Sunteți pe pagina 1din 5

Monografia oraşului

1 Sânnicolau Mare

5. ZONAREA FUNCŢIONALĂ

Organizarea teritoriului aşezărilor umane este diferenţiată prin nivelul de dezvoltare,


profilul social economic al localităţii şi condiţiile geografice. Fiecare oraş î-şi formează un
peisaj distinct, deosebit, faţă de peisajul rural, îndeplinind mai multe funcţii fundamentale
(industrie, comerţ, transport, cultură). Zonarea oraşului se face în funcţie de dezvoltarea
economică şi socială, în fiecare perioadă de timp.
Modul de organizare a teritoriului aşezărilor reflectă evoluţia genurilor de activitate, a
funcţiilor, a modului de valorificare a posibilităţilor materiale şi spirituale, la care se adaugă
tradiţiile locale. În cadrul vetrei unei aşezări vom distinge zone cu funcţiuni diferite, care
poartă numele de zone funcţionale, iar operaţiunea ca atare este zonarea funcţională. Analiza
structurilor interne în cadrul fiecărui oraş, duce la definirea zonelor funcţionale, mai mult sau
mai puţin organizate.
Oraşul Sânnicolau Mare, ca oraş de câmpie, aşezat în nord vestul Banatului are în
structura sa internă următoarele zone funcţionale:
5.1. Nucleul central
5.2. Zona rezidenţială
5.3. Zonele industriale
5.4. Zonele comerciale
5.5. Zonele agricole

Sânnicolau Mare, ca oraş de rangul III, cu tradiţie veche de peste 756 de ani de atestare
documentară, prezintă un nucleu central cu aspecte specifice şi constituie locul din care a
pornit dezvoltarea oraşului. Nucleul central este punctul nodal al oraşului unde răspândirea şi
încrucişarea principalelor axe de circulaţie a dus la apariţia centrului. În jurul acestui spaţiu s-
au coordonat spontan dar şi dirijat devenind zona cu cele mai intense activităţi terţiare ale
oraşului în care sunt concentrate clădirile administrative, bancare, comerciale-edificii ale
vieţii publice, religioase şi culturale.
De-a lungul timpului, localitatea Sânnicolau Mare a fost reşedinţă de comitat, district,
plasă, târg, iar din anul 1942, a fost declarat oficial oraş. Din 1952 până în 1968 a fost sediu
de raion iar actualmente este oraş al judeţului Timiş.

5.1 Nucleul central, în anul 2003, este cuprins în zona următoarelor străzi: Republicii,
Andrei Şaguna, Mihai Viteazu, 16 Decembrie 1989, Victor Babeş, Belşugului, Panselelor,
Stadionului, Miron Costin şi Decebal.
Nucleul central cuprinde următoarele edificii:
A. ale conducerii locale
a. Administraţia locală, consiliul local şi primăria cu serviciul public
b. Administraţia finanţelor publice
c. Parchetul şi Judecătoria
d. Poliţia, poliţia de frontieră şi pompierii
e. Inspectoratul teritorial de muncă Timiş
f. Casa de asigurări de sănătate
g. Birou notarial
h. Birouri de avocaţi
i. Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă şi formare
profesională
Monografia oraşului
2 Sânnicolau Mare

B. administrative
a. Bănci: B.C.R, B.R.D, Raiffeisen Bank, Cooperativa de credit
b. Firmă de asigurări: A.S.T.R.A, ASIROM. A.R.D.A.F, UNITA,
ALLIANZ
c. C.E.C, LOTO
d. Piaţa
e. Policlinica, farmaciile şi cabinete medicale
f. Electrica, Distrigaz Nord şi IELIF
g. A.C.R.
h. Cooperativa de consum şi U.P.C.
i. ROMTELECOM
C. ale vieţii publice
a. Casa de cultură (castel Nako)
b. Şcoala generală nr. 1şi 2, Liceul Agroindustrial şi Liceul Teoretic
c. Grădiniţa nr. 1 şi 2, Teatrul de vară
d. Muzeul Bella Bartok (castelul Nako)
e. Stadionul Unirea şi Voinţa
f. Sala de sport
g. Baza de fizioterapie
h. Ştrandul termal şi ştrandul rece
i. Hotel Royal şi Sport
j. Parcurile oraşului
k. Biblioteca orăşenească
l. Cinematograful
D. religioase
a. Biserica ortodoxă-română
b. Biserica ortodoxă-sârbă
c. Biserica romano-catolică
d. Biserica greco-romană
e. Biserica luterană
E. sociale
a. Cartierul de blocuri
b. Căminul de bătrâni

