Cap. 1. Generalităţi
1
1.3.2. Bitumul modificat cu polimeri este liantul obţinut prin tratarea bitumului pur pentru drumuri
cu anumite tipuri de polimeri, în instalaţii speciale, la temperaturi de 160-180 °C, cu caracteristici
fizico-chimice specifice.
1.3.3. În înţelesul prezentelor instrucţiuni, bitumul modificat cu polimeri şi mixturile asfaltice
preparate cu acest liant, vor fi notate pe scurt astfel:
• Bm: bitum modificat cu polimeri;
• B.Am: beton asfaltic preparat cu bitum modificat cu polimeri.
1.3.4. Terminologia utilizată în prezentul Normativ este conform STAS 4032/1.
1.4. Referinţe
Prescripţiile tehnice la care se fac referiri în cuprinsul prezentelor instrucţiuni sunt
următoarele:
1. STAS 42-86 Bitumuri. Determinarea penetraţiei.
2. STAS 60-89 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere.
3. STAS 113-74 Bitumuri. Punct de rupere Fraass.
4. STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
5. STAS 662-89 Lucrări de drumuri .Agregate naturale de balastieră.
6. STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de
încercare.
7. STAS 863/1-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de
proiectare.
8. STAS 1338/1-84 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase
executate la cald. Prepararea mixturilor. Pregătirea probelor şi
confecţionarea epruvetelor.
9. STAS 1338/2-87 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase
executate la cald. Metode de determinare şi încercare, confecţionarea
şi decofrarea epruvetelor.
10. STAS 2900-89 Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor.
11. STAS 4032/1-90 Lucrări de drumuri. Terminologie.
12. STAS 5489-90 Bitumuri. Punct de inflamabilitate Marcusson.
13. STAS 8098-68 Bitumuri. Determinarea conţinutului de parafină.
14. STAS 10969/3-83 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la
agregate naturale. Metode de determinare cantitativă.
15. SR 61-97 Bitumuri. Determinarea ductilităţii.
16. SR 174/1-97 Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii
tehnice generale de calitate.
17. SR 174/2-97 Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii
tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi
recepţia îmbrăcăminţilor executate.
18. SR 667-97 Agregate naturale de piatră prelucrată pentru drumuri. Condiţii
tehnice generale de calitate .
19. Ind. AND Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos
2
nr. 537/1998 pentru drumuri.
20. Ind. AND Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumului modificat
nr. 538/1998 utilizat la execuţia lucrărilor de drumuri.
21. Ind. AND Instrucţiuni tehnice pentru determinarea stabilităţii în strat subţire a
nr. 535/1998 bitumului pentru drumuri. Încercarea TFOT.
22. Ind. AND Instrucţiuni tehnice pentru determinarea stabilităţii în strat subţire a
nr. 536/1998 bitumului pentru drumuri. Încercarea RTFOT.
23. Ind. AND Instrucţiuni tehnice pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi
nr. 517/1996 semirigide.
24. Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare
a sistemelor rutiere suple şi semirigide
25. Ind. AND Instrucţiuni tehnice privind metoda de determinare a
nr. 521R/1993 compoziţiei chimice a bitumului rutier pe patru componenţi.
26. Ind. AND Metodologie privind determinarea compactităţii mixturilor asfaltice
nr. 541/1998 cu presa de compactare giratorie.
27. Ind. AND Metodologie privind determinarea fluajului dinamic al mixturilor
nr. 542/1998 asfaltice.
28. Ind. AND Metodologie privind determinarea modulului de elasticitate dinamic
nr. 543/1998 al mixturilor asfaltice.
29. Ordin MT Normă tehnică pentru stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
nr. 46/27.01.1998
30. Instr. MT-Ml Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de
nr.1112/411-2000 instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în
zona drumurilor publice şi/sau pentru protejarea drumurilor
31. Norme republicane de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi
Ministerului Sănătăţii (aprobate cu Ord.nr.34 şi 60 din 1975).
