1

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ, ETAPA JUDEȚEANĂ
ETAPA LOCALĂ 2023
CLASA a VII-a
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 3 ore.
 Total: 100 de puncte.
 Citește, cu atenție, textele următoare și răspunde tuturor cerințelor formulate în sarcinile de lucru.
 Nu se acordă puncte din oficiu

A.
1 „Elsa are șapte ani. De fapt, aproape opt. Nu prea se pricepe să aibă șapte ani, știe asta. Știe și că-i
altfel. Directorul școlii tot spune că Elsa trebuie „să se adapteze”, ca să „funcționeze mai bine în
compania celor de aceeași vârstă”. Alți adulți zic că-i „foarte matură pentru vârsta ei”. Elsa știe că
ăsta-i doar un alt fel de a spune că-i „superenervantă pentru vârsta ei”, căci o zic numai când îi
5 corectează că nu pronunță corect „déjà-vu” sau că spun „vroiam” în loc de „voiam” [...] Și atunci zic
că-i „matură pentru vârsta ei”, zâmbindu-le forțat părinților [...] Din cauza asta n-are niciun prieten,
în afară de bunica [...]
Bunica are șaptezeci și șapte de ani. De fapt, aproape șaptezeci și opt. Nici ea nu se pricepe să aibă
șaptezeci și șapte de ani. Se vede că-i bătrână, fiindcă are pielea ca hârtia de ziar îndesată în pantofi
10 uzi. Dar despre ea nu spune nimeni că-i matură pentru vârsta ei. „Vioaie pentru vârsta ei”, îi zic uneori
oamenii mamei Elsei. Și, când zic asta, sunt fie foarte îngrijorați, fie de-a dreptul nervoși, iar mama
oftează și întreabă cât le datorează pentru „pagube” [...] ca atunci când a construit un om de zăpadă în
fața balconului lui Britt-Marie și al lui Kent, l-a îmbrăcat în haine adevărate și l-a așezat astfel încât să
arate ca un om căzut de la etaj. Sau ca atunci când umblau prin cartier bărbați îmbrăcați elegant în
15 costume negre, cu ochelari de soare, și sunau la toate ușile să le povestească oamenilor despre
Dumnezeu, Isus și Rai, iar bunica [...] trăgea în ei de pe balcon cu bile de vopsea colorată [...]
Da, în situații dintr-astea zic oamenii că bunica e„vioaie pentru vârsta ei”. Bine, mai zic și că-i nebună, dar
bunica, de fapt, e un geniu. Și puțin țicnită în același timp. Bunica a fost doctoriță, a primit tot felul de
20 premii și jurnaliștii au scris articole despre ea. S-a dus în cele mai groaznice locuri din lume, când toată
lumea fugea de ele. A salvat vieți și s-a luptat cu răul peste tot. Așa cum fac supereroii. Dar, în cele
din urmă, cineva i-a zis că-i prea bătrână să mai salveze vieți [...] Așa că acum nu mai e doctoriță.
Bunica numește cineva-ul ăsta „societatea” [...]
Așa că acum stă mai mult acasă și le înnebunește pe Britt-Marie și pe mama. Britt-Marie e vecina
25 bunicii, iar mama e mama Elsei. De fapt, Britt-Marie e vecina mamei Elsei, fiindcă mama Elsei e vecină
cu bunica Elsei. Iar Elsa e și ea, bineînțeles, vecină cu bunica, pentru că Elsa locuiește cu mama. Mai
puțin o dată la două săptămâni, când petrece sfârșitul de săptămână cu tata și Lisette [...]Iar Elsa e și
ea, bineînțeles, vecină cu bunica, pentru că Elsa locuiește cu mama. Mai puțin o dată la două săptămâni,
când petrece sfârșitul de săptămână cu tata și Lisette [...]
30 În fine, să ne întoarcem la oile noastre: salvatul de vieți și înnebunitul altora sunt, așadar,
superputerile bunicii.”
Fredrik Backman, Bunica mi-a zis să-ți zic că-i pare rău)
B.
1 „A fost o vreme în care și tata avea tată. Bunicul venea de pe deal cu un buchet de
flori în mână, pășea agale în ogradă și se așeza la masa de lemn. Era în curte o măsuță,
unde mama răsturna mămăliga pe o pânză brodată, cârpită însă cu măiestrie. Cam putr edă
pânza, căci mama o primise drept zestre tocmai de la mama bunicii. Era un timp în care și
 2
bunica avea mamă [...]
5 Pe bunicul îl chema Nițoi. Prima dată i-am văzut scrisul ușor speriat pe o vedere trimisă
din sanatoriu [...] Multă vreme l-am așteptat să coboare încet de pe deal. Multă vreme am pregătit
cănița de lut [...]
Bunicul ne scria de la sanatoriul Bârnova și tata așeza cărțile poștale într-o cutie de carton, de
10 parcă ar fi strâns aurul în lada fermecată. Iubirea mută este cea mai pustiitoare iubire. Se iubeau
de parcă unor dușmani le-ar fi fost sortit să împartă o insulă pustie. Tatei nu-i plăcea să-i spui
Gheorghe. Numai sora mai mare, Maria, îi zicea apăsând pe un i așezat ca o întrebare la adăpostul
suferinței. Adică Ghiorghi.
Când vorbea cu sine tata își spunea Jorj, George sau Georgică. Tata se alinta singur. Nu
15 avusese parte de alint. Copiii din timpul războiului nu știau să râdă. De Sfântul Gheorghe mama i-
a cumpărat tatei o pereche de șosete albe [...] Eram necăjită că nu am bani să-i fac tatei un dar,
care să-i smulgă un zâmbet.
Mama mi-a dat șosetele și eu i-am spus tatei să mă ierte pentru darul mic. Tata a zâmbit mijind
ochii, a mângâiat textura moale și mi-a spus privind pădurea din spatele casei: „Mâine o să-i duc
20 șosetele moșneagului”.
(Mălina Anițoaie, Bunicul în volumul Când tata avea tată)