5.2. Zona rezidenţială

Poziţia în cadrul oraşului, a zonelor rezidenţiale precum şi fizionomia şi tipul de clădiri,


denotă adesea structura populaţiei aşezării respective. Pot exista zone rezidenţiale modeste şi
zone rezidenţiale, ale celor cu venituri ridicate. O anumită zonare a cartierelor de rezidenţă se
poate schiţa în interiorul oraşului, ţinând seama de calitatea construcţiilor, a locuinţelor şi a
criteriilor social economice. De regulă, zona rezidenţială este compactă, aproape de o
comunicaţie importantă şi ca loc, este amplasată spre marginea oraşului, având locuinţe cu un
stil aparte, faţă de restul oraşului.
Datorită specificului său istoric, oraşul a avut până în 1948 o zonă rezidenţială care a fost
desfiinţată datorită naţionalizării şi construirii altor edificii în locul celor vechi. După 1989,
odată cu plecarea germanilor şvabi şi a altor cetăţeni, casele acestora au fost cumpărate, o
parte s-au dărâmat, în locul lor construindu-se altele noi. La fel şi pe terenurile intravilane
rămase nelocuite s-au construit case cu un etaj şi două etaje.
Monografia oraşului
3 Sânnicolau Mare

În proiectul urbanistic, pentru următorii ani un teren în zona numită Promontor (în sudul
oraşului) va avea legătură cu comunicaţia Budapesta-Timişoara şi va putea deveni zonă
rezidenţială.

5.3. Zonele industriale

Conturarea unei zone industriale în oraş s-a realizat începând cu anii 1968, continuându-se
până în 1989. Poziţia zonei industriale a vechiului sistem socialist a fost creată în cartierele de
margine ale oraşului, pentru că structura sa urbană nu permitea ca aceasta să funcţioneze în
oraş.
După trecerea la economia de piaţă capitalistă, fostele fabrici au dat faliment, locul lor
fiind astăzi luat de fabrici ultramoderne. În oraş sunt următoarele zone industriale :
A. Zona industrială de sud este situată pe strada Gării şi cuprinde următoarele obiective:
a. Firma Delphi Packard,
b. Firma Legumicola Agroindustriala S.C.A.
c. Agrotransport
d. Gater pentru prelucrarea lemnului
e. Firmă de transport privat (fosta I.T.S.A.I.A.)
f. Districtul de Drumuri naţionale
g. Sediul Asociaţiilor Agricole (fosta S.M.A. şi C.A.P.)
h. Fabrica de ulei
i. Zircom
j. Bănăţeanul
k. Gara mare cu depozite
l. Serviciul public judeţean Proplant
m. Firma Clagi România S.R.L.
n. Firma Agrofrank S.R.L.
o. Firma Agromec
p. Autoservice S.R.L.
q. Bănăţeanul
r. Staţia de pompare a apei potabile
s. Euromode Rwr S.R.L.
t. Fhe Handel S.R.L.
u. Fra Ca Da Trading S.R.L.
v. Pelimon S.R.L.
w. Tarotex S.R.L.

B. Zona industrială de nord este situată pe strada Drumul Cenadului şi cuprinde


următoarele obiective:
a. Firma Zoppas Industries
b. Firma Automec
c. Depozite de carburanţi şi lubrifianţi ale oraşului
d. Cerealcom
e. Drumco S.A.
f. Fabrica de nutreţuri concentrate
g. Benzinăria Petrom
Monografia oraşului
4 Sânnicolau Mare

h. Gara mică cu depozite


i. Maxim COM S.A.
j. Sinagro-depozit de carburanţi-lubrifianţi

C. Zona industrială de nord vest cuprinde următoarele obiective:


a. Firma Mapol Impex Rom S.R.L.
b. Centrul pentru testarea soiurilor
c. Firma Metal Zinc S.R.L.
d. Atelierele Cooperativei Bănăţeanul
e. Fabrica de ciorapi
f. Secţii italiene de confecţii textile şi încălţăminte
Pe teritoriul oraşului sunt răspândite mici ateliere meşteşugăreşti, autoservice,
ceasornicării, cizmării, fierarii, frizerii, coafuri. În concluzie, după 1996 oraşul are definită
foarte bine zona industrială, care este în plină dezvoltare mai ales după deschiderea
P.T.F.Cenad, a aderării la N.A.T.O. şi a integrării în U.E..

