culturilor agricole etc.
Temperatura medie multianuală a aerului din cadrul comunei Panticeu este
cuprinsă între 7,5-8,50 C.
Diferenţierile de temperatură sunt date de influenţa unităţilor deluroase
adiacente respectiv altitudinea acestora. Astfel, pe laturile externe deluroase,
temperatura medie multianuală scade sub valoarea de 80 C iar în cadrul părții
centrale ale teritoriului studiat, la nivelul arie depresionare, aceasta poate depăși
ușor pragul de 80 C.
Variaţia temperaturii medii anuale în intervalul analizat se înscrie în
amplitudinea normală de variaţie multianuală, punându-se în evidenţă întervale de 3-
4 ani cu medii anuale de 8-90C şi respectiv 2-3 ani cu medii anuale 7-80C. Pe
ansamblu, trendul temperaturii medii anuale urmează tendinţa globală de creştere,
fapt ce se poate deja resimţi prin creşterea generală a instabilităţii atmosferice şi
prelungirea perioadelor de secetă în alternanţă cu cele pluviale.
Temperatura medie a lunilor caracteristice ale anului (ianuarie şi iulie)

Valorile medii ale temperaturilor lunilor caracteristice surprind starea termică a
atmosferei în intervalul rece şi cald al anului. Temperatura medie lunară a lunii
ianuarie în cadrul comunei Panticeu este cuprinsă între -2 şi - 40C. În luna iulie,
media lunară atinge valori de 16 - 180 C.
Repartiţia spaţială a temperaturilor medii ale lunilor caracteristice ale anului
respectă în linii generale repartiţia valorilor medii anuale.
Din perspectiva favorabilităţii termice a teritoriului comunei Panticeu, acesta se
încadrează în limitele optimului termic, atât în perioada rece cât şi în cea caldă a
anului, neexistând restricţii termice în vederea valorificării economice ale acestuia.
Temperaturile maxime şi minime absolute

Acest indicator climatic surprinde stările extreme ale temperaturii atmosferei cu
posibilităţi de repetabilitate în timp. Valorile extreme sunt considerate stări
accidentale rezultate din acţiunea conjugată a mai multor factori climatogenetici
(circulaţia atmosferei, configuraţia reliefului, starea suprafeţei active, intervenţia
factorului antropic etc.), care au un impact negativ asupra stării şi funcţionabilităţii
tuturor tipurilor de geosisteme din cadrul spaţiului geografic, manifestat prin distrucţia
unor componente geosistemice, întreruperea funţionabilităţii temporale ale unora,
sau inhibării acestora. Astfel, în analiza organizării spaţiului geografic şi gândirii
modelării componentelor acestuia, temperaturile extreme se impune a fi luate în
calcul ca şi o variabilă de control şi dimensionare a rezistenţei.

experiment proiect
În comuna Panticeu, valorile temperaturilor extreme absolute minime şi maxime

care se pot produce sunt de -30oC și + 35oC. La momentul actual în cadrul comunei
nu există determinări directe prin observații meteorologice de lungă durată a acestui
parametru climatic. Valorile extreme ale temperaturilor din cadrul comunei Panticeu
se încadrează în clasa celor mari ca şi extremitate.
Suma anuală a temperaturii medii zilnice ≥ 00 C

Acest indicator climatic, cu caracter sintetic (special), exprimă suma
temperaturilor medii zilnice ≥ 00 C din decursul unui an calendaristic. Indicatorul este
utilizat ca reper climatic în organizarea spaţiului şi în special în zonarea culturilor
agricole, a vegetaţiei forestiere în lucrări de reîmpăduriri, în arhitectura construcţiilor
pentru locuit, în repartiţia infrastructurilor teritoriale etc.
În cadrul comunei Panticeu, suma temperaturilor medii zilnice ≥ 00 C are o
repartiţie neuniformă şi este cuprinsă între 3000-32000 C. Astfel, în partea vestică și
nordică a teritoriului administrativ acest parametru climatic se situează în jurul valorii
de 3000-3100oC și crește spre valori de 3200oC în partea centrală și estică.
Suma anuală a temperaturii medii zilnice ≥ 100 C

Acest indicator exprimă suma temperaturilor medii zilnice ≥ 100 C luate separat
din cadrul şirului de date statistice. Temperatura medie zilnică de 100 C reprezintă
pragul termic de declanşare a proceselor biochimice de vegetaţie pentru majoritatea
culturilor agricole, astfel că, suma acestei medii termice zilnice se ia în calcul, în
repartiţia spaţială a culturilor agricole în funcţie de necesităţile termice ale acestora.
Anumite culturi agricole (grâul, porumbul) au nevoie pentru ultimele faze fenologice
(legare, coacere) de sume mari ale temperaturii medii zilnice (≥ 100 C).
În cadrul comunei Panticeu, suma temperaturilor medii zilnice ≥ 100 C
înregistrează valori de 2200-24000 C. Valorile acestui parametru climatic sunt situate
la limita inferioară a favorabilității pentru nevoile culturilor agricole.
Atât suma temperaturilor medii zilnice ≥ 00 C cât şi cea a temperaturilor de ≥ 100
C, au o repartiţie spaţială asemănătoare, impusă de factorul relief, altitudine şi de
repartiţia spaţială a temperaturii medii anuale.
Data medie de producere a primei şi ultimei zile cu temperaturi medii

zilnice ≥ 00 C
Acest indicator climatic se referă la data medie calendaristică de trecere a
mediei termice zilnice peste pragul de 00 C. Indicatorul are o importanţă deosebită în
agricultură, în silvicultură, deoarece acesta reprezintă pragul temporal şi termic de
declanşare a proceselor biotice de vegetaţie. De momentul calendaristic al trecerii
temperaturii medii zilnice peste şi sub acest prag termic, depinde lungimea perioadei
de vegetaţie a plantelor iar cum unele dintre ele au perioade mai lungi de vegetaţie
decât altele (plante naturale cât şi culturi agricole), acestea sunt dependente în mod
categoric de durata perioadei vegetative şi mai ales de durata optimă când
temperatura medie zilnică depăşeşte 100 C.

experiment proiect
În ceea ce priveşte data medie calendaristică de trecere a temperaturii aerului

peste acest prag valoric, în cadrul comunei Panticeu acesta se realizează în medie,
în intervalul 01.III - 11.III.
Data medie de producere a ultimei zile cu temperaturii medii zilnice ≥ 0 0 C este
cuprinsă în intervalul 21.XI-01.XII.
Numărul zilelor anuale cu temperaturi ≤ 00 C (zile de iarnă) înregistrate pe
teritoriul comunei Panticeu se încadrează în ecartul valoric de 120-130 zile.
Data medie de producere a primei şi ultimei zile cu temperaturi medii

zilnice ≥ 100C
Acesta este un indice climatic echivalent cu cel prezentat anterior, diferenţierea
constând în faptul că se ia în calcul pragul termic mediu zilnic de 100 C.
Pentru comuna Panticeu data medie de producere a primei zile cu temperaturi
medii zilnice ≥ 100C este 21.IV - 01.V iar ultima zi cu temperaturi medii zilnice ≥ 100 C
se produce în intervalul 21.IX – 01.X.
Data medie de producere a primei şi ultimei zile cu îngheţ

Acest indicator climatic surprinde momentul calendaristic de producere a
primelor şi ultimelor temperaturi ≤ 00 C generatoare de îngheţ ale apei la nivelul
solului şi a tuturor componentelor geosistemice care conţin apă în stare liberă
(plante, soluţii apoase etc.). Producerea primelor şi ultimelor temperaturi negative ale
aerului la nivelul solului în perioadele de tranziţie dintre anotimpul cald şi cel rece (şi
invers) ale anului, impun adaptări specifice ale geosistemelor vulnerabile la acest
factor de stres climatic. Producerea acestor stări sinoptice mai devreme sau mai
târziu decât media climatică, determină stări critice mai ales pentru speciile de plante
care nu şi-au dezvoltat evolutiv un mecanism de protecţie, datorită faptului că
acestea au fost introduse în spaţii geografice cu momente timpurii sau târzii de
producere ale acestui fenomen climatic. Este vorba în primul rând de unele culturi
agricole (porumb, legume: ardeiul gras, roşiile, vinetele, pomii şi arbuştii fructiferi)
care au de suferit din plin de pe urma manifestării acestui fenomen. Din această
perspectivă data medie de producere a primei şi ultimei zile cu îngheţ poate fi
considerată ca şi un element de risc climatic.
În comuna Panticeu datele medii calendaristice de producere a primului îngheţ
se situează în intervalul 21.IX -01.X iar ultimul îngheţ se poate produce între 21.IV -
01.V.
Inversiunile de temperatură
Inversiunile de temperatură reprezintă fenomene climatice specifice perioadei
reci a anului şi constau în inversarea stratificării termice a atmosferei joase,
determinate de condiţii sinoptice şi de relief specifice: invazie de aer rece urmat de o
perioadă de blocaj a circulaţiei pe fondul instalării unor anticicloni termici, răcire
radiativă pronunţată a suprafeţei active şi implicit a aerului din vecinătatea acesteia,
existenţa formelor depresionare şi negative de relief care favorizează acumularea
aerului rece.

experiment proiect
Impactul geografic al acestui fenomen climatic este deosebit, el impunând

inversarea etajării normale a geosistemelor naturale şi antropice, a componentelor
dependente de factorul termic (vegetaţie, faună, sol, procese geochimice şi
geomorfologice, culturi agricole, pomi fructiferi, viţa de vie, infrastructuri teritoriale,
localităţi etc.) în cazul manifestării periodice şi perturbării (datorită prelungirii şirului
de zile cu temperaturi coborâte) în cazul manifestării ocazionale.
Dealurile Clujului și Dejului, unitate geografică în care se află situat comuna
Panticeu întruneşte toate premisele favorabile de formare a inversiunilor termice
totale şi parţiale (formă depresionară de relief, prezenţa unităţiilor deluroase în
vecinătate de pe care se scurge gravitaţional aerul rece) astfel că, în cadrul acestui
spaţiu fenomenul se manifestă din plin.
Ca rezultat al incidenţei factorilor ce concură la schimburile termice ce se
produc în regim anticiclonic între diferitele strate atmosferice în comuna Panticeu, se
pot destinge două tipuri de inversiuni.
Inversiunile totale, cuprind întregul strat atmosferic situat între fundul Podișului
Someșan şi nivelul culmilor deluroase şi montane din jur. Acestea se instalează, în
general, pe fondul unor mase de aer reci cu grosimi mari (pătrunderea dorsalei
Anticiclonului Siberian spre partea centrală a Europei de pe care se scurg mase de
aer arctice reci). Culmile Munţilor Apuseni şi a Carpaţilor Meridionali barează
alunecarea spre sud a pânzelor reci de aer nordic, constituind pentru acestea un
prag greu de trecut. Acestea au o „profunzime” termică mare (se extinde pe o
amplitudine de cca. 200 C) şi se extind pe suprafeţe mari, înglobând întrega
Depresiune a Transilvaniei şi implicit Dealurile Clujului și Dejului, unde se află situată
comuna Panticeu. Acest tip de inversiune are o frecvenţă redusă (un caz la 2 ani) iar
durata nu depăşeşte 2-3 zile. Inversiunile totale odată ce s-au instalat, pot determina
scăderi pronunţate ale temperaturii aerului pe suprafaţa întregii depresiuni,
determinând disfuncţii în cadrul geosistemelor antropice (temperaturi scăzute care
îngreunează sau paralizează activităţile în aer liber, solicită la maxim sistemele de
încălzire, determină o creştere substanţială a consumului energetic etc.).
Inversiunile parţiale se formează în cadrul comunei Panticeu în ansamblul său,
sau pe suprafeţe mai restrânse, prin concurarea (separat sau combinat) advecţiilor
de aer rece, scurgerea acestuiea de pe versanţii unităţilor deluroase în aria
microdepresionară în care este situată comuna, precum şi prin răcirile radiative
nocturne ale suprafeţei active şi implicit ale aerului din vecinătatea acesteia.
Frecvenţa medie anuală a inversiunilor parţiale în cadrul unităţii se ridică la 15-20
zile, fiind mai crescută în timpul nopţii (20-25 zile/an). Ziua, frecvenţa este mai
scăzută (10-15 zile/an). De asemenea, frecvenţa este mai crescută pe fundul văilor şi
mai scăzută în unităţile deluroase periferice. Acest tip de inversiune, contribuie cel
mai decisiv la organizarea geosistemelor naturale şi antropice vulneabile la factorul
termic, datorită frecvenţei anuale de producere şi a duratei acestuia.

experiment proiect
Umezeala atmosferei
Cantitatea vaporilor de apă din atmosfera unui spaţiu geografic depinde de
originea maselor de aer ce traversează sau stagnează în cadrul acesteia şi distanţa
parcursă în deplasarea lor spaţială, de frecvenţa şi cantitatea de precipitaţii căzute
anterior în cadrul acelui spaţiu, de tipul şi structura suprafeţei active (grad de
acoperire şi tipul de vegetaţie, extinderea suprafeţei acvatice şi a ariilor umede etc.).
Influenţa factorului altitudine nu este pusă în evidenţă în repartiţia spaţială a
umidităţii.
În cadrul comunei Panticeu factorii climatogenetici, dintre care se evidenţiază
circulaţia generală a atmosferei şi caracterul suprafeţelor active face ca în sezonul
rece al anului, valorile medii climatice ale umidităţii aerului să fie cuprinse între 84 %
şi 88 %.
Se remarcă totuşi o diferenţiere a valorilor umidităţii la nivel local, astfel că
aceasta este mai mare în vest, sud şi nord şi scade treptat spre partea centrală și
estică a comunei. În perioada caldă a anului valorile umezelii relative se reduc mult
datorită intensificării circulaţiei atmosferei care evacuează cea mai mare parte a
umezelii din zonă, aportul din exterior fiind scăzut datorită instalării în această
perioadă, a circulaţiei de blocaj, reducerii cantităţilor de precipitaţii care completează
deficitul de umiditate, creşterii consumului de umiditate al covorului vegetal etc.
Aceasta este cuprinsă la nivelul comunei Panticeu între 64 % şi 72 %. În ceea ce
priveşte regimul anual al umidităţii aerului, se constată prezenţa a două maxime la
nivelul comunei, unul principal în decembrie-ianuarie şi unul secundar în mai-iulie,
cauzat de intensificarea circulaţie vestice în această perioadă, care dau precipitaţii
de tip mixt (advective-convective). Minimul principal se produce în luna aprilie, iar cel
secundar în luna august.
Mersul diurn al umezelii relative din cadrul comunei Panticeu este influenţat
direct de regimul insolaţiei. Totuşi, faţă de ora maximului de intensitate a insolaţiei
(ora 12), care ar trebui să prezinte o simetrie pentru mersul diurn al elementelor
meteorologice, se constată o disimetrie a curbei higrometrice, provocată de inerţia de
încălzire şi umezire a aerului, faţă de cea a suprafeţei active.
În cursul nopţii se produce o mişcare descendentă a aerului rece şi umed pe
versanţi, dinspre aria deluroasă alăturată, producând astfel o creştere progresivă a
umidităţi relative din ariile joase şi din văi, până la răsăritul soarelui. Aerul dislocat din
spaţiul deluros periferic este înlocuit cu unul mai uscat din atmosfera liberă, astfel că
spre deosebire de ariile joase şi de văi umezeala relativă din ariile înalte scade în
cursul nopţii, scădere care iarna continuă şi în cursul zilei.
Vara, în cursul zilei, în ariile deluroase, aerul este mai uscat înainte de amiază,
decât în a doua parte a zilei, când vaporii de apă sunt înălţaţi din văi de către
circulaţia convectivă.
În luna ianuarie, mersul diurn al umidităţii relative a aerului se caracterizează
prin amplitudini destul de reduse, cuprinse între 12-13 %, maximul diurn realizându-
se simultan cu minimul diurn de umiditate (în orele dimineţii), iar minimul diurn
simultan cu maximul diurn de temperatură.

experiment proiect
În lunile de primăvară mersul diurn al amplitudinii umidităţii aerului este mai

accentuat (cca. 35-40 %) datorită creşterii amplitudinii de variaţie diurnă a
temperaturii aerului.
În luna iulie amplitudinile de variaţie a umezelii nu le depăşesc în general pe
cele realizate în luna aprilie. Din această cauză, la orele amiezii, vara, în cadrul
comunei Panticeu se realizează şi cei mai mari gradienţi ai variaţiei zilnice a umidităţii
relative din cursul anului, când la altitudini joase (sectoare de vale şi luncă) se
produce minimul diurn, iar la altitudini mai mari, maximul diurn.
Pentru lunile de toamnă, amplitudinile medii orare ale umezelii relative se
menţin ridicate (peste 40 %) şi scad odată cu altitudinea.
Nebulozitatea atmosferică
În ceea ce priveşte nebulozitatea, comuna Panticeu se caracterizează printr-o
variaţie specifică a valorilor nebulozităţii, determinată de tipurile genetice de nori
prezenţi aici. Alături de formaţiunile noroase advective rezultate din circulaţia maselor
de aer (nori stratiformi, frontali) sunt prezenţi şi nori locali, de origine convectivă.
Norii stratiformi (Altocumulus, Stratocumulus, Stratus, Nimbostratus) se

dezvoltă în pânze, mai mult sau mai puţin compacte, în funcţie de anotimp şi în
funcţie de masele de aer. Grosimea lor este mică (cazul tipului Altostratus), depăşind
în puţine cazuri, înălţimea de 2500 m. Cel mai frecvent aceştia au înălţimi mai mici,
sub 2000 m acoperind în totalitate bolta cerească.
Norii convectivi (Cumulonimbus şi Cumulus), prin gradul de variaţie a

frecvenţei scot în evidenţă procesele convective din cadrul unui spaţiu. Deşi norii
Cumulus nu dau precipitaţii decât rareori, ei au fost luaţi în calcul în analiza
frecvenţei de apariţie, deoarece prin evoluţie ei se pot transforma în nori
Cumulonimbus, care dau precipitaţiile sub formă de averse în sezonul cald. Norii
convectivi au o frecvenţă mai redusă de producere în sezonul rece al anului, datorită
întreruperii parţiale a mişcărilor convective ale aerului în stratificaţie de tip
anticiclonic.
În sezonul cald, când procesele convective se amplifică, frecvenţa de apariţie a
acestor nori creşte considerabil. Frecvenţa maximă de producere a norilor convectivi
se realizează în luna iulie. Regimul anual al nebulozităţii se caracterizează prin două
maxime (un maxim principal în decembrie şi altul secundar în mai) şi două minime
(un minim principal în august-septembrie şi unul secundar în martie-aprilie).
Maximul principal de nebulozitate care se suprapune cu cel de umiditate se
datorează regimului de presiune scăzută existent deasupra Europei Centrale şi de
Est în această perioadă, care condiţionează advecţia de aer maritim din vestul şi
sud-vestul continentului. Umiditatea ridicată a acestor mase de aer precum şi
temperatura scăzută a aerului de pe continent, duc la saturarea aerului cu vapori de
apă şi la formarea de nori stratiformi persistenţi, cu plafonul inferior foarte coborât.
Valoarea medie a nebulozităţii în această perioadă a anului este cuprinsă între 7,0-
7,5 zecimi.

experiment proiect
Începând cu luna ianuarie, odată cu intensificarea activităţii anticiclonului

Siberian şi extinderea dorsalei spre continentul european, se produce o scădere a
temperaturii şi umidităţii aerului, aceasta determinând şi o scădere a nebulozităţii.
Unirea dorsalei anticiclonului Siberian cu cel al Azorelor conduce la instalarea în
partea centrală şi estică a Europei a unui regim de presiune ridicată, în astfel de
condiţii norii neputându-se forma. Această situaţie corespunde cu minimul secundar
de nebulozitate din lunile martie-aprilie. Intensificarea activităţilor ciclonice din lunile
de primăvară, precum şi intensificarea proceselor convectiv-termice, favorizate de
încălzirea suprafeţei terestre şi instabilitatea maselor de aer, intensifică procesele de
geneză a norilor (mai ales a celor de tip convectiv) şi de creştere a nebulozităţii,
astfel producându-se maximul secundar din mai.
Către sfârşitul verii, activitatea anticiclonului Azorelor se intensifică determinând
circulaţia de blocaj, iar masele de aer căpătând caracter omogen în plan vertical
favorizează vremea senină. În cea mai mare parte a Europei nu există condiţii
favorabile pentru procesele de frontogeneză, nebulozitatea se micşorează,
determinând apariţia minimului principal din august-septembrie. Valoarea medie a
nebulozităţii în această perioadă este cuprinsă între 4,0-4,5 zecimi. Aceste valori
scăzute ale nebulozităţii din această arie se datorează şi curenţilor de aer dezvoltaţi
de-a lungul bazinetului depresionar al văii Panticeului care sparg formaţiunile
noroase; urmează aria de tranziţie morfologică dinspre vale spre unităţile deluroase
periferice unde nebulozitatea creşte la valori de 4,5-5,0 zecimi.
Regimul diurn al nebulozităţii prezintă două tipuri caracteristice:

- tipul stabil, legat de stratificaţia stabilă a aerului răcit prin radiaţie în perioada
rece a anului;
- tipul dinamic-convectiv, provocat de circulaţia ascendentă de tip convectiv a
aerului în orele de după amiază, specific perioadei calde a anului.
În cadrul acestor două tipuri majore de regim al nebulozităţii se pun în evidenţă

patru subtipuri de regim:
- subtipul de iarnă – cu valori ridicate ale nebulozităţii în cursul zilei şi oscilaţii
mici de la zi la noapte, maximul de nebulozitate producându-se în orele
dimineţii. La baza producerii nebulozităţii din cadrul acestui subtip stau
fenomenele frontale şi inversiunile termice;
- subtipul de primăvară – se caracterizează prin valori ridicate ale nebulozităţii, cu
un maxim principal la orele amiezii şi unul secundar dimineaţa. Reprezintă un
tip de tranziţie între anotimpul de iarnă şi cel de vară;
- subtipul de vară – prezintă valori mici ale nebulozităţii cu oscilaţii mari de la zi la
noapte. Un maxim mai bine pronunţat se pune în evidenţă la orele amiezii, ca
urmare a intensificării proceselor convectiv-termice;
- subtipul de toamnă – face trecerea spre subtipul de iarnă prin valori orare mai
ridicate şi prin accentuarea maximului de dimineaţă, ca urmare a răcirii aerului
şi intensificării inversiunilor termice. Intensitatea maximului de amiază scade pe
măsura scăderii intensităţii proceselor convectiv-termice.

experiment proiect
Frecvența numărului de zile senine pe teritoriul comunei Panticeu este în medie

anual, de 100-110 zile, iar a celor cu cer noros de 140-160 zile.
Ceaţa
Alături de nori, ceaţa este un element important în definirea trăsăturilor climatice
ale unui spaţiu geografic, mai ales că de acest element climatic depinde buna
desfăşurare a activităţilor în aer liber din diverse sectoare economice (transportul,
activităţile din construcţii, activităţi recreative, afectează starea de sănătate a
populaţiei, contribuie şi facilitează fenomenul de poluare etc.).
Ceaţa reprezintă o formă primară de condensare a vaporilor de apă din
atmosfera liberă. Ea apare atunci când vaporii de apă din apropierea solului
depăşesc tensiunea de saturaţie, iar în atmosfera joasă se găsesc suficiente
particule solide cu rol de nucleu de condensare. Când particulele de condensare se
află în exces în atmosferă, ceaţa poate să apară şi în cazul când umiditatea aerului
este sub punctul de saturaţie. Acest caz este specific aşezărilor, unde datorită
gradului ridicat de poluare a atmosferei cu pulberi, ceaţa este un fenomen frecvent.
După modul de formare a ceţurilor, în cadrul comunei Panticeu se deosebesc
următoarele categorii:
- ceţuri radiative – specifice perioadei de tranziţie dintre anotimpul cald şi rece
(cel mai frecvent în lunile octombrie-decembrie), se formează prin răcirea
radiativă a aerului din apropierea suprafeţei active, care determină condensarea
vaporilor de apă din acest strat. Se formează, de obicei, pe fundul
microbazinetului depresionar unde se acumulează aerul rece scurs de pe
versaţi împreună cu umiditatea conţinută, aceasta amplificând fenomenul. Un
rol important în formarea acestui tip de ceaţă îl au şi inversiunile de
temperatură. Maximul de dezvoltare a acestui tip de ceaţă se realizează în
orele dimineţii dar au o durată scurtă de existenţă (în primile ore de la răsăritul
soarelui se evaporă);
- ceţuri advective – se produc îndeosebi iarna, prin pătrunderea aerului rece şi
umed, de origine polar-maritimă din direcţie nord-vest; acestea, întâlnind o
suprafaţă activă răcită, se răcesc în continuare radiativ, atingând punctul de
saturaţie şi condensează sub formă de ceaţă. Din această perspectivă, acest tip
de ceaţă mai poate fi considerat ca fiind de origine advectiv-radiativă. Se
dezvoltă, de asemenea, în cadrul formelor concave de relief, văilor hidrografice.
Regimul anual al zilelor cu ceaţă diferă în funcţie de tipul genetic al acestuia.
Ceţurile de vale de tip radiativ, advectiv-radiativ, sunt mai frecvente în cadrul

comunei Panticeu toamna şi iarna cu număr maxim de cazuri în luna decembrie sau
în ianuarie. Ceţurile frontale au o frecvenţă maximă în lunile de toamnă.
Numărul total al cazurilor de zile cu ceaţă la nivelul comunei Panticeu pune în
evidenţă existenţa unui maxim principal în luna ianuarie (12-15 zile/lună) şi unul
secundar în luna octombrie (7-8 zile/lună). Minimul principal se produce în luna
aprilie (2 zile/lună maximul atingând 7 zile).

experiment proiect
Vizibilitatea atmosferică
Vizibilitatea atmosferică (exprimată în procente) poate fi considerată un
parametru climatic calitativ, care se ia în calcul mai mult în aprecierea confortului de
trafic rutier, aerian, în domeniul turismului, prin facilitatea cu care se poate admira
peisajul etc.
Valoarea vizibilităţii se apreciază prin distanţa maximă dincolo de care un obiect
proiectat pe fondul cerului devine invizibil. Din acest punct de vedere vizibilitatea se
grupează pe trei categorii: vizibilitate redusă – sub 1 km; vizibilitate medie – 1-10 km;
vizibilitate mare – peste 10 km.
În comuna Panticeu vizibilitatea atmosferică are un regim anual şi diurn direct
dependent de regimul elementelor climatice care îl generează şi controlează. Astfel,
în ariile joase ale microbazinetului depresionar, vizibilitatea este în general redusă şi
medie datorită condiţiilor de ceaţă frecventă peste care se suprapun şi particulele în
suspensie generate de activitatea umană (focuri deschise), iar odată cu creşterea
altitudinii, aceasta devine mare; de asemenea, aceasta este mai scăzută în
perioadele de tranziţie dintre anotimpuri când sunt predominante ceţurile. Cele mai
bune condiţii de vizibilitate se produc în lunile august-septembrie când se instalează
regimul anticiclonic cu vreme însorită şi fără precipitaţii.
Precipitaţiile atmosferice
Datorită marii varietăţi a proceselor pluviogenetice, precipitaţiile atmosferice,
comparativ cu alte elemente meteorologice, se caracterizează printr-o mare
neuniformitate în distribuţia lor spaţio-temporală. Acestă distibuţie se exprimă prin
cantitate, durată, intensitate şi frecvenţă.
Repartiţia anuală a cantităţii de precipitaţii

Poziţia geografică a comunei Panticeu, în cadrul unei unități deluroase
determină formarea celulelor convective generatoare de precipitaţii în perioada caldă
a anului. Acestea se formează cu precădere în zona vestică a comunei după care se
dispersează spre est, resimţindu-se o reducere a cantităţilor medii multianuale de
precipitaţii. Suma anuală a cantităţilor medii multianuale de precipitaţii la nivelul
comunei Panticeu este de 700-800 mm/an, faţă de aceste valori medii observându-
se variaţii nesemnificative la nivelul comunei. În general se observă o creştere a
cantităţilor medii multianuale de precipitaţii spre partea sudică şi vestică, în aria
deluroasă adiacentă și o reducere a cantităților spre estul comunei.
Variaţia lunară a cantităţilor de precipitaţii

În general se poate constata că în cadrul comunei Panticeu şi implicit în
cantităţile medii lunare de precipitaţii se repartizează în mod diferit de la o lună la
alta, în funcţie de frecvenţa şi direcţia de acţiune a sistemelor barice, a maselor de
aer şi a fronturilor atmosferice, precum şi a proceselor locale convective generatoare
de precipitaţii. În perioada caldă a anului, alături de circulaţia generală a atmosferei,
la căderea cantităţilor mari de precipitaţii contribuie într-un mod apreciabil şi
procesele convective.

experiment proiect
Astfel, se observă în mersul lunar al pricipitaţiilor că se înregistrează o minimă

principală în luna februarie (cca. 30 - 35 mm) şi una secundară în luna septembrie
(cca. 40 - 50 mm) şi respectiv o maximă principală în luna iunie (cca. 100-120 mm) şi
una secundară în luna noiembrie (cca. 50-60 mm).
Un alt aspect important ce se pune în evidenţă în ultima perioadă de timp este
şi cel de creştere a amplitudinii de variaţie a cantităţilor medii lunare şi anuale de
precipitaţii. Acest aspect denotă amplificarea generală a instabilităţii climei în ultima
perioadă de timp şi apariţia fără precedent a unei alternanţe de ani secetoşi şi ani
ploioşi pe un interval scurt de timp (cca. 3-4 ani), fapt ce amplifică impactul climei
asupra dezvoltării teritoriale şi impune luarea în serios a variaţiei elementelor
climatice, mai ales cele legate de cantitatea de precipitaţii.
Cantităţile de precipitaţii maxime şi minime absolute lunare

în comuna Panticeu, în perioada caldă a anului (mai-august) cantităţile maxime
lunare nu scad sub 35 mm ceea ce asigură culturilor agricole o cantitate de umiditate
chiar şi în perioade cu vreme mai secetoasă.
Cantităţile minime lunare de precipitaţii din lunile de iarnă ridică însă problema
asigurării rezervei optime de apă din sol, necesară culturilor, odată cu începerea
ciclului de vegetaţie, precum şi asigurarea unui strat de zăpadă suficient pentru a
apăra semănăturile de toamnă de îngheţul din perioadele cu ger. Cantităţile minime
de precipitaţii din perioada de iarnă-primăvară este însă suficientă pentru a asigura
necesarul minim de umiditate pentru existenţa culturilor.
Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore

Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore scoate în evidenţă
caracterul pluvial al unui teritoriu. În cadrul comunei Panticeu se observă o repartiţie
spaţială diferenţiată a maximelor pluviometrice absolute, ceea ce denotă că la
formarea lor concură mai mulţi factori climatogenetici.
În cadrul repartiţiei spaţiale a maximei absolute se observă că valorile scad
treptat de la vestul spre estul comunei, datorită descărcării norilor şi a fronturilor ce
conţin cantităţi însemnate de precipitaţii în partea vestică a comunei, acolo unde se
şi formează.
Cantităţile maxime de precipitaţii care se pot înregistra în 24 de ore pe teritoriul
comunei Panticeu pot depăşi 110 l/m2. Această valoare s-a putut înregistra în
această parte a Dealurilor Clujului și Dejului prin conlucrarea mai multor factori
climatogenetici: existenţa condiţiilor pentru o intensă mişcare convectivă a aerului,
producerea unui intens proces de evapotranspiraţie datorită prezenţei suprafeţelor de
vegetaţiei forestiere din împrejurimi.
Cunoaşterea cantităţilor maxime absolute de precipitaţii căzute în 24 de ore,
care conform legilor hazardului se pot repeta la o aceiaşi intensitate sau chiar mai
mare, este hotărâtoare în proiectarea rezistenţei infrastructurilor teritoriale, a vetrelor
de localităţi, a sistemelor de evacuare a apei, în zonarea culturlor agricole etc.

experiment proiect
Precipitaţiile solide şi alte categorii de hidrometeori

Precipitaţiile solide şi alte categorii de hidrometeori se produc în perioada rece
a anului, contribuind la formarea cantităţii lunare şi anuale de precipitaţii, cu cote
variate în funcţie de durata de manifestare a condiţiilor climatice generatoare de
hidrometeori (temperatura negativă a aerului, umiditatea aerului, viteza vântului). Din
cantitatea totală de precipitaţii solide căzute în perioada rece a anului, cel mai
frecvent hidrometeor este zăpada, iar în perioadele calendaristice de tranziţie dintre
anotimpuri, burniţa şi lapoviţa. Valorile cantitative normale de hidrometeori căzute la
momentul calendaristic potrivit, reprezintă elemente de favorabilitate în amenajarea
teritoriului, iar excesele cantitative sunt factori perturbatori ce îngreunează sau
blochează activităţile din domeniul transporturilor şi cele din aer liber, putând chiar
dăuna activităţilor din agricultură.
În comuna Panticeu, hidrometeorii reprezintă o componentă climatică şi
peisagistică specifică perioadei reci a anului, cu oscilaţii cantitative diferite ale duratei
de manifestare de la un sezon la altul (fenomenul de oscilaţie tinde să se amplifice în
ultima perioadă de timp, datorită transformărilor climatice ce se produc la nivel
global). Această diferenţiere se exprimă prin alternanţa anilor cu cantităţi scăzute şi
ridicate de hidrometeori. Zăpada reprezintă cel mai des tip de hidrometeor produs în
cadrul comunei Panticeu iar stocarea ei la nivelul solului pe fondul existenţei unor
temperaturi ale aerului sub 00 C, generează stratul de zăpadă.
Primele zile cu ninsoare se produc din prima jumătate a lunii noiembrie (mai rar
din a doua jumătate a lunii octombrie).
Ultimele zile cu ninsoare se pot produce în ultima decadă a lunii martie, iar în
mod excepţional, chiar şi în prima decadă a lunii aprilie.
Frecvenţa zilelor cu ninsoare este de 35-40 zile pe an.
Numărul maxim de zile cu ninsoare se produce în luna ianuarie, cu o medie de
15 zile, iar intervalul mediu calendaristic cu posibilitate de producere este cuprins
între lunile noiembrie–aprilie.
Stratul de zăpadă la sol nu prezintă o continuitate spaţio-temporală.
Lipsa de continuitate este determinată de pătrunderea frecventă a aerului cald
din sectorul sudic al continentului care determină creşterea temperaturii aerului şi în
consecinţă dispariţia acestuia. De asemenea, continuitatea este afectată şi de
caracteristicile suprafeţei active, caracterizată prin neomogenitate (tip de suprafaţă,
expoziţie, mod de exploatare economică etc).
Durata stratului de zăpadă prezintă o repartiţie spaţială diferenţiată, astfel că
acesta creşte odată cu altitudinea reliefului. În sectorul de vale aceasta are o
persistenţă în medie de 60 zile pe an, în aria teraselor şi a părţii superioare a culmilor
deluroase de 75-80 zile.
Grosimea stratului de zăpadă are o medie multianuală de 15 cm pentru
întreaga perioadă cu strat de zăpadă, cele mai mari grosimi înregistrându-se în lunile
ianuarie şi februarie.
Modul de depunere a stratului de zăpadă prezintă un interes deosebit într-o
serie de domenii ale economiei, dintre care în mod deosebit interesează agricultura
şi transporturile rutiere.

experiment proiect
Presiunea atmosferică
Presiunea atmosferică reprezintă un element climatic secundar în organizarea
climatului dintr-un spaţiu geografic. Aceasta reprezintă un indicator de schimbare a
vremii în urma modificărilor barice ce intervin în starea atmosferei.
Din punct de vedere climatic, valoarea presiunii dă indicaţii cu privire la
frecvenţa şi intensitatea cu care se manifestă centrii barici – cauză principală a
schimbărilor neperiodice care se produc în starea elementelor climatice. Aceste
oscilaţii neperiodice (mai ales cele cu amplitudine mare) sunt cauzatoare şi de
disconfort baric, care asociate cu alte categorii de disconfort climatic (termic, de
umiditate, insolaţie) determină şi intreţin o stare generală de disconfort climatic cu
repercursiuni negative asupra stării de sănătate a persoanelor meteosensibile.
În cadrul comunei Panticeu, intensitatea şi regimul presiunii atmosferice este
determinat de către factorii climatogenetici generali (dinamica generală a atmosferei
şi formaţiunile barice asociate) şi locali (suprafaţa activă şi modul inegal de încălzire
a acesteia).
Valoarea medie anuală a presiunii atmosferice în cadrul comunei Panticeu este
de cca. 990,5 mb.
În mersul anual al presiunii atmosferice se constată că cele mai ridicate valori
se produc în intervalul septembrie-martie, iar cele mai scăzute în intervalul aprilie-
august.
Vântul
Vântul reprezintă o mărime vectorială caracterizată prin direcţie şi viteză.
Acesta reflectă condiţiile circulaţiei generale şi locale ale atmosferei, a reliefului care
pe de o parte crează obstacole în calea curenţilor de aer, având ca efect micşorarea
vitezei vântului, iar pe de altă parte determină convergenţa şi canalizarea curenţilor
de aer, determinând creşterea vitezei vântului.
În anumite perioade ale anului şi în anumite situaţii sinoptice, vântul reprezintă
elementul climatic care domină şi influenţează regimul celorlaltor elemente climatice,
a activităţilor economice. În ariile expuse în permanenţă vântului (asemenea celor
expuse insolaţiei, temperaturii, precipitaţiilor etc.) acesta se impune ca element
„invariant” în raport de care se organizează celelalte structuri geosistemice
(vegetaţia, elemente antropice etc.).
Direcţia şi viteza vântului în cadrul comunei Panticeu este rezultanta îmbinării
circulaţiei generale a atmosferei şi configuraţiei reliefului (tabel 3).
Tabel 3. Frecvenţa şi viteza medie anuală a vântului în comuna Panticeu (date

interpolate după Clima R.S.R., 1961).
Direcţii N NE E SE S SV V NV
Frecvenţa
(%) 10 11 10 5 6 4 9 13
Viteza
(m/s) 1,8 2 2 1,7 1,8 1,5 1,9 2,3

experiment proiect
Fig. 4. Direcţia şi frecvenţa anuală a vântului

în comuna Panticeu (date interpolate după Atlasul
Climatic al R.S.R., 1966).
Din analiza datelor climatice rezultă că în

comuna Panticeu se pune în evidenţă atât la
nivelul valorilor anuale cât şi a mediilor lunare, o
circulaţie predominant nord-vestică, nordică și
estică a vântului datorită efectului de canalizare
impus de unităţile deluroase adiacente.
Situaţiile de calm atmosferic au o pondere
covârşitoare în toate lunile anului (peste 50 % din
cazuri) valorile minime înregistrându-se
primăvara şi cu o maximă toamna.
Viteza vântului pe direcţii în comuna Panticeu pune în evidenţă o variaţie

spaţio-temporală destul de mare. Din analiza valorilor medii multianuale ale vitezei
vântului se observă că aceasta este mai ridicată iarna şi primăvara, când se
amplifică contrastele termice dintre formaţiunile barice ce afectează zona în această
perioadă a anului şi se reduce substanţial toamna când se instalează un regim
anticiclonic de blocaj în circulaţia atmosferică.
Vara, regimul diurn al vântului pune în evidenţă o viteză scăzută noaptea şi una
crescută în timpul zilei, în jurul orelor 13-14, când se amplifică procesele convective.
În perioada de iarnă regimul diurn care are o variaţie mică de la zi la noapte, este
perturbat numai de mişcările advective ale aerului.
Vânturi specifice, locale.

