Sunteți pe pagina 1din 4

Boli neinfecțioase produse de apă.

Pe lângă contaminarea cu diferite microorganisme, apa poate influența


starea de sănătate a organismului uman și prin compoziția chimică. Astfel pot
să apară o serie de afecțiuni datorate modificării chimice a apei.

Gușa endemică:
Un element important din compoziția apei este iodul, care intră în
structura hormonilor tiroidieni. Prezența unei cantități de iod insuficientă în
apă, produce hipotiroidism. Există studii care au determinat că hipotiroidismul
apare la o concentrație de iod sub 5 micrograme/l. Chiar și în cazul unei
cantități suficiente de iod în apă, au apărut afecțiuni ale tiroidei, datorită
utilizării/absorbției defectoase de iod în organism. Acest deficit poate să apară
la femeile gravide sau în perioada de alăptare, dar și la copii și adolescenți unde
consumul de iod este mai mare. Suplimentarea cantității de iod s-a putut
realiza prin anumite alimente, în special prin sarea iodată.

Caria dentară:
Apariția cariei dentare este legată de concentrația scăzută în fluor a apei.
Fluorul este un element chimic ce se combină cu hidroxiapatita la nivelul
smalțului dentar, formând fluorapatita care conferă rezistență smalțului în fața
agresiunii bacteriene. O bună metodă de profilaxie este administrarea de fluor
în special la copii, prin administrarea de comprimate dar și prin pastele de dinți.

Afecțiuni cardio-vasculare:
Apariția acestor afecțiuni este legată de cantitatea de minerale prezente
în apă. Mai multe studii au arătat legătura între concentrația scăzută de
minerale (săruri de calciu și magneziu) și apariția cardiopatiei ischemice. În
afară de minerale și alte elemente chimice prezente în apă influențează
activitatea cardiacă. Unele cercetări au arătat că prezența crescută de cadmiu
în apă duce la creșterea tensiunii arteriale, iar zincul reduce tensiunea arterială.

Intoxicația cu plumb:
. Plumbul este un element chimic, ce poate ajunge în apă fie de la unitățile
industriale, fie poate proveni de la conductele de distribuție a apei. În cadrul
intoxicației cu plumb apar o serie de simptome cum ar fi:
 Gust metalic;
 Dureri musculare și articulare;
 Insomnie;
 Agitație;
 Nervozitate;
 Scădere în greutate.

Intoxicația cu nitrați:
Nitrații sunt prezenți în apă fie în mod natural în zonele unde solul este
bogat în săruri de azot sau ajung în apă în urma proceselor industriale sau din
fertilizanții folosiți în agricultură. Nitrații pot fi reduși la nitriți care se combină
cu hemoglobina și dă reacții toxice. Astfel pot să apară o serie de manifestări
clinice:
 Tahicardie;
 Cianoză;
 Polipnee;
 Fenomene digestive;
 Manifestări nervoase- agitație, convulsii.

Intoxicația cu mercur:
Se caracterizează prin următoarele manifestări:
 Tulburări renale– poliurie, polakiuriei, azotemie;
 Tulburări ale funcției hepatice;
 Malfomații fetale prin trecerea transplacentară.
Intoxicația cu arsen:
Poate produce o serie de simptome severe:
 Grețuri;
 Vărsături;
 Diaree sanguinolentă.

Pe lângă fenomenele legate de toxicitate arsenul este implicat și în


apariția unor forme de cancer cum este cel cutanat sau forme de cancer.

Condițiile de potabilitate a apei.

Datorită multiplelor afecțiuni datorate calității apei, au fost stabilite o


serie de condiții de potabilitate a apei, sistematizate astfel:
1.Condiții organoleptice: – gustul;
– mirosul.
2.Condiții fizice: – temperatura apei;
– turbiditatea;
–culoarea;
–radioactivitatea.
3.Condiții chimice: –substanțe poluante toxice;
–substanțe indezirabile- exces de calciu, magneziu, zinc,
cupru;
–substanțe indicatoare- amoniac, nitriți.
4.Condiții bacteriologice:
În ceea ce privește prezența microorganismelor patogene s-au
elaborat o serie de criterii de analiză a acestui aspect bacteriologic:
 Germenii să fie prezenți la nivelul tubului digestiv la om și animale;
 Agenții patogeni să nu fie întâlniți și în alte componente ale mediului
exterior- sol, aer, vegetație;
 Să reziste suficient timp în apă;
 Să fie ușor de identificat.
5.Condiții biologice:
 Să nu fie prezente microorganisme patogene;
 Să nu conțină impurități vizibile;
 Calitățile organoleptice să nu fie modificate;
 Să nu conțină revărsate industriale sau de tip fecaloid.

S-ar putea să vă placă și