C.
Peste 60 la sută din tineri au fost crescuți de bunici, însă doar 23 la sută dintre ei îi vizitează
1 săptămânal, arată un studiu realizat de Fundaţia Principesa Margareta a României. Potrivit studiului,
aproximativ 1,5 milioane de vârstnici din România sunt afectaţi de singurătate.
Potrivit unui studiu realizat în luna septembrie de Fundaţia Principesa Margareta a României,
bunicii au avut un rol deosebit de important în creşterea şi educarea a 64 la sută din români.
5 Mai mult, aproape 80 la sută din totalul numărului de tineri chestionaţi consideră că bunicii
reprezintă un model de bunătate, putere şi iubire, dar simplitate şi putere de muncă. Cu toate acestea,
aproape jumătate dintre tineri nu reuşesc să le aline bunicilor singurătatea măcar o dată pe lună.
Mai mult de jumătate dintre români consideră singurătatea şi bolile bătrâneţii ca fiind
principalele probleme pe care bunicii lor le întâmpină, iar 66% dintre ei sunt siguri că timpul petrecut
10 cu familia este cea mai mare bucurie pe care o persoană în vârstă o poate avea. Totuşi, invocând distanţa
şi lipsa timpului liber, cei mai mulţi dintre ei nu reuşesc să îşi viziteze bunicii nici măcar o singură dată
pe lună, iar, atunci când au loc, vizitele durează, în medie, 2 ore. Nici atunci când vorbim despre
frecvenţa cu care îşi sună bunicii, lucrurile nu sunt mai încurajatoare, 75% dintre ei nereuşind să ia
legătura cu aceştia nici măcar o dată pe săptămână”, arată studiul, care subliniază că doar „15% dintre
15 respondenţi reuşesc să fie un sprijin real pentru bunicii lor, oferindu-le în mod constant ajutor practic,
la treburile din casă sau ajutându-i cu vizitele la medic, şi numai 10% dintre ei apelează la bunici atunci
când au o problemă sau se preocupă de activităţile preferate ale acestora
(https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/romania-o-tara-a-batranilor-singuri)

SUBIECTUL I – Elemente de construcţie a comunicării - 20 de puncte

Scrie numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Sunt despărțite corect în silabe toate cuvintele din seria: 2 puncte

a) în-ne-bu-neș-te, frec-ve-ntez, vioa-ie, a-proa-pe;
b) î-nne-bu-neș-te, fre-cven-tez, vi-oa-ie, a-pro-a-pe;
c) în-ne-bu-ne-ște, frec-ven-tez, vi-oaie, ap-roa-pe;
 3
d) în-ne-bu-neș-te, frec-ven-tez, vi-oa-ie, a-proa-pe.

