INSTRUCTIUNI

10/19/12 TEHNICE PENTRU REALIZAREA BETOANELOR DE NISIP

Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU REALIZAREA BETOANELOR DE NISIP

indicativ C 248-93

Cuprins

* PREVEDERI GENERALE
* MATERIALE
* COMPOZITIA BN 7,5 ... BN 10
* COMPOZITIA BN 15 ... BN 30
* PREPARAREA BN
* TRANSPORTUL SI PUNEREA ÎN LUCRARE
* CONTROLUL CALITATII BN

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la compoziţia, prepararea, transportul şi punerea în operă a betoanelor
de rezistenţă din nisip (BN) alcătuite din nisip 0/3 sau 0/5 mm, ciment, fracţiuni foarte fine şi aditivi.

1.2. BN sunt caracterizate prin clasă. Clasa BN se stabileşte în acelaşi fel ca şi clasa betoanelor grele obişnuite,
conform normativului C 140-86.

1.3. În funcţie de condiţiile de realizare BN se împart în două grupe: BN clasa 7,5... 10 (BN 7,5 ... BN 10) cu
rezistenţa medie la compresiune de 10...15 N/mm2 şi BN clasa 15...30 (BN 15...BN30) cu rezistenţa medie la
compresiune de 20...40 N/mm2.

1.4. BN 7,5 ... BN 10 sunt alcătuite dintr-un singur sort de nisip 0/3 sau 0/5 mm, cu ciment, fracţiuni foarte fine, apă
şi aditivi antrenori de aer. Aditivii introduc aproximativ, 20% aer sub formă de bule sferice, stabile la preparare,
manipulare sau transport.

1.5. BN 7,5 ... BN 10 se utilizează în elemente de construcţii nearmate, ca: fundaţii, elevaţii, strat suport sau strat de
egalizare, umpluturi, precum şi în elemente armate ce utilizează un material cu rezistenţe medii la compresiune de
10...15 N/mm2, cum sunt: fundaţiile şi elevaţii armate.

1.6. BN 15 ... BN 30 sunt alcătuite din nisip sortat în cel puţin 3 sorturi, cu ciment, fracţiuni foarte fine, apă şi aditivi.
BN 15... BN 30 au o structură compactă. Aditivii au rolul de îmbunătăţire a lucrabilităţii şi compactităţii, precum şi
acela de a mări rezistenţa la compresiune şi de a asigura o bună comportare în timp.

1.7. BN 15 ... BN 30 se utilizează în aceleaşi elemente de construcţii nearmate sau armate ca şi betoanele grele
obişnuite de aceeaşi clasă, conform normativului C 140-86, cu excepţia elementelor prefabricate şi/sau
precomprimate.

[top]

2. MATERIALE

Cimentul

2.1. În funcţie de clasa BN se vor utiliza cimenturile: Pa 35, STAS 1500-78; P40 sau P45, STAS 388-80. Se pot

utiliza şi alte
f ile:///E:/c248-93.htm tipuri de ciment, cu rezistenţele la compresiune de 35 N/mm2, respectiv 40 sau 45 N/mm2. 1/4
utiliza şi alte tipuri de ciment, cu rezistenţele la compresiune de 35 N/mm2, respectiv 40 sau 45 N/mm2.

Nisipul

2.2. Pentru BN 7,5 ... BN 10 se va utiliza nisip de carieră sau de râu: 0/3 sau 0/5 mm, conform STAS 1667-76.

2.3. Pentru BN 15 ... BN 30 se vor utiliza trei sorturi de nisip: 1/3 mm; 0,5/1 mm; 02/05 mm. Trecerea prin sita de 0,2
mm va fi de cel mult 2%. Sorturile de nisip vor respecta condiţiile tehnice prescrise de STAS 1667-76.

Fracţiuni foarte fine

2.4. Drept fracţiuni foarte fine se va utiliza cenuşa de termocentrală de la electrofiltre. Cenuşa va trebui să
îndeplinească condiţiile STAS 8819/1-88. Se poate utiliza şi cenuşa tip B, STAS 8819/1-88.

Aditivi

2.5. Pentru BN 7,5 ... BN 10 se va utiliza aditivul cu denumirea provizorie C.D6, produs de către S.C. Romtensid SA
Timişoara.

2.6. Pentru BN 15 ... BN 30 se pot utiliza aditivi plastifianţi sau superfluidizanţi ce nu introduc aer antrenat, de tipul
melamină formaldehidă sulfonată sau naftalină formaldehidă sulfonată, în condiţiile indicate de producători.

2.7. Activator de reacţie. Clorura de sodiu se va utiliza drept activator de reacţie atât la BN 7,5 ... BN 15 cât şi la
BN 15 ... BN 30. Clorura de sodiu se adaogă în apa de amestecare într-o concentraţie de 20%.

Apa

2.8. Se va utiliza apa din reţeaua publică. În cazul utilizării unei alte surse apa va trebui să corespundă STAS 790-73.

[top]

3. COMPOZITIA BN 7,5 ... BN 10

3.1. Cantităţile de materiale ce alcătuiesc compoziţiile BN 7,5 ... BN 10 (cu aer antrenat) sunt indicate în tabelul 1.
Calităţile din tabelul 1 se raportează la un volum unitar de 1 m3 care conţine aproximativ 20% aer antrenat.

