Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Oisteanu Andrei 2010 Narcotice

    Încărcat de

    abu2joury
    16 vizualizări20 pagini

    Titlu original

    217709340_Oisteanu_Andrei_2010_Narcotice

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    16 vizualizări20 pagini

    Oisteanu Andrei 2010 Narcotice

    Încărcat de

    abu2joury

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20
    Pavveci Oierean (Mole), Naccon oe hw curmen Gonkul’. \srovie, ealae] BA Urewstuey. lagi » foveom t cedonski, personajul gl autorul avand acooas je an) # acceag! tefstgare ibe unde Sr fi putut prelus Macedonski satfol de deprinderi, la 0 ts atat de frageda? Poate din cilitoriile sale prin Europa tris, Elvefia, Italia), 9 perioada 1870-1873, in timpul clrora 8 vvarsta (doudzeci $4 fr, Adelescent find (galepresece-nowAapresece ani, ela inoereat Egrosste tontatilor: Eu ined nu fae parte din ace! destranetiy) De igi sinstate co se"ntore ruinati" (78, p. 98) sto un motiv epic gi etie eanoneut, pe care ise postizat fn epoct 3. Simbolisti. De la Macedonski la Ion Pillat Literatura stupefiantelor Intr-un studiu recent, Mihai Zamfir 4 observat & uncle tabuuri dil Macedonski, care I-a anticipat astfel pe litorajil secolului XX: Ps Simfind pentru vilorul apropiat 0 nou eties propre literatanl {(Macedonsti) a doscris scene de soxuolitate deslanguits, de necon ceput im literatura de pana atunet (vor! acuplirile renctice din ll Srutate gi din Thalosea), a facut mal ales elogial exaltat sl corpali suman; stras de framaseten efebilor, gua permis si fie cel dint terior roman apologet al homosexuslitigi masculine (e foarte pra Inorodinjoazd unole marturid); gra marturieit chiar diseret preferingl Pentru acest fel de iubire, precum in poesia Lu Catalo,Pot” (74) ‘Mihai Zamfir are dreptate, dar el enumeré doar tnbsriri cu cond ‘tapi! sexuale, omifand sa amintoasea gun elt tabu Ilterar (fara aati {20 conotafi) po eare Macedonsk I-s aruneat in aor. Postal simbolial 2 fost primul caro a compus in mod fatip literatura despro nareatia Gi provecata de acestea. Dupa parerea lui Adrian Marino, cel care {inaugurat 1a nol literatura stupefiantelor, ca procedeu artiste & factura romantica”, a fost Alexandra Macedonski. Postul a fost iif Auonfat de Théophile Gautier (La pipe daptum, 1838; Le hachioll 1843 ; Le Club des hachichins, 1846) 1 de Charlos Baudelaire (Du vi er du hechich, 1851; Les Paradis artifiiele, 1860). Tnte-o ,nuvell Sriginala” de inerete, scrish im 1875, Macedonskt deacrie am ju polla Ia fa}2" caro plonjoaad tn clumea visolor hagigalul” dupa ce Inghitit una dintre -pilulele de hagig usor aurite™, puatrate eu gril {nto ymca bombortiera de argint cizelat"(76, pp. 311, 630). Foarte probabil, jonele din muvela Visele hagipulul eate un iter ego al Te itunul —,un stupefiant poetic” s-lonski elogiaed ,extazul” gi ,botia cagetiii” provocate de tatun, tifalat nu intamplator ~ Porunel verlainiene. Aga cam vor vedea, ul Tui Miacedonski no putem st daca tutunel femat era sas me pilsstccat cu hagip sau opium. -La Constantinopole, in Anglia Fiiarin Pranta sorte Baudelaire fm 1660 -, uncle persoane furmeasit igul amestecat eu tutus” (1,p. 39). literatura romans, 0 root Titan amestecat cu opium ne-o da, de