10/19/12

Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND OPTIMIZAREA TRATAMENTELOR TERMICE

ÎN FABRICILE DE PREFABRICATE CU AJUTORUL METODEI ULTRASONICE
DE IMPULS

Indicativ C 221-85

Cuprins

* OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE

* PRINCIPIUL METODEI
* APARATURA DE ÎNCERCARE
* TEHNICA DE ÎNCERCARE ŞI PRELUCRAREA DATELOR
* STABILIREA VITEZEI DE PROPAGARE LIMITĂ LA DECOFRARE
* MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
* ANEXA 1: Curba de corelaţie viteza de propagare longitudinală – rezistenţa la compresiune la decofrare

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE

1.1 Obiectul prezentelor instrucşiuni tehnice îl formează optimizarea tratamentelor termice la care sunt supuse
elementele prefabricate, din beton greu sau uşor, simplu, armat sau precomprimat, în fabrici de prefabricate sau
poligoane de şantier cu ajutorul metodelor nedistructive de încercare.

1.2. Conducerea tratamentului termic, în vederea optimizării sale, se face pe baza măsurării evoluţiei vitezei
longitudinale de propagare a ultrasunetelor, în timpul evoluţiei tratamentului termic, în beton.

1.3. Metoda poate fi aplicată, în faza actuală, la următoarele procedee de tratament termic:

- tratament în tipare încălzitoare

- tratament prin procedeu electrotermic.

În general pentru a aplica metoda şi tehnica existentă este necesar ca postul de tratament să fie fix.

1.4. Condiţia principală, pe care trebuie să o îndeplinească betonul, pentru a permite efectuarea măsurătorilor, este
ca temperatura să nu depăşească 80-90oC, în nici un moment al încercării.

1.5. Metoda permite:

- controlul direct pe piesă al evoluţiei întăririi betonului din element;

- scurtarea duratei de tratament termic cu economia corespunzătoare de energie, în limitele asigurării rezistenţei
betonului, necesară decofrării şi transportului în depozit;
- mărirea productivităţii muncii prin scurtarea ciclului de tratament termic;
- optimizarea formei ciclului de tratament termic;
- reducerea practic la zero a rebuturilor rezultate din decofrarea şi transportul prematur al unor piese încă neîntărite.

1.6. Decizia de urmărire a tratamentului termic trebuie luată înaintea turnării betonului în tipar.

1.7. Razultatele obţinute pe un element al seriei pot fi extinse la celelalteelemente de acelaşi tip al seriei dacă
condiţiile de tratament sunt aceleaşi sau mai bune la celelalte elemente.

1/6
D OPTIMIZAREA
10/19/12 TRATAMENTELOR TERMICE ÎN FABRICILE DE PREFABRI…

1.8. Metoda poate fi aplicată la elementele de orice grosime cu condiţia ca tratamentul termic să fie uniform distribuit
pe grosimea elementului.

1.9. Metoda poate fi aplicată la elementele turnate în mai multe straturi cu condiţia ca stratul de sus să fie cel de
beton.

[top]

2. PRINCIPIUL METODEI

2.1. Se introduc în betonul proaspăt palpatorii emiţător şi receptor de ultrasunete, rezistenţi la imersie şi la
temperatură ridicată.

2.2. Se măsoară timpul de propagare (Tb) al impulsurilor ultrasonice prin beton, pe distanţa emiţător-receptor (L), la
fiecare jumătate de oră, de la începutul tratamentului termic.

2.3. Se calculează viteza de propagare a ultrasunetelor (VL) cu relaţia:

(1)

în care:

L - este distanţa emiţător-receptor, în mm;

Tb - timpul de propagare al utrasunetelor, în m/s.

NOTĂ: Există aparate care permit afişarea directă a vitezei de propagare măsurate.

2.4. Se stabileşte un prag al vitezei de propagare ce corespunde rezistenţei betonului necesară la decofrare.

2.5. Se întrerupe tratamentul la atingerea pragului prestabilit al vitezei de propagare.

NOTĂ: Există aparate care semnalizează automat, acustic sau optic, atingerea şi depăşirea pragului prestabilit al
vitezei de propagare.

