ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,NICOLAE TITULESCU”

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

FAZA PE ȘCOALĂ-IANUARIE 2023
CLASA A V A

 Toate subiectele sunt obligatorii

 Nu se acordă puncte din oficiu. Total: 100 de puncte
Citește cele trei texte de mai jos (A.,B.,C.):
A.
Un viscol năprasnic s-a iscat din senin. Depărtările din miazănoapte au slobozit norii vineţi,
vântul cu chiote, troienele rostogolite în albe talazuri. În câteva ceasuri nu s-a mai cunoscut cer
de pământ, gheţuri de ape. (...)
Fram, ursul polar, se ghemuise într-un adăpost de gheţuri. Credea că l-a ales bine. Şi se
înşelase. Îl sufla viscolul din toate părţile. Îl îngropa troianul. O bucată de sloi, smulsă de urgia
vijeliei, îi căzu în cap. Alta îi lovi dureros o labă. Pe urmă se întâmplă o nemaipomenită
ciudăţenie: ursul polar începu să clănţăne de frig. (...)
Ha-ha! Un urs polar dârdâind de ger. Până una-alta, începu să joace, ca să-şi dezmorţească
picioarele. Iar fiindcă ştia să joace altfel decât urşii sălbatici, se dezmorţi cu gimnastica
învăţată de la oameni. Sări peste cap înainte şi îndărăt, în salt mortal. Îşi trecu picioarele de
dindărăt după ceafă şi merse numai pe picioarele de dinainte. Dădea o reprezentaţie gratuită
pustiului polar. Altădată l-ar fi aplaudat două mii de oameni, începând cu cei de sus, de la
galerie, până la cei înmănuşaţi din loji. Şi nici nu l-ar fi încântat toate aplauzele de pe lume.
Prea îl doborâse amarul că ajunsese un urs polar, caraghios, care a înghețat de frig. După ce se
încălzi, se aşeză poponeţ pe un bulgăre de gheaţă, amărât ca vai de el.
Vedea şi el prea bine că a pornit cu pas greşit în viaţa lui de libertate.

(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)

B.
Într-o bună zi, o fetiță a plecat de acasă și s-a dus în pădure. În pădure s-a rătăcit și a început
să caute drumul spre casă, dar nu l-a găsit. Umblând așa prin pădure, s-a pomenit în fața unei
căsuțe.
Ușa era deschisă. Fetița s-a uitat înăuntru, a văzut că nu-i nimeni și a intrat. În căsuța aceea
locuiau trei urși. Unul din urși era tatăl și îl chema Mihail Ivanovici. Era mare și avea blana
lățoasă. Al doilea era ursoaica. Era mai mică și-i zicea Nastasia Petrovna. Al treilea era
ursulețul lor cu numele de Mituska.
Urșii nu erau acasă: se duseseră la plimbare în pădure.
Căsuța avea două încăperi: una în care mâncau, alta în care dormeau. Fetița a intrat în cea
dintâi încăpere și a văzut pe masă trei strachini cu ciorbă: una mare de tot, a lui Mihail
Ivanovici, a doua, puțin mai mică, era a Nastasiei Petrovna, și a treia, o străchinuță albastră, a
lui Mituska. Lângă fiecare strachină era câte o lingură: una mare, una mijlocie și una mititică.
Fetița a luat mai întâi lingura cea mai mare și a gustat din strachina cea mai mare; apoi a luat
lingura mijlocie și a gustat din strachina mijlocie; la urmă a luat lingura cea mai mică și a
gustat din străchinuța albastră. Și mâncarea lui Mituska i s-a părut cea mai grozavă.
Fetița a vrut să se așeze și a văzut lângă masă trei scaune. Unul mare de tot, al lui Mihail
Ivanovici, al doilea, puțin mai mic, al Nastasiei Petrovna, și al treilea, mic de tot, cu pernuță
albastră, al lui Mituska. Fetița a vrut să se urce pe scaunul cel mare, dar a căzut, după aceea s-
a așezat pe scaunul mijlociu, dar nu i-a venit la îndemână. La urmă s-a așezat pe scăunașul cel
mititel și s-a bucurat: așa îi era de bine! A luat străchinuța albastră pe genunchi și a început să
mănânce. După ce a mâncat tot, a prins să se legene cu scaunul.
(Lev Tolstoi, Cei trei urși)
C.
Ursul este considerat ,,câinele lui Dumnezeu”, iar, în unele basme, Dumnezeu însuși călărește
pe un urs; în alte basme, eroul este păzit împotriva puterilor malefice de către puiul dăruit de
ursoaica recunoscătoare; dar, în general, în basmele despre animale, ursul are întotdeauna
rolul de animal păcălit; ca și lupul, ursul este un prigonitor al dracului; dar dacă lupii atacă și
mănâncă dracii ,,rătăciți”, ursul se mulțumește doar să îi îndepărteze; se crede că, dacă ursul
refuză să intre în vreo casă, este semn că acea casă nu este curată; de asemenea, se crede că el
alungă relele din casa unde este dus să joace, de multe ori cel care suferă de ceva culcându-se
la pământ, iar ursarul așază ursul peste el…
(R.Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe românești)