Brizele de vale sunt vânturi locale care au două direcţii de dezvoltare: vale-
culme şi culme-vale şi au toate condiţiile favorabile de dezvoltare în spaţiul geografic
al comunei Panticeu (prezenţa unităţilor deluroase limitrofe şi a văilor respectiv a
interfluviilor). În timpul zilei, aerul încălzit deasupra suprafeţelor active formează un
flux ascendent în direcţia culmii, iar noaptea se deplasează în sens opus, ca flux
descendent, de-a lungul văilor.
Briza de deal se resimte în cadrul comunei începând cu orele 20 pe timp de
vară şi cu orele 18-19 pe timp de iarnă, până la 7-8 respectiv 10-12. Briza de vale
bate în restul intervalului orar, în timpul zilei. Momentele de schimbare ale direcţiei
brizei se caracterizează prin calm atmosferic.
Brizele de deal şi de vale se produc în tot cursul anului, fiind mai pronunţate în
anotimpul cald. Viteza vântului în timpul brizei creşte de la 0,5-1 m/s în orele de
seară, până la 2-3 m/s în cursul nopţii şi spre dimineaţă.
Grosimea stratului de aer afectat de briza de munte este de circa 3-5 m la
instalare, în orele de seară, şi poate atinge 9-10 m în cursul nopţii. Acesta este mai
mic în cursul zilei.

experiment proiect
Alte fenomene climatice

Chiciura, reprezintă fenomenul de sublimare a vaporilor de apă pe obiectele din
spaţiul geografic în condiţiile invaziei unei mase de aer umed, de natură oceanică
urmat după o perioadă de puternică răcire. În cadrul comunei Panticeu chiciura se
poate produce din noiembrie până în martie, ea fiind specifică perioadei reci a
anului. Existenţa condiţiilor de formare a chiciurei o perioadă lungă de timp oferă
prilejul depunerii unor mari cantităţi de gheaţă pe diferite tipuri de infrastructuri
teritoriale (cabluri de curent electric, alte dotări din aer liber), pe crengile copacilor,
ducând la ruperea acestora. Pe de ală parte chiciura reprezintă un aport suplimentar
pentru îmbogăţirea rezervei de umiditate din sol.
Poleiul, este un fenomen mai rar în cadrul comunei Panticeu, producerea lui
fiind caracteristică lunilor de iarnă. Acesta se formează prin îngheţarea pe un
substrat suprarăcit a picăturilor de apă, aceasta ducând la formarea unui strat
compact de gheaţă, subţire şi foarte alunecos. Formarea poleiului este determinată
mai puţin de cauze locale şi mai mult de circulaţia şi stratificaţia generală a
atmosferei (în condiţiile de trecere a fronturilor calde şi advecţiei maselor de aer
peste suprafeţe puternic răcite). Efectul climatic al poleiului se răsfrânge în domeniul
organizării activităţilor economice prin îngreunarea şi chiar paralizarea traficului rutier
pe perioada de manifestare.
Grindina, este un fenomen climatic specific perioadei calde a anului şi este
generat de ploile cu caracter convectiv şi ploile frontale de mare intensitate.
Fenomenul are o frecvenţă medie anuală de cca. 6-7 cazuri, luna cu cele mai multe
cazuri fiind iunie (cca. 3-4 cazuri pe lună).
Fenomenele orajoase, sunt fenomene electrice ale atmosferei şi se produc la
nivelul comunei Panticeu începând cu luna aprilie până în luna noiembrie. Numărul
mediu anual cu fenomene orajoase se ridică în medie la cca. 18 zile, iar frecvenţele
cele mai mari de producere se încadrează în intervalul aprilie-octombrie, când şi
intensitatea proceselor convectiv-termice înregistrează intensităţile maxime. În
celelalte luni ale anului, fenomnenele orajoase se produc cu totul excepţional, fiind
de origine frontală. Din punct de vedere al implicaţiilor în organizarea activităţilor
economice, fenomenele orajoase interesează mai ales din perspectiva avariilor pe
care le pot genera prin lovirea unor construcţii sau obiective izolate de către
„trăsnete”.
Particularităţi ale organizării climatului în comuna Panticeu

Evoluţia şi repartiţia spaţio-temporală a elementelor climatice în strânsă
legătură cu radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile
suprafeţei active – ca factori climatogenetici de bază – încadrează comuna Panticeu
în categoria celui continental moderat de tranziţie, specific unităţilor centrale și
deluroase ale ţării. Pe acest fundal al climatului general se suprapun o serie de
topoclimate cu caracteristici proprii, determinate de specificitatea suprafeţei active.
Ţinând cont de însuşirile suprafeţelor active, de orientarea şi gradul lor de înclinare,
de expunerea acestora faţă de razele solare şi circulaţia aerului în cadrul comunei se
pot deosebi mai multe tipuri de topoclimate:

experiment proiect
a) Topoclimatul de luncă. Acesta se conturează la nivelul luncii văii

Panticeului şi se caracterizează prin oscilaţii de temperaturi diurne ridicate, cu un
maximum de condiţii pentru producerea cerului senin. Răcirea din timpul nopţii
intensificată de prezenţa inversiunilor termice contrastează cu încălzirea puternică
din timpul zilei. În timpul iernii ca urmare a acumulării aerului rece, intervalul de
producere a îngheţului este mult mai mare comparativ cu suprafeţele mai înalte
situate pe versanţi. Microclimatul de luncă depăşeşte ca repartiţie zona de luncă
propriu-zisă, ajungând până la partea inferioară a versanţilor.
b) Topoclimatul de versant. Acesta se conturează la nivelul versanţilor din

cadrul teritoriului comunei Panticeu ce aparţin Dealurilor Dejului. Factorul
predominant al modelării topoclimatului de versant îl reprezintă expoziţia, panta şi
legat de aceasta, circulaţia aerului respectiv gradul de insolaţie. Topoclimatul de
versant se evidenţiază prin amplitudini mici de oscilaţie a temperaturii aerului datorită
expunerii permanente la circulaţia aerului ceea ce nu permite o supraîncălzire a
acestuia, variaţia duratei de insolaţie cu impact direct asupra temperaturii versanţilor
cu expoziţie sudică şi nordică. De asemenea, o specificitate a topoclimatului de
versant o reprezintă creşterea gradului de nebulozitate şi a cantităţilor de precipitaţii.
c) Topoclimatul aşezărilor. Acesta se organizează în cadrul perimetrului

aşezărilor unde datorită transformării parțiale a caracteristicilor suprafeţelor active
(predominarea suprafeţelor active artificiale care au diferite albedouri, de obicei mari
cu excepţia asfaltului care absoarbe aproape integral radiaţia solară, orientări diferite
şi ungiuri mari faţă de incidenţa razelor solare (cazul pereţilor clădirilor), prezenţa în
cantităţi mari a particulelor fine de praf în atmosferă ce joacă rolul de nuclee de
condensare, slaba reprezentare a suprafeţelor active naturale) parametrii climatici
sunt modificaţi de cele mai multe ori, aceştia primind caracter şi nuanţe „excesive”.
Astfel, temperatura aerului atât iarna cât şi vara înregistrează valori mai ridicate în
perimetrului construit comparativ cu spaţiile limitrofe adiacente. Datorită coeficientului
de conductibilitate calorică ridicat a asfaltului, în timpul zilei acesta înmagazinează o
cantitate importantă de căldură, care este cedată apoi treptat în cursul nopţii stratului
superficial de aer. Umiditatea aerului înregistrează valori scăzute mai ales ziua când
acesta este puternic încălzit. Circulaţia aerului este mult modificată datorită
obsacolelor existente în faţa acestuia (clădiri în special). Astfel, dintr-o curgere
laminată aceasta se transformă într-o mişcare turbulentă, pe diverse traiectorii ceea
ce determină şi o împrăştiere mare a particulelor solide creând astfel condiţii
favorabile pentru formarea ceţii în timpul toamnei şi producerii ploilor convective vara.

experiment proiect
 Vegetaţia
Vegetaţia comunei Panticeu se încadrează în Regiunea Holarctică,

Subregiunea Euro-Siberiană, Provincia Est-Submediteraniană, Zona nemorală,
Subzona termonemorală, Etajul nemoral de dealuri submontane, Subetajele
gorunului şi fagului (după Al. Bădărău, 2001).
Pe lângă vegetaţia zonală, alcătuită dintr-un complex divers de formaţiuni şi
asociaţii, aflate în concordanţă cu condiţiile fizico-geografice specifice, în perimetrul
studiat apar şi formaţiuni intrazonale sau azonale, localizate în condiţii
environmentale speciale.
Menţionăm, de asemenea, faptul că vegetaţia cu caracter primar a fost
înlocuită, în cea mai mare parte, de către formaţiuni secundare sau vegetaţie de
origine antropică, iar formaţiunile descrise sunt puternic contaminate şi fragmentate.
Din punct de vedere ecologic, în cadrul comunei Panticeu se întâlnesc
formaţiuni herbacee naturale de un spectru variat, de la cele mezoxerofile
(xeromezofile) spre mezofile, mezohigrofile, higrofile şi hidrofile, formaţiuni calcifile,
halofile, asociaţii forestiere naturale, aparţinând subzonei gârniţei, subetajului
nemoral al gorunului, fâşiei de tranziţie spre făgete şi subetajului făgetelor, precum şi
formaţiuni intrazonale de zăvoi, vegetaţie arbusticolă ecotonală, vegetaţie
sinantropă, alcătuită din comunităţi ruderale şi segetale, culturi agricole, vegetaţie
decorativ-exotică ale grădinilor, parcurilor, cimitirelor.
Fig. 1. Harta modului general de utilizare a terenului în comuna Panticeu.

experiment proiect
Pe baza datelor existente în literatura de specialitate au fost puse în evidenţă

mai multe asociaţii vegetale, în înţelesul dat de Şcoala fitogeografică
centraleuropeană.
Vegetaţia naturală herbacee

Este alcătuită aproape în totalitate din formaţiuni secundare, instalate în locul
pădurilor defrişate în perioada istorică (din subboreal până în prezent).
Asociaţii herbacee cu o puternică tentă xerofilă au fost întâlnite pe majoritatea
versanţilor însoriţi, aflaţi sub păşuni şi fâneţe. Pe versanţii însoriţi şi semiînsoriţi mai
puţin înclinaţi, în urma practicării unui păşunat excesiv s-au instalat, într-o fază
incipientă, comunităţile de amestec, FESTUCETO (RUPICOLAE) – BOTROCHLO-
ETUM ISCHAEMI (Resmeriţă 1965), POTERIO - FESTUCETUM VALESIACAE
(Danon 1962), care trec uşor, în cazul persisenţei fenomenului, spre o comunitate de
bărboasă, fără valoare furajeră şi BOTRIOCHLOETUM ISCHAEMI (Kirst 1937 I. Pop
1977), din ce în ce mai răspândită în zona studiată.
În zonele puternic erodate, pe solurile cu textură luto-argiloasă, se instalează,
după o fază succesională regresivă, ass. erodifilă SALVIO – FESTUCETUM
RUPICOLAE (Zolyomi 1937 Soo 1964) cu subass. Thymio – salvietosum (Resmeriţă
şi Floaşu 1967 Ţucra 1975), pe solurile erodate cu textură luto-nisipoasă instalându-
se ass. CARICETUM HUMILIS (Zolyomi 1939) şi FESTUCETO – POTENTILLETUM
ARENARIAE (Resmeriţă şi Floaşu 1967) cu subass. Thymio – potentilletosum
arenariae (Resmeriţă şi Floaşu 1967) (Dealurile Hunedoarei). Aceste asociaţii, având
o acoperire redusă a solului (10-50 %), nu opun practic nici o rezistenţă la eroziunea
care se desfăşoară.
În arealele extrem de puternic erodate, dar şi pe râpele de desprindere a
alunecărilor de teren active, au fost semnalate comunităţi monospecifice de podbal,
Tussilago farfara (TUSSILAGINETUM FARFARAE Oberd. 1949), sulfină, Melilotus
officinallis, pălămidă, Cirsium arvense, centauree, Centaurea spinulosa, C.
micranthos etc.
Asociaţiile mezoxerofile se continuu ca un set de cenoze cu caracter parţial
primar, parţial secundar, ocupând versanţii însoriţi şi semiînsoriţi mai puţin înclinaţi,
zonele interfluviale uscate, în mosaic cu fitocenozele de Festuca rupicola.
Principalele asociaţii întâlnite sunt: THYMO COMOSI – FESTUCETUM RUPI-
COLAE (Csuros 1959 I. Pop şi I. Hodişan 1985), CARICI HUMILIS –
BRACHYPODETUM PINNATI (Soo 1942) şi BRACHYPODIO PINNATI –
FESTUCETUM RUPICOLAE (Mahr. 1965), edificate de obsigă, Brachypodium
pinnatum, AGROSTIDETO – FESTUCETUM RUPICOLAE (Csuros-Kaptalan 1962)
care, împreună cu alte comunităţi la edificarea cărora participă iarba vântului,
Agrostis capillaris, prezintă o mare importanţă pentru comunităţile locale, atât prin
suprafaţa pe care o ocupă, cât şi prin calitatea pajiştilor, AGRORYRETUM
INTERMEDIAE (Dihoru 1971), ce se înfiripează ca pâlcuri cu extensiune variabilă
compacte şi sărace în specii în mijlocul celorlaltor asociaţii.

experiment proiect
Asociaţiile mezofile sunt predominant de origine secundară, rezultând în urma

defrişărilor pădurilor din zonă, ce au avut loc atât în trecut, când s-au efectuat
predominant pentru extinderea terenurilor cultivate şi păşunilor, cât şi în prezent,
predominant pentru material lemnos. Formaţiunile dominante sunt cele edificate de
păiuş cu iarba vântului, AGROSTIO TENUIS – FESTUCETUM RUPICOLAE (M.
Csuros-Kaptalan 1956).
În arealele microdepresionare şi pe glacisurile de la baza versanţilor, pe soluri
cu început de gleizare sau pseudogleizare, sunt frecvente asociaţiile de firuţă de
câmp şi păiuş de câmp FESTUCETUM PRATENSIS (Soo 1938) şi POETUM
PRATENSIS (Rav. şi colab. 1956), acestora adăugânduli-se frecvent iarba câmpului,
AGROSTIDETUM STOLONIFERAE (Ujvarosi 1941) (Burduja şi colab. 1956) cu
subass. Eleocharetosum (Soo 1933, 1971), AGROSTIDETO – FESTUCETUM
PRATENSIS (Soo 1949), LOLIETUM PERENNIS (Safta 1943) şi asociaţii edificate
de coada vulpii, ALOPECURETUM PRATENSIS (Regel 1925 Steffen 1931) şi
RANUNCULO REPENTIS – ALOPECURETUM PRATENSIS (Ellmauer 1933) cu
subass. Geranietosum pratensis (Zaliberova 1982). FESTUCO RUBRAE –
AGROSTIDETUM CAPILLARIS (Horv. 1951) cu subass. Nardetosum. O altă
formaţiune mezofilă, se găseşte instalată în locul făgetelor defrişate mai demult, iar
SENECIONI SYLVATICI – EPILOBIETUM ANGUSTIFOLII (R. Tx. 1937), instalată în
locul pădurilor defrişate recent.
Într-o categorie separată se înscriu asociaţiile mezofile ale „lizierelor de pădure”
din clasa TRIFOLIO – GERANIETEA, şi care cuprind plante herbacee înalte, ce
dezvoltă fitocenoze adesea luxuriante, cu un grad ridicat de biodiversitate, uneori
având caracter primar. În urma retragerii limitei pădurilor prin defrişăre acestea au
rămas izolate sub formă de petece insulare în mijlocul pajiştilor mezofile secundare.
Pe locurile umede semiumbrite de la liziera pădurilor a fost semnalată şi ass.
ARUNCO – PETASITETUM ALBI (Br.-Bl. Sutter 1977).
În afara de acestea se mai pot semnala câteva asociaţii mezofile spre
mezoxerofile, precum INULO ENSIFOLIAE – PEUCEDANETUM CERNARIAE
(Kozlowska 1925), TRIFOLIO – AGRIMONIETUM (Th. Muller 1961) şi STACHYO –
MELAMPYRETUM BIHARIENSIS (Coldea şi Pop 1992), ultimele două fiind destul de
comune.
Asociaţiile herbacee mezohigrofile şi higrofile. Se întâlnesc la baza
glacisurilor, în lunca Lonei şi a afluenţilor acestuia, în areale cu stratul freatic aproape
de suprafaţă, în zonele fontinale şi în arealele microdepresionare, pe soluri gleizate,
gleice, pseudogleizate şi pseudogleice.
Principalele asociaţii mezohigrofile sunt: ARRENATHERETUM ELATIORIS
(Br.-Bl. 1977 Scherrer 1925 Soo 1969) cu subass.: Hocetosum Csuros, Trisetosuum
flavescentis (Horv. 1930), Festucetosum rupicolae (sulcatae) (Egglei 1958),
MOLINIETUM COERULAE (All. 1922 W. Koch 1926), POETUM TRIVIALIS (Soo
1940), SCIRPETUM SYLVATICI (Raiski 1931 Schwick 1944). Pe soluri grele cu apa
freatică aproape de suprafaţă apare ass. AGROSTETUM ALBAE (Ujvarosi 1941). În
urma păşunatului, datorită plasticităţii solului, ele se degradează şi se ruderalizează
foarte uşor. În cea mai mare parte au origine secundară.

experiment proiect
Vegetaţia higrofilă de talie mare cuprinde stufărişurile şi păpurişurile, bine

reprezentate pe lângă cursurile de apă. Aici se includ fitocenozele de stuf,
PHRAGMITETUM VULGARIS (Soo 1927) şi SCIRPO – PHRAGMITETUM (W. Koch
1926) cu subass. Phragmitetosum (Soo 1957), păpurişurile, TYPHAETUM
LATIFOLIAE (Lang 1973), T. ANGUSTIFOLIAE (All 1922 Ping 1953), la care se
adaogă alte fitocenoze edificate de ierburi şi rogozuri înalte: GLYCERIETUM
FLUITANTIS (Eggler 1933) ce se dezvoltă pe terenurile inundate periodic şi cu băltiri
de mai lungă durată, limitrofe cursului Lonei, G. AQUATICAE (MAXIMAE) (Hueck
1931), frecventă pe aluviunile recente, G. VESICARIAE (Chouard 1924), în locurile
joase ale luncii Lonei, unde apa freatică se găseşte la suprafaţă aproape tot timpul
anului, OENANTHETUM AQUATICAE (Soo 1927 Eggler 1933), în zonele
mlăştinoase eutrofe din lunca Lonei, CARICETUM VESICARIAE (Br.-Bl. Denis 1926
Zolyomi 1931), C. ACUTIFORMIS (Suer 1937), C. GRACILIS (Almquist 1929 Tx.
1937), C. VULPINAE (Soo 1927), asociaţie ce realizează trecerea spre pajiştile
umede de luncă, cenozele instalându-se pe terenuri cu tendinţă de uscare,
CALAMAGROSTIETUM PSEUDOPHRAGMITIS (Kopecky 1968), pe prundişurile din
albia Lonei, SPARGANIETUM ERECTI (Roll 1938), EQUISETETUM FLUVIATILIS
(Steffen 1931), ELEOCHARITETUM PALUSTRIS (Schennikow 1919 Soo 1933),
CARICI FLAVAE – ERIOPHORETUM LATIFOLII (Soo 1944).
Vegetaţia hidrofilă emersă şi submersă de ape stagnante libere formează
fitocenozele LEMNETUM MINORIS (Oberd. 1957 Muller et Gors 1960), iar din cea
fixată de substrat semnalăm HYDROCHARIDETUM MORSUS – RANAE (van
Langendonck 1935), CERATOPHYLLETO – HYDROCHARETUM (I. Pop 1962),
CERATOPHYLLETUM EMERSI (Soo 1927 Hild 1956). Vegetaţia hidrofilă submersă
şi flatantă din apele cu curs lin se încadrează în asociaţia MYRIOPHYLLO –
POTAMETUM LUCENTIS (Hueck 1931).
Vegetaţia forestieră naturală

Larg răspândite în trecut, pădurile ocupă actualmente numai partea înaltă
(vestică, sudică și nordică) a teritoriul studiat, retrăgându-se în zonele interfluviale.
Tendinţa de regres a pădurilor este dată în ultimul timp mai mult din lipsa
preocupărilor de regenerare, decât din amplificarea defrişărilor.
Subetajul nemoral al cvercineelor ocupă suprafeţele interfluviale din cadrul
interfluviilor între 400-500 m altitudine, pe versanţii nordici coborând mai jos.
Predomină goruneto-cărpinetele „transilvane”, LATHYRO HALLERSTEINII –
CARPINETUM (Coldea 1992) şi CARPINO – QUERCETUM (PETRAEAE) (Borza
1941 I. Pop et Hodişan 1966), ultima, de origine secundară, foarte răspândită. Pe
solurile mai grele psedogleizate apar fragmente ale stejăreto-cărpinetele,
MELAMPYRO BIHARIENSE – CARPINETUM (Borza 1939 Soo 1964). Pe locul
gorunetelor defrişate în multe cazuri se dezvoltă o asociaţie pionieră QUERCETUM
SESSILIFLORAE – BETULAE PUBESCENTIS (Borza 1941), folosită ca şi o pajişte
săracă.

experiment proiect
Subetajul nemoral al făgetelor ocupă interfluviile superioare din vestul și nordul

comunei la altitudini de 500-600 m, unde se întâlnesc asociaţii edificate de carpen şi
fag, CARPINO – FAGETUM (Paucă 1941) şi fragmente de FESTUCO DRYMEAE –
FAGETUM (Morariu et al. 1968). În fâşia goruneto-făgetelor vegetaţia este distribuită
în strânsă legătură cu relieful. În staţiunile umede şi cu amplitudini termice mai
reduse (coastele umbrite, părţile inferioare ale versanţilor) se găsesc făgetele.
Staţiunile mai uscate cu amplitudini de temperatură mai mari (culmile, partea mijlocie
şi superioară a coastelor însorite) sunt acoperite cu gorunete. În unele situaţii de
tranziţie se formează şi păduri amestecate de gorun şi fag sau de gorun, fag şi alte
specii de foioase (frasin, paltin, jugastrul etc.) cuprinse sub denumirea generică de
şleauri de deal cu gorun şi fag. În lunca Lonei se dezvoltă zăvoaie edificate de sălcii
şi răchite, SALICETUM ALBAE – FRAGILIS (Issler 1926 em. Soo 1958) cu subass.
Amorphosum fruticosae (Morariu et Danciu 1970) şi Echinocystosum, SALICETUM
TRIANDRAE (Malcuit 1929) cu subass. Salicetosum viminalis (Soo 1958),
SAPONARIETO – SALICETUM PURPUREAE (Br.-Bl. 1930 Tschou 1946),
CALAMAGROSTI – SALICETUM CINEREAE (Soo et Zolyomi 1955), SALICETUM
CINEREAE (Hueck), asociaţii de amestec, SALICI – POPULETUM (Tx. 1931 Mejer
Drees 1936).
Vegetaţia arbusticolă
Se întâlneşte cel mai des sub formă de grupări ecotonale de arbuşti xerotermi
situaţi la marginea pădurilor sau formând desişuri separate pe păşuni, cum ar fi
asociaţiile ROSETUM RHAMNOSUM (Br.-Bl. 1918), RHAMNO – PRUNETUM
SPINOSAE (Goday et Carbonell 1961), PRUNO SPINOSAE – CRATEGETUM (Soo
1927 Hueck 1931), CRATAEGO – PRUNETUM FRUTICOSAE (Soo 1927),
PRUNETUM TENELLAE (Soo 1927). Pe coline umbrite apar ass. CORYLETO -
POPULETUM (Br.-Bl. 1938) şi CORYLETUM AVELLANAE (Soo 1927).
Pe versanţii semiumbriţi cu soluri brune luvice, bogate în substanţe nutritive se
întâlneşte SAMBUCETUM RACEMOSAE (Oberd 1973). Pe terenurile recent
defrişate, anticipând reinstalarea pădurii, pe versanţi semiînsoriţi apare ass. edificată
de mur RUBETUM IDAEI (Gams 1927).
Vegetaţia sinantropă şi cultivată

Comunităţile ruderale din comuna Panticeu, tot mai extinse se subîmpart, în
funcţie de natura lor în mai multe ecotipuri:
a). Vegetaţia căilor de comunicaţii şi vetrelor aşezărilor umane: în arealele

puternic bătătorite întâlnindu-se formaţiuni ca LOLIO - PLANTAGINETUM MAJORIS
(Linkola 1921 Beger 1930), LOLIO – TRIFOLIETUM REPENSIS, POLIGONETUM
AVICULARIS (Gams 1927). La marginea drumurilor, pârloagelor pe terenuri cu
umiditate moderată se instalează ass. POTENTILLO (ARGENTEAE) –
ARTEMISIETUM ABSINTHII (Falinski 1965).

experiment proiect
b). Vegetaţia buruienişurilor înalte nitrofile din clasa ARTEMISIETEA, cum

ar fi: URTICO – AEGOPODIETUM (R. Tx. 1963), asociaţie pionieră ce se instalează
în jurul aşezămintelor pastorale, URTICETUM DIOICAE (Steien 1931 Turenschi
1942), TANACETO – ARTEMISIETUM VULGARIS (Br.-Bi. 1931, 1949) cu subass.
Pastinacetosum (Szabo 1971), ARTEMISIETUM ANNUAE Morariu 43 emend.
Dihoru. Pe locuri bătătorite, suprapăşunate, dar bogate în substanţe nutritive se
instalează SAMBUCETUM EBULI (Kaiser 1926 Felfoldi 1942).
c). Vegetaţia buruienişurilor higrofile (BIDENTETEA TRIPARTITI).
Comunităţile segetale sunt reprezentate de diverse tipuri de buruienişuri de
culturi din clasa SECALIETEA, asociaţia invadantă în condiţiile unei agriculturi de
subzistenţă AGROPIRETUM REPENTIS (Felfoldy 1942) cu subas. Convolvuletosum
arvensis etc.
Plantaţiile forestiere se impun în peisaj mai ales prin faptul că sunt realizate
cu specii străine biotopului respectiv. Ele sunt formate din pin (Pinus sylvestris), pin
negru (Pinus nigra var. Austr.), molid, salcâm (Robinia pseudaccacia) etc.
Vegetaţia cu caracter decorativ de asemenea este, în cea mai mare parte

alohtonă, ea fiind caracteristică grădinilor, cimitirelor şi parcurilor din ariile localităților.
În anumite condiţii această vegetaţie poate sălbătăci, fenomenul observându-se
la livezile şi cimitirele vechi, la gospodăriile abandonate.
 Fauna
Zoogeografic, fauna aparţine Provinciei Dacice, subdiviziune a Supraprovinciei

Central-Europene. Ecologic, aceasta face parte din cadrul faunei pădurilor nemorale
de dealuri şi podişuri, faunei de luncă şi faunei sinantrope.
Fauna pădurilor nemorale (gorunetelor şi făgetelor) cu elemente

boreonemorale
Fauna mamiferelor este reprezentată de rozătoare, dintre care amintim
şoarecele gulerat (Apodemus tauricus), veveriţă (Sciurus vulgaris), pârşi (Glis glis –
pârşul mare, Dryomys nitedula – pârşul cu coadă stufoasă, Muscardinus avellanarius
– pârşul de alun, Elyomis quercinus – pârşul de stejar), în locurile mai umede se
întâlneşte şoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus).
Dintre alte mamifere se întâlnesc căprioara (Capreolus capreolus), vulpea
(Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), pisica sălbatică, viezurele (Meles meles), jderul
(Martes martes), mistreţul (Sus scropha) iepurele (Lepus europaeus).
Din cadrul aviafaunei se întâlnesc porumbeii sălbatici (Columba palumbus, C.
oenas), turtureaua (Strepto-ptelia turtur), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (T.
philomelos), sturzul de vâsc (T. viscivorus) câneparul (Carduelis cannabina),
frunzăriţa cenuşie (Hippolais pallida elaeica), sylvidele, cucul (Cuculus canorus),
dintre ciocănitoare se întâlnesc ciocănitoaea sură (Picus canus), verdoaica (P.
viridis), ciocănitoarea mare (Dendrocopos major), barza (Ciconia ciconia).

experiment proiect
În scopuri cinegetice a fost aclimatizat fazanul (Phasianus colchicus), originar

din Caucaz. Răpitoarele de zi specifice sunt uliul porumbar (Accipiter gentilis),
eretele (Falco subbuteo), acvila mică (Hieraaetus pennatus), vulturaşul negru (Aquila
pomarina), şi viesparul (Pernis apivorus). Dintre strigide se întâlneşte huhurezul
(Strix aluco).
Fauna reptilelor este săracă, rar se întâlneşte vipera (Vipera berus), ceva mai
comun este şarpele orb (Anguis fragilis). Dintre amfibieni se întâlneşte batracianul
(Rana dalmatina).
Fauna luncilor
Multe dintre animalele care trăiesc aici au o viaţă înrăutăţită de factorii hidrici
sub diversele lor forme. Dintre mamifere întâlnim chiţcanul de apă (Neomis anomalus
milleri), şobolanul de apă (Arvicola terrestris), care preferă pajiştile umede; bizamul
(Ondatra zibethica), dinspre dealuri pătrund vulpea şi iepurele.
Aviafauna, mult mai variată, are ca reprezentanţi codobătura, fluierarul de
munte (Tringa hypoleucos), pescărelul albastru mic (Alcedo atthis atthis), barza
(Ciconia ciconia).
În mal îşi face cuib prigoria (Merops apiaster). Prin sălcişuri sunt caracteristice
silvidele: privighetoarea cenuşie (Sylvia communis), privighetoarea cu cap negru (S.
atricailla), purceluşa (S. curruce), pitulicea verde (Phylloscopus coiiybita), prezenţă
rară în regiune, pupăza (Upupa epops), precum şi unele răpitoare, venite din păduri,
ca: eretele şi vânturelul (Falco tinnunculus). Prin stufărişuri cuibăreşte raţa sălbatică
(Anas platyrhynchos), raţa pestriţă (A. strepera), raţa cârâitoare (A. querquedula),
privighetoarea de stuf (Locustella luscinioides). Apare privighetoarea de zăvoi
(Luscinia luscinia), privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos) lăcarul
(Acrocephalus palustris), nagâţul (Vanellus vanellus).
Fauna ariilor intens umanizate

Principala caracteristică a acestui tip de complex faunistic, ca urmare a
activităţii omului este diversitatea taxonomică redusă, care se accentuează pe
măsură ce creşte presiunea antropică asupra mediului şi dispariţia mecanismelor
naturale de reglare numerică a efectivelor, ea efectuându-se de către om, adeseori
în mod brutal, pentru anumite specii însă ineficient.
Fauna localităţilor (aşa numitele elemente antropofile). Aşezările omeneşti
reprezintă un mozaic de biotopuri caracterizat printr-o serie de particularităţi
ecologice: lipsa sau reducerea duşmanilor, hrană abundentă, prezenţa ei pe
parcursul întregului an şi concentrări mari de un anumit tip de hrană într-un singur
loc, condiţii termice specifice, care permit supravieţuirea unor specii sudice sau oferă
condiţii de înmulţire nelimitată sezonier. Toate aceste noi însuşiri ale mediului
determină la animalele care locuiesc aici apariţia unor modificări ecofiziologice
specifice: diminuarea instinctului migrator, înmulţire rapidă, lărgirea spectrului hranei
etc. În ansamblu, animalele din localităţi constituie nişte pseudocenoze din care
practic lipsesc producătorii primari, speciile supravieţuind pe seama economiei
gospodăreşti.