32. Norme de protecţia muncii pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii
drumuri (aprobate cu Ordinul MTTc nr.8/1984).
33. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace
tehnice de stingere pentru unităţile Ministerului de Transporturi şi
Telecomunicaţii (aprobate cu Ordinul MTTc nr. 12/1980).
34. Norme de protecţie a muncii specifice activităţii de construcţii montaj
pentru transporturi feroviare, rutiere şi navale (aprobate cu Ordinul
MTTc nr.9/1982).
35. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii şi regulamentele de
aplicare a acesteia.
36. HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
37. OG 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea
82/1998.
38. Norme de aplicare a OG 43/1997.
3
Cap. 2. Condiţii tehnice
Tipul de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură şi stratul de legătură se stabileşte prin
proiectul de execuţie.
2.1.2 Compoziţia şi caracteristicile fizico - mecanice ale tipurilor de mixturi asfaltice cu bitum
modificat cu polimeri BAm 16, BARm 16 şi BADm 25 sunt conform pct. 2.4. din prezentul Normativ.
Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale tipului de mixtură asfaltică BAD m 25 preparată cu
bitum pur sunt conform SR 174/1.
2.2. Elemente geometrice
2.2.1 Grosimea straturilor îmbrăcăminţii bituminoase realizate din mixturile asfaltice prevăzute la
pct. 2.1. se stabileşte prin calcul de dimensionare conform prescripţiilor tehnice în vigoare.
2.2.2. Lăţimea îmbrăcăminţii părţii carosabile trebuie să corespundă prevederilor STAS 2900
pct.2.4.
2.2.3. Profil transversal
2.2.3.1. În aliniament profilul transversal se execută sub formă de acoperiş cu două pante egale.
2.2.3.2. În curbe şi în zonele aferente de amenajare, profilul transversal se execută în conformitate
cu STAS 863/1.
2.2.4. Profil longitudinal
Declivităţile maxime admise sunt conform SR 174/1 şi sunt funcţie de tipul mixturii
asfaltice, conform tabelului 2.
Tabelul 2
Nr. Tipul mixturii asfaltice Declivitatea maximă
crt. %
1 Beton asfaltic bogat în criblură, tip BAm 16 6,0
4
2 Beton asfaltic rugos, tip BARm 16 9,0
Tabelul 3
Nr. Tipul mixturii Tipul de agregate
crt. asfaltice naturale
1 Beton asfaltic tip BAm 16 criblură sort 8-16
criblură sort 3-8
nisip de concasaj 0-3
nisip natural 0-3 sau 0-7
2 Beton asfaltic tip BARm 16 criblură sort 8-16
criblură sort 3-8
nisip de concasaj 0-3
3 Beton asfaltic tip BADm 25 criblură sort 16-25
criblură sort 8-16
criblură sort 3-8
nisip de concasaj 0-3
nisip natural 0-3 sau 0-7
2.3.1.2. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitate separat, în silozuri proprii, pe platforme
betonate, amenajate cu pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.
5
2.3.2. Filer
2.3.2.1. Filerul trebuie să fie din calcar sau cretă măcinată, conform STAS 539.
2.3.2.2. Filerul se depozitează în silozuri sau în încăperi acoperite, ferite de umezeală. Nu se admite
folosirea filerului aglomerat.
2.3.3. Bitum
2.3.3.1. Bitumul utilizat la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D80/100 şi trebuie să
îndeplinească condiţiile de calitate din tabelul 4.
Tabelul 4
Nr. Caracteristici Condiţii de Metoda de
crt. admisibilitate verificare
0 1 2 3
1 Penetraţie la 25 0C, 1/10 mm 80-100 STAS 42
2 Punct de înmuiere IB, 0C 43-49 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 5 0C, cm min. 5 SR 61
- 25 0C, cm min. 100
4 Punct de rupere Fraass, 0C, max. -15 STAS 113
5 Indice de instabilitate coloidală, max. 0,5 ind. AND nr. 521R
6 Stabilitate la încălzire în strat subţire la 163 0C:
a) metoda TFOT
- pierderea de masă, %, max. 0,8 Instrucţiuni ind.