SUBIECTUL I 20 de puncte

Scrie pe foaia de concurs numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.(2p) Sunt despărțite corect în silabe cuvintele din seria:

a) nă-pra-snic; ri-tu-a-lu-ri-le; chio-te;
b) nă-pras-nic; ri-tua-lu-ri-le; chi-ot;
c) nă-pras-nic; ri-tu-a-lu-ri-le; chi-ot.

2.(2p) În fragmentul ,,…de multe ori cel care suferă de ceva culcându-se la pământ, iar ursarul
așază ursul peste el”, există:
a) două verbe la un mod predicativ
b) trei verbe la un mod predicativ
c) un verb la un mod predicativ

3.(2p) Sinonime contextuale pentru cuvintele s-a iscat, dârdâind, de dindărăt sunt:
a) s-a ascuns, dansând, din față;
b) s-a oprit, tremurând, din spate;
c) s-a pornit, tremurând, din spate.

4.(2p) Identifică în textul A patru cuvinte din câmpul semantic al iernii.

5.(2p) În cuvintele străchinuță, picioarele, gheața, există:

a) 11 litere – 10 sunete, 10 litere – 10 sunete, 5 litere – 4 sunete;
b) 11 litere – 9 sunete, 10 litere – 8 sunete, 6 litere – 3 sunete;
c) 11 litere – 10 sunete, 10 litere – 9 sunete, 6 litere – 4 sunete.
 Scrie pe foaia de concurs răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:

6.(2p) Marchează silaba accentuată din cuvintele: fetița, scăunașul, mijlociu, genunchi.

7.(2p) Construieşte un enunţ în care verbul ,,a avea”să aibă altă valoare morfologică decât în
secvenţa: ,,Ursul are întotdeauna rolul de animal păcălit.” Precizează valoarea morfologică
obținută.

8.(2p) Indică timpul următoarelor verbe: au slobozit, credea, se ghemuise, lovi.

9.(2p) Formulează o propoziţie în care verbul din structura ,,dădea o reprezentaţie” să fie la
modul imperativ, persoana a II-a, numărul singular, formă negativă.

10.(2p Transformă propoziţia ,,Îl sufla viscolul din toate părţile” din textul A, într-o propoziţie
simplă.

SUBIECTUL II 40 de puncte

Pe baza celor trei texte date, formulează răspunsuri, în enunțuri, pentru următoarele cerințe:

1.(4p) Care este tema comună a celor trei texte ?

2.(4p) Care este ideea principală din textul C?

3.(8p) Explică, în 3-5 rânduri, care crezi că este semnificația fragmentului din primul text: ,, Ha-
ha! Un urs polar dârdâind de ger.”
4.(8p) Ce atitudine are ursul din textul A, în fața situației în care se afla?
5.(8p) De ce urșii din textul B au nume de oameni ?
6.(8p) Atunci când ursul refuza să intre într-o casă, ce se spunea despre casa respectivă? (textul
C)

SUBIECTUL III 40 de puncte

Redactează un text narativ de 150-300 de cuvinte, în care să imaginezi o continuare a

textului C.
În elaborarea compunerii, vei avea în vedere:
- să respecți structura unei compuneri;
- să respecți convențiile unui text narativ;
- să construiești idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut
-să realizezi un text coerent
- să utilizezi părțile de vorbire specifice textului narativ și un limbaj expresiv.
-să respecți numărul de cuvinte precizat

Vei primi 32 puncte pentru conținut și 8 puncte pentru redactare: unitatea compoziției-1p;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul-2p; coerența textului-1p; ortografia-2p (0-1 greșeli-
2p , 2 greșeli-1p, mai mult de 3 greșeli-0p); punctuația1p(0-1 greșeli-1p, mai mult de 2 greșeli-
0p); așezarea în pagină-1p.
Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă se respectă numărul minim de cuvinte și
dezvoltă subiectul propus.