5.4 Zonele comerciale

Zonele comerciale s-au format în centrul aşezării, dar şi pe teritoriul oraşului, fiind
dispuse astfel:
A. În nucleul central
B. Pe străzile principale care converg spre centrul oraşului
A. Ponderea cea mai mare a spaţiilor comerciale se află pe străzile ce delimitează nucleul
central, având spaţii destinate în acest scop
B. Pe arterele principale ale comunicaţiilor, care intră şi ies din oraş sunt firme
comerciale private de regulă deschise în locuinţele cetăţenilor. În firmele comerciale
din oraş o dată cu deschiderea P.T.F. Cenad cu Ungaria comerţul s-a dezvoltat
continuu, având o gamă largă de produse expuse spre vânzare.
Zona comercială are în compunere supermarket-uri, magazine mixte private,
restaurante, baruri, depozite şi crame. La finalul anului 2000, oraşul avea peste 25 de
societăţi comerciale pe acţiuni şi peste 44 de societăţi comerciale cu răspundere
limitată.
Principalele firme comerciale sunt:
a. Artima Retail Investment S.R.L. (supermarket)
b. Malvina S.R.L.
c. Apiţuli S.R.L.
d. Bato S.R.L.
e. Borsec Melinada
f. Bucur S.R.L.
g. Carmely S.R.L.
h. La Giuriţa S.R.L.
i. Leul Import Export S.R.L (depozit Coca-Cola)
j. Milente S.R.L.
k. Pencoop S.A.
l. Poptex S.R.L.
m. Sem Tract S.R.L.
Monografia oraşului
5 Sânnicolau Mare

n. West Club S.R.L.


o. Zolgi S.R.L.
p. Foto Moldovan S.R.L.
q. Gimgi S.R.L.
.5 Zone agricole

Zonele agricole ale oraşului au o suprafaţă de 12.717 de ha, din care, teren arabil
10.696 ha, păşune 1.687 ha, fâneţe 48 ha, livezi 354 şi vii 12 ha. Zonele agricole se află în
jurul oraşului şi sunt compartimentate conform articolului 1 din legea 18/1992, articolul 1 din
lege 16/1994 şi legii 1/2000. Tot terenul arabil este amenajat prin sisteme de irigaţii şi prin
canale şi este parcelat creându-se cele mai bune asolamente prin rotaţia culturilor.
Zonele agricole sunt împărţite între firme cu profil agricol româneşti, româno-italiene,
româno-germane, asociaţii familiale, asociaţii agricole şi proprietari particulari. Pentru
dezvoltarea producţiei în zonă au fost aduse utilaje moderne de prelucrare a pământului şi de
strângere a recoltei. Pentru depozitarea şi prelucrarea materiei prime din agricultură, în
marginea de nord a oraşului există o firmă de depozitare precum şi asociaţii şi mori de
măcinat grâu şi porumb. În zona agricolă sunt prezente şi fermele agricole (din structura
veche a I.A.S. şi C.A P.).
Zonele agricole de-a lungul timpului au purtat diferite denumiri date de localnici
astfel că apar: Vererdo lângă Mureş, Slatina la nord, Selişte la nord-est, Melinişte la nord-vest,
Drumul Saravale la est, Drumul Igrişului la nord-est, Drumul vechi al Timişoarei la sud-est,
Baratau, Linia verde şi Pomontor, Drumul Comloşului, Movila Lupului şi Izlaz la sud, Sighet,
Drumul Nerăului şi Bucova la sud-est, Hunca Mare la vest, Cânepa la nord şi Zabrani şi
Zeveneag la nord-vest.
Zonele agricole, ca şi zona urbană, sunt întretăiate de canalul Aranca, care începând cu anul
1897 se reamenajează, fapt ce a făcut ca întreaga zonă să devină mult mai fertilă, obţinându-se
recolte mari precum şi aplicări de noi tehnologii în domeniu.