- penetraţia reziduală, %, min. 47 AND nr. 535
- creşterea punctului de înmuiere, 0C, max. 9
- ductilitatea reziduală la 25 0C, cm, min. 75
b) metoda RTFOT
- pierderea de masă, %, max. 0,9 Instrucţiuni ind.
- penetraţia reziduală, %, min. 47 AND nr. 536
- creşterea punctului de înmuiere, 0C, max. 10
- ductilitate reziduală la 25 0C, min. 75
7 Adezivitate, %, min. pe agregat etalon 80 STAS 10969/3
8 Punct de inflamabilitate Marcusson, 0C, min. 250 STAS 5489
9 Conţinut de parafină, %, max. 2,0 STAS 8098
6
2.3.3.2. Transportul bitumului se face cu vagoane cisterne speciale sau autotransportatoare
termoizolate, curate, în condiţii în care să se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de
bitum.
2.3.3.3. Temperatura bitumului la descărcarea din mijlocul de transport în tancurile de stocare ale
instalaţiei de preparare a bitumului modificat trebuie să fie de min. 140°C.
2.3.4. Polimeri
2.3.4.1. Polimerii utilizaţi pentru modificarea bitumului folosit la execuţia îmbrăcăminţilor
bituminoase din prezentul Normativ, sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari, iar
caracteristicile acestora sunt conform celor prevăzute în declaraţia de conformitate a calităţii emise
de producător.
2.3.4.2. Dozajul de polimer este de 3-6 % din greutatea bitumului, procent care se stabileşte în
funcţie de tipul polimerului, bitumul utilizat, zona climatică de aplicare şi tipul lucrării, cu
respectarea condiţiilor tehnice pentru bitumul modificat cu polimeri tip Bm prevăzute la pct.
2.3.5.1.
2.3.4.3. Tipul de polimer şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar,
ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prezentul Normativ. Studiul îl face
antreprenorul în cadrul laboratorului propriu autorizat sau îl comandă la un alt laborator autorizat.
2.3.5. Bitum modificat
2.3.5.1. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească bitumul modificat cu polimeri tip Bm sunt cele
prevăzute în tabelul 5.
Tabelul 5
Nr. Caracteristici Condiţii de Metoda de
crt. admisibilitate verificare
1 Penetraţie la 25 0C, 1/10 mm 55-70 STAS 42
2 Punct de înmuiere, 0C, min. 55 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 13 0C, cm, min. 40 SR 61
- 25 0C, cm, min. 100
4 Punct de rupere Fraass, 0C, max. -20 STAS 113
5 Revenire elastică la 13 0C, %, min. 60 Metodologie ind. AND nr. 538
6 Stabilitate la încălzire în strat subţire la 163 0C
(metoda TFOT):
- pierderea de masă, %, max. 0,8
- penetraţia reziduală, %, min. 50 Instrucţiuni ind. AND nr. 535
- creşterea punctului de înmuiere, 0C, max. 9
- ductilitatea la 13 0C, cm, min. 40
0
- revenirea elastică la 13 C, %, min. 60 Metodologie ind. AND nr. 538
7 Adezivitate, %, min. 85 STAS 10969/3
7
8 Omogenitate (microscop cu lumină fluorescentă) %: Metodologie
Dispersie foarte fină a particulelor sub 5 µ, min.,% 80 ind. AND nr. 538
9 Stabilitate la stocare 72 de ore la temperatura de 163 0C: Metodologie
Diferenţa între punctele de înmuiere, 0C, max. 5 ind. AND nr. 538
Tabelul 6
Nr. Caracteristici Limite de admisibilitate Metoda de
crt. pentru tipurile de mixturi asfaltice verificare
BAm 16 BARm 16 BADm 25
8
A. Caracteristici pe probe Marshall
1 Densitate aparentă, kg/mc, min. 2,350 2,350 2,300
2 Absorbţia de apă, %, vol. 2-5 3-5 2-6 STAS 1338/2
3 Stabilitate la 60 0C, kN, min. 10,0 10,0 8,0
4 Indice de curgere la 60 0C, mm 2-3,5 2-3,5 2-3,5
B. Caracteristici volumetrice pe cilindri confecţionaţi cu presa de compactare giratorie
• volumul de goluri la 80 de giraţii, %, max. 5,0 5,0 - Metodologie ind.