experiment proiect
Fauna locuinţelor şi anexelor gospodăreşti. În funcţie de specializarea

ecologică a unor animale, în diferite părţi ale locuinţelor şi gospodăriilor se
concentrează anumite specii. Anumite animale preferă depozitele sau podurile
caselor ca şobolanul de casă (Rattus rattus), şoarecele de casă (Mus musculus),
chiţcanul de casă (Crocidura russula). Ca locuri de cuibărit anexele gospodăreşti
sunt preferate de rândunele (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica),
vrăbii (Passer domesticus), guguştiucul (Streptopelia decaocta). Podurile caselor
vechi sau a celor nelocuite, turnurile bisericilor sunt preferate de cucuvea (Athene
noctua) şi de lilieci (Vespertilio murinus, etc.), în hornuri îşi instalează uneori cuibul
stăncuţele (Coleus monedula). Pe stâlpi sau acoperiş îşi instalează cuibul barza. În
timpul iernii prin locuinţe şi hambare se retrag chiţcanii de grădină (Crocidura
minuta), şoarecii de câmp, uneori dihorul de casă (Putorius putorius). Ca loc pentru
iernat îşi aleg beciurile şi pivniţele ţânţarii (Corethra plumicornis).
Fauna ruderală. Terenurile pe care sunt depuse resturile menajere, deşeuri,
pietre şi bolovani reprezintă biotopul preferat al câtorva specii bine reprezentate
numeric. Astfel, în locurile cu gunoaie şi deşeuri au o frecvenţă ridicată şobolanii
(Rattus norvegicus). Grămezile de piatră sunt populate de şoareci de câmp, care
atrag la rândul lor dihorul şi nevăstuica (Mustela nivalis).
Fauna grădinilor (spaţiilor verzi). Din cauza reducerii arboretului şi
subarboretului natural aici s-au retras multe din păsările caracteristice biotopului de
pădure: mierla, piţigoiul mare (Parus major), graurul (Sturnus vulgaris), ciocănitoarea
de grădină (Dendrocopos syriacus). În grădinile bătrâne apar şi unele mamifere mici
ca pârşul (Glis glis), ariciul (Erinaceus europaeus), cârtiţa (Talpa europaea). În unii
ani pătrund grangurele (Oriolus oriolus), muscarul cenuşiu (Muscicapa striata), gaiţa
(Garrulus glandarius), sfrânciocul (Lanius collurio), mărăcinarul mare (Saxicola
torquata), turturele (Streptopelia turtur), sticletele (Carduelis carduelis).
Fauna terenurilor cultivate. Particularităţile principale ale acestei faune sunt
sărăcia în elementele constitutive şi marea labilitate a legăturilor dintre specii. Din
punct de vedere structural organizarea comunităţii faunistice din agrosisteme depind
de om, care are rolul de „organizator ecologic”, atât prin selecţia „voluntară” a
taxonilor, cât şi prin crearea parametrilor naturali ai mediului în urma diferitelor lucrări
agrotehnice. La origine, majoritatea acestor animale sunt elemente stepice. Mai ales
lanurile cu cereale constitie medii de viaţă propice pentru o serie de animale, care
găsesc locuri bune de adăpost şi clocit, precum şi hrană abundenă. Aici cuibăresc
prepeliţe, potârnichile, ciocârlanii (Galerida cristata), ciocârlia de câmp, sau se
ascund iepurii. În acelaşi timp, boabele constituie baza furajeră pentru diverse
rozătoare ca şoarecele de mişună, şoarecele de câmp, care, atrag la rândul lor unele
răpitoare de zi, cum ar fi şorecarul (Buteo buteo) etc.
Bibliografie
Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Pop, Gr. (2007), Județul Cluj. Editura Academiei Române, București.
Ujvari, I., (1972), Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
 (1983), Geografia României, Vol. I, Geografia fizică, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.
 (2012), Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inundaţii, Administraţia Bazinală de Apă
Someş – Tisa. http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO9_ABA_Somes_Tisa_PFRA_Report.pdf.

experiment proiect
 Zone naturale protejate în UAT Panticeu
- Pădurile;
- Cursurile de apă:
- cadastrale (peste 5 km lungime), câte 15 m pe ambele maluri;
- necadastrale (sub 5 km lungime), câte 5 m pe ambele maluri;
- ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est (3% din UAT Panticeu); conform Ordinului
nr. 2387 / 29.09.2011.
Tipuri de habitate:
- 1530* - Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice;
- 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;
- 6240* - Pajişti stepice subpanonice;
- 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase
(Molinion caeruleae);
- 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis);
- 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen
Specii de mamifere:
- 1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă);
- 2021 - Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă)
Specii de amfibieni şi reptile:
- 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
- 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă);
- 1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă);
- 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);
- 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean);
- 4121* - Vipera ursinii rakosiensis (Viperă de fâneaţă)
Specii de nevertebrate:
- 1078* - Callimorpha quadripunctaria;
- 4028 - Catopta thrips;
- 4031 - Cucullia mixta;
- 4036 - Leptidea morsei;
- 1060 - Lycaena dispar;
- 1061 - Maculinea nausithous;
- 1059 - Maculinea teleius;
- 4039* - Nymphalis vaualbum;
- 4020 - Pilemia tigrina (Croitor marmorat);
- 4043 - Pseudophilotes bavius
Specii de plante:
- 4091 - Crambe tataria (Târtan, Hodolean);
- 4067 - Echium russicum (Capul şarpelui);
- 4097 – Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel);
- 1477 - Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei);
- 4087* - Serratula lycopifolia (Gălbinare).

experiment proiect
ROSCI0295 – Dealurile Clujului de Est
ROSCI0295 ”Dealurile Clujului de Est” se află în custodia Societății

Lepidopterologică Română, care elaborează Planul de Management Integrat pentru
acest sit.

experiment proiect

experiment proiect

experiment proiect

experiment proiect
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU ŞI OPTIMIZAREA ACESTORA
 Implicaţii directe în modul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a

comunei Panticeu
Denumirea Implicaţii directe în modul de amenajare a

documentaţiei teritoriului şi de dezvoltare
PATN Secţiunea I – Aeroport existent în apropiere la care se vor executa
Reţele de transport, lucrări de modernizare: Cluj-Napoca.
Legea nr. 363/2006 Terminal de transport combinat existent în apropiere
la care se vor executa lucrări de modernizare: Cluj-
Napoca Est. Terminal de transport combinat propus
în apropiere: Dej.
PATN Secţiunea a II-a – Potenţialul bazinului hidrografic II - Someş: sub 50%
Apa, Legea nr.171/1997 şi din resursa medie pe ţară (1875 mc/ locuitor şi an),
20/2006 care necesită lucrări prioritare de gospodărire a
apelor în vederea creşterii resurselor specifice a
acestor bazine.
PATN Secţiunea a III-a – UAT dominant agricol;
Zone protejate, UAT cu concentrare mare în teritoriu a patrimoniului
Legea nr. 5/2000 construit cu valoare culturală de interes naţional
PATN Secţiunea a IV-a - Localitate de rang IV – sat reşedinţă de comună
Reţeaua de localităţi, Localităţi de rang V – sate
Legea nr. 351/2001, (vezi “Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor”)
308/2006 şi 100/2007
PATN Secţiunea a V-a - Intensitatea seismică pe scara MSK în zona 6, cu
Zone de risc natural, perioada medie de revenire la cca. 100 ani.
Legea nr. 575/2001 Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de
ore, în perioada 1901-1997: sub 100 mm.
PATN Secţiunea a VIII-a – UAT cu concentrare medie a resurselor turistice
Zone cu resurse turistice, naturale şi antropice pt. că a obţinut 10 puncte din
Ordonanţa de urgenţă nr. totalul de 50.
142/2008 şi Legea nr.
190/2009

experiment proiect
 Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor rurale de rangul IV (conform

legii nr. 351 / 2001) – reşedinţă de comună
Nivel de dotare-echipare:
- sediu de primărie
- grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială
- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic
- poştă, servicii telefonice
- sediu de poliţie şi jandarmerie
- cămin cultural şi bibliotecă
- magazin general şi spaţii pentru servicii
- teren de sport amenajat
- parohie
- cimitir
- staţie / haltă CF sau staţie de transport auto
- dispensar veterinar
- sediu al serviciului de pompieri
- puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor
- alimentare cu apă prin cişmele stradale
 Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor rurale de rangul V (conform

legii nr. 351 / 2001)
- Pentru sate cu peste 200 locuitori sau sate sub 200 locuitori la distanţă mai
mare de 3 – 5 km faţă de un sat cu astfel de dotări
Nivel de dotare-echipare:
- şcoală primară
- punct sanitar
- magazin pentru comerţ alimentar şi nealimentar

experiment proiect
Denumirea Implicaţii directe în modul de amenajare a

documentaţiei teritoriului şi de dezvoltare
Strategia de dezvoltare a Asociația microregională Dealurile Nordului:
județului Cluj 2007-2013 comunele Așchileu, Borșa, Chinteni, Dăbâca,
Panticeu, Recea-Cristur, Vultureni.
Strategia de Dezvoltare a Zona Panticeu este dispusă în Podişul Someşan,

judeţului Cluj 2014-2020 caracterizată prin dealuri înalte, soluri cu fertilitate
diferită, adesea cu un înalt grad de eroziune, cu
frecvente ploi torenţiale, temperaturi scăzute
primăvara şi brume timpurii toamna.
Produse tradiţionale SC REMIDO SRL (Panticeu).
Unităţi de tip discount: Panticeu.
Panticeu - rata şomajului 1,6 %
Turism rural: Panticeu.
Modernizarea reţelei de drumuri: DJ 161 Fundatura
(DN1C) - Dăbâca - Panticeu - Sărata (poz. Km:
17+000 - 44+370; L = 27.37Km).
Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vână-
toare: Gherla, Corneşti I, Corneşti II, Panticeu,
Borşa, Bonţida, Ţaga, Livada, Sânmartin, Cristorel.
ZMCN: Cluj-Napoca, Apahida, Cojocna, Suatu,
Căianu, Jucu, Palatca, Sic, Bonţida, Dăbâca, Borşa,
Chinteni, Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni,
Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu,
Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila,
Feleacu, Aiton, Recea Cristur.

experiment proiect
Strategia de Dezvoltare a Conurbaţia Dej-Gherla: Gherla, Dej, Mociu,

judeţului Cluj 2014-2020 Cămăraşu, Cătina, Geaca, Buza, Ţaga, Sânmărtin,
Fizeşu Gherlii, Mintiu Gherlii, Unguraş, Mica,
Bobâlna, Vad, Câţcău, Căşeiu, Cuzdrioara, Jichişu
de Jos, Chiueşti, Pălatca, Sic, Dăbâca, Aluniş,
Corneşti, Panticeu, Aşchileu, Recea Cristur, Suatu.
Reabilitare infrastructură în comunele ADI ALA
SILIANA (Floreşti, Vultureni, Gilău, Iara, Panticeu).
Grupul de acţiune „Lider” Cluj (Aşchileu,
Panticeu, Sânpaul, Baciu, Aghireşu, Căpuşu Mare,
Gilău, Floreşti, Săvădisla, Măguri-Răcătău, Valea
Ierii, Băişoara, Iara, Ciurila, Tureni, Aiton, Ploscoş,
Tritenii de Jos, Luna, Viişoara).
 Relaţii cu exteriorul și în UAT
Distanţa între reşedinţa de comună Panticeu şi municipii / orașe(km)

Cluj- Câmpia Dej Gherla Huedin Turda
Napoca Turzii
Panticeu 40 80 40 39 56 71
Distanţa între reşedinţa de comună Panticeu şi alte reşedinţe de comune (km)
Vultureni
Așchileu
Cornești
Bobâlna
Dăbâca
Gârbou
Recea-
Cristur
Dragu
Hida
(SJ)
(SJ)
(SJ)
Panticeu 16 21 32 14 15 24 21 6 12
Distanţa între localităţi comunei pe drumuri (km)

Panticeu Cătălina Cubleșu Dârja Sărata
someșan
Panticeu 5 12 4 6
Cătălina 5 16 8 4
Cubleșu 12 16 8 17
Someșan
Dârja 4 8 8 9
Sărata 6 4 17 9

experiment proiect
2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE
 Agricultura
Structura terenului în UAT comuna Panticeu

Agricol Neagricol
Destinaţia Suprafaţa % Destinaţia Suprafaţa %
(ha) (ha)
Arabil 2224 24,59 Păduri 2364 26,14
Păşuni 2248 24,86 Ape 66 0,73
Fâneţe 1562 17,27 Drumuri 193 2,13
Vii - - Curţi / clădiri 132 1,46
Livezi 30 0,33 Neproductiv 225 2,49
Total 6064 67,05 Total 2980 32,95
Total general: 9044 ha
100 %
Sursa: D.J.Statistică Cluj, Fişa localităţii 2014
Dacă la ponderea suprafeţei forestiere situaţia se prezintă sub media la nivel

naţional (29 %) şi sub media la nivel judeţean (32%), suprafaţa agricolă deţine
ponderi peste media pe ţară (62 %). “Alte terenuri” deţin ponderi mult mai mici decât
situaţia la nivel de ţară (10 %).
Structura terenurilor, după proprietate Total din care proprietate

conf. Fişei localităţii în anul 2014 privată
ha ha %
Suprafaţă arabilă total - ha 2224 2204 99,1
Suprafaţa păşunilor – total - ha 2248 2248 100,0
Suprafaţa fâneţelor – total - ha 1562 1562 100,0
Suprafaţă cu vii şi pep. viticole - total - ha - - -
Suprafaţă cu livezi şi pep. pomicole - total - ha 30 30 100,0
Total agricol 6064 6044 99,7
Suprafață cu păduri – total – ha 2364 1536 65,0
Suprafață cu ape și bălți – total – ha 66 19 28,8
Suprafață – căi de comunicații – total – ha 193 102 52,8
Suprafață ocupată cu construcții – total – ha 132 126 95,5
Suprafață cu terenuri neproductive – total – ha 225 225 100,0
Total neagricol 2980 2008 67,4
TOTAL 9044 8052 89,03

experiment proiect
Producţia vegetală - conf. Fişa localităţii:

Anul Grâu / Porumb Floarea Sfeclă de Cartofi Legume
Secară soarelui zahăr
t / ha t / ha t / ha t / ha t / ha t / ha
1992 1,35 2,50 0,60 20,00 14,21 15,15
1997 1,74 2,50 1,00 25,00 15,00 11,19
2002 2,01 3,67 1,66 - 18,12 17,07
2007
nu sunt date
2014
Producția medie vegetală (t / ha) a înregistrat creșteri de-a lungul timpului, cu
excepția sfeclei de zahăr.
Producţia medie (t / ha) la principalele culturi în anul 2002

Culturi comuna Panticeu România
t / ha t / ha
grâu / secară 2,01 3,5
porumb 3,67 2,9
floarea soarelui 1,66 1,1
sfeclă de zahăr - 22,9
cartofi 18,12 14,3
legume 17,07 75,7
Producţia vegetală / ha este sub media pe ţară la grâu / secară, sfeclă de zahăr
şi legume şi este peste media pe ţară la porumb, floarea soarelui și cartofi.„1
Producţia principalelor produse vegetale / locuitor în anul 2002

Culturi comuna Panticeu România
kg / loc kg / loc
grâu / secară 244,38 203,7
porumb 816,09 385,4
floarea soarelui 46,48 46,0
sfeclă de zahăr - 43,8
cartofi 2535,73 187,1
legume 904,05 131,4
fructe 811,59 43,7
Producţia vegetală / locuitor este cu cca. 20 % mai mare la grâu / secară, de

2,12 ori mai mare la porumb, de 13,55 ori mai mare la cartofi, de 6,88 ori mai mare la
legume și de 18,57 ori mai mare la fructe, faţă de media pe ţară. Producţia de floarea
soarelui se situează cu puțin peste media pe ţară.

experiment proiect

experiment proiect
Efectivele de animale - conf. Fişa localităţii:

Bovine Porcine Ovine Păsări
(nr. capete) (nr. capete) (nr. capete) (nr. capete)
1992 1581 2169 6183 16000
1997 1295 995 4395 14500
2002 940 680 4460 15150
2007
nu sunt date
2014
Din tabelul de mai sus se observă scăderea efectivelor de bovine, porcine şi
ovine
Densitatea efectivelor de animale în anul 2002 (capete / 100 ha teren*)

comuna Panticeu România
Bovine 18,05 20,1

Porcine 30,77 53,9
Ovine 85,62 55,4
*arabil+păşuni+fânaţe - pentru bovine, ovine
*arabil - pentru porcine
Densitatea efectivelor de animale depăşeşte media pe ţară doar la ovine
Producţie animală - conf. Fişa localităţii 2002:

Carne Lapte Lână Ouă
(tone) (hl.) (kg.) (mii bucăţi)
1992 275 26659 16587 1030
1997 361 40680 16000 1800
2002 592 24505 7520 1579
2007
nu sunt date
2014
Din tabelul de mai sus, se observă că în decurs de 10 ani a scăzut producţia la
lapte şi lână, iar producţia la carne şi ouă a crescut.
Producţia principalelor produse animaliere / locuitor în anul 2002

comuna Panticeu România
carne 295,85 kg / loc 75,2 kg / loc

lapte 1224,64 litri / loc 253,0 litri / loc
lână 3,76 kg / loc 0,8 kg / loc
ouă 789,10 buc / loc 295,0 buc / loc
Producţia de produse animaliere / locuitor depăşeşte de 3,9 ori media pe ţară la
carne, de 4,8 ori media pe ţară la lapte și lână și de 2,6 ori media pe ţară la ouă.

experiment proiect
Consumul mediu anual în România (produse alimentare / locuitor)

Produse alimentare Unitatea Anul
de măsură 2002
Produse de origine vegetală
Cereale şi produse din cereale
în echivalent boabe kg / loc. 225,0
în echivalent făină 169,8
Cartofi kg / loc. 90,1
Legume şi produse din legume (în echivalent legume kg / loc. 147,7
proaspete), leguminoase boabe şi pepeni
Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe kg / loc. 45,4
proaspete)
Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) kg / loc. 23,5
Grăsimi vegetale (greutate brută) kg / loc. 13,0
Produse de origine animală
Lapte şi produse din lapte de 3,5 % grăsime litri / loc. 215,0
Ouă buc. / loc. 238,0
Peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte kg / loc. 3,2
proaspăt)
Carne, produse din carne şi organe comestibile (în kg / loc. 54,3
echivalent carne proaspătă)
Grăsimi animale (greutate brută) kg / loc. 4,0
Băuturi
Băuturi nealcoolice litri / loc. 101,1
Bere litri / loc. 56,0
Vin şi produse din vin litri / loc. 27,0
Băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 100%) litri / loc. 4,8
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Comuna Panticeu îşi acoperă din producţia agricolă proprie consumul mediu de
produse alimentare / locuitor și are depășiri ale acestora de peste 28 de ori la cartofi,
de peste 18 ori la fructe, de peste 6 ori la legume, de peste 5 ori la carne și lapte și
de peste 3 ori la ouă.

experiment proiect
 Silvicultura
Structura terenurilor forestiere, după tipul de proprietate

Total din care proprietate privată
păduri
ha ha %
2364 1536 65,0
conf. Fişei localităţii în anul 2014
Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vânătoare: Gherla, Corneşti I,

Corneşti II, Panticeu, Borşa, Bonţida, Ţaga, Livada, Sânmartin, Cristorel.
Situaţia cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2014 - 2015

Gestionar Comuna Cote de recoltă aprobate fond cinegetic
la [buc]:
Mistreţ Iepure Fazan Potârniche
AJVPS Cluj Panticeu 19 35 30 10
Sursa: Ordinul 359 / 2014

experiment proiect
 Industria și comerțul
CAEN Entitate Adresa Descriere CAEN Cifra de Numar

afaceri angajati
2012
(EUR)
1051 Remido Prodcom Panticeu, Fabricarea 2358 0
SRL nr. 88 produselor lactate si
a branzeturilor
1083 Viola Tricolor Panticeu, Prelucrarea ceaiului 63162 6
Prodcom SRL nr. 37 si cafelei
1610 Rochida SRL Panticeu, Taierea si 42632 2
nr. 29 rindeluirea lemnului
4613 Depoferm SRL Panticeu, Intermedieri in 98398 1
nr. 222 comertul cu material
lemnos si materiale
de constructii
4646 Hexagon Farm Panticeu, Comert cu ridicata 3880 0
SRL f.n. al produselor
farmaceutice
4711 Gustiana Pati Bar Panticeu, Comert cu 16410 0
SRL nr. 279 amanuntul in
4711 Ovimar Marimar Darja, magazine 20312 1
SRL nr. 30 nespecializate, cu
vanzare
predominanta de
produse alimentare,
bauturi si tutun
4724 Crismo Casa Panticeu, Comert cu 11053 0
Blanca SRL nr. 114 amanuntul al painii,
produselor de
patiserie si
produselor
zaharoase, in
magazine
specializate
4773 Pan Albatros Plus Panticeu, Comert cu 97544 1
SRL nr. 98 amanuntul al
produselor
farmaceutice, in
magazine
specializate

experiment proiect
CAEN Entitate Adresa Descriere CAEN Cifra de Numar

afaceri angajati
2012
(EUR)
4941 Tiana Panticeu, Transporturi rutiere 12281 1
International SRL nr. 13 de marfuri
8220 Romcall SRL Darja, Activitati ale 54980 3
nr. 50 centrelor de
intermediere
telefonica (call
center)
Centralizator activități economice în anul 2012

Activităţi economice Număr societăţi Cifra afaceri Număr angajaţi
2012 (€)
Industrie 3 67.262 6
Comerţ 7 302.577 6
Transport 1 12.281 1
TOTAL 11 382.120 13

experiment proiect

experiment proiect
Sat Panticeu

experiment proiect
Sat Cătălina
Sat Cubleșu Someșan
Sat Dârja

experiment proiect
 Turismul
Fondul turistic constă din totalitatea resurselor naturale şi social-cultural-istorice

de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potenţiale a unui teritoriu. Fondul
turistic este acela care determină puterea de atracţie a unei regiuni geografice,
constând din unicitate, orignalitate sau autenticitatea acesteia.
Pentru cuantificarea fondului turistic s-au analizat categoriile, subcategoriile şi
elementele componente ale acestuia, prin acordarea de puncte diferitelor resurse
prezente în funcţie de modelul ideal.
Fondul turistic Modelul ideal comuna

Panticeu
1. Resurse turistice naturale 25 p 4p
Cadru natural 10 p 4p
Arii naturale protejate 5p 0p
Factori naturali terapeutici 10 p 0p
2. Resurse turistice antropice 25 p 6p
Monumente istorice de valoare naţională 8p 6p
şi universală
Muzee şi colecţii publice 9p 0p
Artă şi tradiţie populară 0p
Instituţii de spectacole şi concerte 8p 0p
Manifestări culturale repetabile 0p
Total 1 + 2 50 p 10 p
3. Infrastructura specific turistică 20 p 0p
Infrastructura de cazare şi tratament 12 p 0p
Pârtii de schi şi transport pe cablu 1p 0p
Instalaţii de agrement 1p 0p
Infrastructura de conferinţe şi 6p 0p
manifestări expoziţionale
4. Infrastructura tehnică 30 p 10 p
Port 1p 0p
Aeroport 5p 0p
Acces drum european 5p 0p
Acces DN, CF 5p 0p
Apă şi canalizare 5p 5p
Gaze naturale 4p 0p
Telecomunicaţii 5p 5p
Total 3 + 4 50 p 10 p
Comuna Panticeu a fost încadrată ca unitate administrativ teritorială cu

concentrare medie a resurselor turistice naturale şi antropice pentru că a obţinut sub
14 puncte din totalul de 50.

experiment proiect
 Structura ocupaţională a populaţiei
Structura socio-economică a populaţiei, recensământ 2011

Populaţia stabilă Judeţul Cluj Comuna Panticeu
Total % Total %
691106 100% 1844 100%
Total pop. activa 290797 42,08 440 23,86
din care:
Populaţia ocupată 270972 39,21 403 21,85
Şomeri 19825 2,87 37 2,01
Total pop. inactiva, 400309 57,92 1404 76,14
din care
Elevi, studenţi 118005 17,07 228 12,36
Pensionari 167717 24,27 641 34,76
Casnice 29891 4,33 111 6,02
Întreţinuţi de altă pers. 53566 7,75 201 10,9
Întreținuți de stat / de 5969 0,86 15 0,81
organizații private
Întreținuți din alte surse 8339 1,21 74 4,01
Altă situaţie 16822 2,43 134 7,27
Conform datelor de recensământ din anul 2011 în comuna Panticeu 24% din
totalul populației a avut statut de populație activă. 22% din totalul populației a avut
statut de populație ocupată. Comparativ cu valorile la nivel județean situația la nivelul
comunei este îngrijorătoare. Ea este încă un argument în favoarea constatării că nu
prea mai muncește decât o minoritate din cadrul populației. În consecință ponderea
celor inactivi este pe măsură: peste 76% din totalul populației are statut de populație
inactivă (respectiv dependentă cum am numit-o mai sus). Majoritatea populației
inactive este constituită din pensionari (34,8%).
Statutul profesional al populaţiei ocupate, recensământul 2011

Total pop. salariat patron, lucrator pe membru al lucrator
ocupata intreprinzator cont propriu unei societati familial in
privat agricole / gospodaria
cooperatiste proprie
403 221 - 39 - 142
100% 54,84 - 9,68 - 35,24
Majoritatea populației cu statut de populație ocupată are statut profesional de

angajat (55%). Dar 44,92% au declarat că sunt lucrători pe cont propriu și lucrător
familial în gospodăria proprie.

experiment proiect
Statutul de salariat denotă o dependență față de cei ce oferă locuri de muncă,

iar lucrătorii pe cont propriu sunt dependenți de fluctuațiile sezoniere și chiar
climatice în domeniile lor de activitate. O diversificare a oportunităților de activitate și
de a obține venit ar fi desigur benefică pentru dezvoltarea comunei.
Structura ocupaţională a populaţiei, recensământ 2011

Comuna Judeţul
Panticeu Cluj
Total % Total %
Total populaţie ocupată 403 100 270972 100
Membri ai corpului legislativ, ai * - 10138 2,25
executivului, inalti conducatori ai
administratiei publice, conducatori si
functionari superiori
Specialisti in diverse domenii de 24 5,96 65230 14,71
activitate
Tehnicieni si alti specialisti din 16 3,97 27945 8,18
domeniul tehnic
Functionari administrativi 12 2,98 16194 4,27
Lucratori in domeniul serviciilor 54 13,4 45929 15,58
Lucratori calificati in agricultura, 181 44,91 22953 21,63
silvicultura si pescuit
Muncitori calificati si asimilati 32 7,94 39121 17,48
Operatori la instalatii si masini; 24 5,96 24300 8,24
asamblori de masini, echipamente
Muncitori necalificati 59 14,64 19162 7,66
Ponderea celor din categoria ”lucrători calificați în agricultură, silvicultură și

pescuit”, este de 45% din totalul populației ocupate (vezi tabelul de mai sus). Este un
semn al unei închistări ocupaționale care frânează dezvoltarea comunității. Un semn
al lipsei de oportunități profesionale, dar și al autolimitării prin educație a șanselor
profesionale pe o piață liberă, este semnalat și de ponderea de peste 14% în totalul
populației ocupate a muncitorilor necalificați.
Dinamica forței de muncă ne arată o realtivă stabilitate a posibilităților de a
muncii în regim de salariat în comună. Considerăm că salariații existenți la nivelul
comunei sunt numărul minim necesar pentru a menține funcțională comunitatea
locală. O diversificare a ofertei de muncă ar fi benefică comunității locale.

experiment proiect
Dinamica forţei de muncă în comuna Panticeu, 1992 – 2012

Forţa de muncă 1992 1997 2002 2007 2011 2012
Salariaţi - total - număr mediu 66 66 44 43 68 65
Nr. mediu salariaţi în agricultură 4 3 2 --- --- ---
Nr. mediu salariaţi în ind. - total --- --- --- 4 8 6
Nr. mediu salariaţi în ind. --- --- --- 4 8 6
prelucrătoare
Nr. mediu salariaţi în comerţ 9 5 12 11 8 12
Nr. mediu salariaţi în transp. şi 9 6 3 --- --- ---
poştă
Nr. mediu sal. în activ. financiare, 1 1 1 --- 2 2
bancare şi de asig.
Nr. mediu sal. în adm. publică 8 8 4 6 17 14
Nr. mediu salariaţi în învăţământ 18 18 19 19 19 19
Nr. mediu sal. în sănătate şi asist. 14 12 2 2 12 10
socială
Nr. mediu sal. în activităţi --- --- --- --- 1 1
profesionale, ştiinţifice şi tehnice
Sursa: Fișa localității
O diversificare a posibilităților de a obține venit este dependentă de

dinamizarea utilizării fondului funciar existent. Structura tipurilor de folosință a
terenurilor ne indică existența unei comunități orientată prioritar spre activități
economice din sectorul agricol, o economie de subzistență neorientată deocamdată
spre piață. Interesant este și faptul că, în comparație cu situația din anul 1990,
suprafața arabilă a scăzut de la 35,74% la 24,5% ceea ce indică clar o abandonare a
cultivării terenurilor în favoarea transformării suprafeței agricole în pășuni și fânețe.
Creșterea animalelor poate fi o șansă pentru comună. Un pericol de natură
ecologică ar putea fi apariția unor ferme zootehnice industrializate. Pe de lată parte
specificul local ar putea fi perturbat de exploatații agricole de mari dimensiuni care să
practice o agricultură de tip intensiv. Odată cu liberalizarea pieței funciare această
posibilitate a devenit realizabilă.
S-ar putea ca această cale de dezvoltare – agricultura și zootehnia intensivă –
să fie singura cale care ar mări șansele de viabilitate a comunei pe termen lung. Mai
ales că un atare profil economic ar atrage după sine și activități conexe, cum ar fi
activități de logistică, depozitare, transport, etc care ar putea găsi spațiu de
dezvoltare pe teritoriul administrativ al comunei Panticeu.

experiment proiect
 Disfuncţionalităţi
- Majoritatea exploataţiilor agricole sunt de subzistenţă (mai mici de 2 ha);

- Exploataţiile de subzistenţă duc lipsă de capital şi de o pregătire profesională a
fermierilor;
- Parcul de maşini agricole este deficitar;
- Managementul gunoiului de grajd (în special pentru depozitarea acestuia) în
fermele zootehnice este deficitar, deoarece lipsesc instalaţiile şi echipamentele
necesare;
- Serviciile agricole sunt slab dezvoltate;
- Investiţiile în reabilitarea / modernizarea sistemelor de irigaţii sunt inexistente;
- Agricultura se practică de lucrători pe cont propriu şi de lucrători familiali
neremuneraţi. Majoritatea conducătorilor din exploataţiile agricole au depăşit
vârsta pensionării.
- Nu există organizaţii de marketing agricol (grupuri de producători sau
cooperative de comercializare) care să asigure o coordonare verticală între
procesatorii agricoli şi lanţurile de distribuţie din industria alimentară;
 Propuneri de dezvoltare
- Promovarea şi dezvoltarea activităţilor de agrement în cooperare cu cele de

turism rural şi industrie casnică artizanală:
- promovarea agroturismului în gospodării tradiţionale omologate1;
- promovarea investiţiilor în domeniul structurilor de primire şi agrement;
- crearea şi diversificarea unităţilor şi atracţiilor turistice;
- conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor;
- protejarea şi conservarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural;
- Promovarea şi dezvoltarea activităţilor din sectoarele secundar şi terţiar:
- panificaţie;
- industria laptelui;
- industria cărnii;
1 Turismul rural / agroturismul / turismul verde / ecologic se caracterizează prin:

- se desfăşoară în spaţii deschise în localităţi sub 10.000 de locuitori;
- este afectat de sezonalitate;
- structurile de primire (casele, fermele, gospodăriile tradiţionale) găzduiesc un număr mic de
oaspeţi;
- activităţi de vacanţă specifice: plimbări, obiceiuri tradiţionale şi festivaluri rurale, călărie,
exersarea unor meşteşuguri originale, picnic, pescuit, vizitarea unei ferme agricole;
Intrarea unei gospodării în circuitul turistic rural presupune:

- acces direct în camerele de locuit şi la grupurile sanitare, fără trecere prin alte camere;
- racord la reţeaua publică de canalizare;
- existenţa apei curente menajere;
- racord la reţeaua electrică publică;
- pentru categoriile 3-4 margarete este obligatorie existenţa grupurilor sanitare pentru fiecare
cameră de dormit, TV, radio, frigider, telefon, garaj, aer condiţionat.

experiment proiect
- prelucrarea lemnului;
- artizanat;
- apicultură;
- colectarea de ciuperci şi fructe de pădure;
- colectarea de plante medicinale;
- servicii în agricultură;
- Creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar prin:
- revitalizarea şi rentabilizarea activităţilor agricole prin dezvoltarea
proceselor de producţie agro-industriale integrate (producţie – colectare –
prelucrare – procesare – distribuţie);
- încurajarea pluriactivităţii în agricultură (culturi de câmp şi creştere
animale), la nivel de fermă;
- încurajarea asocierilor între producători şi sprijinirea fermelor:
- mici de 2–5 ha (care îşi acoperă necesarul de autoconsum al unei
gospodării de 1-3 persoane);
- medii de 5–10 ha (care îşi pot comercializa o parte din producţie);
- comerciale de peste 10 ha;
Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a
beneficia de plăţi este de a lucra cel puţin 1 ha de teren, compus din
parcele care nu sunt mai mici de 0,3 ha.
- creşterea gradului de mecanizare (5 tractoare / 100 ha teren arabil şi 10
combine / 100 ha teren cultivat cu grâu);
- încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip “bio” şi “de marcă”;
- utilizarea eficientă a îngrăşămintelor, pesticidelor, ierbicidelor etc.;
- utilizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi agro-pedo-ameliorative prin
împădurirea zonelor joase (mai expuse fenomenelor asociate cu
schimbările climatice) şi a celor afectate de eroziune şi cu pericol de
alunecare;
- promovarea sistemelor de asigurări contra factorilor de risc prin
constituirea şi utilizarea fondului de protejare a producătorilor agricoli;
- Dezvoltarea şi utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a
biocombustibililor din agricultură, precum şi prin creşterea nivelului de
conformitate cu standardele comuniatare a fermelor de creştere a animalelor
(de ex. prin reducerea emisiilor de amoniac);
- Înfiinţarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi
mai mari de CO2 în comparaţie cu pădurile îmbătrânite;
- Dezvoltarea reţelei de perdele forestiere.

experiment proiect
2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SOCIALE. EVOLUŢIA

POPULAŢIEI
Populaţia este resursa cea mai complexă şi factorul cel mai dinamic în cadrul
unei localităţi. Schimbările care au loc în cadrul localităţii sunt mai ales rezultatul
schimbărilor sociale ce afectează comunitatea locală, respectiv populaţia.
Din aceste motive orice intenţie de a modifica într-un sens sau altul morfologia,
structura și funcţionalitatea unei localităţi trebuie să se intemeieze pe o analiză a
structurilor din cadrul populaţiei rezidente.
Comuna Panticeu, conform Legii nr. 351 publicată în M.Of. nr. 408 din data de
07/24/2001, se încadrează în localitățile rurale de rang IV (reședința de comună) și
rang 5 (satele componente ale comunei).
Comuna este alcătuită din 5 sate: Panticeu – reședința de comună; satele
componete ale UAT sunt: Cătălina, Dârja, Cubleșu Someșan și Sărata. Majoritatea
populației din comună (81%) este localizată în satele Panticeu, Cubleșu Someșan și
Sărata (vezi Tab nr 1).
Tabelul nr. 1, Distribuția populației pe localități, comuna Panticeu, RPL 2011

Populatia stabila
Comuna Panticeu
1844 100%
Panticeu 694 37,64
Cătălina 100 5,42
Cubleșu Someșan 429 23,26
Dârja 236 12,8
Sărata 385 20,88
 Evoluția populației din perspectiva istorica
Datele recensămintelor realizate sistematic în Transilvania începând cu 1850

ne permit să urmărim evoluția în timp a volumului populației din unitatea
administrativă Panticeu.
Tabelul nr. 2, Populaţia din perspectivă istorică, comuna Panticeu