TABELUL 1

Compoziţiile BN 7,5 ... BN 10 (Kg/m3)

Ciment Pa Nisip 0/3 Cenuşă

Clasa BN CD 6 NaCl
35 sau 0/5 electrofiltre

BN 7,5 275 685 275 0,5 2,75

BN 10 340 650 210 0,5 3,4

NOTĂ: Dacă se utilizează ciment P40, se va reduce dozajul de ciment cu 5%.

3.2. Cantitatea de apă se determină prin încercări pentru ca lucrabilitatea L (vezi 7.2) să fie cuprinsă între 25 cm şi 28
cm.

[top]
INSTRUCTIUNI
10/19/12 TEHNICE PENTRU REALIZAREA BETOANELOR DE NISIP

4. COMPOZITIA BN 15 ... BN 30

4.1. Cantităţile de materiale ce alcătuiesc compoziţiile BN 15... BN 30 sunt indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

Compoziţiile BN 15 ... BN 30 (Kg/m3)

Ciment Nisip Cenuşă Lucrabili-

Clasa
0/3 sau electro- NaCl tatea L
BN
Pa 35 sau P 40 0/5 filtre (cm)

BN 15 300 275 1300 300 6,0 18...21

BN 20 350 325 1200 350 7,0 18...21

BN 22,5 400 375 1100 400 8,0 16..19

BN 30 450 425 1000 450 9,0 16..19

NOTĂ: a) L (lucrabilitatea) se determină conform 7.2.

4.2. Cantitatea de apă se determină prin încărcări pentru ca lucrabilitatea L să se încadreze în intervalul indicat în
tabelul 2.

[top]

5. PREPARAREA BN

5.1. Prepararea BN se face numai prin procedee mecanice. Se pot utiliza atât malaxoare cu amestec forţat cât şi
betoniere cu cădere liberă. Pentru prepararea BN 15... BN 30 se va prefera utilizarea malaxoarelor cu amestec forţat.

5.2. Dozarea componenţilor se va face gravimetric, cu o precizie de: 3% pentru nisip şi cenuşă de termocentrală; 2%
pentru ciment; 1% pentru aditivi.

5.3. Ordinea de introducere a componenţilor în betonieră este următoarea:

- se introduce aproximativ 75% din apa de amestec în care se dizolvă aditivul;

- se pune în mişcare betoniera şi se introduc ceilalţi componenţi;

- se adaugă treptat restul de apă până la realizarea lucrabilităţii dorite.

5.4. Durata de amestecare a BN va fi de cel puţin 30 sec. la malaxoarele cu amestec forţat şi de 1 minut la
betonierele cu cădere liberă.

5.5. La terminarea programului de lucru sau la întreruperi mai mari de 1 oră se va spăla toba malaxorului cu apă
amestecată cu nisip.

[top]

f ile:///E:/c248-93.htm 3/4
INSTRUCTIUNI
10/19/12 TEHNICE PENTRU REALIZAREA BETOANELOR DE NISIP

6. TRANSPORTUL SI PUNEREA ÎN LUCRARE

6.1. Transportul pe distanţe mari, de la staţia de preparare până la punctul de lucru, se face cu autocamioane
basculante sau autoagitatoare. Transportul pe distanţe scurte, în incinta şantierului se face cu roabe sau
tomberoane. Transportul pe verticală se face cu bene etanşe.

6.2. Intervalul de timp dintre prepararea BN şi punerea în lucrare va fi de 3...5 ore în funcţie de temperatura mediului
ambiant.

6.3. Alcătuirea cofrajelor se va face cu respectarea condiţiilor de calitate prescrise de normativul C.140-87.

6.4. Compactarea BN 7,5 ... BN 10 se poate face atât cu mijloace manuale, prin înţepare sau batere a cofrajelor cât
şi prin vibrare. Se va prefera compactarea prin vibrare ori de câte ori acest fapt este posibil.

6.5. Compactarea BN 15 ... BN 30 se va face numai prin vibrare. Aceste BN au un aspect vârtos, dar se
compactează foarte bine prin vibrare. Durata vibrării este de 5...20 sec. Vibrarea se consideră terminată când nu se
mai elimină bule de aer.

[top]

7. CONTROLUL CALITATII BN

7.1. Controlul calităţii BN se va face în conformitate cu prevederile normativului C.140-86, ca şi pentru betoanele grele
obişnuite, cu excepţia lucrabilităţii, care se va determina conform punctului 7.2.

7.2. Determinarea lucrabilităţii BN se efectuează astfel: Pe masa de şoc STAS 227/6-81 se aşează o formă
tronconică cu diametrul inferior de 100 mm, diametrul superior de 70 mm şi înălţimea de 60 mm. Se umple forma
tronconică cu BN. Se dau câteva lovituri pentru compactarea mortarului. Se nivelează faţa superioară. Se face pauză
de 30 sec. după care se ridică forma tronconică. Se dau 5 şocuri după care se măsoară două diametre ale turtei
astfel formate. Media lor reprezintă lucrabilitatea L exprimată în cm.

Observaţie: Înălţimea de cădere a mesei de şoc este de 1,5 cm. La efectuarea determinării L este necesară o
înălţime de cădere de numai 1 cm. Pentru aceasta se va introduce un distanţier în grosime de 5 mm între batiul
mesei de şoc şi partea mobilă, pentru limitarea înălţimii de cădere.

[top]

f ile:///E:/c248-93.htm 4/4