• volumul de goluri la 120 de giraţii, %, max. - - 9,5 AND nr. 541
C. Caracteristici specifice comportării în exploatare
Rezistenţa la deformaţii permanente:
1 Încercarea pe cilindri – fluaj dinamic:
• deformaţia permanentă la 40 0C şi 1800 Metodologie ind.
pulsuri, 10-4 mm, max. 2900 2800 - AND nr. 543
2 Modulul de elasticitate dinamic, pe cilindri la Metodologie ind.
15 0C, MPa, min. 4500 4500 - AND nr. 542
Rezistenţa la oboseală:
3 Încercarea pe cilindri:
• numărul de cicluri până la fisurare, la
temperatura de 15 0C, min. - - 0,4 x 106 -
D. Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din îmbrăcămintea executată
1 Densitatea aparentă kg/mc, min. 2250 2250 2200
2 Absorbţia de apă, %, vol. 2-6 4-7 3-8 STAS 1338/2
3 Grad de compactare, %, min. 96 96 96
9
- repartizator - finisor care asigură precompactarea mixturii asfaltice, dotat cu sistem de
încălzire a grinzii vibratoare;
- atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120-160 kN şi un
compactor cu rulouri netede de 100-120 kN;
- autocamioane basculante cu benă termoizolantă sau cu benă acoperită cu prelată;
- dispozitiv mecanic pentru execuţia amorsării cu emulsie bituminoasă cationică.
3.2. Prepararea bitumului modificat cu polimeri
3.2.1. Prepararea bitumului modificat se realizează în rafinărie sau pe şantier, la locul de preparare a
mixturii asfaltice.
3.2.2. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se realizează în instalaţii speciale cu funcţionare
în flux discontinuu. Instalaţia de preparare a bitumului modificat este constituită, de regulă din:
10
3.2.4.2. Temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minim 140 °C.
Se interzice reîncălzirea bitumului răcit.
3.2.4.3. Temperatura bitumului modificat este controlată permanent cu ajutorul înregistratoarelor de
temperatură montate la recipientul de depozitare.
3.2.4.4. Rezervoarele de stocare a bitumului modificat trebuie să aibă capacitatea cel puţin egală cu
consumul mediu zilnic.
3.3. Prepararea mixturilor asfaltice
3.3.1. Prepararea mixturii asfaltice cu bitum modificat cu polimeri se realizează în instalaţie
automatizată şi dotată conform prevederilor SR 174/2.
3.3.2. În cazul în care este necesară stocarea mixturii asfaltice, instalaţia trebuie să fie dotată cu
buncăr de stocare cu sistem de încălzire, întrucât scăderea temperaturii mixturii asfaltice sub
limitele prevăzute pentru mixtură la ieşirea din malaxor conduce la micşorarea lucrabilităţii acesteia
şi deci la imposibilitatea punerii în operă.
3.3.2. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice
3.3.2.1. Mixturile asfaltice se prepară în conformitate cu prevederile SR 174/2 pct.2.2.2., cu
precizarea că temperaturile agregatelor naturale, bitumului modificat cu polimeri şi ale mixturii
asfaltice la ieşirea din malaxor vor fi conform tabelului 7.
Tabelul 7
Temperatura componenţilor la prepararea mixturii Temperatura
asfaltice, 0C mixturii la ieşirea din malaxor, 0C
Amestec de agregate naturale Bitum modificat
175 – 185 165 – 180 170 - 185
11
3.4.1.4. Amorsarea stratului suport se execută mecanizat, cu emulsie bituminoasă cationică cu
rupere rapidă, realizându-se o peliculă omogenă pe toată suprafaţa stratului suport. În cazul unor
suprafeţe mici, izolate, se poate utiliza pentru amorsare bitum tăiat.
