Simularea Examenului de Evaluare Națională

la Limba și Literatura Română

martie 2023
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiectul I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1

Privești de pe poteca ce urcă-n deal la noi, În gară, iată trenul a început să miște,
Din zbor întâia barză cum cade pe zăvoi. Toți pomii ninși, pe dealuri, îi flutură batiste.

Vezi trenul care intră încet de tot în gară Gâlgâitor, din iarbă, un șipot s-a trezit,
Și omul care sapă și plugul care ară. În tine și prin ramuri e cerul limpezit.

A nins cu nea de floare pe prunii din livezi Ce râsete, ce chiot pe drumurile viei –
Și munții de la Rucăr cu iarna lor îi vezi. Pe unde-au mers părinții îți duci și tu copiii.

Auzi pe sub podgorii un câine care latră, O nouă viață astăzi de viața veche legi,
Te simți legat de toate – nu poți urni o piatră. Dau muguri pretutindeni din veștedele crengi.

Aceste lucruri simple ce veșnice îți sunt! Cu apa ei lumina ți-a botezat câmpia,
Ce sfântă bucurie descoperi pe pământ! Ce pace e pe omul în alb ce sapă via,

Ce limpede de te cheamă un cuc: o dată, două – Pe barza ce se duce pe Argeș tot în sus,
De fiecare dată ți-e inima mai nouă. Pe-adâncul rost al vieții la care te-ai supus.

De fiecare dată mai trainic te unești (Ion Pillat, „Mărțișor”)

Cu farmecul acestor priveliști câmpenești.

Textul 2
Deși originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, specialiștii spun că acest simbol are origini daco-
tracice, însă prezintă și influențe romane. Tradiția mărțișorului este legată de sărbătorirea Anului Nou, care
începea atât la romani, cât și la geto-daci la 1 Martie. Astfel, strămoșii noștri ofereau mărțișorul de Anul Nou
(la 1 martie) împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii și dragoste.
Cercetările arheologice efectuate în județul Mehedinți, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete
asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Aceste amulete erau formate din pietricele
vopsite în alb și roșu și erau purtate la gât.
Mărțișorul este considerat simbolul renașterii naturii și marchează venirea primăverii. Acesta este
confecționat dintr-un fir alb și unul roșu, cele două culori fiind deschise interpretărilor.
Unele semnificații ale firului roșu sunt: exprimă iubire, protejează de rele, reprezintă vara, aduce aminte
de anumite sacrificii. La rândul său, firul alb semnifică puritate și energie, pace și reprezintă iarna. Prin
urmare, șnurul alb-roșu al mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.
Există mai multe legende ale mărțișorului, dar și diverse variații ale acestora. Una dintre cele mai
populare este legenda „Voinicul care a eliberat Soarele”. Se spune că Soarele a luat chipul unui băiat tânăr
și frumos și a coborât într-un sat la horă. Acesta însă a fost răpit de un zmeu și închis într-o închisoare.
Întreaga lume s-a întristat: păsările nu mai cântau, izvoarele s-au oprit din curgere, iar copiii nu mai râdeau.
Nimeni nu avea curajul să îl înfrunte pe zmeu. Într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze
Soarele. Se spune că drumul tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna și iarna. Într-un sfârșit, acesta a
ajuns la castelul zmeului și au început lupta. S-au luptat ei zile în șir, până când zmeul a fost înfrânt. Slăbit de
puteri și rănit, tânărul voinic eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind din nou lumea. Drept urmare,
natura a reînviat și oamenii s-au bucurat. Tânărul voinic însă nu ajunse să vadă primăvara. Fiind rănit,
sângele lui roșu se scurse pe zăpada albă. Când zăpada se topi, răsăriră din pământ flori albe: ghioceii,
vestitorii primăverii. De atunci, oamenii împletesc două fire: unul alb și unul roșu și le oferă celor apropiați.
Acest mic obiect cu valoare culturală și artistică, numit mărțișor, se oferă în dar persoanelor dragi în
data de 1 martie, ca să le aducă noroc și sănătate. Mărțișorul se poartă în piept sau agățat de încheietura
mâinii.
În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea
să fie mare și înaripată.
În alte zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl atârnau de ramura unui pom tânăr. Dacă
în acel an pomul era roditor, însemna că şi copilul va avea o viaţă prosperă.
(https://www.twinkl.ro/teaching-wiki/martisorul)
A.
1. Transcrie, din primul text, două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității. (2 puncte)
2. Secvența ” A nins cu nea de floare pe prunii din livezi” conține: a) o personificare; b) un epitet și o
personificare; c) o imagine vizuală creată cu ajutorul metaforelor ; d) o personificare și o comparație.(2
puncte)
3. Primele patru versuri au: a) măsură de 13-14 silabe și monorimă; b) măsură de 13-15 silabe și rimă
îmbrățișată; c) măsură de 13 – 14 silabe și rimă împerecheată; d) măsură de 14 silabe și rimă împerecheată.
(2 puncte)
4. Mărțișorul are origini: a) romane; b) daco-tracice; c) în județul Mehedinți; d) în Dobrogea; (2 puncte)
5. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile următoare: (6 puncte)
Textul 1
a) Tema poeziei ”Mărțișor” de Ion Pillat este trecerea ireversibilă a timpului.
b) Ființa poetică apare în ipostaza contemplatorului.
c) În textul poetic, monologul liric adresat nu se îmbină cu descrierea artistică.