1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930
3400 3662 4336 4602 4751 4433 5169
1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

5487 5254 4314 3396 2017 2001 1844
Sursa: Varga E. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája. Népszámlálási adatok 1850-2002
között, http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm
Rotariu Traian (coord) et colaboratori, Seria Studia Censualia Transsylvanica
Recensământul populaţiei

experiment proiect
Volumul populației din comuna Panticeu crește permanent în perioada 1850 –

1910, ajungând la un maxim în anul 1910. Creșterea a fost de 1033 persoane în
intervalul de timp menționat, ceea ce corespunde unei creșteri cu 30,38% în 60 de
ani. Primul război mondial și consecințele acestuia produc o reducere a populației
comunei. Perioada interbelică a fost benefică pentru dezvoltarae comunei; populația
comunei crește în această perioadă, ajungând la un maxim istoric: 5487 de locuitori
în anul 1941, o creștere cu 736 locuitori (15,49%) raportat la anul de referință 1910.
După cel de-al doilea Război mondial populația comunei Panticeu începe să scadă.
Declinul demografic persistă de aproape 6 decenii și se suprapune regimului și
politicilor socialiste. Modernizarea societății românești, prin industrializare și
urbanizare, a afectat substanța biologică și socială a comunității din comuna
Panticeu. Din perspectivă contemporană putem spune că modernizarea de tip
socialist a fost începutul declinului pentru comunitatea din Panticeu. Conform
recensământului în anul 2011 în comuna Panticeu trăiau 1844 de locuitori. Între anii
1956 – 2011 volumul populației a scăzut cu 3410 persoane (64,9%), o scădere
dramatică pe timp de pace. Considerăm că pe moment această tendință de scădere
a devenit mai moderată și probabil că vom asista în deceniul următor la o relativă
stabilizare a numărului locuitorilor din comună. Este însă posibil ca în localitățile
Cătălina și Dârja diminuarea populației să fie dramatică chiar în următorul deceniu,
periclitând viabilitatea acestora. Fără măsuri țintite de menținere și mai ales atragere
de imigranți pe termen lung, viabilitatea UAT este afectată în următoarele trei – cinci
decenii.
Graficul nr. 1, Evoluţia populaţiei, comuna Panticeu, 1850 – 2011
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011

experiment proiect
Tabelul nr. 3, Dinamica evoluţiei populaţiei, comuna Panticeu

1992 1997 2002 2007 2011 2012
2019 1708 2044 1881 1831 1830
Populatia totala stabila la 1VII, Fişa Localităţii
Tendința de scădere a populației comunei este vizibilă și din datele statistice

anuale din Fișa localității.
După anul 1990, datele din înregistrările statistice curente / anuale ne indică o
stabilizare a volumului populației comunei la valori de 2000 și sub 2000 de locuitori.
În ultimii 5 ani volumul populației se pare că oscilează între 1880 – 1830 de locuitori.
Chiar dacă tendința evoluției populației este negativă per ansamblu, considerăm că
în următorul deceniu populația se va menține la volumul actual.
Creșterea numărului de locuitori este posibilă doar dacă atractivitatea comunei
crește din punct de vedere economic, social, cultural, adică va deveni un mediu de
viață atractiv, ce asigură o calitate a vieții mult superioară celei de acum.
Graficul nr. 2, Tendința evoluției populației, Comuna Panticeu, 1992 - 2011

2100
2000
1900
1800
Populatia
1700
1600
1500
1992 1997 2002 2007 2011
 Structuri demografice
Tabelul nr. 4, Ponderea populaţiei feminine, 2011, în %

Total Urban Rural
România 51,35 52,24 50,31
comuna Panticeu 51,14
Conform datelor recensământului din anul 2011 populația în comuna Panticeu

era constituită din 1844 de locuitori, 901 bărbați și 943 femei.

experiment proiect
 Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Scăderea volumului populației este acompaniată de schimbări la nivelul

structurii populației pe grupe de vârstă. Analiza la nivelul grupelor de vârstă cincinale
ne arată schimbări semnificative ce au avut loc între 1992 – 2011. Tabelul nr 5
ilustrează creșterea numărului de locuitori în cadrul grupelor de vârstă 0 - 44 ani și
scăderea populației din grupele de vârstă 45 – 69 de ani in doua decenii, dacă luăm
ca an de referintă anul 1992. Transformările prin care a trecut societatea
românească după 1990 a erodat în special populația ce avea vârsta în jur de 40 de
ani în anii 90 în comuna Panticeu. Mulți dintre ei probabil că au plecat definitiv din
comună. O să vedem mai jos dacă putem identifica condițiile ce au generat acaestă
situație.
Tabelul nr. 5, Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comuna Panticeu

Grupe de vârstă 1992 2011
Total % Total %
populaţie populaţie
Total populaţie 2017 100 1844 100
0–4 98 4,86 118 6,4
5–9 97 4,81 105 5,69
10 – 14 131 6,49 127 6,98
15 – 19 76 3,77 124 6,72
20 – 24 82 4,07 90 4,88
25 – 29 48 2,38 92 4,99
30 – 34 61 3,02 109 5,91
35 – 39 66 3,27 94 5,10
40 – 44 90 4,46 107 5,80
45 – 49 107 5,3 70 3,8
50 – 54 168 8,33 61 3,31
55 – 59 188 9,32 98 5,31
60 – 64 220 10,91 104 5,64
65 – 69 242 12 144 7,81
70 – 74 146 7,24 146 7,92
75 – 79 102 5,06 122 6,62
80 – 84 74 3,67 80 4,34
85 şi > 21 1,04 53 2,97
Sursa: Comisia Naţionalã de Statisticã, 1994, Bucureşti, dischetã, tabelele p 45,
Institutul Naţional de Statistică, Recensământul din 2011
Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, se vede eroziunea grupelor de
vârstă 45-69 ani. Deasemenea se poate vedea creșterea ponderii populației în vârstă
de 70 și peste în totalul populației comunei (date din 2011). Graficul nr 3 prezintă
intuitiv diferența dintre structura pe grupe a populației din 1992 și cea din 2011.

experiment proiect
Grafic nr. 3, Evoluția populației pe grupe de vârstă, comuna Panticeu
Tabelul nr. 6, Total populaţie cu domiciliul în localitatea de recenzare, structura

comparată pe grupe de vârstă, România, judeţul Cluj, comuna Panticeu, 2011 (%)
Grupe de Romania Romania Jud. Cluj Jud. Cluj Comuna
vârstă Total Populatia Total Populatia Panticeu
populaţie rurala populaţie rurala
0-4 5,2 5,44 4,73 5,39 6,4
5-9 5,2 5,88 4,37 5,07 5,69
10 - 14 5,4 6,41 4,29 5,26 6,98
15 - 19 5,5 6,10 5,54 5,12 6,72
20 - 24 6,8 6,17 9,64 5,79 4,88
25 - 29 6,5 5,60 7,6 6,44 4,99
30 - 34 7,6 6,77 7,81 7,72 5,91
35 - 39 7,7 7,44 7,39 7,59 5,10
40 - 44 8,7 8,06 7,85 7,55 5,80
45 - 49 5,3 4,81 5,39 4,89 3,8
50 - 54 6,6 5,63 6,44 5,5 3,31
55 - 59 7,2 6,18 6,99 6,17 5,31
60 - 64 6,2 6,15 5,94 6,41 5,64
65 - 69 4,4 4,99 4,69 5,77 7,81
70 - 74 4,5 5,35 4,45 5,78 7,92
75 - 79 3,6 4,54 3,41 4,71 6,62
80 - 84 2,3 2,88 2,23 3,17 4,34
85 și > 1,3 1,61 1,24 1,87 2,97

experiment proiect
Dacă comparăm structura pe grupe de vârstă din comuna Panticeu cu structura

pe grupe de vârstă la nivel național și la nivelul județului Cluj putem observa și mai
clar anomalia, menționată mai sus (grupele de vârstă 40 – 70 de ani). Pentru a
explica această situație e nevoie de cercetări suplimentare. Ele nu fac parte din
prezentul studiu de fundamentare. Mai mult comparația noastră ne indică faptul că
structural, începând cu grupele de vârstă 20 ani și peste, populația comunei Panticeu
diferă de structurile pe grupe de vârstă la nivel național și județean. Deasemenea
trebuie subliniat faptul că, din perspectiva comparată, este evident că ponderea
populației în vârstă de 65 ani și peste din comună este mai mare decât valorile medii
prezentate în tabelul nr. 6. În cadrul populației comunei există un clivaj între cei până
în 40 ani și populația în vârstă de 60 ani și peste. Dacă tendița de evoluție a
populației se menține ca și până acum, atunci populația totală a comunei poate să
scadă dramatic în următorii ani, fiindcă tocmai generația “decrețeilor” (adică a
generațiilor numeroase numeric din epoca socialistă) lipsește din structura populației
existente. Concomitent însă populația comunei are rezerve de dezvoltare în
populația ei tânără (0 – 19 ani) cu condiția ca această populație să rămână în
comună. Dacă însă această populație tânără va prefera să plece din comună atunci
pe termen mediu și lung volumul populației totale va scădea în continuare.
Contracararea acestui proces este dificilă dacă se acționează doar cu resursele
existente la nivel local. Dar o soluție ar fi mărirea atractivității comunei atât pentru a
reține populația existentă, cât mai ales pentru a atrage noi locuitori (imigranti).
Graficul nr. 4, Structura populației comparată pe grupe de vârstă, România,

judeţul Cluj, comuna Panticeu, 2011 ( %)
85 şi >
80 – 84
75 – 79
70 – 74
65 – 69
60 – 64
55 – 59
50 – 54
45 – 49
40 – 44
35 – 39
30 – 34
25 – 29
20 – 24
15 – 19
10 – 14
5–9
0–4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

experiment proiect
Tabelul nr. 7, Populaţia dependentă pe categorii, comuna Panticeu

Anul Total Categorii de vârstă (ani) Total
Persoane 0–14 15–59 60+ Persoane
Dependente
1992 Val absol 326 886 805 1131
100,00 % 16,16 43,92 39,92 56,08
2011 Val absol 350 845 649 999
100,00 % 18,98 45,82 35,3 54,18
Scăderea volumului populației din comună a afectat, cum am spus și mai sus,
categoriile de vârstă tinere (0-14 ani) și categoria de vârstă 60 de ani și peste.
Consecința structurală a scăderii volumului populației este diminuarea ponderii
persoanelor dependente în totalul populației (de la 56% în anul 1992, la 54% în anul
2011). Teoretic ponderea celor activi, sau în stare să întrețină și pe alții prin
activitățile lor, a crescut din 1992 încoace. Vom vedea mai jos dacă consecințele se
văd la nivelul comunității locale. Aparent situația s-a îmbunătățit, dar condițiile de
start au fost dificile și s-au perpetuat de-a lungul întregii perioadei analizate. Ce este
de remarcat: și în anii 90 ponderea populației în vârstă de 60 ani și peste din comună
a fost relativ mare (40% din totalul populației). Practic putem vorbi de un imobilism
structural al populației din comuna Panticeu. Starea de fapt din anii 90 se reproduce
până în prezent. Cu resursele existente o ieșire din acestă stare are șanse reduse de
reușită. Doar inovații și politici noi la nivelul comunei pot impulsiona dezvoltarea
comunității.
 Raportul de dependenţă
În corelaţie cu structura pe vârste se calculează un indicator deosebit de

important, şi anume raportul de dependenţă (pe vârste). În forma sa generală, acesta
este raportul dintre populaţia tânără plus cea vârstnică şi populaţia adultă. În cazul
structurii folosită aici avem:
Rd = (P0-14 + P60+) / P15-59
Rd1992 = 1,28
Rd2011 = 1,18
Raportul de dependență exprimă presiunea exercitată de populația tânără

(până în 14 ani) și populația în vârstă (peste 60 ani) asupra populației active, în
vârstă de muncă. Cu cât raportul general de dependență este mai apropiat de
valoare 1 sau chiar peste valoarea 1, cu atât efortul pe care îl face populația între 15
– 59 ani este mai mare, atât pentru a se autoîntreține dar și pentru ai întreține pe alții,
producând deci resurse la nivelul comunității. În cazul comunei Panticeu presiunea
celor dependenți asupra celor din categoria în vârstă de muncă este mai mare de 1.
Presiunea populației dependente exercitată asupra populației în vârstă de 15 – 59
ani este constant mare din anii 1990 încoace.

experiment proiect
Valoarea raportului de dependență generală se compune de fapt din două

componente:
- raportul de dependenţă al tinerilor: RdT = P0-14 / P15-59
RdT1992 = 0.37
RdT2011 = 0.41
- raportul de dependenţă al vârstnicilor:RdV = P60+ / P15-59
RdV1992 = 0.91
RdV2011 = 0.77
Chiar daca valoarea raportului de dependnță s-a redus în perioada recentă, el

denotă un efort foarte mare pe care-l face comunitatea ca să producă resursele de
care are nevoie. Dacă comparăm valoarea raportului de dependență cu cele de la
nivel național și județean (vezi Tab nr. 8) atunci putem observa că problema cea mai
mare a comunei Panticeu este ponderea semnificativ mai mică a populației în vârstă
de 15-59 ani în totalul populației. Cu alte cuvinte: nu prea mai are cine să producă
resursele necesare întregii comunități. Populația este structural îmbătrânită (77 de
persoane vârstnice trebuie întreținute de 100 de persoane în vârstă de 15 – 59 ani).
Și chiar dacă admitem că și populația în vârstă de 60 ani și peste are o contribuție la
producerea resurselor comunitare, această contribuție nu compensează slăbiciunea
structurală a populației în vârstă de muncă. Din perspectiva necesarului de resurse
de care are nevoie comunitatea ca să se reproducă în totalitatea ei, este probabil ca
situația să devină și mai dificilă în viitor deorece, cum am spus mai sus, populația
comunei este erodată structural în segmentul de populației în vârstă de 20 - 60 de
ani.
Tabelul nr. 8, Raportul de dependenţă, la recensământul din 2011 (în %)

Grupa de România România Județul Județul Com.
vârstă Total Populația Cluj Cluj Panticeu
populaţie rurală Total Populația Total
populaţie rurală populaţie
0 - 14 15,8 17,73 13,39 15,72 18,98
15 - 59 61,90 56,76 64,65 56,77 45,82
60 și > 22,90 25,52 21,96 27,71 35,3
Total pop. 38,10 43,24 54,58 76,15 54,18
dependentă
Raport de 61,55 76,2 84,42 134,14 118
dependență
generală
Raport de 25,5 31,2 20,71 27,69 41
dependență
tineri
Raport de 37,0 45 33,97 48,81 77
dependență
vârstnici

experiment proiect
Populaţia comunei Panticeu are un caracter special din punct de vedere al

structurilor demografice faţă de mediul rural din România. Această particularitate
este vizibilă dacă observăm valorile pentru ratele de dependenţă din comună faţă de
cele naţionale. Abaterile sunt semnificative.
 Structura etnico-confesională a populaţiei
Tabelul nr. 9, Populaţia pe naţionalităţi, comuna Panticeu

Naţionalitatea Total RPL 1992 Total RPL 2002 Total RPL 2011
Total pop. 2017 100% 2001 100% 1844 100%
Români 1805 89,49 1706 85,26 1420 77,01
Maghiari 95 4,71 84 4,2 68 3,69
Romi 116 5,75 210 10,49 242 13,12
Populația totală a comunei este compusă în proporție de aproximativ 80% din

etnici români. De menționat este creșterea ponderii populației etnicilor romi în totalul
populației comunei în ultimele două decenii.
Tabelul nr. 10, Structura confesională a populaţiei la RPL 2011, comuna

Panticeu
Penticostală
Reformată
Martorii lui
Romano-
Ortodoxă
Baptistă
catolică
catolică
TOTAL
Greco-
Iehova
Anul
Alţii
1844 1363 19 6 62 16 187 42 147

2011
100% 73,92 1,03 0,33 3,36 0,87 10,14 2,28 7,98
Structura confesională reproduce structura etnică a populației, Majoritatea

populației este de confesiune ortodoxă. O pondere semnificativă o are și populația de
confesiuni neoprotestante.

experiment proiect
 Evoluţia populaţiei şi prognoze demografice
Evoluția populației este condiționată de 2 factori majori: factorul biologic =

sporul natural și factorul migrație = mobilitatea spațială și socială și desigur
interacțiunea complexă dintre acești factori.
Sporul natural
Primul factor pe care îl analizăm este sporul natural, respectiv foarte simplificat
spus, diferența dintre nașteri și decese înregistrată la nivelul populației. Logic este ca
populația să devină mai numeroasă, într-un interval de timp dat, dacă se nasc mai
mulți indivizi decât decedează. Dacă fertilitatea și natalitatea sunt mai mari și
mortalitatea este mai mică (decât valorile celorlalți doi indicatori) atunci avem un spor
natural pozitiv, volumul populației crește. Conform datelor din tabelul nr 11, pentru
anii menționați, rata brută de mortalitate a fost mai mare decât rata brută a natalității;
aceasta înseamnă un spor natural negativ. Acest spor natural negativ explică parțial
reducera volumului populației din 1992 încoace.
Tabelul nr. 11, Sporul natural, 1992 – 2012, comuna Panticeu

1992 1997 2002 2007 2011 2012
Pop. totală stabilă la 1 VII 2019 1708 2044 1881 1831 1830
Născuţi vii 26 27 22 21 24 21
Decedaţi – total 54 61 46 30 28 36
Sporul natural. -28 -34 -24 -9 -4 -15
(naşteri – decese)
Rata brută de natalitate 12,88 15,81 10,76 11,16 13,11 11,48
(naşteri la 1000 locuitori)
Rata brută de mortalitate 26,75 35,71 22,5 15,95 15,29 19,67
(decese la 1000 locuitori)
Sporul natural la 1000 -13,87 -19,91 -11,74 -4,78 -2,18 -8,2
locuitori
Date: Fişa localităţii
Structura pe grupe de vârstă a populației ne indică că ponderea populației în

vârstă de 60 ani și peste este de peste 35%. Prognoza demografică pe care o putem
enunța în condițiile actuale este că sporul natural al comunei va fi în continuare
negativ în următorul deceniu, cu o probabilitate mare ca el să fie și mai accentuat
dacă nu se vor lua măsuri pronataliste la nivel național și nu se vor găsi resurse la
nivel județean, sau la nivelul unor grupuri de acțiune locale, pentru a mări prin
investiții și măsuri politice locale, gradul de atractivitate al comunei.

experiment proiect
Sporul migrator
Sporul migrator este rezultatul unui complex de condiții în care localitatea în
sine joacă un rol hotărâtor. A sta sau a pleca dintr-o localitate depinde de ce oferă,
ca un pachet complex de opțiuni, localitatea fiecărui individ in parte.
Oferta ocupațională, profesională, educațională, culturală, economică etc. se
dovedește a fi insuficientă pentru zecile de oameni care decid să plece definitv din
localitate la un moment dat.
Scăderea numărului de locuitori se datorează nu doar sporului natural negativ ci
și plecării definitve a locuitorilor comunei. Datele pe care le avem la dispoziție ne
arată că rata brută a emigrației a fost constant negativă în ultimii 20 de ani, ceea ce
ne arată că mulți locuitori ai comunei Panticeu au considerat că nu mai sunt întrunite
condițiile care să coincidă cu expectanțele, așteptările lor de viață. Calitatea vieții din
comună probabil că a fost și este considerată, de către cei ce pleacă defintiv, ca
nefiind corespunzătoare pretențiilor lor și condițiilor secolului XXI.
Tabelul nr. 12, Sporul migrator, 1992 – 2012, comuna Panticeu

1992 1997 2002 2007 2011 2012
Pop. totală stabilă la 1 VII 2019 1708 2044 1881 1831 1830
Stabiliri de domiciliu 15 15 15 34 --- ---
Plecări cu domiciliul 73 24 20 50 --- ---
Diferanţa -58 -9 -5 -16
imigranţi - emigranţi
Rata bruta a migratiei la -28,73 -5,27 -2,45 -8,51
1000 locuitori
Stabiliri de reşedinţă 6 30 34 5 3 3
Plecări cu resedinţa 90 84 30 38 20 22
Diferenţa stabiliri- -84 -54 4 -33 -17 -19
renunţări la reşedinţă
Bilanțul dinamicii populației
Tabelul, nr. 13, Bilanţul dinamicii populaţiei, comuna Panticeu

1992 1997 2002 2007 2011 2012
Sporul natural la 1000 -13,87 -19,91 -11,74 -4,78 -2,18 -8,2
locuitori
Rata brută a migrației la -28,73 -5,27 -2,45 -8,51 - -
1000 locuitori
Total Mobilitate netă -42,6 -25,18 -14,19 -13,29 - -

experiment proiect
Bilanțul dinamicii populației ne arată o pierdere per ansamblu a populației

datorată atât unui spor natural negativ cât și unui spor migrator negativ. Biologic
populația nu se autoreproduce numeric și emigrația erodează în continuare
comunitatea. E puțin probabil ca resursele endogene (proprii) ale comunei să aibă
forța necesară de a contracara aceste procese. E nevoie de intervenții exogene care
să impulsioneze viața comunitară locală probabil prin proiecte de GAL (Grup de
actiune local), de asociere cu comune învecinate, sau proiecte județene, sau
naționale.
 Structura populaţiei pe gospodării
Tabelul nr. 14, Suprafaţa medie pe o locuinţă, cameră, persoană, RPL 2011
Populația Numărul Camere de locuit Suprafața medie (mp)
stabilă din locuințelor Nr Suprafața Pe pe pe
locuințele convenționale camere totală locuinţă cameră persoană
convenționale (mp)
1821 1159 2516 44582 38,47 17,72 24,48
În comună au fost înregistrate în anul 2011 un număr de 821 gospodării ce

utilizau 951 de locuințe convenționale.
În comuna Panticeu au fost recenzate, in 2011, un numar de 1159 de locuințe.
Locuințele au în total 2516 camere de locuit. Suprafața locuibilă medie a unei
locuințe este de 38,5 mp, iar o persoană dispune (statistic) de 24,5 mp.
O gospodărie medie (statistică) este alcătuită din 2,59 persoane; număr mediu
de persoane / cameră: 0,76, ceea ce înseamnă că numărul total de camere aflate la
dispoziție este mai mare decât numărul de locuitori. Unui locuitor ii revin statistic 1,38
camere. Putem vorbi de un excedent de suprafață locuibilă raportat la nevoile
locuitorilor, respectiv putem vorbi de suprafețe locuibile generoase. Sau o altă
variantă ar fi că nu mai are cine să utilizeze camerele de locuit disponibile.
Tabelul nr. 15, comuna Panticeu, locuințe convenționale, număr gospodării,

populația stabilă, recensământul din 2011
Localitate Nr. locuințe Nr. gospodăriilor Populația stabilă
convenționale din locuințele din locuințele
convenționale convenționale
Nr abs % Nr abs % Nr abs %
PANTICEU 1159 100 702 100 1821 100
Panticeu 383 33,05 262 37,32 671 37,64
Cătălina 91 7,85 46 6,55 100 5,42
Cubleșu 297 25,63 187 26,64 429 23,26
Someșan
Dârja 179 15,44 95 13,53 236 12,8
Sărata 209 18,03 112 15,95 385 20,88
Sursa datelor, RPL 2011, INS Cluj

experiment proiect
Fondul de locuințe existent la nivelul comunei a crescut cu o unitate, o locuință

din 2002 până în prezent. În total între 1992 – 2011 au fost construite în total 22 de
locuințe noi, o creștere a suprafeței locuibile cu 3008 mp. Locuințele noi au o
suprafață medie de 136,73 mp. Aceste locuințe noi sunt locuințe care diferă radical
de standardele locuințelor vechi din comună a căror suprafață medie de locuit este
de 38,5 mp.
Tabelul nr. 16, Situația fondului locativ

Locuinţe 1992 1997 2002 2007 2011 2012
Locuinţe existente - total 1096 1103 1117 1118 1118 1118
număr
Locuinţe în proprietate --- 3 5 5 5 5
majoritară de stat - nr
Locuinţe în proprietate --- 1096 1112 1113 1113 1113
majoritar privată - nr
Suprafaţa locuibila - 32000 32690 34973 35008 35008 35008
total mp
Date: Fişa localităţii
Tabelul nr. 17, Perioada de construire a clădirilor de locuit RPL 2011

Total inainte 1920- 1946- 1961- 1971- 1981-
clădiri de de 1919 1945 1960 1970 1980 1990
locuit
1133 54 179 526 256 52 6
100% 4,77 15,8 46,43 22,59 4,59 0,53
Total 1991- 2001- 2006- Informații

clădiri de 2000 2005 2011 nedisponibile
locuit
1133 14 4 21 21
100% 1,24 0,35 1,85 1,85
69% din totalul clărilor de locuit au fost construite în perioada cuprinsă între
sfârșitul celui de-al doilea război mondial și anul 1970, aproape jumătate dintre ele
au fost construite până la începutul anilor 60 ai secolului XX.

experiment proiect
Tabelul nr. 18, Ponderea locuintelor (1132 reprezintă 100 %) dotate cu instalaţii,
RPL 2011:
Alimentare Canalizare Instalatie Incalzire prin Bucatarie Baie
cu apa in din retea electrica termoficare
locuinta publica sau sau prin
sistem centrala
propriu termica
212 210 1109 36 487 196
18,7% 18,6% 98,0% 3,2% 43,0% 17,3%
Calitatea locuințelor și a locuirii este tipică pentru mediul rural din România,
respectiv lipsesc multe elemente structurale și funcționale care să ridice confortul
locuințelor la standardele secolului XXI. În domeniul sporirii calității locuințelor este
încă mult de lucru. Și desigur că e nevoie și de resurse individuale și colective pe
măsură. Dar fără o modernizare a locuințelor, atractivitatea comunei nu va crește.
Trebuie însă adusă în discuție, dacă investițiile în locuințe în condițiile actuale au rost
pe termen mediu și lung. Sau, dacă nu este mai eficient, să construiești unități noi de
locuit în locul celor existente. Asemenea raționamente nu sunt gratuite, dacă luăm în
considerație vechimea fondului construit și perioada în care au fost construite
majoritatea locuințelor / caselor din comuna Panticeu.
 Capitalul cultural
Capitalul cultural, în forma lui instituţionalizată, se exprimă prin diplomele şi

titlurile şcolare prezente la nivelul unei populaţii. Diploma şcolară atestă competenţe
culturale recunoscute social şi garantate oficial. Prin atestarea oficială (instituţională)
competenţele culturale devin convertibile în capital economic şi abilitează indivizii să
ocupe anumite poziţii în structurile economico-sociale şi ale puterii într-un sistem
social. De asemenea capitalul social poate fi investit şi este temeiul relaţiilor sociale
la nivelul unei comunităţi locale. Sau altfel spus: capitalul cultural asigură purtătorului
profit material, simbolic şi relaţional.
Noi putem analiza capitalul cultural cu ajutorul nivelului de şcolaritate, instrucţie
şcolară.
Tabelul nr. 19 Comuna Panticeu, populaţia de 10 ani şi peste, după nivelul

şcolii absolvite, 2011 (Nivelul de şcolaritate)
Total populaţie Comuna Panticeu Judeţul Cluj
Total % Total %
1621 100% 628182 100%
Învăţământ superior 59 3,64 131030 20.86
Postliceal şi de maiştri 16 0,99 21622 3.44
Liceu 233 14,37 183498 29.21
Şcoală pofesională şi de ucenici 116 7,16 80571 12.83

experiment proiect
Gimnaziu 680 41,95 134648 21.43

Şcoala primară 314 19,37 62934 10.02
Fără şcoală absolvită 203 12,52 13879 2.21
Persoane analfabete 161 9,93 4873 0.78
42% din totalul persoanelor în vârstă de 10 ani și peste au absolvit gimanziul

(respectiv 8 clase sau 7 clase etc.). Comparativ cu ponderea acestei categorii în
totalul populației din județul Cluj la nivelul comunei Panticeu aceasta categorie este
suprarepezentată. Semificativ sub valorile medii înregistrate la nivel județean este
ponderea celor cu studii superioare și liceale. Acest nivel al capitalului cultural
explică structura ocupațională și profesioanlă a populației din comună. Și ne mai
arată și cât de dificl este să schimbi structura ocupațională și, prin aceasta, șansele
de a transforma acest capital în capital economic (bunăstare) pentru actuale
populație a comunei.
 Sistemul de învățământ
Oferta educațională la nivelul comunei se oprește la nivel primar și gimnazial. În

comună avem o singura unitate de învățământ cu nivel gimnazial. Populația școlară
oscilează în jurul a 190 de elevi care sunt îndrumați de 15 cadre didactice. Cei ce
doresc să urmeze studii liceale sau universitare trebuie să se ducă în alte localități.
Acest fapt favorizează orientarea spre emigrare în rândul tinerilor din comună
Tabelul nr. 20, Dinamica sistemului de învăţământ din comuna Panticeu,

ÎNVĂŢĂMÂNT 1992 1997 2002 2007 2011 2012
Unităţi de învăţământ – total 5 6 5 1 1 1
Grădiniţe de copii 1 2 1 - - -
Şcoli din învăţ. primar şi 4 4 4 1 1 1
gimnazial (inclusiv special)
Copii înscrişi în grădiniţe 25 36 74 68 51 49
Elevi înscrişi - total 137 178 173 187 190 197
Personal didactic - total 18 19 16 15 - -
Sursa datelor: Fișa localității
Limitarea ofertei de învățământ la nivelul gimnazial explică și nivelul general de

școlaritate al majorității locuitorilor din comună. Probabil și activitățile economice,
respectiv opțiunile ocupaționale și profesionale ale locuitorilor, nu necesită un nivel
mai ridicat al capitalului cultural.

experiment proiect
 Disfuncţionalităţi
- Populaţia comunei este afectată de îmbătrânirea demografică;

- Pe termen lung există posibilitatea de scădere în continuare a populaţiei;
- Structura socio-economică este puternic dezechilibrată;
- Profesiile sunt concentrate în domeniul agriculturii;
- Ponderea populaţiei inactive este foarte mare în raport cu ponderea populaţiei
active.
- Capitalul cultural al populaţiei limitează posibilităţile şi şansele de dezvoltare ale
comunei;
- Datorită capitalului cultural redus ponderea forţei de muncă necalificate este
relativ mare;
- Calitatea locuinţelor şi locuirii este deficitară datorită stării dotărilor edilitare.
- Per ansamblu, atractivitatea comunei este la limita inferioară.
 Priorităţi
- Sporirea cantităţii şi calităţii infrastructurii edilitare a comunei şi racordarea

gospodăriilor la utilităţi de tip urban;
- Rezervarea prin PUG a unor suprafeţe pentru dotări economice în domeniul
agriculturii, a serviciilor agricole, a logisticii aferente acestor tipuri de activităţi;
- Relansarea şi amplificarea potenţialului meşteguăresc din comună;.
- Creşterea nivelului de educaţie şi pregătire profesională a populaţiei;
- Politici de atragere de capital, activităţi economice, sociale, culturale etc.;
- Dezvoltarea în viitor a comunei trebuie pusă în contextul dezvoltării untiăţilor
administrative învecinate.

experiment proiect
2.6. CIRCULAŢIA ŞI PROPUNERI DE ORGANIZARE
 Categoriile de căi de circulaţie în UAT Panticeu
Nr. drum Denumirea căilor de circulaţie Lung.