2.6. Se lasă elementul pe fundul tiparului minimum 1 oră, după oprirea tratamentului termic, pentru revenirea la
temperatură normală, după care se poate trece la manipularea sa.

[top]

3. APARATURA DE ÎNCERCARE

3.1. Aparatura de încercare constă dintr-o sondă cu palpatoare şi un bloc electronic de măsurare a timpului de
propagare a impulsurilor ultrasonice prin beton.

3.2. Sonda cu traductoare constă dintr-un ansamblu ce cuprinde un palpator emiţător de ultrasunete, de tip
magnetostrictiv, un palpator receptor de ultrasunete, de tip piezoelectric şi o bară de solidarizare a celor două
palpatoare, ce permit menţinerea constantă a geometriei sistemului emiţător-receptor, în timpul turnării betonului şi
extragerea sondei după încheierea măsurătorilor.

3.3. Palpatoarele trebuie să fie rezistente la imersie şi la temperaturi până la 100oC, fără a-şi modifica sensibil
proprietăţile şi în particular randamentul de transformare a energiei electrice, în energie mecanică vibratorie. Mufele,
care asigură legătura prin cablu între sondă şi blocul electronic, trebuie să fie etanşe la apă şi aburi.

f ile:///E:/c221-85.htm 2/6
10/19/12

3.4. Distanţa între emiţător şi receptor este fixă şi are valoarea de 200 mm, iar frecvenţa proprie preferată a
palpatoarelor este de 50 Hz.

3.5. Palpatoarele sunt realizate astfel încât sonda să fie extrasă fără dificultăţi deosebite din beton, după terminarea
măsurătorilor. În acest scop se realizează pante de degajare sub diferite unghiuri pe toate feţele palpatoarelor.
Unghiul minim se foloseşte pentru feţele de emisie, respectiv de recepţie ale palpatoarelor. Tot în scopul facilităţii
extragerii sondei din beton feţele laterale de fund şi în mai mică măsură de spate ale palpatoarelor se ung cu un strat
subţire de vaselină. Feţele de emisie şi recepţie nu se ung cu nimic.

3.6. Blocul electronic de măsurare cuprinde următoarele părţi componente:

a. blocul de formare a impulsurilor electrice ce excită emiţătorul;

b. blocul de sincronizare, care asigură sincronizarea aplicării impulsurilor electrice cu declanşarea numărătorii sau a
bazei de timp;
c. blocul de amplificare a semnalului recepţionat;
d. blocul de măsurare a timpului scurs între momentul emisiei şi momentul recepţiei impulsului ultrasonic.

3.7. Aparatele electronice ce formează blocul electronic de măsurare pot fi de două tipuri:

a. cu tub catodic ce permite vizualizarea semnalului recepţionat şi luarea deciziei privind valoarea timpului de
propagare măsurat de către un operator ce observă imaginea pe tub.
b. cu afişaj digital ce permite măsurarea automată şi afişarea timpului de propagare măsurat, folosind amplificarea
constantă maximă a semnalului.

3.8. Unele din aparatele cu afişaj digital, permit citirea directă a vitezei de propagare şi prin compararea ei cu o viteză
prestabilită, necesară pentru decofrarea elementului, avertizarea asupra atingerii sau depăşirii vitezei prestabilite
pentru decofrare. Avertizarea poate fi vizuală sau sonoră sau de ambele tipuri.

3.9. Alimentarea aparaturii de încercare poate fi realizată la reţea sau la baterie. Ultima este preferată mai ales în
cazul fluctuaţiilor mari ale tensiunii la reţea.

[top]

4. TEHNICA DE ÎNCERCARE ŞI PRELUCRAREA DATELOR

4.1. Se verifică funcţionarea aparaturii şi se stabileşte corecţia de zero, prin introducerea între emiţător şi receptor a
unei bare etalon, în care timpul de propagare al ultrasunetelor este cunoscut.

4.2. Se stabileşte locul de introducere a sondei cu palpatoare în beton, ţinând seama de existenţa şi orientarea
armăturilor din element. Se foloseşte o singură sondă cu emiţător şi receptor pe element.