3.4.1.5. Dozajul de reziduu bituminos pentru amorsare este de 0,3 - 0,4 kg/m2.
3.4.1.6. Amorsarea se face în faţa repartizatorului, pe distanţa minimă care asigură timpul necesar
ruperii complete a emulsiei, dar nu mai mult de 200 m.
3.4.2. Aşternerea mixturilor asfaltice
3.4.2.1. Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 15°C. Execuţia se
întrerupe pe timp de ploaie sau de vânt puternic.
3.4.2.2. Aşternerea mixturii asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
care să asigure precompactarea parţială a mixturii asfaltice.
Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, cu grosime constantă. Viteza optimă de
aşternere trebuie corelată cu cadenţa de sosire a mixturii şi să fie cât se poate de constantă, pentru a
se evita total întreruperile neprogramate în timpul execuţiei stratului bituminos în zona respectivă.
În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură pentru a
se evita o răspândire neuniformă a materialului.
3.4.2.3. Mixtura asfaltică trebuie să aibă la aşternere temperatura de minim 155°C şi de minim
130°C la terminarea compactării. Temperatura de aşternere este cea măsurată în autobasculantă
imediat înainte de descărcarea ei în buncărul repartizatorului.
Mixturile asfaltice a căror temperatură măsurată în buncărul de alimentare al repartizatorului
este sub 155 0C, nu vor fi aşternute.
3.4.2.4. Îmbrăcămintea bituminoasă se execută prin aşternerea mixturii asfaltice într-un singur strat,
pe câte o bandă de circulaţie. Dacă utilajul şi condiţiile de trafic permit, se pot aşterne şi benzi de
lăţimi mai mari.
3.4.3. Compactarea mixturii asfaltice
3.4.3.1. Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se execută imediat după aşternere astfel încât
să se obţină valorile optime ale caracteristicilor fizico – mecanice şi de suprafaţare.
3.4.3.2. Atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri de 120-160 kN şi unul
cu rulouri netede de 120 kN.
3.4.3.3. Numărul optim de treceri al fiecărui compactor se stabileşte prin încercări pe un sector de
drum, înainte de a se trece la execuţia îmbrăcăminţii bituminoase, dar nu va fi mai mic de 10.
Urmare acestor încercări se stabilesc de asemenea:
• planul de mers al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil
constant, în fiecare punct al stratului;
• viteza de mers a fiecărui utilaj.
3.4.3.4. Temperatura mixturii la compactare trebuie să fie de minim 150 0C.
3.4.3.5. Compactarea se execută în lungul drumului, de la margine spre axă. Suprafaţa stratului se
va controla în permanenţă, micile denivelări care apar pe suprafaţă se corectează după prima trecere
a compactorului pe toată lăţimea benzii.
3.4.3.6. Pentru ca suprafaţa stratului să satisfacă cerinţele traficului rutier, denivelarea maximă
admisă măsurată sub dreptarul de 3 m, trebuie să fie în toate punctele inferioară sau cel mult egală
cu toleranţele din tabelul 8.
12
Tabelul 8
Natura Clasa tehnică a Categoria Denivelări maxime
profilului drumului tehnică a străzii admise, mm
II 3
în sens II II 4
longitudinal III - 5
3.4.4. Rosturi longitudinale şi transversale
Rosturile longitudinale trebuie să fie paralele cu axul drumului sau să coincidă cu acesta, iar
cele transversale să fie perpendiculare pe cele longitudinale. Marginea liberă dinspre axul drumului
a fiecărei benzi de pe acelaşi sens de circulaţie cu care mixtura din banda alăturată vine în contact
după mai mult de 3 ore, se taie şi apoi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere
rapidă. O înfrăţire perfectă a mixturii în rost se realizează dacă marginea benzii turnate în zilele
anterioare se preîncălzeşte imediat înainte de aşternerea benzii alăturate.