(km)
DJ 109 A Cluj-Napoca – Chinteni – Deuşu – Vechea – Fãureni 57,300
– Bãbuţiu – Şoimeni – Panticeu – Recea-Cristur –
Cãprioara – Jurca – Ciubãncuţa – Ciubanca – limita
jud. Sãlaj
DJ 161 DN 16 (Cãianu-Vamã) – Gãdãlin – Bonţida - Luna de 49,050
Jos – Dãbâca – Pâglişa – Dârja - Panticeu (DJ 109A)
– Sãrata – limita jud. Sãlaj
DC 155 DJ 161 – (Panticeu) – Cubleşu Someşan 6,780
DC 157 DJ 161 – Cãtãlina 3,200
DC 158 Panticeu (DJ 109A)-Elciu 4,600
DJ 109 A (Panticeu)
DJ 161 (Panticeu - Sărata) DJ 161 (Dârja)

experiment proiect
DJ 161 (Sărata) DC 155 (Cubleșu Someșan)
DC 157 (Cătălina) DC 158 (Panticeu – Elciu)
Drum de exploatare agricolă

experiment proiect
Rețeaua stradală
Denumirea Elemente de Unități Anul
bunului identificare dobândirii /
dării în
folosință
Străzi Panticeu 4,600 km
Străzi Cătălina 1,800 km
Străzi Cubleșu Someșan 7,800 km
Strada Izvorasca Cubleșu Someșan 1,000 km
Străzi Dârja 3,300 km
Străzi Sărata 3,300 km
Drum de exploatare Panticeu-Cubleșu Someșan 5,000 ml 2014
agricolă
Drum de exploatare Panticeu, T 34 P110 Stăvăriște 2,950 mp 2011
agricolă
Pod comunal Panticeu, nr. 64 1 buc 1952
Pod comunal Panticeu, pe Valea Crastorului 1 buc 1948
Pod comunal Cătălina 1 buc 1948
Pod comunal Cubleșu Someșan 2 buc 1948
Pod comunal Dârja 1 buc 2008
Podețe Podețe tubulare pe DC 156 5 buc
Panticeu - Cătălina
Programul judeţean de transport rutier public de persoane prin curse regulate în

perioada 2014 - 2019
Cod A B C Km Nr. Nr.
traseu Autog./ loc. Loc.intermed Autog./loc. pe sens curse / min.
. zi locuri
CLUJ / Cubleșu 23
005 Dăbâca 58 2
Sens Vest Someşan
CLUJ /
061 Panticeu Osoi 62 2 10
Sens Vest
CLUJ /
062 Panticeu Sărata 47 2 10
Sens Vest
Recea
076 CLUJ / Fany Panticeu 44 1 10
Cristur

experiment proiect
 Disfuncționalități
- Poduri / podețe în stare necorespunzătoare;

- Trotuare neamenajate;
- Lipsa pistelor pentru biciclişti;
- Parcări auto insuficiente;
- Staţii de călători neamenajate;
- Reţea stradală de slabă calitate – drumuri de pământ cu rigole
necorespunzătoare;
Panticeu
Cătălina
Cubleșu Someșan

experiment proiect
Dârja
Sărata
 Propuneri de organizare a circulaţiei
Pentru îmbunătăţirea şi modernizarea circulaţiei în teritoriu se propun:

- Lucrări de întreţinere la drumurile judeţene şi poduri;
- Lucrări de modernizare la drumurile comunale și poduri;
- Realizare rețea stradală modernizată (împietruire), incusiv trotuare, piste pentru
bicicliști și rigole în toate satele;
- Amenajarea traseului dirijat, cu balize, indicatoare, zebre – în toate localităţile;
- Amenajarea acostamentelor şi a refugiilor pentru staţiile de transport în comun;
- Realizare și clasificare DC între:
- Cubleșu Someșan – Tiocu de Jos (comuna Cornești / DJ 109 B);
- Cubleșu Someșan – sat Cornești (DJ 109 B);
- Cătălina – Dorna (comuna Așchileu) – Așchileu Mare (comuna Așchileu /
DJ 109).

experiment proiect
2.7. BILANŢURI TERITORIALE, INTRAVILAN EXISTENT ŞI PROPUS
Limitele intravilanelor au fost modificate de comun acord cu Consiliul Local al

comunei Panticeu.
Cu toate că fiecare localitate este un caz aparte, în intervenţii s-au respectat
limitele naturale / limitele folosinţelor, respectiv limite paralele cu drumul.
Includerile de teren în intravilan s-au făcut pe următoarele criterii:
- acces asigurat din drumurile existente (chiar dacă drumul respectiv
necesită amenajare);
- apropierea de zonele de interes;
- condiţii bune de fundare în comparaţie cu alte zone din localitate;
- necesitatea suprafeţei respective pentru dezvoltare.
Toate propunerile s-au analizat pe teren şi s-au însuşit de reprezentanţii
administraţiei locale.
În prezentul proiect s-a indicat la nivelul teritoriului administrativ folosinţa asupra
terenurilor. Pentru terenurile situate în intravilan, ocupate cu construcţii şi alte
amenajări s-a indicat şi destinaţia supraedificatelor: clădiri de utilitate publică,
locuinţe, obiective pentru producţie agricolă şi industrială, terenuri de sport, obiective
pentru gospodărie comunală, circulaţie, ape și spații verzi.
 Bilanţul pe trupuri şi localităţi

sat 1990 propuse
Panticeu 149,04 169,07 9 - 6,16 162,91 8
Cătălina 26,04 26,04 13 5,06 31,10 15
Cubleșu 143,68 179,32 6 10,17 189,49 4
Someșan
Dârja 84,76 84,76 5 4,18 88,94 5
Sărata 92,65 90,40 1 0,36 90,76 1
TOTAL 496,17 549,59 34 13,61 563,20 33
Suprafaţa totală a intravilanelor, în valoare de 549,59 ha, s-a mărit prin

reactualizare PUG cu 13,61 ha.

experiment proiect
Sat Panticeu
EXISTENT PROPUS
NR. TRUP ha NR. TRUP ha
T1 - Trup principal 163,40 T1 - Trup principal 144,39
T2 2,76
T3 11,11
T2 0,41 - -
T3 3,64 T4 3,64
T4 0,01 T5 0,01
T5 0,96 T6 0,96
T6 0,02 T7 0,02
T7 0,02 T8 0,02
T8 0,34 - -
T9 0,27 - -
TOTAL 169,07 162,91
Sat Cătălina
EXISTENT PROPUS
T2 0,29 T2 0,29
- - T3 1,91
T3 0,96 T4 2,38
T4 0,27
T5 0,37 T5 0,37
T6 0,67 T6 0,67
T7 0,24 T7 0,24
T8 1,19 T8 0,58
T9 0,33 T9 0,33
T10 1,94 T10 1,94
T11 0,32 T11 0,32
T12 2,87 T12 3,34
T13 0,36 T13 0,21
- - T14 0,25
- - T15 0,09
TOTAL 26,04 31,10

experiment proiect

EXISTENT PROPUS
T6 0,12
T2 0,23 T2 0,23
T3 0,11 T3 0,11
T4 0,12 - -
T5 0,29 - -
- - T4 0,15
TOTAL 179,32 189,49
Sat Dârja
EXISTENT PROPUS
T5 0,25
T2 0,19 T2 0,19
T3 2,40 T3 0,60
T4 0,10 - -
- - T4 0,89
- - T5 3,92
TOTAL 84,76 88,94
Sat Sărata
EXISTENT PROPUS
TOTAL 90,40 90,76
 Extinderi propuse
SAT PANTICEU – EXTINDERI / EXCLUDERI PROPUSE

FUNCŢIUNI SUPRAFAŢĂ
1. Excludere teren agricol - 5,73 ha
2. Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare 0,33 ha
3. Excludere trupuri T2, T8, T9 - 1,02 ha
TOTAL - 6,16 ha

experiment proiect
SAT CĂTĂLINA – EXTINDERI / EXCLUDERI PROPUSE

1. Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare și 0,80 ha
unități industriale
TOTAL 5,06 ha
SAT CUBLEȘU SOMEȘAN – EXTINDERI / EXCLUDERI PROPUSE

4. Excludere trupuri T4, T5 - 0,41 ha
TOTAL 10,17 ha
SAT DÂRJA – EXTINDERI / EXCLUDERI PROPUSE

3. Zonă unități agricole 0,89 ha
TOTAL 4,18 ha
SAT SĂRATA – EXTINDERI PROPUSE

1. Zonă unități agricole 0,36 ha
TOTAL 0,36 ha

experiment proiect
 Bilanţul pe localităţi şi zone funcţionale
EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţa % din Suprafaţa % din
SAT PANTICEU (ha) total (ha) total
intravilan intravilan
Locuinţe şi funcţiuni omplementare, 30,46 18,02 101,75 62,46
din care:
- cu regim mediu de înălţime 0,69 0,69
Instituţii şi servicii de interes public 4,57 2,70 5,70 3,50
Zone mixte (UID+UA) 0,00 0,00 5,37 3,30
Unităţi industriale şi de depozitare 1,18 0,70 1,73 1,06
Unităţi agricole 3,22 1,90 4,19 2,57
Căi de comunicaţie rutiere / 7,58 4,48 7,40 4,54
pietonale / transport şi construcţii
aferente
Spaţii verzi, perdele de protecţie 4,63 2,74 12,50 7,67
Construcţii tehnico – edilitare 0,33 0,20 0,33 0,20
Gospodărie comunală - cimitire 6,32 3,74 6,85 4,20
Destinaţie specială 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 1,93 1,14 1,91 1,17
Terenuri agricole 108,85 64,38 15,18 9,32
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 169,07 100,00 162,91 100,00

experiment proiect
EXISTENT PROPUS
SAT CĂTĂLINA (ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni complementare 10,93 41,97 23,08 74,21
cu regim mic de inălţime
aferente
Ape 0,10 0,38 0,22 0,71
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00

experiment proiect
EXISTENT PROPUS
SAT CUBLEȘU SOMEȘAN (ha) total (ha) total
aferente
Ape 2,80 1,56 2,94 1,55
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00

experiment proiect
EXISTENT PROPUS
SAT DÂRJA (ha) total (ha) total
aferente
Ape 1,35 1,59 1,35 1,52
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00

experiment proiect
EXISTENT PROPUS
SAT SĂRATA (ha) total (ha) total
aferente
Ape 0,76 0,84 0,76 0,84
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00

experiment proiect
Centralizator intravilane comuna Panticeu

EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE
Suprafaţa % din Suprafaţa % din
TOTAL COMUNĂ
(ha) total (ha) total
Locuinţe şi funcţiuni omplementare, 97,05 17,66 380,09 67,49
din care:
- cu regim mic de inălţime 96,36 379,40
- cu regim mediu de inălţime 0,69 0,69
Zonă mixtă (UID+UA) 0,00 0,00 5,37 0,95
Căi de comunicaţie rutiere / pietonale 24,44 4,45 25,18 4,47
/ transport şi construcţii aferente
Ape 6,94 1,26 7,18 1,27
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00

experiment proiect
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI MĂSURI PROPUSE
În contextul actual al dezvoltării economice şi sociale, factorul de decizie

(Consiliul Local) este direct implicat în soluţionarea problemelor practice de
organizare a activităţii în teritoriu, prin deciziile pe care le ia şi le aplică în această
direcţie.
Luarea unei decizii corecte şi eficiente se poate realiza numai prin cunoaşterea
tuturor aspectelor pozitive şi negative ale realităţii din teritoriul administrativ al
comunei.
Aspectele pozitive sunt reprezentate de resursele naturale şi umane, de care
dispune comuna, poziţia în teritoriul judeţului, potenţialul de comunicaţie etc şi
stimulează dezvoltarea socio-economică.
Aspectele negative sunt reprezentate de disfuncţiile din teritoriu (preponderente
fiind cele socio-economice: gradul ridicat de îmbătânire al populaţiei, navetismul,
exodul rural, lipsa de dotări socio-culturale şi economice, etc) şi de stările critice ale
sistemelor naturale (alunecări de teren, procese de eroziune, şi tasare, inundaţii,
îmlăştiniri, elemente climatice cu manifestări extreme, etc). Aceste disfuncţii şi stări
critice s-au sintetizat în Harta riscului geografic.
Riscul geografic (termen antropocentric) reprezintă estimarea pierderilor
potenţiale - materiale - valorice sau umane - acceptabile sau nu, provocate de
procese naturale (alunecări de teren, procese de eroziune, şi tasare, inundaţii,
îmlăştiniri, elemente climatice cu manifestări extreme etc) sau de natură antropo-
tehnogenă (poluarea apelor, aerului, solului, accidente tehnologice, etc).
Riscul geografic este rezultanta interacţiunii dintre procesele care produc
disfuncţii / pagube materiale şi vulnerabilitatea în teritoriu / timp a structurilor socio-
economice.
În cadrul mediului geografic natural, neperturbat de om, manifestarea
proceselor generatoare de risc, reprezintă stări normale, de evoluţie a acestuia spre
atingerea echilibrului dinamic.
Perceperea şi reacţia la riscul geografic se realizează de către sistemele socio-
economice şi ecosistemele agricole.
Apariţia şi manifestarea riscului geografic se datorează depăşirii limitelor de
toleranţă ale sistemelor naturale la impactul uman.
Intensitatea de manifestare a riscului geografic creşte odată cu scăderea
complexităţii sistemelor naturale depinzând de durata şi simultaneitatea de
manifestare a proceselor generatoare de risc, cât şi de gradul de vulnerabilitate al
sistemelor socio-economice afectate (nivelul dezvoltării tehnologice şi capacitatea de
refacere a distrugerilor determinate de câştigurile financiare ale populaţiei).
Riscul geografic abordat sistemic reprezintă amplificarea efectelor distructive,
pornind de la o manifestare a unui proces generator de risc geografic se pot
declanşa alte manifestări în lanţ, anihilându-se doar în momentul consumării întregii
energii de generare, fizice şi chimice, perioada de dezlănţuire fiind mai scurtă în
cazul proceselor climatice sau mai lungă în cazul eroziunii.

experiment proiect
Hărţile de risc reprezintă un instrument indispensabil în luarea deciziilor de

organizare a activităţilor şi a teritoriului propriu-zis, în conformitate cu legile şi
principiile dezvoltării durabile şi se pot utiliza la:
- stabilirea disfuncţiilor care afectează teritoriul administativ al comunei
(necunoaşterea disfuncţiilor şi neluarea deciziilor în privinţa acestora determină
în timp agravarea stării acestora; amănarea soluţionării conduce la creşterea
costurilor remedierii lor, mai târziu);
- stabilirea valorii economice a unui teritoriu (valoarea economică a teritoriului
creşte / descreşte luând în considerare riscul geografic);
- delimitarea terenurilor optime, suboptime şi critice pentru desfăşurarea unei
activităţi economice (activităţile economice se cer corelate cu teritoriul care li se
va aloca);
- studii de amplasamente pentru obiective de utilitate publică (pentru creşterea
siguranţeri, randamentului şi siguranţei în exploatare a acestora);
- precizarea intensităţii de exploatare şi valorificarea unui teritoriu (sub nivelul de
toleranţă al componentelor naturale, pentru evitarea proceselor generatoare de
risc);
- stabilirea valorii asigurărilor de risc (garanţie suplimentară a dezvoltării unui
teritoriu);
- elaborarea etapelor de efectuare a lucrărilor de ameliorare (pentru reducerea
riscului şi, deci a investiţiilor aferente);
- constituirea unei baze informationale pentru elaborarea prognozelor de
manifestare a riscului geografic, în special a riscului complex (bază pentru
elaborarea strategiilor şi a scenariilor de dezvoltare);
- argumentarea ştiinţifică pentru promovarea unor noi forme de organizare
teritoriale (soluţii tehnice adaptive în conformitate cu problemele teritoriului);
- soluţionarea problemelor existente (pentru valorificarea eficientă a teritoriului,
prin studii de detaliu).
 Riscul geografic în UAT Panticeu
Risc - estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi

materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonã dată pentru un anumit tip
de dezastru.
Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală
în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.
Inundaţie - acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare,
care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce
dereglează buna desfãşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.
Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care
formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii
sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

experiment proiect
Comuna Tipuri de inundaţii Potenţialul Tipul alunecărilor

pe cursuri pe torenţi de primară reactivată
de apă producere a
alunecărilor
Panticeu - - - - -
Conform PATN Secţiunea a V-a, Zone de risc natural
Nivelul de seismicitate
Intensitatea seismică exprimată în grade MSK, (conf. legii nr. 575 / 2001, PATN
– Secţiunea a V-a, Zone de risc natural – Cutremure de pământ): zona 6, cu
perioada medie de revenire la cca. 100 ani.
Caracteristicile comunei Panticeu pentru seisme cu intervalul mediu de
recurenţă al magnitudinii IMR = 225 ani și 20 % probabilitate de depășire în 50 de
ani, conform “Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
clădiri“, indicativ P 100-1/2013:
- ag = 0,10g (acceleraţia terenului pentru proiectarea constucţiilor la starea limită
ultimă);
- Tc = 0,7sec (perioada de control/colţ a spectrului de răspuns pentru
componentele orizontale ale mişcării seismice).
Adâncimea de îngheţ
- adâncimea max. de îngheţ este -0,80 / -0,90 m conform STAS 6054 / 77;
Zonarea geoclimatică2
- Zonarea climatică:
- temperaturi de calcul iarna: zona III (θe = -18 oC), conf. SR 10907/1 –
1997;
- temperaturi de calcul vara: zona II (θe = +25 oC), conf. STAS 6472/2 –
1983;
- Zonarea încărcărilor date de vânt:
- zona A (sub 800 m altitudine), viteza vântului 22 m/s, presiunea dinamică
0,30 kN/mp, conform STAS 10101/20 – 1990;
- Zonarea potenţialului vântului cu viteza mai mare de 4 m/s:
- zona E: 1500 ore/an;
- Zonarea încărcărilor date de zăpadă-greutatea de referinţă:
- zona A: gz = 0,9 / 1,2 / 1,5 kN/mp, conform STAS 10101/21 – 1992;
- Zonarea repartiţiei precipitaţiilor medii anuale:
- 600 – 1000 mm.
2 Conform Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în

pantă la clădiri – anexa 4 (2003).

experiment proiect
Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2014 - 2020

experiment proiect
Comuna Panticeu – Harta riscurilor geografice

experiment proiect
 Procese generatoare de risc geografic şi măsuri propuse
Alunecări de teren
Formarea alunecărilor de teren presupune pătrunderea apei în sol până la un
orizont impermeabil pe care îl umectează puternic şi astfel îi impune funcţia de “pod
de deplasare” sau de alunecare. Spre deosebire de celelalte procese de pantă,
alunecările de teren se remarcă prin rapiditatea cu care se evacuează materialele şi
prin formele de relief care iau naştere.
- cu risc foarte mare şi mare de declanşare a alunecărilor de teren /
alunecări active / în curs de reactivare.
Măsuri - reglementări:
- se impune monitorizarea permanentă a proceselor, efectuarea lucrărilor
de stabilizare–drenare în încercarea de a le localiza şi a nu permite
extinderea lor;
- pe terenurile afectate de alunecări se interzice orice tip de activitate
umană (inclusiv construcţii) cu excepţia lucrărilor de stabilizare a
versantului;
- terenurile afectate se vor împăduri cu esenţe cu rădăcină adâncă
(eventual plantaţii cu livezi, vii, dacă permit condiţiile microclimatice);
- cu risc mediu de declanşare a alunecărilor de teren.
- se impun condiţii speciale de fundare pe bază de expertiză geotehnică;
- se recomandă construcţii din materiale uşoare cu regim de înălţime de
max D+P+M, POT max. = 15% şi plantarea zonelor afectate cu esenţe cu
rădăcină adâncă;
- se recomandă lucrări de drenare a apelor pluviale pentru ca procesul să
nu se declanşeze (riscul cel mai mare fiind în perioade umede şi de lungă
durată).
Risc de inundare3
Din punct de vedre hidrologic o inundaţie este orice creştere a nivelului apei ori
ale debitului peste un nivel care depăşeşte malurile albiei minore (revărsare).
Cauzele pot fi de origine naturală cum sunt cele climatice (ploi, fie torenţiale fie de
lungă durată, topirea zăpezii sau topirea zăpezii suprapusă cu căderea de
precipitaţii, excesul de umiditate) sau antropice cum sunt despăduririle efectuate de
om, alte procese: compactarea solului, acoperirea lui cu un strat impermeabil dar şi
construcţii hidrotehnice nereuşite.
3 Zona potenţial inundabilă – corespunde unei viituri a cărei probabilitate de depăşire a debitului
maxim anual este până la 10%.
Zona frecvent inundabilă – corespunde unei viituri a cărei probabilitate de depăşire a debitului
maxim anual este între 10 – 50%.
Calea viituri – corespunde unei viituri a cărei probabilitate de depăşire a debitului maxim anual
este mai mare de 50%.

experiment proiect
Inundaţii torenţiale de-a lungul unor văi

- se recomandă regularizarea albiilor cursurilor de apă, realizarea canalizării
apelor pluviale, conform volumului de apă de pe versanţi, amenajarea de
drenuri, decompactarea solului şi lucrări pedoameliorative;
- se recomandă plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante (plop
şi arin).
Inundaţii prin ridicarea pânzei freatice

Inundare prin ridicarea la suprafaţă a pânzei freatice, oscilaţii frecvente a
nivelului pânzei freatice, la căderi îndelungate de precipitaţii:
- se impun lucrări de drenare, izolarea fundaţiilor pentru a nu le supune
acţiunii agenţilor corozivi, ţinând cont de agresivitatea chimiă ridicată a
apei freatice;
- amenajarea de drenuri speciale, sau întreţinerea celor existente, prin
decompactarea solului sau alte lucrări pedoameliorative;
- plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante cum ar fi plopul
(Populus alba) şi arinul (Alnus glutinosa);
- nu se recomandă clădiri cu subsol.

experiment proiect
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ EXISTENTĂ ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE
 Situaţia existentă - echiparea edilitară în comuna Panticeu
Alimentarea cu apă și canalizarea

În comuna Panticeu alimentarea cu apă se face din izvoare captate și bazine de
acumulare, distribuția făcându-se gravitațional în satele Panticeu şi Cubleșu
Someșan. În satele Cătălina, Dârja și Sărata nu există alimentare cu apă din surse
locale. Peste 50 % din gospodăriile comunei se alimentează cu apă din fântânile
proprii.
Canalizarea apelor menajere se realizează doar în centrul satului Panticeu și
din anul 2015 și în satul Cubleșu Someșan.
Utilităţi publice 1992 1997 2002 2007 2011 2012
Lungimea totală a reţelei 16.4 16.4 16.4 16.4 16.4 16.4

simple de distribuţie a apei
potabile - km
Capacitatea instalaţiilor de --- --- 120 122 121 121
producere a apei potabile -
mc/zi
Cantitatea de apă potabilă --- --- 22 44 43 42
distribuită consumatorilor total
- mii mc
Cantitatea de apă potabilă --- --- 20 42 41 41
distribuită consumatorilor-uz
casnic - mii mc
Lungimea totală simplă a cond. 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
de canalizare - km.
Alimentarea cu gaz metan

În comuna Panticeu nu există rețele de gaz. Încălzirea locuințelor și prepararea
apei calde / hranei se face cu combustibil solid în majoritatea cazurilor.
În satul Panticeu există 3 blocuri de locuințe care beneficiază de încălzire
centrală.
Situaţia existentă – telefonie

Utilităţi publice 1992 1997 2002 2007 2012
Abonamente telefonie fixă – nr. 152 162 210 nu sunt date

Sursa: Fişa localităţii

experiment proiect
Alimentare cu energie electrică

Localităţile sunt racordate la energie electrică, iar alimentarea gospodăriior se
face prin LEA 20 kV.
Instalaţii electrice de transport a energiei electrice

Teritoriul administrativ al comunei Panticeu este traversat de LEA 400 kV, pe
direcția SE – NV (Iernut – Gădălin – Roșiori) și de LEA 110 kV, pe direcția S – N.
Transpotul energiei electrice şi instalaţiile reţelei de transport electric sunt în
gestiunea CN Transelectrica SA, fiind exploatate prin Sucursalele de Transport al
Energiei Electrice Cluj.
Ponderea locuintelor (1132 reprezintă 100 %) dotate cu instalaţii

Apă Canalizare Instalatie Încălzire Bucatărie Baie
în locuință în locuință electrica centrală în locuință în locuință
212 210 1109 36 487 196
18,7% 18,6% 98,0% 3,2% 43,0% 17,3%
Sursa RPL 2011
Situaţia existentă - gospodărirea apelor

Direcţia Apelor Someș – Tisa nu deţine lucrări hidrotehnice pe teritoriul
administrativ al comunei Panticeu.

experiment proiect
Situaţia existentă – gospodărirea deşeurilor
Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2014 - 2020
 Propuneri de dezvoltare a echipării edilitare în comuna Panticeu
Propunere – alimentare cu apă şi canalizare

Se va realiza SF și PT pentru alimentarea cu apă potabilă în toate localitățile
din comună, ținând cont de consumul specific de apă, conf. STAS 1343 / 1-2006:
- pentru nevoi gospodărești: 100 l / persoană / zi;
- pentru nevoi publice: 30 l / persoană / zi;
- pentru creșterea animalelor:
- bovine - 90 l / buc / zi
- ovine - 10 l / buc / zi
- porcine - 25 l / buc / zi
- pentru combaterea incendiilor exterioare: 5 l/s = 18 mc/h

experiment proiect
Dimensionarea reţelei de canalizare se va face în conformitate cu prevederile

STAS-ului 1846-90, corespunzător unui debit de 80% din cerinţa de apă.
Elementele sistemului de alimentare cu apă și canalizare, conform STAS 4163-
1 se consideră construcții de importanță normală, iar conform STAS 4273-83, tabel
nr. 13, construcțiile de importanță normală se încadrează în clasa a IV-a de
importanță.
Conform tabelului 9 din STAS 4273-83, în funcție de mărimea și importanța
așezărilor (localitate rurală), obiectivul se încadrează în categoria a 4-a de construcții
hidrotehnice.
Propunere – alimentare cu energie electrică

Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări.
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Se va extinde reţeaua electrică la gospodăriile neelectrificate din toate
localităţile şi se va reabilita iluminatul public stradal.
Necesar putere instalată / mp arie desfăşurată:
- P instalată unităţi industriale, de depozitare = 125 W / mp
- P instalată comerţ, servicii = 100 W / mp
- P instalată locuinţe unifamiliale = 20 W / mp
- P instalată iluminat public = 2 W / mp
Propunere – telefonie
Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Se propune extinderea numărului de posturi telefonice în funcţie de solicitări.
Propunere – gospodărirea apelor

Se recomandă:
- min. 2 campanii de salubrizare a malurilor cursurilor de apă / an;
- executarea de lucrări de decolmatare a albiilor cursurilor de apă la min. 5 ani;
- regularizarea albiilor cursurilor de apă și realizarea canalizării apelor pluviale,
conform volumului de apă de pe versanţi;
- amenajarea de drenuri, decompactarea solului şi lucrări pedoameliorative;
- plantarea terenurilor, de pe malurile cursurilor de apă, cu specii arboricole
absorbante (plop şi arin).
Propunere – gospodărie comunală

Estimarea deşeurilor:
- Deşeuri stradale, parcări, trotuare, piste ciclişti şi locuri de joacă = 0,20 t / ha / zi
- Deşeuri menajere = 1 kg / persoană / zi
- Deşeurile comerciale şi asimilabile acestora = 1 kg / 10 mp / zi
- Groapă de compost individuală = 1 mp / 100 mp grădină

experiment proiect
 Energia regenerabilă
În condiţiile meteogeografice din România, în balanţa energetică pe termen

mediu şi lung se iau în considerare următoarele tipuri de surse regenerabile de
energie: energia solară, eoliană, hidroenergia, biomasa şi energia geotermală.
Energia solară
Conceptul de „energie solară” se referă la energia care este direct produsă prin
transferul energiei luminoase radiată de Soare. Aceasta poate fi folosită ca să
genereze energie electrică sau să încălzească apa menajeră şi aerul din interiorul
unor clădiri. Deşi energia solară este reînnoibilă şi uşor de produs, problema
principală este că soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ. În
plus, datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale, şi deci a alternanţei zi-noapte,
lumina solară nu poate fi folosită la generarea electricităţii decât pentru un timp limitat
în fiecare zi. O altă limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezintă existenţa
zilelor noroase, când potenţialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită
ecranării Soarelui, limitând aplicaţiile acestei forme de energie regenerabilă.
Potenţialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din
radiaţia solară incidentă în plan orizontal care, în România, este de circa 1100
kWh/m2/an. Conform harţii radiaţiei solare în România s-au identificat cinci zone
geografice diferenţiate în funcţie de nivelul fluxului energetic măsurat.
Harta radiaţiei solare în România

experiment proiect
Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de căldură şi apă

caldă menajeră din România este evaluat la circa 1434 mii tep (60 PJ/an), ceea ce ar
putea substitui aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din
cota de energie termică pentru încălzirea curentă.În condiţiile meteo-solare din
România, un captator solar-termic funcţionează, în condiţii normale de siguranţă, pe
perioada martie - octombrie, cu un randament care variază între 40% şi 90%.
Gradul de acoperire cu energie solară a necesarului de energie pentru apă

caldă menajeră în decursul unui an calendaristic.
Utilitatea sistemelor solar-termale se regăseşte, în mod curent, la prepararea

apei calde menajere din locuinţele individuale.
Captatoarele solare pot să funcţioneze cu eficienţă ridicată în regim hibrid cu
alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale. În exploatare, radiaţia
solară nu trebuie să aibă obligatoriu un nivel foarte ridicat, întrucât sistemele solare
pasive pot funcţiona eficient şi în zone mai puţin atractive din punct de vedere al
nivelului de intensitate solară (ex. zone de nord din Transilvania sau din Moldova).
Sistemele solare pasive sunt încorporate, de regulă, în „anvelopa” clădirii
(partea exterioară a imobilului), iar cea mai mare parte a materialelor de construcţie
sunt de tip convenţional.
În condiţii normale, costul mediu suplimentar (pentru materiale încorporate în
construcţia nouă) la reabilitarea termică a unei clădiri se majorează până la 20% (la
clădiri renovate).
Conversia radiaţiei solare în energie electrică se realizează cu instalaţii
fotovoltaice alcătuite din module solare cu configuraţii şi dimensiuni diferite.
Potenţialul exploatabil al producerii de energie electrică prin sisteme
fotovoltaice este de aproximativ 1200 GWh/an.
Preţul energiei electrice produsă din surse solare fotovoltaice variază între 25
cenţi/kWh şi 50 cenţi/kWh.
Pentru alimentarea unor consumatori izolaţi şi consumuri mici de energie,
sistemele fotovoltaice oferă o alternativă economică atractivă, dacă se ţine seama de
costul ridicat pentru racordarea consumatorilor la reţeaua electrică aferentă
sistemului energetic naţional. De exemplu, pentru un sistem solar cu puterea
instalată de 1 MW este necesar un modul fotovoltaic cu suprafaţa de circa 30000 m2.

experiment proiect
În aplicaţiile economice ale energiei solare nu există nici un dezavantaj

deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Panourile
solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore).
Ziua, timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrică şi în acelaşi timp
înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea.
Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice. Cele fotovoltaice
produc energie electrică gratis. Cele termice ajută la economisirea gazului în
proporţie de 75% pe an.
Instalaţiile solare funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat. De
asemenea, sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).
Forma cea mai extinsă de valorificare a energiei solare o reprezintă captarea
acesteia cu ajutorul unor sisteme integrate şi transformarea în energie electrică sau
pentru încălzirea apei menajere respectiv a locuinţei.
Panou termic şi fotovoltaic
Model de locuinţă autonomă din punct de vedere energetic

experiment proiect
Energia eoliană
Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea
vântului. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era
de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de
energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor,
producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006,
ajungându-se ca, în unele ţări, ponderea energiei eoliene în consumul total de
energie să fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul uniform,
fapt care creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a
roti turbine eoliene, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot
produce 5 MW, deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau
20 de kilometri pe oră. Puţine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar
vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice.
Evoluţa puterii instalate şi prognozele valorificării energiei eoliene la nivel
mondial
Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele în care

viteza medie a vantului este cel puţin egală cu 4 m/s, la nivelul standard de 10 metri
deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în cadrul staţiilor
meteorologice).

experiment proiect
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp,
acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de
cinci ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafaţă Pământului (excluzând oceanele) să fie acoperite de
parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt /
kmp.
Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie,
dar prin modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor. Energia eoliană în special este printre formele de energie
regenerabilă care se pretează aplicaţiilor la scară redusă.
La nivel naţional cu excepţia zonelor montane, unde condiţiile meteorologice
vitrege fac dificilă instalarea şi întreţinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau
superioare pragului de 4 m/s se regăsesc în: Podişul Central Moldovenesc şi în
Dobrogea. Litoralul prezintă şi el potenţial energetic întrucât, în această zonă, viteza
medie anuală a vântului depăşeşte pragul de 4 m/s.
Harta potenţialului eolian din România.

experiment proiect
Energia hidraulică
Energia hidraulică reprezintă capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un
lucru mecanic în trecerea dintr-o stare dată în altă stare (curgere). Aceasta este
considerată o formă de energie regenerabilă.
În practică, aceasta este energia produsă în hidrocentrale cu ajutorul mişcării
apei, datorată diferenţei de nivel între lacul de acumulare şi centrală. “Forţa” apei
este de fapt o combinaţie între CAP (head)4 şi DEBIT (flow)5. Ambele trebuie să fie
prezente pentru a produce energie. Apa este colectată într-un micro-bazin şi apoi
canalizată prin conducta de aducţie direct în turbină. Căderea pe verticală (cap),
creează presiunea necesară la capătul inferior al conductei de aducţie, pentru a pune
în mişcare turbina. Cu cât va fi mai mare debitul sau capul, cu atât vom obţine mai
multă energie electrică. După cum se observă, valorile acestor două criterii, sunt
foarte importante pentru determinarea valorii de energie electrică (potenţialul) unei
locaţii pentru implementarea unui microhidro sistem bazat pe microhidroturbine.
Micro-hidroturbinele electrice sunt cele mai eficiente şi ieftine generatoare de
energie electrică. Dacă există un mic pârâu sau un râu, în apropierea unui
amplasament cu cabane sau case, care poate furniza un debit cel puţin 5 litri/sec de
la o diferenţă de nivel de cel puţin 3 m, sau 0,5 litri/sec de la o diferenţa de nivel de
cel puţin 10 m, se poate capta energia apei folosind un generator hidroelectric.
Schema generală de organizare a unei microhidrocentrale
4 CAP (head) – este presiunea creată de distanţa verticală între locul în care apa pătrunde în
conducta de aducţie (pipeline) şi locaţia turbinei şi e masurată în picioare (sau metri), sau ca
presiune în pounds (sau livre) pe inch pătrat (psi).
5 DEBIT (flow) – este o cantitate de apă (exprimată în volum / timp) care curge prin conducta de
aducţie într-o anumită perioadă de timp şi e măsurată în metri cubi/secundă, galoane / minut
(gpm) sau litri / minut.

experiment proiect
Biomasa
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din
agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe,
precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane6.
Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă.
Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice
ale organismelor vii.
Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în
cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în
prezenţa oxigenului molecular, proces prin excelenţă exergonic).
Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanţi):
- arderea directă cu generare de energie termică;
- arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2);
- fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) în cazul
fermentării produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în
amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă;
- transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi
generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. În etapa
următoare, biodieselul purificat se poate arde în motoarele Diesel;
- degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel.
Celuloza poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivaţi glucidici, care
pot fi ulterior fermentaţi la etanol.
Lista produselor considerate biocarburanţi cuprinde cel puţin următoarele:

- bioetanol - etanol produs din biomasă şi/sau fracţia biodegradabilă a
deşeurilor, în vederea utilizării ca biocarburant;
- biodisel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau
animal, în vederea utilizării ca biocarburant;
- biogaz - carburant gazos produs din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă
a deşeurilor, care poate fi purificat până ajunge la calitatea gazului natural, în
vederea utilizării ca biocarburant sau gaz de lemn;
- biometanol - metanol extras din biomasă, în vederea utilizării ca biocarburant;
- biodimetileter - dimetileter extras din biomasă, în vederea utilizării ca
biocarburant;
- bio-ETBE (etil-tert-butil-eter) - ETBE produs pe bază de bioetanol. Procentajul
volumic de bio-ETBE, calculat ca biocarburant, este de 47%;
- bio-MTBE (metil-tert-butil-eter) - carburant produs pe bază de biometanol.
Procentajul volumic de bio-MTBE, calculat ca biocarburant, este de 36%;
- biocarburanţi sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi
sintetice, care au fost extrase din biomasă;
- biohidrogen - hidrogen extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a
deşeurilor, în vederea utilizării ca biocarburant;
6 Definiţie cuprinsă în Hotărârea nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi
a altor carburanţi regenerabili pentru transport.

experiment proiect
- ulei vegetal pur - ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracţie sau
procedee comparabile, brut ori rafinat, dar nemodificat din punct de vedere
chimic, în cazul în care utilizarea sa este compatibilă cu un tip de motor şi cu
cerinţele corespunzătoare privind emisiile.
Biomasa este principalul combustibil rural - folosit mai ales pentru încălzirea
caselor şi a apei, precum şi pentru gătit. Exploatarea la maximum a potenţialului de
biomasă presupune utilizarea în totalitate a reziduurilor din exploatările forestiere, a
rumeguşului şi altor resturi din lemn, a deşeurilor agricole rezultate din cereale sau
tulpini de porumb, resturi vegetale de viţă de vie precum şi deşeuri şi reziduuri
menajere urbane.
Potrivit ministrului Mediului, România are un potenţial energetic ridicat de
biomasă, ce reprezintă aproape 19 % din consumul total de resurse primare la
nivelul anului 2000. „Am putea acoperi 89 % din căldura necesară încălzirii
locuinţelor şi prepararea hranei, în mediul rural, numai prin consumul de reziduuri şi
deşeuri vegetale. Pe termen mediu şi lung, creşterea cantităţii de biomasă se poate
asigura din plantaţii pe suprafeţe degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase
din circuitul agricol”.
Harta distribuţiei teritoriale a energiei regenerabile în România

I - Delta Dunării (energie solară);
II - Dobrogea (energie solară, energie eoliană);
III - Moldova (câmpie şi platou: micro-hidro, energie eoliană, biomasă);
IV - Carpaţii (IV1 - Carpaţii de Est; IV2 - Carpaţii de Sud; IV3 - Carpaţii de Vest, potenţial ridicat in
biomasă, micro-hidro si eoliana);
V - Platoul Transilvaniei (potenţial ridicat pt. micro-hidro si biomasa);
VI - Câmpia de Vest (potenţial ridicat pentru energie geotermică si eoliana);
VII - Subcarpaţii (VII1 - Subcarpaţii getici; VII2 - Subcarpaţii de curbură; VII3 - Subcarpaţii Moldovei:
potenţial ridicat pentru biomasă, micro-hidro);
VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).

experiment proiect
2.10. PROBLEME DE MEDIU. PROTECŢIA MEDIULUI.
Particularităţile de structură, stare, dinamică a mediului natural, corelate cu tipul

