Reda 2 Notatia inaltimii sunetelor muzicale Semnele conventionale prin care pot fi redate in scris elementele componente ale limbajului muzical poarté numele de notafie sau semiografie. Din antichitate si pana in epoca contemporana, notatia muzicala a cunoscut 0 permanent evolutie. La vechii greci se folosea o notatie cu ajutorul literelor alfabetului elin, scrisé deasupra sau dedesubtul textului literar. Semnificatia exacta a acestei notatii nu se cunoaste. in evul mediu timpuriu se folosea notatia cu neume — un sistem de linii si puncte — scrise deasupra textului literar, sugerand drumul aproximativ al melodiei. O asemenea notatie se mentine si in prezent in muzica liturgica a bisericilor ortodoxe din sud-estul european. Din secolele X—XI a intrat in uz notatia cu portativ, atribuita calugarului muzician Guido d’Arezzo (980-1050). Aceast& notatie, cu timpul, s-a perfectionat utilizandu-se siin epoca noastra. Inventarea tiparului si perfectionarea instrumentelor muzicale au contribuit la evolutia notatiei, permitand propagarea muzicii pe calea scrisului cu tot mai mare eficienta. In creatia contemporané au aparut noi procedee de notatie — deosebite radical de notatia traditional — ca urmare a schimbarilor si transformarilor intervenite in insasi structura limbajului muzical ce nu mai pot firedate prin semnele grafice traditionale. Asadar, ca si in scrierea pentru vorbirea obisnuita —limbajul muzical este exprimat prin semne grafice conventionale. Nu numai graiul vorbit, ci el cntat, — "graiu! muzical" — se poate fixa in scris, iar semnul prin care sctiemn un sunet se numeste nota, de unde si numele de notatie sau semiografie muzicala. Studiul muzicii incepe prin cunoasterea reprezentarii grafice a celor patru insusiri naturale ale sunetelor: inalfimea, durata, intensitatea $i timbrul. Sale vedem pe rand. Notatia indltimii sunetelor: Inaltimea sunetelor se reprezinta prin: note i pauze, portativ, chei, semnul de mutare la octava si alteratii. a. Notele sunt semne grafice sub forma ovalelor, umplute sau neumplute, cu sau fara liniute, care se scriu pe portativ. O nota, dupa 17locul pe care il ocupa pe portativ sau in afara lui si cheia folosita, red& un anumit sunet, deci inaltimea acelui sunet: = aa la! do! do do’ (440Hz) (264Hz) (528Hz) — (1056Hz) Pentru identificarea sunetelor si a treptelor din scara muzicala se folosesc trei sisteme: acustic, matematic si muzical. Sistemul muzical de identificare sau nominalizare a sunetelor, utilizat si de noi foloseste doud denumiri: denumirea silabica: do, re, mi, fa, sol, la si, in uz in tarile din sud- estul Europei, la care s-a ajuns prin inlocuirea literelor alfabetului latin (notatia boetiana si gregoriana, in uz pana in sec. al XHlea) cu o serie de silabe luate din capetele de versuri ale unui imn medieval pe care interpretii cantului gregorian, pentru a nu-si pierde vocea, il invocau pe protectorul lor—Sfantul loan Botezaitorul. Ut que-ant la — xis Re-so-ma-re fi ~ bris Mi = ra ges- to rum, Fa-munli tuo - rum Sol ~ ve po-lu- fi, la-bi-i ‘te-an - tum — Sanc~ fe Jo-an-nes! Mai tarziu primului sunet Ut, i s-a dat numele de do, eae si,a rezultat din initialele cuvintelor Sancte loannes; en —denumirea literara: c, d, e, f,g, a, h, care se foloseste in tarile din vestul Europei, cu exceptia Frantei, Italiei etc. Denumirea silabicd: Do re mi Sf sol ssh Denumirea liteari: ¢ d ce f 9 a hb ocTot un numar de sapte denumiri ale sunetelor foloseste muzica greco-orientala: ni, pa, vu, ga, di, ke, zo, ni si cea indiana: sa, ri, ga, ma, pa, dha, ni, iar muzica chineza utilizeaz& un sistem de cinci sunete (pentatonic): qun ‘san ceao ciji iu b. Portativul este un grup de cinci linii paralele si echidistante, intre care se formeaza patru spatii, pe care se scriu notele muzicale. Liniile si spatiile portativului se numara de jos in sus : SS Pentru scrierea sunetelor grave si acute se folosesc liniufe supli- mentare, care se scriu deasupra si dedesubtul portativului. Cele dede- subt se numara de sus in jos, iar cele de deasupra — se numara de jos in sus. Portativul este de doua feluri : — simplu, utilizat pentru muzica la o singura voce ; — grup de doua, trei sau patru portative unite cu acolada dreapta in cazul ansamblurilor vocale si instrumentale sau cu acolada ondulata, in cazul instrumentelor care folosesc doua portative, cum este pianul. J . | = c. La inceputul fiecdrui portativ se scrie un semn grafic numit cheie ~care serveste la precizarea inaltimii sunetelor. Cheile cele mai utilizaté sunt: cheia sol, care se scrie pe linia a Il-a a portativului. Nota scrisa pe linia portativului pe care se inscrie centrul cheii id denumirea cheii respective: cheia sol $=] cheiata SEYAsezarea tuturor sunetelor in ordinea succesiva pe portativ, poarta numele de scar muzicala general. Ea cuprinde sunetele produse intre 16,5—8.448 Hz, grupate in 9 octave (octava cuprinzand toate sunetele corespunzatoare celor 7 denumiri ale inaltimilor sonore). d. Semnul de transpunere la octava se foloseste la un text muzical pentru a inlocui utilizarea portativului cu prea multe liniute suplimenta- Te, care ar ingreuna citirea partiturii. Dupa efect, se intrebuinteaz& astfel: — octava alta (inalta) 8 = transpuse la octava superioara si se scrie deasupra portativului. = transpuse la octava inferioara si se scrie dedesubtul portativului. e. Semnele prin care se modifica indltimea sunetelor, inaintea cdrora se scriu, se numesc alterafii si sunt in numar de cinci : —diezul ( # ) = urc& inaltimea sunetului cu un semiton, fata de indltimea sunetului natural; — dublu-diezul (x) = urca inaltimea sunetului cu doua semitonuri fata de inaltimea sunetului natural, iar cand urmeaza dupa o nota cu diez, urca indltimea sunetului cu un semiton; — bemolul (b) = coboara inaltimea sunetului cu un semiton fata de inaltimea sunetului natural; — dublu-bemolul (bb) = coboara inaltimea sunetului cu doua semitonuri fata de inaltimea sunetului natural, iar cand urmeaza dupa o not& cu bemol, coboara indltimea sunetului cu un semiton; — becarul ( L ) = anuleazA efectul tuturor alteratiilor, readucénd sunetul la inaltimea naturala. * — octava bassa (joasa) 8.... Raspundeti la intrebarile : — Cum se numesc semnele conventionale care redau in scris elementele componente ale limbajului muzical ? — Prin ce semne conventionale este exprimata inéltimea sunetelor ? —Care sunt sistemele pentru identificarea sunetelor din scara muzicala ? — Care sunt denumirile de nominalizare a sunetelor in sisterhul muzical ? — Ce se intelege prin portativ si de cate feluri este ? —Care sunt cele mai utilizabile chei muzicale ? — Cum se scriu semnele de mutare la octava si care este efectul lor ? — Ce semne de alteratie cunoasteti si care este efectul lor ? 20