pilda, Tonel Teodoreant opia, dulesag ea savalile orientale, ochivec, erandav i eu cleioass Fata" (La Medelent, 1924-1928), "Despre planta veninonsa” tuton, Macedonski serie In norit ol albagtrl se afl ex witares Un fel de nous via(a, un fel de eantec lin, Chadate’ ct aroma imbata cagotarea, Tar cing na fameazi mu este om deplin (Pucunut, 1884) ‘Pentru postal simbotist tutuaul gate ,atdt de trebuincios acelora “ir vineazd gh sero” (Palatal fermecat, 881; In sunctul muccli, 1882). ‘Tehacul este pentra Macadonaki un .atupefiant post", cur ae exprizna inn Marino. Intr-adevas, fucvul de tueun no Goar suspends dure 1H provoucd euferia, dar 91 genereara starem poetics 4 NARCOMEH g1 HALUCINOGENE IN CULTURA ROMANA MODERNK 38 foc 9 ere ‘ad Ga sicmal fames orice durere 4 8 oriee bucurie a dn eunetul musicié, 1888) (Cu cateva decent inainte, Vasile Alecsandri vorbea —intr-oserisoae| 11884 eatro Ton hhca ~ despre figara de Tor ,pootet” findea este ma val un ,inedntator lovardg de drum” (416), dar oi un provocator di ‘itor intaginares le cigare postique, compagoon daisies dela routs In 1847, CA. Rosetti a compus un adovarat imp do slava adag vtunului ea stupefiant.Intitula: Znfluenga flgareti aeupra mea (qh 2oloat prictenultd sau malorului loan Vainsecu al H-les, pocval St pablicat ea alfabet de tranzitie In Calendarul popular pantry ‘ul 7848, inaotit de 9 semniturt cvast-cripties, aleatuitd doer di SWialo: C.AR. = C.A. Rosetti (430). Cred ea versurile nu au mat fo sblleace de a prima apariie, age meat le trenseria sic! in totalitaa, Jntuenta gare supra mea Cand ostonit de lume eredings’mi govdiogte Sila floconie alorg at mi-o'nturese Icoane roditoare figara'mi Inlesneyte ‘St nort ce pall ineact eu viata 9 gisese bo » Cand minton men voonsd improvise cor, Sfa‘cdutice uyonre'oe Ieee sh doa poo Zdurite Aarianopol, Cand sorb din figareta tatunal de Havana tandele-\ albastre ta preajma mea rot in jocuri amoroase vax garpii din Savana 1 lames nous toxta ou stepele! sarene Levantal eu puteree'l ujor fmi dacimeaaa Pe Mihail, pe Fareas, eu cruces biruind; Gregtin Raminul gti, a8 vron gicn el a8 crenzd, Po nidurt otomane ®; vax steagu' falfaind incet incet slaboste g'nte’o suptire coats Vaz moartea of cu giulgiv va tot a invali, 8! Gracea Sua pe tural ceraind oi de viags Al figarets dragi, ag vrea dacd se poste Ga patimile sale fo foowyi oa topeac, Sit stint o clipa ilarile toate Gola the vapor [= farm) ereeass i far ae risipese Dar vat, duiossé soarts! ca undele'i ugoare AA ferieicel visuri au cursal efomer Tar eeilalta setnalfa, so duce gus in cor! CAR [= CA. Rosetti) (439) fa autorutul care a fireulat manuscript numa Totenia tigaretit omnalta, 11 8 putere Sim cAtewa minute eu cint splapama mes” Eleno! noaptea focu-i os ochi-ti imi Incest Pe talia't co mana'mi, pe gurt buza mea Gu sete th sorb viafa; gi cind we mistuioyte In arderea tubicii madonrme ntancl gion ‘Aga figara’numai « scumpa mea sotie, Ea numal se topeste spre s ma malguini; Si cand mirnghtaya lamea simi in din posie Caldurat ma'aviaes, sncop iar a simti Sant im accat poet motive literare apecifies poctilor romantic jutunul de Havana’ ste un stupetiant care stimuleaza inteloctal § Wvioroaza imaginajia poetics, preducand in mintea pootuful