şi potenţialul resurselor naturale, gradul de ocupare a teritoriului, tipul şi gradul de
dezvoltare a economiei comunei, impune ca problemelor de protecţie, conservare
refacere a mediului să li se acorde o atenţie sporită, cuvenită în conformitate cu
capacitatea de suportabilitate a acestuia.
Mediul natural reprezintă suportul material, energetic, informaţional de creştere
şi dezvoltare a comunităţilor teritoriale. De calitatea mediului natural depinde
calitatea mediului antropic sub aspectul tipului, formelor, durabilităţii de organizare a
acestuia. Între aceste două componente ale peisajului geografic există relaţii strânse
de interdependenţă, determinare în complicatul proces de evoluţie a acestuia.
Stările, structurile, formele complicate şi complexe ale mediului natural, apărute
evolutiv sunt dirijate de o serie de legi şi principii dialectice, geografice, sistemice,
ecologice.
Impactul mare asupra mediului, peste capacitatea de toleranţă a sistemelor
naturale, determină declanşarea proceselor de respingere, a factorului de stres, până
la anihilarea acestuia (un factor de stres cu tendinţă de generalizare îl constituie
comunitatea umană), respectiv modificarea, adaptarea componentelor de mediu la
noile condiţii.
Componenta umană a învelişului geografic nu are altă alternativă de existenţă
durabilă decât cea de convieţuire în simbioză şi armonie cu factorii de mediu naturali.
Aceasta se poate realiza prin măsuri energice de conştientizare a locului omului şi
comunităţii în cadrul sistemelor geografice teritoriale, conştientizarea necesităţilor
reale de consum de resurse şi spaţiu, cunoaşterea exactă a modului de structurare şi
funcţionare a sistemelor naturale ale mediului, conservarea, protecţia, regenerarea
structurilor fragile şi degradate ale mediului.
 Procese generatoare de poluare şi măsuri de protecţie
Poluarea electromagnetică
Poluarea cu unde electromagnetice de la liniile electrice de înaltă tensiune,
antene GSM şi relee.
- se impune păstrarea unei zone de protecţie în jurul surselor de unde
electromagnetice, pentru LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m), LEA 110 KV
(pe o fâşie de 37 m), LEA 400 KV (pe o fâşie de 75 m);
- se interzice extinderea intravilanului şi amplasarea construcţiilor în zona
de protecţie LEA 400 KV, fără studiu de coexistență;
- se interzice trecerea LEA peste locuinţe;
- nivelul admis de radiaţie al unei antene de telefonie mobilă sau releu este
cuprins între 4,5 şi 9 W/mp (Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193 /
29.09.2006).

experiment proiect
Poluare olfactivă
Este poluarea prin emanaţii în atmosferă, datorită unor surse fixe.
- se interzice amplasarea locuinţelor în zona de protecţie sanitară a
cimitirelor umane pe o rază de 50 m, a târgului de animale pe o rază de
500 m, a stației de epurare tip monobloc pe o rază de 100 m şi a
dispensarului veterinar pe o rază de 30 m.
Poluare fizică, chimică şi organică a apei / solului, datorită depozitării

neautorizate de deşeuri

experiment proiect
- se va institui zonă de protecţie sanitară: câte 15 m din albia minoră pe ambele
maluri ale cursurilor de apă cadastrale (peste 5 km lungime) şi câte 5 m din
albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor de apă necadastrale (sub 5 km
lungime);
- interzicerea şi sancţionarea depozitării şi deversării de deşeuri menajere /
rumeguş / dejecţii animaliere pe malurile cursurilor de apă şi refacerea cadrului
natural - ecologizarea şi refacerea sit-urilor contaminate;
- se vor promova min. 2 campanii de salubrizare a malurilor cursurilor de apă/an;
- lucrările de decolmatare a albiilor se vor executa din 5 în 5 ani.
Risc social - locuinţe insalubre
- adoptarea unor programe speciale de asistenţă socială în colaborare cu
instituţiile judeţene de resort.

experiment proiect
 Zone naturale protejate
- ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est;

- Pădurile;
- Cursurile de apă.
 Patrimoniul cultural
Monument: construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile,

componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac
parte integrantă din acesta, precum şi lucrările artistice comemorative, funerare, de
for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii
cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric,
artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic.
Ansamblu: grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural,
urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care împreună cu terenul
aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-
istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic,
etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic.
Sit: teren delimitat topografic, cuprinzând acele creaţii umane în cadrul natural
care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural,
arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific, tehnic sau peisajului
cultural.
Conform Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, "Peisajul desemnează o parte de teritoriu
percepută ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi
interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani".
"Protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor
semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa
patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţie umană".
Zone de protecţie ale monumentelor istorice
Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie prin care se
asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau
natural.
Zona de protecţie, constituită ca un teren format din parcele cadastrale situate
în jurul monumentului, asigură perceperea nealterată a acestuia. În zona de protecţie
se instituie servituţile de utilitate publică şi reglementările de construire pentru:
- păstrarea şi ameliorarea cadrului natural al monumentului prin înlăturarea sau
diminuarea factorilor poluanţi de orice natură;
- păstrarea şi ameliorarea cadrului arhitectural-urbanistic al monumentului prin
aprobarea şi supravegherea construirii;
- păstrarea şi valorificarea potenţialului arheologic.

experiment proiect
Lista monumentelor istorice 2010 (editată de MCPN), comuna Panticeu

Nr. Cod LMI 2010 Denumire Adresă Datare
crt.
245 CJ-I-s-A-07023 Situl arheologic
de la Cubleşu
Someşan punct
"Viile pustii”
246 CJ-I-m-A-07023.01 Aşezare Epoca
"Viile pustii” migraţiilor
247 CJ-I-m-A-07023.02 Aşezare sat Cubleşu Epoca romană
"Viile pustii” Someşan;
248 CJ-I-m-A-07023.03 Aşezare comuna Panticeu Perioada de
"Viile pustii” tranziţie la
epoca
bronzului,
Cultura
Coţofeni
249 CJ-I-m-A-07023.04 Aşezare Eneolitic
"Viile pustii”
1034 CJ-II-m-B-07551 Biserica de sat Cătălina nr. 1896
lemn "Înălţarea 46; comuna
Sf. Cruci” Panticeu
1075 CJ-II-m-B-07584 Biserica sat Cubleşu 1774
reformată Someşan nr. 104;
comuna Panticeu
1085 CJ-II-m-B-07594 Biserica sat Dârja nr. 162; sec. XIII - XV
reformată comuna Panticeu
1239 CJ-II-m-B-07731 Biserica sat Panticeu nr. sec. XVII
reformată 82; comuna
Panticeu
Notă:
Categorii de monumente Categorii după natura Grupe valorice pt. clasarea
istorice obiectivului: monumentelor istorice:
a – ansamblu I – arheologie A – valoare naţională şi
m – monument II – arhitectură universală
s – sit B – reprezentative pt. patrimoniul
cultural local

experiment proiect
 Repertoriu arheologic național
Cod RAN 58883.02

Cod LMI CJ-I-s-A-07023
Nume Situl arheologic de la Cubleul Someşan –
"Viile Pustii"
Județ Cluj
Unitate administrativă PANTICEU
Localitate Cubleşu Someşan
Punct Viile Pustii
Reper Situl se află pe teritoriul satului
Categorie locuire
Tip aşezare
Data ultimei modificări a fişei 6.8.2012
Descoperiri în cadrul sitului:
Categorie / Tip Epoca Cultura / Descriere / Cod LMI
(Datare) Faza culturală Observații
Aşezare Eneolitic neprecizată CJ-I-m-A-
07023.04
Aşezare Epoca bronzului Coţofeni CJ-I-m-A-
timpuriu 07023.03
Aşezare Epoca romană neprecizată CJ-I-m-A-
07023.02
Aşezare Epoca neprecizată CJ-I-m-A-
migraţiilor 07023.01
Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr.
2.314/ 2004, vol. I, București, 2004, 834, 246-250 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Crişan, I. H.; Bărbulescu, M.; Chirilă, E.; Vasiliev, V.; Winkler, I., Repertoriul arheologic al județului
Cluj, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Biblioteca Musei Napocensis V, Cluj-Napoca, 1992, 170
[Repertoriu] (sursa fişei de sit)

experiment proiect
Cod RAN 58883.01

Nume Aşezări ne-eneolitice la Cubleşu Someşan
Județ Cluj
Localitate Cubleşu Someşan
Punct Labu Ghilanii, Puszta, Gropa Fântânii de Piatră,
Csatorna
Categorie locuire civilă
Tip aşezare
Categorie / Tip Epoca Cultura / Descriere / Cod LMI
(Datare) Faza culturală Observații
Aşezare Eneolitic neprecizată
Bibliografie
1. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, 338
[Publicaţie] (sursa fişei de sit)

experiment proiect
Cod RAN 58892.01

Nume Aşezarea de la Dârja - "Casa Judeţului"
Județ Cluj
Localitate Dârja
Punct Casa Judeţului
Categorie locuire civilă
Tip aşezare
Categorie / Tip Epoca (Datare) Cultura / Descriere / Cod LMI
Faza culturală Observații
Aşezare Neolitic neprecizată
Bibliografie
1. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, 360
[Publicaţie] (sursa fişei de sit)

experiment proiect
 Repertoriu arheologic al județului Cluj
În vederea actualizării PUG al comunei Panticeu, cercetările arheologice de

teren, coroborate cu informațiile din Repertoriul arheologic al județului Cluj și
bibliografia de specialitate mai veche, au condus la următoarea situație topografico-
arheologică. Numerotarea punctelor cu descoperiri arheologice respectă ordinea din
Repertoriul Arheologic al Județului Cluj. Prin cercetările de teren (periegheze) în
intravilanul comunei Panticeu şi pe teritoriul satelor aparţinătoare, am putut stabili
existența și localizarea următoarelor situri arheologice:
PANTICEU (Páncélesch)
1. Din punctul Hosszúalj provine un depozit de bronzuri din seria Uriu –
Domănești (datat la sfârșitul epocii bronzului, sec. XIII î. Hr.). A intrat în 1891 în
Muzeul din Budapesta (inv. Nr. 65/1891.1-25). Depozitul cuprindea: un celt cu gura
concavă și corpul de secțiune ovală, două celturi fragmentare (unul de tip
transilvănean), șapte seceri cu buton și una cu limbă la mâner, un mâner de pumnal,
două vârfuri de lance, două topoare de luptă cu disc, cinci brățări, un obiect
neprecizat, o bucată de bronz brut de secțiune triunghiulară, un miez rezultat de la
turnatul unei dălți etc.
Bibliografie: Orosz 1900, 33; Marțian 1920, 30, nr. 496; Andrieșescu 1925, 369-376; Roska
1942, 220-221, nr. 18; Petrescu – Dîmbovița 1977, 65, pl. 57/4-9, pl. 58; Crișan et alii 1992, 304, nr. 1.
2. De pe teritoriul satului, din puncte neprecizate, provin un celt și două spade
de bronz aflate actualmente în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei
(MNIT, inv Nr. VI 1493, D. 572). Nu s-a identificat pe teren.
Bibliografie: Rusu 1963, 206, nr. 52; Rusu 1960, 489; Alexandrescu 1966, 126-128, 172, nr.
33, 37; Crișan et alii 1992, 305, nr. 2.

experiment proiect
CĂTĂLINA
1. Într-un punct neprecizat de pe teritoriul satului s-a găsit în 1881 un tezaur de
denari romani și tetradrahme thasiene. Nu s-a identificat pe teren.
Bibliografie: Glodariu 1974, 262, nr. 66, 279, nr. 64; Crișan et alii 1992, 192.
CUBLEȘU SOMEȘAN (Magyarköblös)

1. În punctul Viile pustii (Puszta szölök), cod LMI: CJ-I-s-A-07023, CJ-I-m-A-
07023.01 – 04, au fost realizate cercetări care au condus la descoperirea unei
locuințe rotunde împreună cu fragmente ceramice decorate cu degetul sau unghia,
mărgea de lut ars și alte obiecte, datate în epoca eneolitică. (MNIT, inv. D. 3296-
3341).
Bibliografie: Roska 1942, 153, nr. 42 f; Banner 1943, 5, 33; Crișan et alii 1992, 171, nr. 1.
2. În punctul Piatra Kendi (Kendi kő) și în Valea Kendi s-a găsit ceramică
ornamentată cu dungi, cu boabe de linte, impresiuni cu unghia, incizii în formă de
brăduț, etc., aparținând culturii Coțofeni. (MNIT II, 4000-4080).
Bibliografie: Roska 1942, 152, nr. 42 c-d; Crișan et alii 1992, 171, nr. 2; Roman 1976, 81, nr.
215.
3. În punctul La Labu Ghilanii s-au găsit fragmente ceramice din epoca
eneolitică.
Bibliografie: Roska 1942, 152, nr. 42 a; Crișan et alii 1992, 170, nr. 3.
4. În punctul Groapa Fântânii de Piatră s-a găsit chirpic și fragmente ceramice

din epoca eneolitică.
Bibliografie: Roska 1942, 153, nr. 42 b; Crișan et alii 1992, 170, nr. 4.
5. Într-o grădină din sat, neprecizată, s-a găsit o vatră de foc și un topor cu
gaură transversală de tip Baniabic. Nu s-a identificat pe teren.
Bibliografie: Roska 1942, 152-153, nr. 42; Vulpe,Tudor, 1970, 419, n. 5; Crișan et alii 1992,
172, nr. 5.
6. În locul Între Hotare s-a găsit o mărgea de lut ars, datată în epoca bronzului.
Bibliografie: Roska 1942, 153, nr. 42 f; Crișan et alii 1992, 172, nr. 6.
7. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: fragmente ceramice din

epoca Latene și din sec. XI-XIII și o cădelniță din bronz din perioada arpadiană. Nu
s-a identificat pe teren.
Bibliografie: Florea 1985-1986, 760, nr. 10; Horedt 1951, 196, nr. 18; Crișan et alii 1992, 172,
nr. 7.

experiment proiect

experiment proiect
DÂRJA (Magyarderzse)
1. În punctul Casa județului (Vármegyeháza) s-au găsit fragmente ceramice
grosiere datate probabil în epoca neolitică.
Bibliografie: Orosz 1900, 59; Roska 1942, 151, nr. 27; Crișan et alii 1992, 188, nr. 1-2.=.
2. Pe dealul Vultur s-au găsit vârfuri de lănci din bronz, datate în epoca
bronzului.
Bibliografie: Orosz 1900, 59; Roska 1942, 151, nr. 27; Crișan et alii 1992, 188, nr. 1-2..
3. Pe fosta proprietate a lui Vasile Muncea (Muncsa Vazsi) s-au găsit câteva
inele dintr-un lanț de aur (epoca bronzului, Hallstatt?). Nu s-a identificat pe teren.
Bibliografie: Orosz 1900, 59; Roska 1942, 151, nr. 27; Popescu 1956, 228, 236; Rusu 1972,
45; Crișan et alii 1992, 188, nr. 3.
4. Biserica sală, cu altar patrat, datează din ultimele decenii ale secolului XIII.
Bibliografie: Vătășianu 1959, 73; Crișan et alii 1992, 188, nr. 4.

experiment proiect
SĂRATA (Szótelke)
1. În punctul Neagua s-ar fi găsit verigi de aramă (piese de harnașament) și un
topor din fier (epoca neprecizată).
Bibliografie: Roska 1942, 277-278, nr. 252; Crișan et alii 1992, 341, nr. 1-2.
2. În punctul Hurubele se găsesc fragmente ceramice (epocă nedeterminată).

Bibliografie: Roska 1942, 277-278, nr. 252; Crișan et alii 1992, 341, nr. 1-2.

experiment proiect
Concluzii
Ca urmare a evaluării de teren desfăşurate în comuna Panticeu, am constatat
existența mai multor situri arheologice, unele descrise anterior, dar nelocalizate
precis pe teren.
Pentru zonele unde sunt semnalate descoperiri arheologice, dar din cauza
informațiilor sau a reperelor imprecise nu s-a putut identifica locul acestora, este
necesar ca pentru toate lucrările care afectează solul, indiferent de caracter - privat
sau comunitar, edilitar sau industrial, gospodăresc, utilitar sau agricol, să se solicite
evaluare de teren și diagnostic arheologic.
- Panticeu – punctul 2;
- Cătălina – punctul 1;
- Cubleșu Someșan – punctul 5;
- Cubleșu Someșan – punctul 7;
- Dârja – punctul 3;
- Sărata – punctul 1, Neagua.
Puncte cu patrimoniu arheologic cunoscut, pentru care este necesar avizul din
partea Ministerului Culturii înainte de eliberarea autorizației de construire. În zona
siturilor reperate se va solicita cercetare arheologică preventivă în vederea
descărcării de sarcină arheologică:
- Panticeu – punctul 1, Hosszúalj (în S față de localitate, în extravilan, sub LEA
400 KV);
- Cubleșu Someșan – punctul 1, Viile pustii, cod LMI: CJ-I-s-A-07023, CJ-I-m-A-
07023.01 – 04 (în extravilan, la N față de cimitirul și biserica ortodoxă);
- Cubleșu Someșan – punctul 2, Piatra Kendi (în intravilan în NV localității, pe
malul drept al Văii Cubleș);
- Cubleșu Someșan – punctul 3, La Labu Ghilanii (extravilan, la V față de fostul
CAP);
- Cubleșu Someșan – punctul 4, Groapa Fântânii de Piatră (intravilan);
- Cubleșu Someșan – punctul 6, Între Hotare (în extravilan, la NE față de
localitate, pe malul stâng al Văii Cubleș);
- Dârja – punctul 1, Casa județului (în intravilan);
- Dârja – punctul 2, Dealul Vultur (în extravilan, in pădure, lângă LEA 110 KV,
aproape de limita adm. cu comuna Vultureni);
- Dârja – punctul 4, Biserica reformată (intravilan);
- Sărata – punctul 2, Hurubele (în extravilan, la V față de localitate, lângă liziera
pădurii);
Siturile arheologice și zonele de protecție au fost înregistrate în coordonate
stereo 70.

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 1, ”Hosszúalj” Panticeu
Coordonate sit arheologic:

1. X=390725.4287 Y=616023.8393 4. X=390816.6168 Y=616092.9686
2. X=390762.6507 Y=615978.9249 5. X=390797.3430 Y=616115.7467
3. X=390838.5651 Y=616050.8759 6. X=390740.5129 Y=616048.5462
Coordonate zonă de protecție:

1. X=390698.2500 Y=616033.4829 8. X=390824.5284 Y=616121.3857
2. X=390694.5039 Y=616024.1175 9. X=390814.1333 Y=616129.8287
3. X=390697.7915 Y=616014.5815 10. X=390800.9924 Y=616155.2101
4. X=390758.8377 Y=615938.9572 11. X=390775.6677 Y=616128.8319
5. X=390870.3969 Y=616045.9123 12. X=390739.0517 Y=616085.1323
6. X=390862.5132 Y=616058.3798 13. X=390716.6157 Y=616063.9695
7. X=390845.7004 Y=616097.3003

experiment proiect
Sit arheologic clasat - punctul 1, ”Viile pustii” Cubleșu Someșan

cod LMI: CJ-I-s-A-07023, CJ-I-m-A-07023.01 – 04

experiment proiect

1. X=395354.7474 Y=617959.1643
2. X=395528.5358 Y=617913.7456
3. X=395519.2958 Y=617989.4260
4. X=395361.5480 Y=618014.6834

1. X=395558.6299 Y=617905.0849 19. X=395601.4549 Y=617663.8223
2. X=395556.4372 Y=617941.4565 20. X=395601.7131 Y=617676.5391
3. X=395550.1265 Y=617991.0520 21. X=395636.9859 Y=617687.9083
4. X=395542.4592 Y=618021.7060 22. X=395662.1093 Y=617699.2854
5. X=395330.3234 Y=618049.1782 23. X=395668.5043 Y=617716.7146
6. X=395302.4596 Y=618049.1782 24. X=395678.9181 Y=617754.5149
7. X=395329.8918 Y=617965.8387 25. X=395677.2435 Y=617775.5857
8. X=395318.3159 Y=617924.6943 26. X=395674.7282 Y=617807.2343
9. X=395438.2841 Y=617896.9717 27. X=395645.3545 Y=617801.9536
10. X=395422.4643 Y=617834.6359 28. X=395638.7330 Y=617838.7853
11. X=395402.0194 Y=617801.0175 29. X=395636.9141 Y=617849.6081
12. X=395461.6975 Y=617769.2362 30. X=395630.9666 Y=617848.8118
13. X=395526.6977 Y=617743.3623 31. X=395626.6302 Y=617867.5601
14. X=395514.0657 Y=617699.2290 32. X=395637.6620 Y=617869.4768
15. X=395509.0428 Y=617677.6929 33. X=395627.5388 Y=617914.5843
16. X=395568.1600 Y=617657.7707 34. X=395610.9364 Y=617912.2371
17. X=395598.1385 Y=617645.1773 35. X=395561.6245 Y=617905.2655
18. X=395599.5048 Y=617652.8584
”Viile pustii” Cubleșu Someșan

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 2, ”Piatra Kendi” Cubleșu Someșan

1. X=395356.2594 Y=618813.2422 5. X=395293.7326 Y=618835.5384
2. X=395363.2260 Y=618783.9864 6. X=395311.7480 Y=618832.8287
3. X=395387.0094 Y=618729.9298 7. X=395342.6158 Y=618814.6372
4. X=395286.1868 Y=618720.0964 8. X=395347.8557 Y=618813.5221

1. X=395383.2967 Y=618829.0119 14. X=395288.9965 Y=618906.7071
2. X=395390.2253 Y=618820.1832 15. X=395300.5245 Y=618924.5893
3. X=395422.9046 Y=618767.1741 16. X=395333.0876 Y=618924.4417
4. X=395451.3739 Y=618716.8652 17. X=395347.2305 Y=618921.4735
5. X=395409.1152 Y=618692.9514 18. X=395359.4230 Y=618914.1056
6. X=395280.7079 Y=618683.0345 19. X=395370.1420 Y=618904.6534
7. X=395224.8180 Y=618684.2897 20. X=395393.4777 Y=618898.2929
8. X=395232.0257 Y=618790.0256 21. X=395400.9135 Y=618896.4304
9. X=395238.8672 Y=618854.0425 22. X=395391.6014 Y=618877.2769
10. X=395247.0283 Y=618890.0956 23. X=395383.6091 Y=618858.6953
11. X=395267.7937 Y=618899.4175 24. X=395381.1694 Y=618841.1226
12. X=395281.8071 Y=618901.6239 25. X=395380.9286 Y=618833.6365
13. X=395285.5009 Y=618903.4198

experiment proiect
”Piatra Kendi” Cubleșu Someșan

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 3, ”La Labu Ghilanii” Cubleșu Someșan

1. X=395604.5979 Y=616834.2208
2. X=395623.9835 Y=616808.5579
3. X=395676.5407 Y=616843.2595
4. X=395655.7835 Y=616867.2012

1. X=395570.7570 Y=616841.9038
2. X=395619.5939 Y=616776.3927
3. X=395627.6136 Y=616787.5636
4. X=395661.2852 Y=616803.8676
5. X=395675.7819 Y=616822.3074
6. X=395682.5909 Y=616823.4050
7. X=395710.7456 Y=616817.5207
8. X=395717.5546 Y=616817.9598
9. X=395728.7500 Y=616822.3476
10. X=395662.6402 Y=616899.6358

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 4, ”Groapa Fântânii de Piatră” Cubleșu Someșan

1. X=395490.8221 Y=617390.4667
2. X=395517.1413 Y=617410.6448
3. X=395549.5625 Y=617376.3634
4. X=395524.5906 Y=617355.1153

1. X=395459.1173 Y=617395.2167
2. X=395490.4655 Y=617420.2748
3. X=395495.5549 Y=617426.3543
4. X=395521.2285 Y=617442.0333
5. X=395533.0553 Y=617425.1952
6. X=395580.9013 Y=617374.1929
7. X=395521.0047 Y=617325.7185

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 6, ”Între hotare” Cubleșu Someșan

1. X=395688.3865 Y=619184.4857
2. X=395687.8876 Y=619182.6563
3. X=395741.8167 Y=619172.0172
4. X=395752.2760 Y=619196.3864
5. X=395706.0598 Y=619194.2110
6. X=395702.0122 Y=619192.1872

1. X=395672.0525 Y=619197.4693
2. X=395663.4114 Y=619166.5330
3. X=395730.1384 Y=619154.8847
4. X=395752.6547 Y=619149.9845
5. X=395784.5776 Y=619219.5651
6. X=395752.1925 Y=619217.2290
7. X=395718.0120 Y=619212.9407
8. X=395703.8003 Y=619214.7674
9. X=395698.4584 Y=619213.8665
10. X=395684.9653 Y=619204.5796

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 1, ”Casa Județului” Dârja

1. X=392890.5219 Y=613916.3846
2. X=392912.5517 Y=613931.1891
3. X=392928.1461 Y=613919.6506
4. X=392955.2079 Y=613901.7549
5. X=392943.6342 Y=613862.1477
6. X=392915.9182 Y=613864.9415
7. X=392918.3255 Y=613876.6938
8. X=392886.2982 Y=613902.8150

1. X=392914.8764 Y=613979.0800 18. X=392995.9976 Y=613850.2970
2. X=392920.6894 Y=613987.1451 19. X=392994.1964 Y=613833.3794
3. X=392932.5893 Y=613979.3781 20. X=392992.9487 Y=613822.9288
4. X=392928.1835 Y=613969.6592 21. X=392977.8359 Y=613822.7672
5. X=392939.7069 Y=613963.8837 22. X=392966.2681 Y=613825.7598
6. X=392942.7080 Y=613962.7679 23. X=392886.9710 Y=613819.9902
7. X=392961.3532 Y=613953.3682 24. X=392839.1227 Y=613823.0507

experiment proiect
8. X=392959.0947 Y=613948.8882 25. X=392804.2171 Y=613830.8953

9. X=392983.4170 Y=613936.1186 26. X=392780.5711 Y=613840.0768
10. X=392977.4118 Y=613924.6804 27. X=392747.5953 Y=613859.2332
11. X=392990.2581 Y=613919.2201 28. X=392756.1595 Y=613885.5361
12. X=392982.2567 Y=613900.3954 29. X=392769.9564 Y=613952.2475
13. X=392990.0067 Y=613896.0013 30. X=392785.3838 Y=613977.7427
14. X=393002.6930 Y=613890.9125 31. X=392807.5994 Y=613957.2178
15. X=392999.2878 Y=613875.5700 32. X=392847.4434 Y=614004.5791
16. X=392997.8239 Y=613867.5804 33. X=392858.2580 Y=614014.8330
17. X=392997.4404 Y=613862.3595 34. X=392903.8421 Y=613962.4498
”Casa Județului” Dârja

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 2, ”Dealul Vultur” Dârja

1. X=390746.6659 Y=612430.8783 8. X=390807.4116 Y=612376.1665
2. X=390772.7303 Y=612484.5709 9. X=390801.8558 Y=612365.0550
3. X=390788.4566 Y=612496.7594 10. X=390795.3196 Y=612364.4013
4. X=390798.5877 Y=612495.7789 11. X=390785.5153 Y=612365.7086
5. X=390803.8167 Y=612492.8376 12. X=390761.3314 Y=612385.9708
6. X=390814.9282 Y=612461.1371 13. X=390749.5662 Y=612401.9845
7. X=390816.2355 Y=612441.2017 14. X=390745.6445 Y=612416.0373

1. X=390743.8989 Y=612523.6825 12. X=390838.0574 Y=612326.6798
2. X=390769.4955 Y=612557.8716 13. X=390827.5846 Y=612320.9198
3. X=390800.8668 Y=612586.6287 14. X=390807.6862 Y=612319.8725
4. X=390823.3496 Y=612587.6744 15. X=390788.8351 Y=612321.4434
5. X=390830.1467 Y=612582.9687 16. X=390766.8422 Y=612331.9162
6. X=390843.7410 Y=612548.9831 17. X=390724.4272 Y=612375.3785
7. X=390850.0152 Y=612511.3375 18. X=390701.9107 Y=612413.0806
8. X=390854.7209 Y=612440.7520 19. X=390701.3870 Y=612436.1208

experiment proiect
9. X=390853.7666 Y=612386.3749 20. X=390703.4816 Y=612461.2556

10. X=390848.5302 Y=612349.7200 21. X=390717.0962 Y=612485.3431
11. X=390844.8647 Y=612335.0581 22. X=390731.7582 Y=612505.2415
”Dealul Vultur” Dârja

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 4, ”Biserica reformată” Dârja

1. X=392896.7693 Y=613491.8973
2. X=392864.7980 Y=613502.8306
3. X=392860.4786 Y=613488.6939
4. X=392857.7657 Y=613472.7585
5. X=392869.4365 Y=613473.1150
6. X=392880.0954 Y=613475.5858
7. X=392890.5283 Y=613479.4513
8. X=392896.7693 Y=613491.8973

1. X=392782.8841 Y=613450.8442 33. X=392948.8905 Y=613598.7641
2. X=392783.8537 Y=613451.3729 34. X=392945.0709 Y=613599.9516
3. X=392789.9979 Y=613451.6799 35. X=392943.8075 Y=613595.8884
4. X=392796.6349 Y=613450.7291 36. X=392943.3450 Y=613595.3149
5. X=392807.6627 Y=613444.7711 37. X=392941.6878 Y=613595.4406
6. X=392845.0303 Y=613430.3521 38. X=392924.4314 Y=613599.6599
7. X=392858.5477 Y=613426.9744 39. X=392922.1277 Y=613600.2231
8. X=392867.4568 Y=613425.5926 40. X=392917.7055 Y=613600.8328
9. X=392877.1340 Y=613426.5138 41. X=392891.5978 Y=613612.7311
10. X=392890.2929 Y=613438.3055 42. X=392879.4066 Y=613619.1820

experiment proiect
11. X=392890.8124 Y=613439.1077 43. X=392849.7576 Y=613633.2479

12. X=392895.0209 Y=613442.0923 44. X=392817.7076 Y=613641.8975
13. X=392909.9368 Y=613457.0081 45. X=392801.3883 Y=613631.9437
14. X=392938.4401 Y=613466.4713 46. X=392792.0319 Y=613623.5008
15. X=392940.7308 Y=613469.5338 47. X=392783.6669 Y=613614.2260
16. X=392942.1617 Y=613473.6738 48. X=392763.1606 Y=613586.0943
17. X=392942.2576 Y=613486.2716 49. X=392753.5895 Y=613574.1665
18. X=392972.0975 Y=613482.0142 50. X=392753.5433 Y=613574.2121
19. X=392975.8237 Y=613487.7990 51. X=392733.5838 Y=613593.8952
20. X=392977.7695 Y=613492.9741 52. X=392714.8944 Y=613611.5028
21. X=392981.4973 Y=613499.5869 53. X=392689.0322 Y=613598.6474
22. X=392983.0774 Y=613503.9598 54. X=392700.6885 Y=613588.7358
23. X=392983.4034 Y=613510.0557 55. X=392705.9292 Y=613578.8828
24. X=392982.7092 Y=613514.9489 56. X=392706.2005 Y=613568.5771
25. X=392980.4563 Y=613516.1413 57. X=392702.4018 Y=613555.8306
26. X=392975.6001 Y=613519.5873 58. X=392693.1763 Y=613536.0327
27. X=392960.1607 Y=613549.9114 59. X=392675.1460 Y=613514.9042
28. X=392957.4874 Y=613557.4455 60. X=392712.9405 Y=613483.0458
29. X=392956.0811 Y=613563.8196 61. X=392744.4461 Y=613448.4657
30. X=392956.0811 Y=613574.7499 62. X=392769.2086 Y=613437.8310
31. X=392957.2362 Y=613586.9091 63. X=392771.4115 Y=613440.7793
32. X=392959.4524 Y=613596.2612 64. X=392780.4744 Y=613449.5305
”Biserica reformată” Dârja

experiment proiect
Sit arheologic - punctul 2, ”Hurubele” Sărata

1. X=384926.8932 Y=618122.1055 5. X=385057.1452 Y=618031.9674
2. X=385171.6638 Y=618140.1340 6. X=385029.0544 Y=618046.0128
3. X=385202.3231 Y=618043.5281 7. X=384996.1533 Y=618052.4326
4. X=385164.7798 Y=618039.2510 8. X=384944.8137 Y=618092.6113

1. X=384883.7073 Y=618142.5542 8. X=385047.7411 Y=618004.0629
2. X=384935.5872 Y=618142.5542 9. X=385034.6115 Y=618015.3426
3. X=385009.4009 Y=618153.4518 10. X=385012.0295 Y=618021.7521
4. X=385189.4345 Y=618167.5667 11. X=384987.5117 Y=618025.9943
5. X=385197.0351 Y=618150.1289 12. X=384969.7633 Y=618044.7992
6. X=385236.9884 Y=618022.2414 13. X=384947.3331 Y=618061.1873
7. X=385110.8097 Y=618004.0916 14. X=384913.4918 Y=618093.5091

experiment proiect
 Monumente de arhitectură clasate
CJ-II-m-B-07551 Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci” 1896

Sat Cătălina nr. 46

1. X=386569.9282 Y=616291.8201 15. X=386368.8959 Y=616234.9482
2. X=386535.0435 Y=616320.1872 16. X=386405.0109 Y=616237.9457
3. X=386526.2784 Y=616326.3239 17. X=386412.8154 Y=616239.5174
4. X=386513.3757 Y=616332.9221 18. X=386420.9243 Y=616243.2059
5. X=386499.3946 Y=616340.8598 19. X=386419.4062 Y=616203.9799
6. X=386489.5141 Y=616347.3677 20. X=386433.3067 Y=616203.7019
7. X=386454.8317 Y=616372.8300 21. X=386448.0413 Y=616203.7019
8. X=386431.6099 Y=616390.8636 22. X=386452.0480 Y=616203.7273
9. X=386394.4532 Y=616416.3579 23. X=386455.0412 Y=616203.5979
10. X=386357.1844 Y=616360.5041 24. X=386484.7609 Y=616199.2494
11. X=386343.4900 Y=616311.8640 25. X=386511.8169 Y=616231.3148
12. X=386342.7124 Y=616241.4033 26. X=386517.6323 Y=616237.3698
13. X=386342.5495 Y=616234.6686 27. X=386553.7896 Y=616275.0166
14. X=386362.3584 Y=616234.4056

experiment proiect
Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci”, sat Cătălina nr. 46

experiment proiect
Data convertirii comunității din Cătălina la greco-catolicism este similară cu

momentul în care satele vecine au acceptat unirea cu Biserica Romei, foarte probabil
în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Fiind o comunitate greco-catolică de mici
dimensiuni, Cătălina nu a putut constitui o parohie de sine-stătătoare, credincioșii
fiind nevoiți să participe la slujbele din bisericile satelor vecine Panticeu și Sărata.
Locuitorii, fiind săraci, nu și-au permis construirea unui locaș de cult multă
vreme. După îndelungi și ample dezbateri, credincioșii greco-catolici din Cătălina și
Dorna au decis să achiziționeze o biserică din lemn pe care să o amplaseze pe o
colină din zona centrală a satului.
Biserica din lemn, demontabilă, a fost cumpărată, în 1895-1896, din Dej,
pădurea Codoromi, pentru suma de 100 de coroane. Transportul ei s-a făcut cu
carele trase de boi și a costat comunitatea încă 400 de coroane. Reasamblarea
locașului de cult s-a realizat, bârnă cu bârnă, în anii 1896-1897. Biserica, realizată
din bârne în stil transilvănean, are formă de corabie și era acoperită inițial cu șindrilă.
Între anii 1961-1962, locașul de cult din Cătălina a fost renovat prin tencuirea
interiorului și a exteriorului, urmată de zugrăvire și schimbarea acoperișului din
șindrilă cu un acoperiș realizat din tablă zincată.
În perioada 1964-1973, s-au confecționat icoane pentru iconostas, s-a introdus
iluminatul electric, au fost primite prin donație de la credincioși vase liturgice,
veșminte și cărți de cult.
În 1995, exteriorul locașului de cult cunoaște o nouă renovare.
În perioada 1998-2004, s-au turnat 150 de mp de trepte din beton însoțite de
balustradă metalică, pentru a face mai accesibil urcușul pe colina unde se află
biserica. A urmat montarea unui gard împrejmuitor al locașului de cult și renovarea
exteriorului bisericii, montarea de scocuri noi și refacerea instalației electrice.

experiment proiect
CJ-II-m-B-07584 Biserica reformată 1774

Sat Cubleșu Someșan nr. 104
Coordonate zonă de protecție monument istoric:

1. X=395996.7718 Y=617814.9769 19. X=396159.2202 Y=617898.9358
2. X=396007.1790 Y=617805.5892 20. X=396153.1287 Y=617900.8452
3. X=396014.4838 Y=617800.5364 21. X=396128.3286 Y=617911.0394
4. X=396026.7012 Y=617760.8002 22. X=396116.5621 Y=617915.8527
5. X=396073.1310 Y=617770.2678 23. X=396097.7315 Y=617923.1279
6. X=396076.6453 Y=617756.9917 24. X=396070.3728 Y=617932.5404
7. X=396117.3286 Y=617767.4338 25. X=396039.1613 Y=617942.5649
8. X=396148.6346 Y=617777.2792 26. X=396034.4459 Y=617943.4799
9. X=396144.9349 Y=617787.2752 27. X=396021.0169 Y=617943.7255
10. X=396169.5505 Y=617796.3859 28. X=396023.4550 Y=617934.3738
11. X=396174.5502 Y=617797.5836 29. X=396027.1648 Y=617901.3074
12. X=396203.5005 Y=617802.7230 30. X=396026.0275 Y=617877.2106
13. X=396193.4148 Y=617840.4837 31. X=396026.0275 Y=617869.8178
14. X=396187.3975 Y=617848.1499 32. X=396022.8282 Y=617858.1248
15. X=396183.1630 Y=617878.5196 33. X=396017.5617 Y=617847.9660
16. X=396183.8699 Y=617882.5017 34. X=396004.5036 Y=617832.8857
17. X=396182.6515 Y=617897.7270 35. X=395995.1774 Y=617823.1927
18. X=396164.0164 Y=617898.0716 36. X=395991.3960 Y=617820.7593

experiment proiect
Biserica reformată, sat Cubleșu Someșan nr. 104

experiment proiect
Biserica reformată este de mici dimensiuni, adaptată perfect comunității din

Cubleșu Someșan, a fost construită în secolul al XVIII-lea și a cunoscut două refaceri
majore în secolul al XIX-lea.
Locașul de cult are un număr important de inscripții, multe datate în secolul al
XVIII-lea, majoritatea în limba maghiară, dar și în limba latină. Locurile alese pentru
așezarea lor au fost tavanul, balcoanele, altarul și primele două bănci din fața sa,
amvonul, clopotul mare și cel mic. De altfel, amvonul și tăblițele cu inscripții de pe
balcon sunt realizate de meșterul Sipoș David, în secolul al XVIII-lea.
O altă renovare s-a înregistrat în anii 1910-1912, când meșterul cubleșan Petofi
Miklós a refăcut acoperișul locașului de cult.
O altă refacere a bisericii reformate s-a realizat în 1962 și 1966. În 1962 s-a
înregistrat și o refacere a acoperișului turnului cu sprijinul nemijlocit al preoților
reformați.
Una dintre cele mai ample renovări s-a realizat în 1971-1972, când biserica și
turnul au fost zugrăvite în interior și în exterior, stâlpii din piatră care străjuiesc
ambele intrări au fost îndreptați și întăriți cu ciment. Cheltuielile prilejuite de
restaurare au fost suportate de credincioși, cu sprijin primit din partea altor biserici.
În 1977, biserica a fost conectată la curent electric, în 1980 s-a îngrădit grădina
parohială cu stâlpi de beton.
Locașul de cult a mai fost renovat în interior și exterior în anii 1996 și 2006, iar
turnul în 1986.
Ultima renovare din 2006 a fost mai amplă și a urmărit refacerea tencuielii
interioare și exterioare a locașului de cult, înlocuirea ferestrelor și a ușilor, renovarea
turnului prin înlocuirea scândurilor foarte vechi, schimbarea covoarelor cu mochetă și
acoperirea băncilor cu învelitori noi.
Bisericii reformate din Cubleș i-a aparținut casa parohială, casa cantorului, un
grajd cu hambar și o clădire de 10 m x 6 m, în care a funcționat o vreme școala
reformată, mai tîrziu fiind folosită ca și grădiniță pentru copii familiilor reformate și
ulterior devenind un fel de casă de cultură folosită de toată comunitatea. Clădirea a
fost contruită în anul 1904, așa cum reiese dintr-un document emis la 15 martie a
acelui an , cu sprijinul material al locuitorilor din Cubleș și cu ajutorul donației
reformaților din Cluj.

experiment proiect
CJ-II-m-B-07594 Biserica reformată sec. XIII - XV

Sat Dârja nr. 162
Notă:
Vezi coordonate zonă de protecţie sit arheologic punct 4 „Biserica reformată”
Dârja.

experiment proiect
Biserica reformată, sat Dârja nr. 162

experiment proiect
Biserica reformată, sat Dârja nr. 162

experiment proiect
Populația de etnie maghiară a satului Dârja a fost în Evul Mediu de religie

catolică. În jurul anului 1509, localnicii aveau un locaș de cult din piatră.
Majoritatea comunității maghiare din satul Dârja a fost convertită la religia
reformată (calvină) în secolul al XVI-lea. Numărul mare de credincioși a făcut ca
aceasta să devină pentru o vreme parohie de sine-stătătoare.
În jurul anului 1658, când turcii au ocupat Oradea și au luat sub control
comitatele Dăbâca și Solnocul Interior, Dârja și satele din împrejurimi au fost atacate.
O parte a locuitorilor Dârjei s-au refugiat în biserica reformată, unde au fost
măcelăriți, iar locașul de cult a fost devastat. Mai târziu, după anul 1658, ca urmare a
invaziei otomano-tătară care a dus la nimicirea unui număr mare de reformați
adăpostiți chiar în interiorul locașului de cult, comunitatea reformată Dârja devine filie
a bisericii similare din Panticeu.
Biserica reformată din Dârja a fost reconstruită în anii 1721-1725 de Varsány
Benedek pe locul inițial, dar fără altar. Cu acest prilej, printre ruine a fost descoperit
un vas din piatră folosit pentru botez, datat înainte de Reforma religioasă, pe care au
fost redate cheile Sfântului Petru. Biserica a avut două clopote, unul cu inscripția
Turnat din bunăvoința notarului principal al comitatului Dăbâca, Somai Sandor,
curator al ecclesiei din Dârja la 1800. Acesta s-a deteriorat, în 1866 fiind turnat din
nou. Pe clopotul mic s-a imprimat inscripția Turnat în lauda domnului către ecclesia
reformată din Dârja de către familia Varsány la 1753.
În biserica reformată se află cripta familiei Miklosy.

experiment proiect
CJ-II-m-B-07731 Biserica reformată sec. XVII

Sat Panticeu nr. 82

experiment proiect

1. X=390335.9774 Y=616768.6352 35. X=390460.1301 Y=616733.2400
2. X=390336.1593 Y=616768.1041 36. X=390476.2823 Y=616754.1319
3. X=390317.0930 Y=616758.8689 37. X=390512.6144 Y=616734.3181
4. X=390281.7200 Y=616745.7260 38. X=390513.1472 Y=616747.7685
5. X=390286.3646 Y=616731.5772 39. X=390516.2495 Y=616757.2637
6. X=390256.2505 Y=616728.0409 40. X=390522.4739 Y=616764.8276
7. X=390267.8402 Y=616677.7633 41. X=390525.1817 Y=616766.9289
8. X=390274.1101 Y=616648.8380 42. X=390545.9293 Y=616782.2787
9. X=390277.6014 Y=616634.4479 43. X=390556.4285 Y=616787.3966
10. X=390287.3145 Y=616634.8537 44. X=390558.5196 Y=616788.4159
11. X=390301.5340 Y=616637.5427 45. X=390564.1867 Y=616795.1995
12. X=390310.4044 Y=616640.4509 46. X=390558.4959 Y=616801.6839
13. X=390319.5103 Y=616615.6108 47. X=390555.2324 Y=616806.5168
14. X=390320.7256 Y=616611.8524 48. X=390552.1291 Y=616813.6727
15. X=390321.5658 Y=616607.2687 49. X=390547.2219 Y=616828.5026
16. X=390321.7644 Y=616602.2047 50. X=390541.9182 Y=616842.9610
17. X=390321.7644 Y=616596.6365 51. X=390536.5544 Y=616856.2282
18. X=390325.7838 Y=616594.9292 52. X=390537.5750 Y=616862.0865
19. X=390328.8184 Y=616594.3127 53. X=390533.6468 Y=616870.2488
20. X=390328.8305 Y=616591.5399 54. X=390525.4638 Y=616884.5040
21. X=390333.8959 Y=616591.4642 55. X=390510.2378 Y=616904.9343
22. X=390366.9154 Y=616610.9462 56. X=390505.4825 Y=616910.3431
23. X=390389.2803 Y=616626.8068 57. X=390494.1621 Y=616905.3343
24. X=390383.3170 Y=616634.8859 58. X=390485.7258 Y=616902.7284
25. X=390394.2204 Y=616644.1143 59. X=390460.4155 Y=616903.9004
26. X=390411.2053 Y=616657.5715 60. X=390428.9292 Y=616903.8815
27. X=390423.0145 Y=616642.6889 61. X=390351.1331 Y=616903.8349
28. X=390439.5539 Y=616655.8090 62. X=390371.8953 Y=616855.9461
29. X=390426.4597 Y=616672.3158 63. X=390375.4241 Y=616847.8162
30. X=390436.9365 Y=616683.0345 64. X=390369.1518 Y=616846.1660
31. X=390448.6129 Y=616670.0888 65. X=390325.8792 Y=616835.2663
32. X=390470.1673 Y=616688.6315 66. X=390333.0410 Y=616786.5730
33. X=390452.4422 Y=616709.2355 67. X=390330.1697 Y=616785.5895
34. X=390468.4101 Y=616724.6787

experiment proiect
Biserica reformată, sat Panticeu nr. 82

experiment proiect
În timpul domniei lui Gabriel Bethlen s-a constituit în Panticeu comunitatea

reformată – calvină. Ea a folosit o biserică mai veche, locaș de cult pentru romano-
catolici, care a existat la Panticeu, prezența ei fiind consemnată documentar la
sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Biserica a fost
construită în centrul satului Panticeu, pe o ridicătură care îi conferea o bună
vizibilitate. A fost înconjurată cu un zid mare din piatră.
Mica biserică, cu turn separat, construit din lemn, a fost realizată în stil gotic.
Asemănarea pe care o prezintă ca plan și stil de construcție cu biserica reformată din
Dej l-a determinat pe Kádár József să afirme că cele două locașuri de cult ar putea
avea același constructor.
Conform tradiției locale, biserica ar fi fost incendiată de tătari în timpul domniei
lui Gheorghe Basta. Au urmat renovările nenumărate ale locașului de cult, care
treptat i-au șters identitatea. Una dintre acestea s-a realizat în 1753. Cu acest prilej a
fost refăcut integral unul dintre pereții laterali.
O altă refacere datează din 1791 și este menționată într-o inscripție.
Încă o renovare de amploare a fost realizată în anul 1812. Biserica reformată
avea două clopote. Cel mai mare a fost turnat în 1755 și a fost refăcut la Cluj, în
1815. Dintre obiectele de cult mai vechi care se păstrau la sfârșitul secolului al XIX-
lea, Kádár József menționează un pahar din argint datat în 1636 și o cană cu capac
datată în 1799.

experiment proiect
 Monumente de arhitectură propuse spre clasare
Biserica ortodoxă Sec. XIX

“Buna Vestire”
Data construirii bisericii cu hramul Buna Vestire, este controversată.

Scurtele istorii ale parohiei alcătuite de preoţii satului şi şematismele,
avansează date diferite: 1840, 1840-1850, 1870.
În 1942, acoperişul de şindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată, iar
parapetul de la cor a fost pictat.
Biserica a fost reparată capital în 1972 și pictată de Vasile Hudici în 1976.
Notă:
Vezi plan de situaţie şi coordonate zonă de protecţie sit arheologic punct 1 „Viile
Pustii” Cubleşu Someşan.

experiment proiect
Biserica ortodoxă sec. XVIII

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Sat Dârja
În toamna anului 1774, în timpul vizitaţiunii canonice a ep. Grigore Maior în

parohiile greco-catolice de pe valea Someşului Mic (10 august - 10 septembrie),
credincioşii din Dârja, au început să construiască o nouă biserică. Presupunem că
aceasta este biserica cu hramul Sf Arhangheli Mihail şi Gavril, edificiu de piatră cu
acoperiş de şindrilă, datată, potrivit inscripţiilor de pe uşa de intrare în biserică şi de
pe uşile împărăteşti, 1822–1824, ani în care credem că biserica a fost doar reparată.
A fost pictată în 1879 de un anonim. Iconostasul s-a făcut în anii 1880-1886.
Cu ajutorul Arhiepiscopiei, vechea biserică a fost reparată capital în anii 1965-
68 de Nicolae Cubleşan din Recea Cristur, zugrăvită de Ilieş Daniel şi Pop Vasile, iar
vechiul iconostas înlocuit şi împodobit cu icoane în stil bizantin pictate de prof. Victor
Constantinescu din Cluj.
În 1969-1970 a fost electrificată, în 1976 vopsit acoperişul, zugrăvit exteriorul şi
facute scări de acces la biserică. A fost reînoită în 1997.
Notă:
Vezi plan de situaţie şi coordonate zonă de protecţie sit arheologic punct 4
„Biserica reformată” Dârja.

experiment proiect
Conacul Miklosy Sec. XVII,

Sat Dârja Renovată în 1898
A fost construit în secolul al XVII-lea și a fost mărit și renovat în anul 1898 de

catre Baronul Jozsef Miklosy. Este o clădire impunătoare, pe un singur nivel, complet
simetrică, ce domină centrul satului cu cele două turnuri ale sale.
Toate camerele erau decorate cu fresce. Iar in spatele casei se găsea o grădină
de iarnă cu geamuri foarte mari.
De-a lungul timpului conacul a fost modificat în interior.
După confiscarea sa de către statul român, conacul a fost succesiv: grădiniță,
școală primară, poștă, centru al CAP, bar sătesc.
Conacul a fost cumpărat de un cuplu franco-român în 2009, astăzi fiind locuit.
Notă:
Vezi plan de situaţie şi coordonate zonă de protecţie sit arheologic punct 1
„Casa Judeţului” Dârja.

experiment proiect
Biserica ortodoxă sec. XX

Pogorârea Sfântului Duh
Sat Panticeu
Biserica a fost construită în centrul satului, în perioada 1937-1967, după planul

inginerului Mehal Victor din Cluj. Lucrările de zidarie executate de meșterul local
Farrai Ștefan au fost terminate fără turn în 1939. Lucrările au fost reîncepute în 1947
și au fost sistate în 1949. Lucrările au fost reluate în 1957 și au fost terminate 10 ani
mai târziu. Biserica a fost pictată de Cenan Cornel din Cluj și sfințită în 2 iunie 1967.
În anul 2000, biserica a fost resfințită în urma reparațiilor.
Notă:
Vezi plan de situaţie şi coordonate zonă de protecţie „Biserica reformată”
Panticeu.

experiment proiect
 Monument funerar propus spre clasare
Sat Panticeu - Cimitirul evreiesc
Coordonate monument propus:

1. X=391002.1663 Y=616699.0872 5. X=391013.8920 Y=616662.2650
2. X=390993.6016 Y=616709.8179 6. X=391021.4829 Y=616673.3091
3. X=390973.1043 Y=616687.0873 7. X=391015.6978 Y=616681.3090
4. X=390981.6934 Y=616680.1073 8. X=391002.1663 Y=616699.0872

1. X=390955.1410 Y=616682.8878 7. X=391039.3766 Y=616662.2390
2. X=390973.7567 Y=616672.3129 8. X=391038.2887 Y=616664.9201
3. X=390990.2299 Y=616660.5195 9. X=391006.7954 Y=616707.9526
4. X=391005.6092 Y=616650.2143 10. X=390994.3814 Y=616723.8568
5. X=391022.9107 Y=616640.0546 11. X=390987.4990 Y=616717.4638
6. X=391033.8957 Y=616655.7553

experiment proiect
Cimitirul evreiesc sat Panticeu

experiment proiect
 Clădiri tradiționale cu valoare ambientală
Biserica greco-catolică

experiment proiect
Sat Dârja

experiment proiect
Sat Dârja
Sat Panticeu

experiment proiect
Sat Panticeu
Sat Sărata Biserica ortodoxă sat Sărata

experiment proiect
 Monumente de for public neclasate
Sat Cătălina, Monumentul Sat Dârja, Monumentul Sat Dârja, Monumentul

eroilor din al II-lea război eroilor din al II-lea război Unirii Transilvaniei cu
mondial mondial Românie 1918
Sat Panticeu, Sat Sărata, Monumentul Sat Sărata, Crucifix din

Monumentul eroilor din eroilor din primul și al II- lemn (1926)
primul război mondial lea război mondial

experiment proiect
 Valori etnografice
Zona etnografică Dealurile Clujului
 Clădiri de cultură
Cultură şi artă 1992 1997 2002 2007 2011 2012

Biblioteci - total - număr --- 3 4 3 2 2
Biblioteci publice - număr --- 1 1 1 1 1
Volume existente în biblioteci – nr. --- --- --- --- 10497 10347
Cititori activi în biblioteci – nr. --- --- --- --- 92 130
Volume eliberate - număr --- --- --- --- 920 600

experiment proiect
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL TERITORIULUI COMUNEI PANTICEU
DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI
CIRCULAŢIE
Lipsa zonei de siguranţă / protecţie de- Instituirea zonei de siguranţă de:
a lungul DJ şi DC. 12 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
10 m din ax drum comunal / străzi, pe ambele părţi;
Instituirea zonei de protecţie de:
20 m din ax drum judeţean, pe ambele părţi;
18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi.
Reţea stradală nemodernizată, fără Modernizarea carosabilului, trotuarelor, canalizării
trotuare, fără sistem de colectare al pluviale, marcajului rutier, semnalizării circulaţiei, după
apelor pluviale. realizarea sau modernizarea reţelelor subterane.
Zone conflictuale între autovehicole şi Toate traseele pietonale şi spaţiile publice, vor fi
pietoni. amenajate cu pavaje, vor fi îmbogăţite cu amenajări
peisagistice, obiecte decorative statice, mobilier urban şi
vor fi iluminate favorizant.
Lipsa pistelor pentru biciclişti. Amenajarea de trasee pentru biciclişti de 2 benzi şi 2
sensuri (2 m lăţime) sau 1 bandă şi 1 sens (1,5 m lăţime)
în paralel cu trotuarul anumitor artere de circulaţie.
Număr insuficient de parcări publice, Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5 locuinţe, 1
ce conduce la restrângerea parcare / 1 apartament, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. +
carosabilului sau a spaţiului de 20 %, 1 parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1
circulaţie pentru pietoni. parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1
parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare / 5
locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1 parcare /
100 mp clădiri agro-industriale şi depozite).
Lipsa transportului în comun. Realizarea transportului în comun cu microbuse,
amenajarea de staţii şi restabilirea relaţiilor cu satele
aparţinătoare.
SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, PERDELE DE PROTECŢIE
Lipsa de perdele de protecţie de-a Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul căilor de
lungul căilor de circulaţie importante – circulaţie importante (20 % din suprafaţa terenului), fără a
DJ. periclita vizibilitatea la trafic. Realizarea de spaţii verzi de
aliniament, unde este posibil.
Lipsa de perdele de protecţie la Amenajarea de perdele de protecţie, minim 20% din
unităţile agricole, industriale / suprafaţa terenurilor rezervate pentru: unităţi agricole,
depozitare, gospodărie comunală, industriale / depozitare, cimitire şi construcţii tehnico-
construcţii tehnico-edilitare. edilitare. Realizarea de perdele de protecţie de min. 10 m
lăţime în incintele ce se învecinează cu zonele de locuit şi
cu dotări social – culturale.
Lipsa spaţiilor plantate pe terenurile Plantarea cu vegetaţie arboricolă (salcâm, pin, salcie, etc)
riverane cursurilor de apă / iazurilor pe terenurile riverane cursurilor de apă / iazurilor.
Spaţii verzi publice, de agrement şi Amenajarea de scuaruri / parcuri (10 mp / locuitor), locuri
sport insuficiente. de joacă pt. copii (1,3 mp / locuitor), terenuri de sport
conform normelor în vigoare. Se vor promova spaţiile
verzi de protecţie a versanţilor şi a malurilor cursurilor de
apă.

experiment proiect
FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR
Risc f. mare şi mare de declanşare a Interdicţie totală de construire pe tot arealul afectat, până
alunecărilor de teren / alunecări active la stabilizarea versantului şi luarea de măsuri de
/ în curs de reactivare. amenajare (drenuri speciale, consolidarea prin pilonare
etc) pe bază de expertiză geotehnică. Se interzic:
defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandă
plantarea zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă.
Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere artificiale
în calea de desfăşurare a acestor procese. Autorizaţiile de
construire se vor acorda după ce a fost stabilizat versantul
şi doar dacă expertiza geotehnică permite amplasarea de
construcţii.
Terenuri cu risc mediu de declanşare a Interdicţie temporară de construire până la elaborarea de
alunecărilor de teren. expertiză geotehnică şi stabilizarea versantului. Se
interzic: defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se
recomandă construcţii din materiale uşoare cu regim de
înălţime de max D+P+M, POT max. = 15% şi plantarea
zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă.
Terenuri cu risc de producere a Interdicţie temporară de construire până la regularizarea
inundaţiilor torenţiale de-a lungul unor albiilor cursurilor de apă, realizarea canalizării apelor
văi, cu frecvenţă redusă și ridicată 1-5 pluviale, conform volumului de apă de pe versanţi,
%. amenajarea de drenuri, decompactarea solului şi lucrări
pedoameliorative.
Se recomandă plantarea terenurilor cu specii arboricole
Terenuri cu risc de inundare prin Interdicţie temporară de construire până la efectuarea
ridicarea nivelului pânzei freatice lucrărilor de desecare (drenuri, întreţinerea celor
(îmlăştinire). existente, decompactarea solului îndiguiri şi lucrări
pedoameliorative). Se recomandă construcţii fără subsol
şi plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante
(plop şi arin).
Instituţii şi servicii publice insuficiente. Promovarea investiţiilor social-culturale în zona centrală
propusă, pe bază de PUZ şi îmbunătăţirea imaginii
urbane.
Imagine urbană şi relaţii spaţiale În limitele intravilanului propus, se vor evita derogările de
necontrolate. la PUG şi RLU. Se recomandă o îmbunătăţire a relaţiilor
cu strada d.p.d.v. al trotuarelor, împrejmuirilor, acceselor
auto şi pietonale, al spaţiilor plantate şi faţă de cursurile
de apă. Se vor amenaja taluzuri, ziduri de sprijin, podeţe,
mobilier urban în zonele centrale / de protecţie ale
monumentelor.
Insuficienţa spaţiilor pentru dezvoltare. Elaborarea de PUZ-uri pentru parcelare şi schimbare
destinaţie teren agricol. Se interzic construcţiile pe
terenurile fără acces direct la parcelă.

experiment proiect
PROBLEME DE MEDIU
Poluare electromagnetică Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie
LEA 400 KV (pe o fâşie de 75 m), LEA 110 KV (pe o fâşie
de 37 m), LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m).
Se interzice extinderea intravilanului şi amplasarea
construcţiilor în zona de protecţie LEA 400 KV.
Nivelul admis de radiaţie al unei antene de telefonie
mobilă sau releu este cuprins între 4,5 şi 9 W/mp (Ordinul
Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193 / 2006).
Poluare olfactivă Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de protecţie
sanitară a cimitirelor umane pe o rază de 50 m, a târgului
de animale pe o rază de 500 m, a stației de epurare tip
monobloc pe o rază de 100 m, a dispensarului veterinar
pe o rază de 30 m.
Lipsa zonelor de protecţie sanitară de- Instituire zonă de protecţie sanitară:
a lungul cursurilor de apă. câte 15 m din albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor
de apă cadastrale – peste 5 km lungime
câte 5 m din albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor
de apă necadastrale – sub 5 km lungime
Poluare fizică, chimică şi organică a Interzicerea şi sancţionarea depozitării şi deversării de
apei / solului, datorită depozitării deşeuri menajere / rumeguş / dejecţii animaliere pe
neautorizate de deşeuri malurile cursurilor de apă şi refacerea cadrului natural -
ecologizarea şi refacerea sit-urilor contaminate.
Se vor promova min. 2 campanii de salubrizare a malurilor
cursurilor de apă / an. Lucrările de decolmatare a albiilor
se vor executa din 5 în 5 ani.
Risc social - locuinţe insalubre în Se impune adoptarea unor programe speciale de
cartierele de rromi. asistenţă socială în colaborare cu instituţiile judeţene de
resort.
Zone naturale ce necesită Delimitarea şi reglementarea activităţilor / protecţiei în
reglementarea activităţilor şi regimului ROSCI0295 – Dealurile Clujului Est.
de protecţie.
Lipsa delimitării zonei de protecţie Instituire zonelor de protecţie şi stabilirea lucrărilor de
aferente monumentelor istorice. intervenţie la monumente (consolidare, restaurare,
modernizare, punere în valoare / introducere în circuit
public / păstrare perspective spre monumente).
Lipsa identificării exacte a perimetrelor Identificarea perimetrelor cu situri arheologice şi
cu patrimoniu arheologic. acordarea de autorizaţii de construire, în aceste zone,
doar pe baza avizului de descărcare de sarcină istorică.

experiment proiect
PROTEJAREA ZONELOR: PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE, FAŢĂ DE
CONSTRUCŢII ŞI CULOARE TEHNICE, CU DESTINAŢIE SPECIALĂ, ZONE POLUATE
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului
jurul fermelor de animale. Ministerului Sănătăţii nr. 119 / 2014 privind distanţele între
locuinţe şi fermele zootehnice (min. 50 m).
Lipsa zonelor de protecţie aferentă Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 -300 m faţă
unităţilor industriale şi de depozitare. de locuinţe, în funcţie de procesul tehnologic.
Lipsa zonei de protecţie sanitară între Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m, faţă de
unităţile de învăţământ / cultură / locuinţe.
sănătate şi locuinţe.
unităţile comerciale / prestări servicii şi locuinţe.
locuinţe.
Lipsa zonei de protecţie sanitară din Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de protecţie
jurul surselor de poluare olfactivă. sanitară a cimitirelor umane pe o rază de 50 m, a târgului
de animale pe o rază de 500 m, a stației de epurare de tip
monobloc pe o rază de 100 m, a dispensarului veterinar
pe o rază de 30 m.
parcare / groapă compost / platformă locuinţe.
deşeuri / adăpost animale şi locuinţe.
Reţea insuficientă de alimentare cu Extindere reţea de alimentare cu apă şi de canalizare şi
apă şi canalizare instituire zonă de protecţie sanitară cu regim sever pe o
distanţă de 10 m din ax, în fiecare parte şi 30 m faţă de
orice sursă de poluare la conductele de aducţiune apă.
Ape uzate insuficient epurate. Amplasarea de staţii de epurare şi instituirea zonei de
protecţie de 300 / 100 m faţă de locuinţe.
Lipsa zonelor sanitare cu regim sever Instituirea zonelor de protecţie împrejmuite în jurul
şi cu regim de restricţie în jurul captărilor de apă (100 m în amonte de priză, 25 m în aval
captărilor de apă. şi lateral de priză), staţiei de pompare (R=10 m) şi
rezervorului de apă (R=20 m).
Distanţă neadecvată între fosele Distanţa minimă admisă este de 30 m.
septice şi fântâni
Gospodării fără reţele tehnico-edilitare Extindere reţele tehnico-edilitare în satele aparţinătoare şi
de apă şi canalizare. amplasarea de staţii de epurare pe bază de SF şi PT.
Lipsa zonei de protecţie aferentă LEA Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie
şi releelor radio - Tv / antenelor GSM LEA 400 KV (pe o fâşie de 75 m), LEA 110 KV (pe o fâşie
de 37 m), LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m).
Se interzice extinderea intravilanului şi amplasarea
construcţiilor în zona de protecţie LEA 400 KV.
Nivelul admis de radiaţie al unei antene de telefonie
mobilă sau releu este cuprins între 4,5 şi 9 W/mp (Ordinul
Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193 / 2006).
Nevalorificarea energiei regenerabile Se impune promovarea conceptului de energie
regenerabilă pentru micro-hidroenergie şi biomasă, în
baza unor studii de fundamentare.
În cazul realizării unui parc fotovoltaic, se va institui o
zonă de protecţie de 500 m faţă de locuinţe.

experiment proiect
2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI
PUG - Instrument de implementare a politicilor de dezvoltare locală

Planul urbanistic general este unul din instrumentele administraţiei publice
locale prin care asigură planificarea şi coordonarea dezvoltării localităţilor. Acest
instrument necesită coordonarea eforturilor comunităţii la încă două nivele: cel al
unui plan de management eficient şi a unor politici financiare care să facă viabile
fiecare sector al dezvoltării locale: dezvoltarea terenurilor, locuirea, dezvoltarea
serviciilor publice, renovarea şi întreţinerea cadrului fizic existent, dezvoltarea
economică, protecţia mediului localităţilor.
Luarea deciziei este în sarcina factorilor politici abilitaţi; pregătirea acesteia se
face de către specialişti, iar implementarea de către factorii executivi. La fiecare din
aceste trei etape: prin reprezentare, prin rezultatele prelucrării datelor, prin asumarea
procesului de implementare, participarea cetăţeanului constituie baza procesului în
sine.
Domeniile strategice ale dezvoltării locale

Dezvoltarea locală implică activităţile concertate ale tuturor membrilor
comunităţii, în scopuri colectiv asumate, ca factori angajaţi în diverse domenii
specifice, dar în egală măsură ca cetăţeni. Domeniile strategice ale dezvoltării locale
sunt următoarele:
- demografic;
- economic;
- social;
- cultural;
- cadrul fizic;
- mediul localităţii;
- politic.
Domeniilor strategice de dezvoltare le corespund un număr de obiective
strategice care definesc orientarea şi priorităţile care pot fi dezvoltate de către
comunitatea respectivă, având un anumit potenţial.
Actorii implicaţi în procesul de implementare a PUG

- Administraţia Publică Locală are ca principală sarcină coordonarea şi
planificarea dezvoltării locale; ea acţionează ca lider şi ca partener în acelaşi
timp, potrivit scopului urmărit şi gradului de implicare necesar.
- Sectorul Public este orientat cu precădere spre diversificarea ofertei către
populaţie şi ridicarea nivelului acesteia; în sarcina acestui sector stau
planificarea şi finanţarea serviciilor publice, managementul şi adecvarea
acestora la exigenţele dinamice ale comunităţii.
- Sectorul Privat urmăreşte şi se adaptează cererilor pieţei; este interesat în
regulamente locale flexibile, piaţă de terenuri structurată, amplasamente de
calitate, informaţie adecvată. Rezultatele conlucrării cu acesta se traduc în

experiment proiect
dezvoltarea competititivităţii, diversificarea ofertei, locuri de muncă, crearea de

pieţe.
- Cetăţenii structuraţi în grupuri de interese şi pe venituri, constituie factorul de
bază în implementarea politicilor de dezvoltare locală: sunt sursa principală de
informaţii la nivelul PUG şi instrumentul principal de control al adecvării
propunerilor, sunt de asemenea, mijlocul permanent de implementare şi
evaluare a rezultatelor măsurilor respective.
Etape relevante ale PUG care solicită consultarea cetăţenilor

- Pregătirea PUG constă în culegerea şi actualizarea datelor pentru construirea
liniilor strategice de dezvoltarea a localităţilor, structurarea acestora şi procesul
de analiză a situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor. Informaţiile privind
nevoile populaţiei pot confirma sau aduce schimbări în structurarea planului
urbanistic local. De la nivelul acestor informaţii se conturează specificul,
identitatea locală – modul personalizat în care sunt rezolvate disfuncţiunile, în
care este valorificată suma resurselor.
- Evaluarea adecvării propunerilor făcute prin PUG, verificarea regulamentului
local aferent are loc prin consultarea cetăţenilor. La această fază sunt
semnalate situaţii particulare care pot scăpa abordării la scara localităţilor,
precum şi schimbări survenite în timpul întocmirii documentaţiei PUG.
- Implementarea planului urbanistic are loc prin utilizarea banilor publici şi prin
respectarea regulamentului local de urbanism; ambele laturi ale acestui proces
reclamă asumarea de către cetăţeni a prevederilor PUG, implicarea în
monitorizarea acestuia. Odată însuşite, PUG şi regulamentul aferent devin lege
locală.
- Monitorizarea este un proces complex în cadrul căruia presiunile interesului
comunităţii le domină de regulă pe cele ale intereselor individuale, iar
obiectivele pe termen mediu fac, poate, mai puţin interesante pe cele pe termen
scurt. Înţelegerea acestui raport este importantă pentru construirea unei
atitudini civice durabile.
Modalităţi de implicare a cetăţenilor

- Utilizarea mijoacelor de comunicare în masă este una din modalităţile cele mai
eficiente de diseminare a informaţiei şi de obţinere a unei imagini generale a
reacţiei cetăţenilor. Acest proces presupune un parteneriat solid cu firmele şi
instituţiile de profil.
- Utilizarea mijloacelor de culegere a informaţiilor relevante în diverse faze de
structurare a PUG: Chestionarele, sondajele de opinie, interviurile sunt
modalităţi specifice de a obţine date primare privind, de exemplu, opţiunile
cetăţenilor pentru direcţii de dezvoltare, sau stabilirea de priorităţi la nivel local
care, prelucrate de către specialişti vin în sprijinul procesului de întocmire a
PUG,

experiment proiect
- Informarea şi dialogul prin centrele de informare pentru cetăţeni sunt esenţiale

pentru că oferă un mediu transparent şi profesional, favorabil comunicării
bilaterale.
- Utilizarea corespondenţei cu cetăţenii urmăreşte stârnirea reacţiilor la probleme
punctuale, în scopul găsirii unei soluţii, pentru care localnicii pot determina
curente de opinie în favoarea unei anumite abordări.
- Structurarea de grupuri de interes cetăţenesc se află la îndemâna administraţiei
locale ca unul din cele mai puternice instrumente de angajere a cetăţenilor în
rezolvarea unor probleme de anvergură medie. Acest proces presupune efortul
de a concerta interesele indivizilor într-o organizaţie cetăţenească sprijinită de
factorii locali abilitaţi, în procesul de rezolvare a problemei respective.
- Alcătuirea de grupuri consultative priveşte structurarea pe domenii de interes
local a unor cetăţeni neangajaţi neapărat în sisteme instituţionale, dar care pot
oferi sprijin competent în acordarea de informaţii şi consultanţă cu privire la
acele domenii. Scopul grupurilor consultative este de a adecva soluţii propuse
prin PUG, la capacitatea de implementare a populaţiei.
- Constituirea de lideri locali este un instrument eficient de descentralizare a
atribuţiilor administraţiei locale la nivelul micilor comunităţi ale localităţilor; este
o interfaţă eficientă pentru mobilizarea potenţialului uman local în
implementarea prevederilor PUG, precum şi pentru culegerea reacţiilor micilor
comunităţi în acest sens. Liderii locali sunt persoane charismatice care se
implică în acest proces în mod voluntar şi pentru care recunoaşterea eforturilor
lor şi rezolvarea problemelor sunt singurele aşteptări.
- Alte manifestări. La îndemâna administraţiei stă o gamă largă de instrumente
care să aducă într-un mod premeditat împreună pe cetăţeni şi problemele lor:
evenimente existente sau create care să favorizeze contactul între cetăţenii
implicaţi în rezolvarea unei anumite probleme, care să aducă împreună într-un
cadru neoficial cetăţeni şi factori de decizie, care să conducă la schimburi de
experienţă în domenii de interes etc. La fel de importantă este crearea unei
baze civice în educaţia la nivelul grădiniţelor şi şcolilor, utilizând mai mult
contactele cu aspecte concrete, jocuri, simulări, decât teoria care, de multe ori
este prea aridă.