4.3. Se stabileşte adâncimea la care urmează a fi fixată sonda în beton, şinând seama de grosimea elementului,
natura fundului şi prezenţa armăturilor din element. Se montează fie distanţieri sub palpatori pentru menţinerea lor la
cota stabilită în timpul turnării şi vibrării betonului, fie se fixează sonda pe şipci de lemn ce reazemă pe laturile
cofrajului elementului.

4.4. Fixarea sondei în poziţia prestabilită se face în timpul turnării betonului.

4.5. Se interzice folosirea unor straturi cuplante pe suprafeţele de emisie şi recepţie ale palpatorilor. Acest lucru este
necesar din cauza pericolului topirii acestor straturi în timpul tratamentului termic şi a creeri astfel a unui strat
izolator, de aer, între palpator şi beton, care împiedică transmiterea semnalelor acustice.

4.6. Se efectuează vibrarea betonului menţinând sonda în poziţia dorită pe timpul vibrării.

4.7. Se transportă elementul de la masa de vibrare, la locul se aplicare a tratamentului termic, având grijă să nu se
lovească sonda în timpul transportului, pentru a nu deteriora contactul dintre beton şi palpatori.

4.8. Se aplică elementele auxiliare tratamentului termic (plăcile în cazul tratamentului electrotermic, furtunurile şi
3/6
D OPTIMIZAREA
10/19/12 TRATAMENTELOR TERMICE ÎN FABRICILE DE PREFABRI…

prelatele în cazul tratamentului cu aburi) fără a lovi sonda fixată în beton.

4.9. Se efectuează măsurătorile de timp de propagare sau viteză de propagare a ultrasunetelor începând cu aplicarea
tratamentului electrotermic sau a tratamentului cu abur) fără a lovi sonda fixată în beton.

4.10. Cadenţa măsurătorilor de viteză de propagare a impulsurilor ultrasonice este una la o jumătate de oră pentru
procedeul electrotermic şi una la o oră pentru procedeul cu aburi în tipare încălzitoare.

4.11. Când viteza de propagare atinge o valoare egală cu 0,9 din valoarea prestabilită pentru decofrare se trece fie la
reducerea la jumătate a intervalului dintre măsurători, fie la măsurarea în regim continuu (la aparatele automate).

4.12. În momentul atingerii valorii prestabilite pentru viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice la decofrare se
poate întrerupe tratamentul termic.

4.13. După întreruperea tratamentului termic părţile laterale ale panoului pot fi decofrate, dar panoul trebuie să rămână
pe fund cca. 1 oră.

4.14. Manevrarea panoului complet decofrat poate fi făcută la cca. 1 oră de la întreruperea tratamentului termic.

[top]

5. STABILIREA VITEZEI DE PROPAGARE LIMITĂ LA DECOFRARE

5.1. Stabilirea vitezei de propagare a impulsurilor ultrasonice necesară a fi atinsă la decofrare se face cu ajutorul unor
curbe de transformare viteză – rezistenţă şi cu ajutorul rezistenţei necesare la decofrare, cerută de proiectant.

5.2. Curbele de transformare viteză – rezistenţă se obţin prin încercarea distructivă şi nedistructivă a cca. 30
epruvete, cuburi de 14,1 cm sau 20 cm latură turnate din compoziţia betonului ce se foloseşte la realizarea fiecărui
tip de panou.

5.3. În cazul existenţei a diferite reţete de beton sau diferite mărci sau clase de beton se stabileşte o curbă de
transformare pentru fiecare reţetă, marcă sau clasă.

5.4. Toate cuburile de probă ce se confecţionează cu reţeta de beton folosită la panou, se compactează ca şi betonul
din panou şi se încearcă la termene de tratament termic în următoarele succesiuni:

a) 1,4 T.T.
b) 0,5 T.T.
c) 0,6 T.T.
d) 0,7 T.T.
e) 0,8 T.T.
f) 0,9 T.T.
g) 1,0 T.T.
h) 1,1 T.T.
i) 1,2 T.T.
j) 1,3 T.T.

în care T.T. – reprezintă timpul prescris pentru iniţial tratamentul termic.