teoane ditoare’ ¢1 provocindwi visiun! extatice, incluelv privind vietoria fp riaboial reo ture in 1829 (In care ma participa gt unitatr de andurt roman), tnchelat cu Tratatul de pace de la’ Adrianopol snginarea tigi ea find fernelatubitA are prospetime. C-A. Rovetts sloarnd sic termonit metafore! de lip anacreontic, foarte guste ‘oeti romani de la efkreitul seesluful al XVitI-lea gi fneepatal fecolulu) al XDCloa (448), Probabll e& Rogottl sa Isat mnfluentat met smumal de jigareti, cl side vreun alt poet, poate chiar de George on, pe care ltradussee din onglora eu eative anita urma. Subutlal i Tmitaje, apune ceva in aceasta priviat& 188 anoorton 1 NALUCINOGEND IN CULTURA ROSANA MODERN SIMBOLIST. DEA MACRDONSKILA ION Patan 1 ‘Afint in Grecia otomans, lordul Byron (ol insusi un mare fury 4c opiom a tutun) a nchinae gio mast sblimului tabae", .magnite peste poate in Stambul, eae provoea hia turewls", find J opium Seal. Tatunel ere ylivin tm nssghiles” gl grozav in pips, dar George Byron i prefera sin pelea goals, n forma da trabue (pocenal Inet, 1823; tradus de’ Aurel Covac) ‘in prima jumatate a secolalui al XIX-lea, de la narghilea #1 eubug, folosite de fombatere, romani au trecut la gluleaus nearfule Gaarghiles portativa®, com fi sicea Coser Blliae) mal rer, Ie {Gabucul sud-ameriean sm avand (jbalvand", cum tureizeaza under Gouna Chisija,combindind havana en hafoa), Gen mat revotutienar, trecere a fost de Ia nanghilea si ciubue la {igard, In erubucu cal de bare", din care alde Chirvja -pufuia ca un near” In 4 dous jambtats 2 socolulul al XiXtee, ere varba de tighel eucite de mane fhm foratui, na ined tn fabrics. La un bal din Tagi jumAeaqii de vene XU, {ntr-un sealon destinat pentris furntor?,unilcavalert ist fc fgarete imprejurul une! mece, po care re gisegte un vas framoa do rons pin {fe futun tarceac” fn np ow afi eta lungifi pe divanurt 3 urmoat fu ochil uml aibistrin ce ne ridiea in veda” (Vasile Aloesandst, Un salon din Topi, 1865) (41D. "Figure gi pip erau in epoed marile dascoperiri ale societéti rominegti Cupletale eantate de Chiria din provinsia maldavs Ome birea' e {igard/ Care s0 prefaco'n serum!) if! aveau eorespondental ih clntecele de lume care risunau prin cafenclele bucurejtone dela Jamitatea secolulul al XDClea pbilismul ocsidental” (in termeniIvi Tudor Vianw). A marest gi 0 emocratizare” « fommatulus ‘Toata lumen aet fameass, Sennto fam po nas, pe Bat: Unit moda imiteaz’, Algi famonza do ara s, (Chiriza tn provincle, 1862) F iiustreceren 2 fost osrecom sincrond cu schimbares -revolutionars” Poi corment lui Acca Teueso de la imbracAmintes toreeasts,ymoleetaare” rfeminata® (in torment lui E, Lovineseu), care indeamat la fenevie f imobiliem, la yhainelo nomfertt, Meute sa incurajeze mebilitaves, imcitaton fi haticia. A font o madificare de fond, de mentalitate i Hesined de vials. Neau lipsit momentela de asincronie, pline unoor ‘abucium seu de haz. Pictorul trenailvanean Barabds Miclda, de da, alat la Bucoregt in anit 1831-1893, a surprina in eaea boieralet oun Cantacurine © scent hilara: intro casi eu mobila europeans, inet imbrdeati enemegte” ststeast pe jon ,tureeste", famand din ghilele @ ciubuce. =De abla mi-am putut Teline racul intrand in dala lui [Cantacesine), undo