2. Numărul de litere și numărul de sunete diferă în toate cuvintele din seria: 2 puncte
a) apelează, era, mijind, bunicul;
b) ei, ochelari, trăgea, bunicii;
c) jumătate, români, singurătatea, familia;
d) bucurie, cea, care, persoană.

3. Sunt formate prin derivare cu sufix toate cuvintele din seria: 2 puncte
a) bunicul, sanatoriul, poștale, pustiitoare;
b) pustiitoare, poștale, fermecată, textura;
c) textura, singurătatea, bătrâneții, poștale;
d) pustiitoare, bătrâneții, poștale, singurătatea.

Scrie răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:

1. Demonstrează polisemantismul cuvântului parcă din textul B (rândul 12), alcătuind două enunțuri cu
acesta. 2 puncte
2. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele vedere (rândul 6) și pustiitoare (rândul 11) din textul B.
2 puncte
3. Notează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din secvența Mâine o să-i duc șosetele din textul C
(rândul 21) și alcătuiește o propoziție în care să aibă valoare morfologică diferită, precizând-o. 2 puncte
4. Identifică funcția sintactică a substantivelor pielea și hârtia, subliniate în textul A (rândul 9). 2 puncte
5. Precizează felul locuțiunii să ne întoarcem la oile noastre din textul A (rândul 32) și oferă un sinonim
potrivit. 2 puncte
6. Menționează funcțiile sintactice ale verbelor nu reușesc (rândul 15) și să fie (rândul 19) din textul C.
2 puncte
7. Delimitează fraza ...eu i-am spus tatei să mă ierte pentru darul mic... stabilind numărul propozițiilor și
relația sintactică dintre ele. 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea – Înțelegerea textului ficțional/ nonficțional - 40 puncte

1. Prezintă, în maximum 30 de cuvinte, locul acțiunii din textul B, ilustrând cu o secvență. 2 puncte
2. Prezintă, în 50-70 de cuvinte, ce înseamnă bunicii pentru personajele din textele A și B. 4 puncte
3. Menționează o trăsătură a textului narativ, ilustrând-o cu o secvență din textul A. 4 puncte
4. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Nițoi din textul B și mijlocul
de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență. 4 puncte
5. Ce carte ai recomanda unui cititor pentru a aprofunda tema familiei și a relației dintre copii și părinți sau
copii și bunici? Formulează un text de 60-90 de cuvinte prin care să-l convingi despre frumusețea acestei
teme cu folosirea unui exemplu din cartea recomandată. 6 puncte
6. Compune un text descriptiv de 30-50 de cuvinte pornind de la secvența: zic oamenii că bunica e„vioaie
pentru vârsta ei” 6 puncte
7. Legătura cu familia este prima școală pentru un copil. Comentează, în 60-90 de cuvinte, secvențaurmătoare
din textul B: Bunicul ne scria de la sanatoriul Bârnova și tata așeza cărțile poștale într-o cutie de carton,
de parcă ar fi strâns aurul în lada fermecată.,evidențiind importanța modelelor în viața unui copil. 6
puncte
8. Precizează semnificațiile fragmentului din textul A, în 70-100 de cuvinte: Directorul școlii tot spune că
Elsa trebuie „să se adapteze”, ca să „funcționeze mai bine în compania celor de aceeași vârstă”. Alți
adulți zic că-i „foarte matură pentru vârsta ei”. Elsa știe că ăsta-i doar un alt fel de a spune că-i
 4
„superenervantă pentru vârsta ei”, căci o zic numai când îi corectează că nu pronunță corect [...] Din
cauza asta n-are niciun prieten, în afară de bunica. 8 puncte

SUBIECTUL al III-lea – 40 puncte

Imaginează-ți casa bunicilor ca pe o Țară a Aventurilor. Redactează o compunere narativă, de minimum
150 de cuvinte, în care să prezenți prin ce aventuri trec eroii. În text vei integra o secvență descriptivă.

Pentru a obține punctajul maxim, vei avea în vedere:

- respectarea structurii specifice unei compuneri narative;
- construirea narațiunii la persoana I sau a III-a și integrarea structurii descriptive;
- viziunea originală, creativă, asupra înlănțuirii întâmplărilor;
- utilizarea unui limbaj expresiv, cu valențe artistice.
Vei primi 24 puncte pentru conținutul compunerii și 16 puncte pentru redactare
.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.