experiment proiect
2.13. REGLEMENTĂRI URBANISTICE, ZONIFICARE
Autorizarea executării construcţiilor în intravilanul localităţilor comunei Panticeu

se poate face numai cu condiţia asigurării dotărilor tehnico-edilitare minime aferente.
Acestea sunt:
- alimentarea cu energie electrică;
- asigurarea unui punct de alimentare cu apă potabilă la o distanţă de maximum
200 m de obiectiv;
- colectarea şi depozitarea în condiţii ecologice a apelor menajere reziduale şi a
deşeurilor;
Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prevăzute în P.U.G. a

terenurilor libere rezervate pentru lucrări de utilitate publică. Acestea sunt:
- căile de comunicaţie rutieră: deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor,
modernizarea intersecţiilor existente, precum şi lucrările de artă aferente
(poduri, ziduri de sprijin, etc.);
- clădirile şi terenurile necesare dotărilor de învăţământ, sănătate, cultură, sport,
turism, administraţie publică, culte, comerţ;
- zonele de protecţie sanitară a surselor şi rezervoarelor de apă, spaţiile verzi şi
cele destinate amenajărilor sportive şi de agrement;
- terenurile necesare realizării reţelelor tehnico-edilitare.
Se interzice amplasarea, pe terenurile aparţinând domeniului public, aferente

dotărilor de învăţământ, sănătate, cultură, culte, sport, turism, administraţie publică,
culte, comerţ existente a obiectivelor cu alte funcţiuni, decât cele prevăzute prin
regulament.
 Zone de protecţie a monumentelor istorice
Patrimoniu arheologic
Puncte cu patrimoniu arheologic cunoscut, pentru care este necesar avizul din
partea Ministerului Culturii înainte de eliberarea autorizației de construire. În zona
siturilor reperate se va solicita cercetare arheologică preventivă în vederea
descărcării de sarcină arheologică:
- Panticeu – punctul 1, ”Hosszúalj” (în S față de localitate, în extravilan, sub LEA
400 KV);
- Cubleșu Someșan – punctul 1, ”Viile pustii”, cod LMI: CJ-I-s-A-07023, CJ-I-m-A-
07023.01 – 04 (în extravilan, la N față de cimitirul și biserica ortodoxă);
- Cubleșu Someșan – punctul 2, ”Piatra Kendi” (în intravilan în NV localității, pe
malul drept al Văii Cubleș);
- Cubleșu Someșan – punctul 3, ”La Labu Ghilanii” (extravilan, la V față de fostul
CAP);
- Cubleșu Someșan – punctul 4, ”Groapa Fântânii de Piatră” (intravilan);

experiment proiect
- Cubleșu Someșan – punctul 6, ”Între Hotare” (în extravilan, la NE față de

localitate, pe malul stâng al Văii Cubleș);
- Dârja – punctul 1, ”Casa județului” (în intravilan);
- Dârja – punctul 2, ”Dealul Vultur” (în extravilan, in pădure, lângă LEA 110 KV,
aproape de limita adm. cu comuna Vultureni);
- Dârja – punctul 4, ”Biserica reformată” (intravilan);
- Sărata – punctul 2, ”Hurubele” (în extravilan, la V față de localitate, lângă liziera
pădurii);
Monumente de arhitectură clasate şi propuse

Cod LMI 2010 Denumire Datare
CJ-II-m-B-07551 Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci”, 1896
Sat Cătălina nr. 46
CJ-II-m-B-07584 Biserica reformată, 1774
Sat Cubleșu Someșan nr. 104
CJ-II-m-B-07594 Biserica reformată, sec. XIII - XV
Sat Dârja nr. 162
CJ-II-m-B-07731 Biserica reformată, sec. XVII
Sat Panticeu nr. 82
CJ-II-m-B- Biserica ortodoxă ”Buna Vestire” Sec. XIX
CJ-II-m-B- Biserica ortodoxă ”Sfinții Arhangheli sec. XVIII
Mihail și Gavril”, Sat Dârja
CJ-II-m-B- Conacul Miklosy, Sat Dârja Sec. XVII,
Renovată în 1898
CJ-II-m-B- Biserica ortodoxă ”Pogorârea Sfântului sec. XX
Duh”, Sat Panticeu
CJ-IV-m-B- Cimitirul evreiesc, Sat Panticeu sec. XX
 Zone naturale protejate în UAT Panticeu
- ROSCI0295 Dealurile Clujului de Est (3% din UAT Panticeu);

- Pădurile;
- Cursurile de apă;
- Spaţiile verzi din intravilan.
 Zone de protecţie sanitare cu regim sever
- surse de apă – captări (100 m amonte, 25 m lateral, 25 m aval sursă);

- rezervoare de înmagazinare a apei potabile (raza = 20 m);
- staţii de pompare (raza = 10 m);
- conducta de aducţiune a apei potabile (10 m din ax în fiecare parte, respectiv
30 m faţă de orice sursă de poluare);

experiment proiect
- ape curgătoare cadastrale (câte 15 m pe ambele maluri);

- ape curgătoare necadastrale (câte 5 m pe ambele maluri);
 Zone de protecţie sanitare între locuinţe şi alte funcţiuni
- cimitire umane (raza = 50 m, în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare

cu apă din sursă proprie);
- târg de animale (raza = 500 m);
- ferme zootehnice (raza = min. 50 m);
- unităţi industriale (raza = 50 – 300 m);
- unităţi de cultură, învăţământ şi sănătate (raza = 50 m);
- unităţi comerciale şi de prestări servicii (raza = 15 m);
- stație de epurare de tip monobloc (raza = 100 m);
- distanţele minime admise în cadrul gospodăriilor individuale, sunt:
- fosa septică / fântână (30 m);
- adăposturi pt. animale / locuinţă (10 m);
- platforma pentru deşeuri menajere / locuinţă (10 m);
- parcare / locuinţă (10 m);
- groapă compost / locuinţă (10 m);
 Zone de protecţie faţă de construcţii şi culoare tehnice
- linii electrice aeriene:

- LEA 20 kV (12 m din ax, în fiecare parte);
- LEA 110 kV (18,5 m din ax, în fiecare parte);
- relee radio-TV şi antene GSM
- Nivelul admis de radiaţie al unei antene GSM sau releu este cuprins între
4,5 şi 9 W/mp (Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193 / 29.09.2006).
- căi de comunicaţie:
- DJ (20 m din ax, în fiecare parte);
- DC (18 m din ax, în fiecare parte);
 Zone cu interdicţie totală de construire
- pe terenurile cu procese cu risc foarte mare şi mare de declanşare a

alunecărilor de teren / alunecări active / în curs de reactivare, cu excepția
lucrărilor de stabilizare a versantului;
- în zona de siguranţă a căilor de comunicaţii:
- DJ (12 m din ax, în fiecare parte);
- DC (10 m din ax, în fiecare parte);
- în zona de protecţie sanitară cu regim sever:
- surse de apă – captări (100 m amonte, 25 m lateral, 25 m aval sursă);
- rezervoare de înmagazinare a apei potabile (raza = 20 m);

experiment proiect
- staţii de pompare (raza = 10 m);

- conducta de aducţiune a apei potabile (10 m din ax în fiecare parte,
respectiv 30 m faţă de orice sursă de poluare);
- ape curgătoare cadastrale (câte 15 m pe ambele maluri);
- ape curgătoare necadastrale (câte 5 m pe ambele maluri);
- în zona de protecţie a liniilor electrice aeriene:
- LEA 20 kV (12 m din ax, în fiecare parte);
 Zone cu interdicţie temporară de construire
- pe terenurile cu risc mediu de declanșare a alunecărilor de teren – până la

elaborarea de expertiză geotehnică. Se interzic: defrişările, excavaţiile la baza
versanţilor. Se recomandă construcţii din materiale uşoare cu regim de înălţime
de max D+P+M, POT max. = 15%, lucrări de drenare a apelor pluviale şi
plantarea zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă.
- pe terenurile cu inundaţii torenţiale – până la regularizarea albiilor cursurilor de
apă, realizarea canalizării apelor pluviale, conform volumului de apă de pe
versanţi, amenajarea de drenuri, decompactarea solului şi lucrări
pedoameliorative. Se recomandă plantarea terenurilor cu specii arboricole
- pe terenurile cu risc de inundabilitate prin ridicarea nivelului pânzei de apă
freatică – până la efectuarea lucrărilor de desecare (drenuri, întreţinerea celor
existente, decompactarea solului îndiguiri şi lucrări pedoameliorative). Se
recomandă construcţii fără subsol şi plantarea terenurilor cu specii arboricole
- în zona centrală propusă – până la elaborarea PUZC;
- în zonele de protecţie ale monumentelor istorice delimitate conform planşe –
până la elaborarea PUZCP şi obţinerea avizului Ministerului de Cultură şi
Patrimoniu Naţional (MCPN);
- în zonele cu situri arheologice reperate – până la cercetare arheologică
preventivă în vederea descărcării de sarcină istorică, cu avizul MCPN;
- în zonele cu descoperiri de vestigii arheologice nelocalizate – până la evaluare
de teren și diagnostic arheologic;
- în zona naturală protejată ROSCI0295 – până la obţinerea avizului Agenţiei de
Protecţie a Mediului şi a custodelui / administratorului sitului;
- în toate zonele cu funcţiuni propuse sau solicitate pentru introducere în
intravilan (delimitate pe planşe) – până la elaborarea PUZ – urilor pentru
parcelare, accese și schimbarea destinației terenului agricol.

experiment proiect
 Zone şi subzone funcţionale

Teritoriul administrativ al comunei Panticeu cuprinde următoarele zone şi
subzone funcţionale, respectiv UTR-uri:
Zona centrală (ZC) din exteriorul zonei construite protejate
- ZC în sat Panticeu
- ISP1 instituţii și servicii publice (administrative, învățământ, sănătate,
cultură, comerț și sport);
- LFC5 locuinţe colective P+2 cu comerț sau servicii la parter;
- LFC1 locuinţe unifamiliale cu regim mic de înălțime;
- SV1 spații verzi publice, alei, mobilier urban;
Zone construite protejate (ZCP)

- ZCP1 Subzona construită protejată din zona centrală sat Panticeu
- ISP1 instituţii și servicii publice (administrative, bancare, învățământ,
asistență socială, culte, comerț);
- UID unități industriale mici / activităţi manufacturiere;
- LFC5 locuinţe colective P+3 cu comerț sau servicii la parter;
- LFC4 locuinţe colective P+1;
- ZCP2 Subzona construită protejată cimitirul evreiesc sat Panticeu
- GC cimitir evreiesc;
- LFC2 grădini;
- ZCP3 Subzona construită protejată Biserica ortodoxă sat Cubleșu Someșan
- ISP2 culte;
- GC cimitir;
- LFC2 grădini;
- TA terenuri agricole;
- SA sit arheologic clasat în extravilan;
- ZCP4 Subzona construită protejată Bisericile reformată și ortodoxă sat Dârja
- ISP2 culte;
- ZCP5 Subzona construită protejată Conacul Miklosy sat Dârja
- UA unitați agricole;
- ISP2 comerț;
Zone de protecție ale monumentelor istorice (ZP)

- ZP1 Subzona de protecție Biserica ortodoxă sat Cătălina
- ISP2 culte, învățământ, cultură;

experiment proiect
- GC cimitir;
- TA terenuri agricole;
- ZP2 Subzona de protecție Biserica reformată sat Cubleșu Someșan
- ISP2 culte;
Zona instituţii şi servicii publice (ISP) din exteriorul ZC, ZCP, ZP

- ISP1 în sat Panticeu
- administrative, comerţ
- culte
- sănătate
- ISP2 în satele Cubleșu Someșan, Dârja și Sărata
- cultură, comerţ
- învăţământ, culte
Zona locuinţe şi funcţiuni complementare cu regim mic de înălţime (LFC)

din exteriorul ZC, ZCP, ZP
- LFC1 Subzona cu parcele de min. 350 mp
Zona unităților de producție (U) din exteriorul ZC, ZCP, ZP

- UID Subzona unităţilor industriale şi de depozitare
- UA Subzona unităţilor agricole
- UM Subzona unităților mixte (UID+UA)
Zona spaţiilor verzi, perdele de protecţie (SV)

- SV1 Subzona spaţii verzi publice amenajate
- SV2 Subzona perdele de protecţie
Zona de gospodărie comunală (GC)

Zona construcţiilor tehnico-edilitare (TE)
Zona căilor de comunicaţie rutieră şi a construcţiilor aferente (CC)
PUZ-uri aprobate cu HCL
Terenuri agricole (TA)
Terenuri neproductive (N)
Ape (A)
Păduri (P)
Zone naturale protejate - ROSCI0295 (ZNP)
Situri arheologice (SA)

experiment proiect
2.14. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ COMUNA PANTICEU
DOMENII CATEGORIA DE INTERES

Naţional Judeţean Local
Administrative x
Cultură x
Învăţământ x
Culte x
Instituţii şi
Sănătate şi asist. socială x
servicii publice
Sport x
Turism x
Alimentaţie publică x
Comerţ, prestări servicii x
Drumuri judeţene, poduri x
Căi de
Drumuri comunale, poduri x
comunicaţie
Străzi, parcări, trotuare x
Reţea LEA 400 / 110 / 20 kV, x
posturi de transformare,
telefonie
Captare apă x
Infrastructura Rezervor de înmagazinare a x
majoră apei
Conductă de aducţiune apă x
Reţea de distribuţie apă x
Stație de epurare de tip x
monobloc
Gospodărie Cimitire umane x
comunală
ROSCI0295 x
Păduri x x
Sisteme de
Spaţii verzi publice x
protecţie a
mediului Perdele de protecţie de-a x
lungul apelor curgătoare /
căilor de comunicaţie
Situri și monumente x x
arheologice clasate și
Salvarea, identificate pe teren
protejarea şi
Monumente de arhitectură x
punerea în valoare
clasate și propuse
a monumentelor
Monumente de for public x
istorice
neclasate
Monument funerar propus x
Apărarea ţării, Poliţie x
ordinea publică şi Remiză PSI x
siguranţa naţională

experiment proiect
 Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor
Proprietate publică
- Terenuri proprietate publică de interes naţional:
- Apele de suprafaţă cu albiile lor minore, apele subterane, lucrările de
regularizare a cursurilor de apă;
- LEA 400 / 110 / 20 kV, posturile de transformare;
- Rețele de telefonie / fibre optice;
- Păduri, pepiniere;
- Monumentele istorice clasate - A;
- ROSCI0295.
- Terenuri proprietate publică de interes judeţean:

- DJ 109 A, DJ 161, podurile, parcările aferente;
- Păduri.
- Terenuri proprietate publică de interes local:

Denumirea Elemente de identificare Unități Anul
bunului dobândirii /
dării în
folosință
Clădire Panticeu, str. Principală nr. 93 S anexă = 1971
administrativă Clădire P compusă din 7 încăperi, pe 93 mp
+ Anexă fundaţie din piatră cu zidărie din
cărămidă şi acoperiş din țiglă. Anexă
- magazie și garaj
Teren aferent Panticeu, str. Principală nr. 93 1400 mp 1971
vecinătăţi: N, V - proprietate privată,
S - SC Nirvana SRL, E - DJ 109 A
Clădire Panticeu, str. Principală nr. 86 Sc= 334 mp 2012
administrativă Clădire S+P+M pe fundaţie din beton Sd= 760 mp
Sediul nou al cu zidărie din cărămidă şi acoperiş
Primăriei din țiglă
Clădire Panticeu, str. Principală nr. 118 1958
administrativă Clădire P compusă din 2 încăperi, pe
Remiză PSI fundaţie din piatră cu zidărie din
cărămidă şi acoperiş din țiglă
vecinătăţi: N, V - proprietate privată,
S - DJ 109A, E - uliță.
Cămin Panticeu, str. Principală, nr. 91 1989
cultural Clădire P+1 pe fundaţie din beton,
structură din beton, acoperiş din țiglă

experiment proiect

dării în
folosință
Teren aferent Panticeu, str. Principală, nr. 91 950 mp 1989
vecinătăți: N - Bloc nr. 3, S - DJ
109A, V - proprietate privată, E -
Școală
Cămin Sărata, nr. 63 1962
cultural Clădire P, pe fundaţie din beton cu
zidărie din cărămidă şi acoperiş din
țiglă
Teren aferent Sărata, nr. 63 1240 mp 1962
vecinătăți: N - DJ 161, S - proprietate
privată, V - drum de exploatare
agricolă, E - pârâu
Cămin Cătălina, nr. 51 1963
cultural Clădire P, pe fundaţie din beton cu
zidărie din cărămidă şi acoperiş din
țiglă
Teren aferent Cătălina, nr. 51 700 mp 1963
vecinătăți: N - DC 156, S - pârâu,
V - Școală, E - proprietate privată
Grădiniță Panticeu, str. Principală nr. 60 S= 75 mp 1951
Clădire S+P compusă din 3 încăperi, S= 40 mp
și dependințe 4 încăperi, pe fundaţie
din piatră cu zidărie din cărămidă şi
acoperiş din țiglă
vecinătăţi: N, S, V - proprietate
privată, E - DJ109A.
Fostă Panticeu, str. Principală nr. 346 S= 84 mp 1957
grădiniță Clădire P, compusă din 2 încăperi și
dependințe 2 încăperi, pe fundaţie din
piatră cu zidărie din cărămidă arsă şi
Anexă garaj Panticeu, str. Principală nr. 346 A S= 29 mp 1980
vecinătăţi: N - Poliția, S - SC
Napolact SRL, V - vale, E - uliță.

experiment proiect

dării în
folosință
Școală Panticeu, str. Principală nr. 89 S= 684 mp 1969
Clădire P+1, compusă din 17 încăperi S= 330 mp
și dependințe 9 încăperi, pe fundaţie
din beton cu zidărie din cărămidă şi
Teren aferent Panticeu, str. Principală nr. 89 4174 + 1969
vecinătăţi: N - Cămin cultural, 2000 mp
S - vale, V - DJ 109 A, E - vale.
Școala veche Sărata, str. Principală nr. 216 A S= 205 mp 1904
Clădire P, compusă din 4 încăperi, o
sală profesorală și un hol, pe fundaţie
din piatră cu zidărie din cărămidă şi
Teren aferent Sărata, str. Principală nr. 216A 2345 mp 1904
vecinătăţi: N - Ulița pe Dos,
S - Biserica ortodoxă,
V - proprietate privată, E - uliță.
Școală Cătălina, str. Principală nr. 50 S= 120 mp 1964
Clădire P, compusă din 2 încăperi, pe
fundaţie din piatră cu zidărie din
piatră și cărămidă şi acoperiş din țiglă
Teren aferent Cătălina, str. Principală nr. 50 1000 mp 1964
vecinătăţi: N - DC 156, S - Pârâu,
V - Cămin cultural, E - Pârâu.
Școală Dârja, str. Principală nr. 40 S= 298 mp 1960
Clădire P, compusă din 7 încăperi și S= 139 mp
dependințe 4 incăperi, pe fundaţie din
beton cu zidărie din cărămidă şi
Teren aferent Dârja, str. Principală nr. 40 2100 mp 1960
vecinătăţi: N, V, E - proprietate
privată, S - DJ 161
Școală Cubleșu Someșan, str. Principală nr. S= 163 mp 1964
250 A S= 39 mp
Clădire P, compusă din 3 încăperi și
dependințe 1 terasă, pe fundaţie din
piatră cu zidărie din cărămidă şi
acoperiş din ondulin

experiment proiect

dării în
folosință
Școală nouă Cubleșu Someșan, str. Principală nr. S= 60 mp 2009
250 A S= 29 mp
Clădire P, compusă din 2 încăperi și
beton cu zidărie din plăci
termoizolante şi acoperiş din plăci
termoizolante
Teren aferent Cubleșu Someșan, str. Principală nr. 4000 mp 1964
250 A
vecinătăţi: N, S, E - DC 155,
V - proprietate privată
Școală Sărata, str. Principală nr. , S= 150 mp 2009
Clădire P, compusă din 7 încăperi și S= 76 mp
beton cu zidărie din plăci
termoizolante tip sandwich şi
acoperiş din plăci termoizolante
Teren Panticeu, tarla 34 parcela 96-99 35800 mp 2009
proprietate vecinătăţi: N, V, E - proprietate
școală privată, S - vale
Teren Dârja, tarla 95 parcela 24-26 25000 mp 2009
proprietate vecinătăţi: N, V - teren rezervă a
școală comunei, S, E - drum agricol
Teren blocuri Panticeu, nr. 86 1150 mp 1982
locuințe 1, 2 vecinătăți: N, E - proprietate privată,
S - Parohia Reformată, V - Primăria
Panticeu
Teren blocuri Panticeu, nr. 86 1462 mp 1982
locuințe 3 vecinătăți: N - teren arabil Statul
Român, S - Cămin cultural, V -
proprietate privată, E - Școala
Panticeu
Teren Târg Panticeu, nr. 4 68100 mp 1854
de animale vecinătăți: N, S - Composesoratul
Dealu Clujului, V - DJ 109 A,
E - proprietate privată

experiment proiect

dării în
folosință
Teren fost Panticeu, nr. 117 1600 mp 1948
Dispensar vecinătăți: N - Remiza PSI,
Uman S - Uliță, V - proprietate privată,
E - DJ 109 A
Teren de Panticeu, nr. 98 11684 mp 2009
sport vecinătăți: N - valea, S, V -
proprietate privată, E - DJ 109 A
Teren Stație Panticeu, extravilan 2300 mp 2009
epurare
Teren Stație Panticeu 396 mp 2013
epurare
Rețea de Panticeu, F.N. 1986
canalizare Intravilan și extravilan
Bazin de Panticeu, F. N., extravilan 1986
colectare Bazin de colectare compartimentat, la
sistemul de canalizare
Teren Stație Panticeu 441 mp 2013
de tratare
apă
Teren Panticeu 676 mp 2013
Rezervor
alimentare
Teren Cubleșu Someșan, extravilan 1659 mp 2013
fâneață vecinătăți: N - proprietate privată,
S - Pârâu Cărpiniș, V - DC 155,
E - Valea Budușului
Teren Cubleșu Someșan 1600 mp 2013
fâneață vecinătăți: N, S, E - proprietăți
private, V - Valea Budușului
Teren arabil Cubleșu Someșan, extravilan 2124 mp 2013
vecinătăți: proprietăți private
Teren Cubleșu Someșan, tarla 75 4700 mp 2009
vecinătăți: N - proprietăți private,
S - șant, V - drum exploatare,E - vale
Teren Cubleșu Someșan, 5514 mp 2009
vecinătăți: N - Biserica ortodoxă,
S - proprietate privată, V - drum de
exploatare agricolă, E - vale.

experiment proiect

dării în
folosință
Monumentul Panticeu, nr. 89 1945
Eroilor
Fântâna Dârja (Monumentul Eroilor) 1948
Ciurgău
Monumentul Dârja, nr. 48 1950
Eroilor
Teren aferent Dârja, nr. 48 1950
vecinătăți: N - DJ 161, E- proprietate
privată, V - Uliță, S - Valea Dârjii
Monumentul Sărata 2008
Eroilor
DC 156 Între DJ 161 - Cătălina 2,700 km
DC 155 Între DJ 161 - Cubleșu Someșan 6,780 km
Străzi Panticeu 4,600 km
Străzi Cătălina 1,800 km
Străzi Cubleșu Someșan 7,800 km
Strada Cubleșu Someșan 1,000 km
Izvorasca
Străzi Dârja 3,300 km
Străzi Sărata 3,300 km
Drum de Panticeu-Cubleșu Someșan 5,000 ml 2014
exploatare
agricolă
Drum de Panticeu, T 34 P110 Stăvăriște 2,950 mp 2011
exploatare
agricolă
Pod comunal Panticeu, nr. 64 1 buc 1952
Pod comunal Panticeu, pe Valea Crastorului 1 buc 1948
Pod comunal Cătălina 1 buc 1948
Pod comunal Cubleșu Someșan 2 buc 1948
Pod comunal Dârja 1 buc 2008
Podețe Podețe tubulare pe DC 156 Panticeu 5 buc
- Cătălina
Fântâni Panticeu, nr. 86 - la blocuri 2 buc 1986

experiment proiect
Terenuri proprietate privată

- Terenuri proprietate privată ale Primăriei Panticeu:
Denumirea Elemente Unități
bunului de identificare
Fântănă La dispensar 1 buc
Podeţ 1 buc
Podeţ Consiliu local 1 buc
Podeţ Staţie 1 buc
Podeţ şi portiţă Cămin Panticeu 1 buc
Podeţ Grădiniţă 1 buc
WC La fosta CAP 1 buc
Clădire La târg 1 buc
Împrejmuire cămin La cămin 1 buc
Centrală termică La Şcoala Panticeu 1 buc
Centrală termică La Şcoala Dârja 1 buc
Apartament serviciu 3 buc
BTE Locuinţe Comuna Panticeu 1 buc
Teren Lotul Taurilor Lotul Taurilor 11500 mp
Teren sport 17300 mp
Păşune împădurită Comuna Panticeu 109,60 ha
Pădure Comuna Panticeu 220,39 ha
Păşune Comuna Panticeu 353,00 ha
- Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice:

- Accese carosabile, pietonale;
- Păşuni, fâneţe, terenuri arabile, vii / livezi, păduri;
- Construcţii, clădiri: locuinţe, biserici, magazine, baruri, grajduri, fânare,
ferme agricole, ateliere, unităţi de producţie.
 Determinarea circulaţiei juridice a terenurilor între deţinători, în vederea

realizării noilor obiective de utilitate publică:
- Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale:
- Lărgiri, modernizări căi de comunicaţie;
- Spaţii verzi publice;
- Terenuri în extravilan propuse pentru împădurire în zonele afectate de
alunecări de teren cu risc foarte mare şi mare de declanşare / alunecări
active.

experiment proiect
3. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE
3.1. CONCLUZII
 Bilanț teritorial pe localități și trupuri

sat 1990 propuse
Panticeu 149,04 169,07 9 -6,16 162,91 8
Cătălina 26,04 26,04 13 5,06 31,10 15
Cubleșu 143,68 179,32 6 10,17 189,49 4
Someșan
Dârja 84,76 84,76 5 4,18 88,94 5
Sărata 92,65 90,40 1 0,36 90,76 1
TOTAL 496,17 549,59 34 13,61 563,20 33
 Propuneri de dezvoltare comuna Panticeu
- Promovarea şi dezvoltarea activităţilor de agrement în cooperare cu cele de

turism rural şi industrie casnică artizanală:
- promovarea agroturismului în gospodării tradiţionale omologate;
- promovarea investiţiilor în domeniul structurilor de primire şi agrement;
- crearea şi diversificarea unităţilor şi atracţiilor turistice;
- conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor;
- protejarea şi conservarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural;
- Promovarea şi dezvoltarea activităţilor din sectoarele secundar şi terţiar:
- panificaţie;
- industria laptelui;
- industria cărnii;
- prelucrarea lemnului;
- artizanat;
- apicultură;
- colectarea de ciuperci şi fructe de pădure;
- colectarea de plante medicinale;
- servicii în agricultură;
- Creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar prin:
- revitalizarea şi rentabilizarea activităţilor agricole prin dezvoltarea
proceselor de producţie agro-industriale integrate (producţie – colectare –
prelucrare – procesare – distribuţie);

experiment proiect
- încurajarea pluriactivităţii în agricultură (culturi de câmp şi creştere

animale), la nivel de fermă;
- încurajarea asocierilor între producători şi sprijinirea fermelor:
- mici de 2–5 ha (care îşi acoperă necesarul de autoconsum al unei
gospodării de 1-3 persoane);
- medii de 5–10 ha (care îşi pot comercializa o parte din producţie);
- comerciale de peste 10 ha;
Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a
beneficia de plăţi este de a lucra cel puţin 1 ha de teren, compus din
parcele care nu sunt mai mici de 0,3 ha.
- creşterea gradului de mecanizare (5 tractoare / 100 ha teren arabil şi 10
combine / 100 ha teren cultivat cu grâu);
- încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip “bio” şi “de marcă”;
- utilizarea eficientă a îngrăşămintelor, pesticidelor, ierbicidelor etc.;
- utilizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi agro-pedo-ameliorative prin
împădurirea zonelor joase (mai expuse fenomenelor asociate cu
schimbările climatice) şi a celor afectate de eroziune şi cu pericol de
alunecare;
- promovarea sistemelor de asigurări contra factorilor de risc prin
constituirea şi utilizarea fondului de protejare a producătorilor agricoli;
- Dezvoltarea şi utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a
biocombustibililor din agricultură, precum şi prin creşterea nivelului de
conformitate cu standardele comuniatare a fermelor de creştere a animalelor
(de ex. prin reducerea emisiilor de amoniac);
- Înfiinţarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi
mai mari de CO2 în comparaţie cu pădurile îmbătrânite;
- Dezvoltarea reţelei de perdele forestiere;
- Sporirea cantităţii şi calităţii infrastructurii edilitare a comunei şi racordarea
gospodăriilor la utilităţi de tip urban;
- Modernizarea circulaţiei în teritoriu:
- Lucrări de întreţinere la drumurile judeţene şi poduri;
- Lucrări de modernizare la drumurile comunale și poduri;
- Realizare rețea stradală modernizată (împietruire), incusiv trotuare, piste
pentru bicicliști și rigole în toate satele;
- Amenajarea traseului dirijat, cu balize, indicatoare, zebre – în toate
localităţile;
- Amenajarea acostamentelor şi a refugiilor pentru staţiile de transport în
comun;
- Realizare și clasificare DC între:
- Cubleșu Someșan – Tiocu de Jos (comuna Cornești / DJ 109 B);
- Cubleșu Someșan – sat Cornești (DJ 109 B);
- Cătălina – Dorna (comuna Așchileu) – Așchileu Mare (comuna
Așchileu / DJ 109).

experiment proiect
- Creşterea nivelului de educaţie şi pregătire profesională a populaţiei;

- Politici de atragere de capital, activităţi economice, sociale, culturale etc.;
- Dezvoltarea în viitor a comunei trebuie pusă în contextul dezvoltării untiăţilor
administrative învecinate.
3.2. ANEXE
 Necesarul de instituţii şi servicii publice
Tip dotare Destinaţia Teren necesar POT

%
Învăţământ Grădiniţă 22 mp / copil 25
25 copii / grupă
Şcoală primară şi 20 mp / elev
gimnazială 30 elevi / clasă
Sală sport 120 mp / 1.000 loc.
Sănătate Dispensar 5 mp / consultaţie 20
7,5 consult./ an / loc
Cabinet stomatologic 20 mp / 1.000 loc.
Farmacie 100 mp / 1.000 loc.
Comerţ Alimentar 180 mp / 1.000 loc. 40
Nealimentar 250 mp / 1.000 loc.
Prestări servicii 180 mp / 1.000 loc.
Alimentaţie publică 180 mp / 1.000 loc.
Piaţă alimentară 60 mp / 1.000 loc.
Cultură Club, 40 locuri / 1.000 loc 40
Cinematograf
Bibliotecă 3 locuri / 1.000 vol.
Sport Bază sportivă 0,6 ha / 1.000 loc. 50
Bazin înot 5 mp x pop. / 100
Administraţie Poştă şi telefoane 50 mp / 1.000 loc. 40
Poliţie şi PSI 50 mp / 1.000 loc.
Financiar – bancare 50 mp / 1.000 loc.
Turism Pensiune min. 1000 mp 20
Culte Biserici 0,25 mp / loc. 25
Industrie Industrie / depozitare min. 1000 mp 30
Gospodărie Cimitir 0,5 ha / 1.000 loc.
comunală Platformă gospodărească 2 mp / locuinţă
Locuri de 0 – 3 ani 150 mp
joacă 3 – 6 ani 0,2 mp / loc.
6 – 10 ani 0,4 mp / loc.
peste 10 ani 0,7 mp / loc.

experiment proiect
Spaţii verzi Parc / scuar 10 mp / loc.

Străzi 100 mp / autoturism
Parcări publice 50 locuri / 1.000 loc
Destinaţie Adăposturi de protecţie 1 mp / loc.
specială civilă
 Norme de utilizare a spaţiului pentru calcularea capacităţii turistice
Forme de turism practicate Norma de utilizare a spaţiului

Picnic 0,01 – 0,02 ha/pers
Pescuit 0,01 ha/pers
Plimbări în pădure amenajată 0,005 ha/pers
Plimbări în pădure neamenajată 0,01 ha/pers
Sporturi de vară 0,005 – 0,0067 ha/pers
Plimbări în parc 0,01 ha/pers
Echitaţie 0,333 ha/pers
Caiac şi canotaj 0,5 ha/pers
Vizitare grădini botanice 0,0067 ha/pers
Vizitare grădini zoologice 0,002 ha/pers
Ştrand-vestiare 0,001 ha/pers
Agrement în spaţii acoperite 0,0066 ha/pers
Baze sportive simple:
pentru sport de performanţă 0,001 ha/pers
pentru sport amator 0,005 ha/pers
Baze sportive complexe:
pentru sporturi turistice 0,02 ha/pers
pentru sporturi acvatice 0,006 ha/pers
Camping 0,01 ha/pers
Case de vacanţă 0,0067 ha/pers
Oglinzi de apă:
pentru sporturi nautice 0,1 ha/pers
agrement acvatic 0,0285 ha/pers
Sursa: S.C. „Proiect Bucureşti” S.A.
În privinţa numărului de locuri aferente structurilor de alimentaţie publică se

apreciază optim un raport locuri în alimentaţie publică / locuri de cazare de 1,2 – 1,5.
arh. dipl. Corina Popşe

Memoriu Panticeu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Panticeu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

experiment proiect

SR EN ISO 9001 : 2008 / SR EN ISO 14001 : 2004 / SR OHSAS 18001 : 2007

REACTUALIZARE PUG ŞI RLU

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 1

Contract nr.: 688 / 2014

Proiect nr.: 04 / 2014

Volum I: MEMORIU GENERAL

Cluj-Napoca, iulie 2015

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 2

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 3

2.4. Activităţi economice şi perspective de dezvoltare ............................................ 74

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 4

 Monumente de arhitectură propuse spre clasare................................... 184

3. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................... 217

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 5

Termen de valabilitate: 10 ani de la data aprobării cu HCL

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

 Solicitări ale temei-program:

 Prevederi ale programelor de dezvoltare ale localităţilor, iniţiate şi

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 6

1.3. SURSE DOCUMENTARE

 Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUG:

 Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG:

 Date statistice furnizate de:

 Suportul topografic al PUG:

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 7

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ŞI PROPUNERI DE

Amplasarea: România, Regiunea de dezvoltare NV, jud. Cluj

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 8

Comuna Panticeu se încadrează morfologic în Podișul Transilvaniei, unitatea

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 9

Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 051 și 062, sat Panticeu

Numele Numele Numele Numele

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 10

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 11

Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 062, sat Cătălina

Numele Numele Numele Numele

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 12

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 13

Numele Numele Numele Numele

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 14

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 15

Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 062, sat Dârja

Numele Numele Numele Numele

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 16

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 17

Harta Iosefină a Transilvaniei 1769-1773, pg. 051, sat Sărata

Numele Numele Numele Numele

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 18

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 19

 Statutul administrativ al comunei Panticeu

Judeţul Cluj, în anul 1938

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 20

Harta militară 1978, comuna Panticeu

 Evoluţia spațială a localităţilor

Denumire OCAOTA Total Existent Extinderi Total propus

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 21

Populaţia pe sate la recensăminte – după Varga E. Árpád

Populaţia pe naţionalităţi la recensăminte, după Varga E. Árpád

1850 3.400 2.676 488 2 91 97 46

REACTUALIZARE P.U.G. ŞI R.L.U. COMUNA PANTICEU, JUD. CLUJ, VOL. I 22

Populaţia pe confesiuni la recensăminte, după Varga E. Árpád