am vauut vreo eve boier! fumand din re ubuce lung, inad gexdind fiecare tureegte lange cate un eeatia jo, dar ou Jobenl pe exp 9i ew aspile frcului tavalite pe dags: flele oda” (400, p. 11). ‘Trainees pips consolatoare Stew gizara co ne distram Hien pecomurt ae da ultare (Ore feriei Ia ele aflam DA fe figs, dB dram gindire, De visuet belo voios to du, umul a goana in veel mabnire ‘Lumaa' apare cum 0 vrei bu (423 Nu a fost vorba dear de o modificare formal in epoes, impus doar de moda 91 de schimbaren modetulai cultural (Irancezo- german, {tn local celui tureo-fanariot). Nerghiloaua si ciubucul orientale Imobllizen pe fumatorimbrtcat fn galvari ql ajenat Curcegte pe van Evident, la jumitatea aecolulei al X1Xlen, trocerea de la nerghilen HL eiubuc In pips (ynarghilea portativa”) gi la figara Geiubucu cel dé Rast) a mareat trocerea de la ,statigmul oriental” al corpulai It 20. Marele beier Iordache Filipesc, fumtnd din clubue pe divan ‘logravara dupa tn desen do Chr Dosen, eon 1833 tas NARCOTIOR gr HALLUCINOGRMR My CULTURA ROMARA ODERNK 4 SIMBOLIQN. DR LA MACRDONSIA LA (ON PLAT 1 De la Alecu Russo (Studie moldovand, 1861) In Eugen Lovin Rliorosce « serio doepre viata neregulats” dust de Erineseu gt (storia eivilizofist romane moderne, 1024) gla Tudo Vien Ung ore faptl eX wadoeen (oll se hranen en narcoticn sk oxcitants® abu cere tn gllinfa eultar 2994), enh intalectuall ma pum portal ‘tan # de eafee” (441, p. 110 In anit de studentie de la Viena tabicturile romdnslor im ecuafie eu mentalitatile gf institute Ia A872, de pilds, poetul fg chelinin pins bani primi deacasd Meam ocupat de acest eubioct eu alte priljurs (418). Pani la ince 1. Calinescu—pe cyl pe Uatun #! pe eafeava cu calmac”: Cafeata ‘eau al Slee, eostumal bolenilr era oriental, dupa cum orient yan aliment subtl, continud Calinesce, waugerind calitaten asce sragi goml petrecerior gi mentalitatea si inatitujile noastre, 2 fa existenjei” marelui poet qi emanaind yo aroma stupefiants, ae oy cee eine alaeei cane ae fd ugoara thine « Orientelai’ In camara lui Eminescu eva mereu Brusca do Ia still statinmulvi oriental In mobiliemal $i progreleg@™ustzidu” grou de euportat de eftre vreun musafr, pentru e&-furmul fivismul eccidental”, Odata eu schimberea inatitafllor gla mental (lar se amostoca cu aburul do cafva sl alcool denaturat {folosit Titififor "a conchis Vianu ~, 51 goostumele claselor superioare Sinaging de spire], invelind tn eet pe loestar™(B0, pp. 195-140) ‘chimbat, de sremenea gent petrecerilor ga. 4. De la sie orien EChnd veneat apol cologi aii seass ~ acrie la réndel aia Theodor fe vias am trocat hotarat fe stil occidental. de vie}. sl de iaf@sfancli~,aflas In camera {la post] un aor infec, produs de forwul ‘eehiul atatiam, la un ritm viel de transformiel” (439). : juan, de mivoeul de spire de lampa, de nu erau in stare 28 Pentra intelectasial occidental ined, Inerarile se vedeat alt Desabusst do stial de vials oocidental (audat 4 imitat da tine ‘ongurigtiromn), intelectual de a Paris, Borin sau Londra privad ca admiratio la tralul oriental, eu toeto clementele Tal exotie Pitoresti Lsi Balzac, do pid, nisi place #8 femeze din gard Pentru ci nu ar fi suficionts distan(& fatee buze 9 jaratec: ¥A fur B figard = xpunes