14
• controlul temperaturilor tehnologice: agregatelor naturale, bitumului modificat, mixturii
asfaltice la ieşire din malaxor, la aşternere şi la compactare.
4.3.2. Determinări efectuate de laboratorul autorizat al antreprenorului sau un alt laborator autorizat:
a) la stabilirea compoziţiei mixturii asfaltice, conform pct. 2.4.2. - 2.4.5. din prezentul
Normativ:
• caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall;
• caracteristici specifice.
b) la verificarea calităţii mixturii asfaltice în timpul execuţiei pe mixturi prelevate de la
instalaţia de preparare, sau de la aşternere:
• compoziţia mixturii asfaltice;
• caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltică;
• caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.
4.3.3. Pentru verificarea compoziţiei mixturilor asfaltice se determină granulozitatea agregatelor
naturale şi dozajul de bitum, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de
laborator. Abaterile admise faţă de compoziţia prescrisă sunt conform tabelului 9.
Tabelul 9
Caracteristica Abateri maxime admise (%)
Dozajul de liant ± 0,3
Compoziţia granulometrică, fracţiunea (mm):
• 8-16 ±5
• 3,15-8 ±5
• 0,63-3,15 ± 5
• 0,2-0,63 ±4
• 0,09-0,2 ±3
• 0,09-0 ±2
4.3.4. Frecvenţa verificărilor şi determinărilor efectuate pentru controlul calităţii fabricaţiei este dată
în tabelul 10.
Tabelul 10
Nr. Natura controlului sau Frecvenţa controlului sau încercării la
crt. încercării laboratorul
antreprenorului de şantier
1 Caracteristici fizico – mecanice: Studiu preliminar de
a) pe epruvete Marshall şi laborator pentru -
încercări specifice, conform stabilirea compoziţiei
15
pct. 2.4.2. mixturii asfaltice
b) pe epruvete Marshall 1/400 tone de -
mixtură asfaltică
2 Controlul reglajului instalaţiei de Înainte de începerea
preparare a mixturii asfaltice - fabricaţiei fiecărui tip de mixtură
3 Compoziţia mixturii asfaltice 1/400 tone de zilnic
mixtură asfaltică
4 Temperatura agregatelor, a permanent
bitumului modificat şi a mixturii -
la ieşirea din malaxor
5 Temperatura mixturii la aşternere - permanent
şi la compactare
4.3.5. Calitatea mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat cu polimeri va fi atestată prin
declaraţia de conformitate care cuprinde identificarea încercărilor şi analizelor de laborator în
conformitate cu standardul utilizat.
4.4. Controlul calităţii îmbrăcăminţii bituminoase executate
Îmbrăcămintea bituminoasă gata executată va fi supusă următoarelor verificări:
• verificări prin analize de laborator efectuate de laboratorul autorizat al antreprenorului
sau de un alt laborator autorizat;
• verificări prin măsurători tehnice pe drum.
4.4.1. Verificările prin analize de laborator se efectuează pe probe prelevate din îmbrăcămintea
bituminoasă la 20 zile de la execuţia acesteia şi constau în următoarele determinări:
• compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite prin studiul
preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele din tabelul 9;
• caracteristici fizico-mecanice;
• pe epruvete Marshall, conform tabelului 6, pct. A;
• rezistenţa permanentă şi rezistenţa la deformaţii permanente, conform tabelului 6, pct. C;
• caracteristici pe plăcuţe, conform tabelului 6, pct. D;
• gradul de compactare, conform SR 174/2 pct. 3.3.4.
4.4.2. Verificări prin măsurători tehnice
Verificările constau în:
• verificarea elementelor geometrice, conform prevederilor SR 174/2 pct. 3.4;
• verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare, conform prevederilor SR 174/2 pct. 3.5;
• verificarea rugozităţii suprafeţei de rulare, conform prevederilor SR 174/2 pct. 3.6.
16
Cap. 5. Recepţia lucrărilor
17