Textul 2
d) Semnificația mărțișorului se leagă de sacrificiul unui voinic care a eliberat soarele.
e) La romani, mărțișorul era simbolul Anului Nou.
f) Mărțișoarele se poartă în piept, la încheietura mâinii sau la gât.

6. Explică, în 2-3 enunțuri, semnificația unei figuri de stil din versurile: ” Toți pomii ninși, pe dealuri, îi
flutură batiste.” (6 puncte)
7. Prezintă, în 30-70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de
conținut. (6 puncte)
8. Consideri că este important să cunoaștem originea unor obiceiuri? Justifică-ți răspunsul, în 50-100 de
cuvinte, valorificând textul 2. (6 puncte)
9. Asociază textul poetic ”Mărțișor” de Ion Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca o lectură
suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. (6 puncte)
B.
1. Toate cuvintele conțin numai diftongi în seria: a) zăvoi, iarna, trainic; b) auzi, cheamă, fiecare; c) iată,
dealuri, gâlgâitor; d) nouă, viață, ei. (2 puncte)
2. Numărul de litere este mai mare decât numărul de sunete în cuvintele din seria: a) origini, tracice,
pietricele; b) energie, principii, acesta; c) încheietura, Dobrogea, fericirea; d) cheamă, chiot, veche; (2
puncte)
3. Sensul secvenței subliniate în enunțul: Se spune că Soarele a luat chipul unui băiat tânăr și frumos …este:
a) s-a transformat; b) a imitat; c) s-a deghizat; d) s-a asemănat; (2 puncte)
4. Cuvintele subliniate în secvența: Unele semnificații ale firului roșu sunt: exprimă iubire, protejează de rele,
reprezintă vara, aduce aminte de anumite sacrificii. La rândul său, firul alb semnifică puritate și energie,
pace și reprezintă iarna... sunt, în ordine : a) adjectiv pronominal nehotărât în N, pronume nehotărât în Ac,
adjectiv pronominal posesiv în Ac ; b) adjectiv pronominal nehotărât în N, adjectiv pronominal nehotărât în
Ac, adjectiv pronominal posesiv în Ac; c) pronume nehotărât în Ac, pronume nehotărât în Ac, adjectiv
pronominal posesiv în N; d) adjectiv pronominal nehotărât în N, pronume nehotărât în Ac, adjectiv
pronominal posesiv în Ac. (2 puncte)

5. Rescrie textul următor, trecând verbele de la indicativ perfect compus la indicativ perfect simplu: Se spune
că Soarele a luat chipul unui băiat tânăr și frumos și a coborât într-un sat la horă. Acesta însă a fost răpit
de un zmeu. (6 puncte)
6. Alcătuiește un enunț interogativ în care complementul prepozițional din secvența: Aceste amulete erau
formate din pietricele vopsite în alb și roșu. să aibă funcția sintactică de atribut. (6 puncte)
7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza de mai jos, precizând felul lor: Vezi trenul care intră încet de
tot în gară/Și omul care sapă și plugul care ară. (6 puncte)
8. Completează enunțul următor, reprezentând gândurile unui iubitor al naturii, cu formele corecte ale
cuvintelor indicate între paranteze. (6 puncte)
____________(a ști, gerunziu, forma negativă) unde să cauți inspirație, ________(a fi, imperativ, formă
afirmativă) înțelept și privește _______________ (simplu, superlativ relativ de superioritate) floare,
__________(care, genitiv) petale îți vor vorbi despre puterea _____________________ (viață, genitiv).

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului ”Mărțișor”
de Ion Pillat.
În redactarea textului:
- vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă;
- vei prezenta două elemente componente ale peisajului;
- vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
- vei menționa o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic, justificându-ți alegerea.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- conținutul compunerii – 12 puncte
- redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.