5.5. La fiecare termen se încearcă nedistructiv cu ultrasunete şi distructiv la compresiune o serie de 3 cuburi.

5.6. Rezultatele obţinute se înscriu pe un grafic care are în abscisă viteza longitudinală de propagare şi în ordonată
rezistenţa cubică la compresiune.

5.7. Se trasează curba de corelaţie viteză – rezistenţă cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate (anexa 1).

5.8. Se intră în graficul astfel obţinut cu valoarea prescrisă de proiectant pentru rezistenţa la compresiune la decofrare
şi se determină viteza de propagare a ultrasunetelor corespunzătoare la decofrare.
f ile:///E:/c221-85.htm 4/6
D OPTIMIZAREA
10/19/12 TRATAMENTELOR TERMICE ÎN FABRICILE DE PREFABRI…

5.9. Graficul de corelaţie viteză – rezistenţă se reface ori de câte ori se modifică reţeta de turnare a betonului sau
materialele utilizate, sau când se modifică tipul şi condiţiile tratamentului termic.

5.10. În cazul când nu s-a produs nici un fel de modificări care să justifice refacerea curbei de transformare, aceasta
va fi verificată cu ajutorul unor încercări de sondaj cel mult odată la 6 luni.

5.11. Încercările de sondaj constau din încercarea nedistructivă şi distructivă a 6 cuburi, care au fost confecţionate în
aceleaşi condiţii ca şi betonul din panou şi au fost supuse aceluiaşi tratament termic.

5.12. Rezultatele astfel obţinute se reprezintă pe graficul curbei de transformare viteză de propagare – rezistenţă la
compresiune.

5.13. Dacă centrul de greutate al figurii formate de punctele reprezentative ale celor 6 încercări coincide cu poziţia
curbei sau are o deviaţie mai mică de ± 5% în valori ale rezistenţei, faţă de curbă, se consideră valabilă curba trasată
iniţial.

Dacă deviaţiile sunt cuprinse între ± (5...10%) se adoptă drept curbă de transformare o curbă asemenea, deplasată
cu valoarea relativă a deviaţiei constatate.

Dacă deviaţiile sunt mai mari de ± 10% se reface curba de transformare viteză – rezistenţă.

[top]

6. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

6.1. Se va asigura punerea la pământ a aparaturii de încercare.

6.2. Se vor respecta instrucţiunile de protecţia muncii specifice locului în care se fac încercările (fabrici de
prefabricate, poligon de şantier etc.)

[top]

ANEXA 1

CURBA DE CORELAŢIE VITEZA DE PROPAGARE LONGITUDINALĂ – REZISTENŢA LA

COMPRESIUNE LA DECOFRARE

a) Întreprinderea: poligonul de prefabricate Ploieşti

b) Marca de proiect a betonului: B250

c) Rezistenţa necesară la decofrare: 8,5 MPa

d) Tipul de tratament termic: tipare încălzite cu abur

e) Data turnării epruvetelor: 25.03.1984

f) Elemente ale compoziţiei betonului ce influenţează relaţia de transformare:

- Ciment: Pa35;

- Dozaj ciment: 300 kg/m3;

- Agregate: rulate de Văleni;

- Fracţiunea de fin 0...1 mm; 26%;

f ile:///E:/c221-85.htm 5/6
D OPTIMIZAREA
10/19/12 TRATAMENTELOR TERMICE ÎN FABRICILE DE PREFABRI…

- Dimensiunea maximă a agregatului: Fmax = 20 mm

g) Tip de epruvete folosite la lucrare: cuburi 14,1 cm latură

h) Număr de epruvete folosite la încercări: 28 buc

i) Durata tratamentului termic: 12 h

j) Intervalul de timp în care au fost făcute încercările: 4 h – 24 h de la tunare

k) Temperatura maximă a betonului în timpul tratamentului termic: 60oC

l) Intervalul de timp între încercări: 1 h

m) Intervalul de viteze acoperit: 3100...3900 m/s

n) Intervalul de rezistenţe acoperit: 6...13 MPa

o) Curba de corelaţie viteză – rezistenţă obţinută: Fig. 1

p) Coeficient de variaţie:

r) Viteza de propagare necesară la decofrare conform graficului din fig. 1: VL = 3580 m/s

[top]

f ile:///E:/c221-85.htm 6/6