sl inzeamnna a fuma focel” De aceon Honors di Balzac clogia,huka din India sau narghilesua din Persia™ Deacri Jn dotaliu modul cum fanctionea2a acoste gaparate foarte clegant cla aprociat faptul e4, eu ajatoral lor, pou! fame ma numel tutun, mai multe produse botanica diferte”. sin privinga buewrilor mil ferlate, oriental ne sunt categorie supérlon, conchidea Balzac Traits des exeitants modernes din 1839 (442, p. 139) jarogei anilor 1880, dupa cum consemneaza in memori prieten ‘Moses Gastor (Bl, p. 197). Dospre excesele pootulul da cafea $1 Bilin vorbeyte gi loan Slavic im memorile sale (Amintire, 1924). ‘peraonajele Toi Eemineseu funieaxd mult. Toma Nour fumes ioeasd, Mehnduae purtat in lumen lume” Toma sta vistind pe #1 a forndnd in lunglsorbitur! din un clube lung, focal din ‘ardea pin intonericalsdsiot ea wn oobi de foc ros ee-ar cliph oupte." Coleg lui Toma fureat din nigte lulele puturosae a 8 ce fcoa nesuforité atmosfora,g-aga atat de marginitt a mane (Genie pustiz, 1868). ,Sarmanal Dionis", un alter egos) Wislui atadent sarac la Berlin, oferd san reget pente-o Higaras wna Braco scupefiant, cu care st umple ynorii de tapada cu bimere™ [ftarive narmanulut Dionis, Berlin, 1872). Wstoiroe, sitr-an poem Isidico-erotie seis Ia Berlin prin 1873, ipesea so vode fumind dintr-o pipa lungs ~ un sol de jertfelnic ujnat kat ,tata Brahma”. Interesant este faptul 4, In foleloral Hip romdneos, ,utivnul” este ,buruiana Draculai", ba mai mult, y tama Draculal. Pipa sau luleaua eate eadcinita Dracalul* ertsinie ifchinat reitaittutunuls, Paes ext «Mama Dracula Bsinul, care reste pe mormantul Diavolului, te opusul tama, ‘rejte pe mormantal Ini Ira. 658 vedem, Doamne ~ il provoacd Wvolal la care aloergt lume mai multi: Ia Uimaie sau Te tatua” 8, pp. 277-278). Revin In porzia lui Emineses, tna dintre cele yoo Un mare fumator din literatura romani a fost BLP. Hasdeu. confecyiona aingur figsrile #1 fume mule, fume snorm", 19 ad ‘sminte Eugoniu Sperantia. wlVlaedoul ava oricand Ta indemans @ ‘are cutie ca tatun qi intense tot dichisul: fifa, patina vata pent pus intr-un eapat ca filtry impoteiva nicotinel, dar glo met foarfed entra taiat neregularieaile ambalor varfor. Odata confocsonats, ual fra plasata tntr-un port figarete pe care folosea (..] Varful destin fur o din chibljinbar, iar colalalt e din spama-dormare” 18, p. 2504 ‘$i Bminesca n fost un mare fomator ql un cafogiu tn exct Jucindurse yde-a tureul” (Ture elnatit gh amorezat, Emin age”, Semna a seriaoare catre Voronies Micle din 15 decembrie 1879) (7 Bminescu Tuma gi bea cafea nea un turc’. La moartea pootuli itt-ca blonda Milly” in tremul de la Berlin la Potsdam (ew ,bilet trie"), lalea cu tutun aromat go stilk de lichior de einen ymel) pot sai feed poctulu! 0. ferieits, compat lipsita de gif 100 XARCOTICE Sf HALUCTNOGEND IX CULTURA ROMARA MODERNK SBOE DE LA MACEDON LA TON PILLAT vs ‘arent c4 — pentru mobilitatoa faraStorulut ~elubucul a fost inlocuit fea eu tutunl de prizat Pislomon Schechter (Focpani, 1647 ~ New York, 1915) a Tost un ‘cradt fl ns haba habetnie Im sensu otimologi al euvntala Hal shu a fost un habodnik, adics un membeu al migetiii hasidice fied (oume care provine din scronimel termenilor Hochah Alcepelunc’, Binah = sinjlegere™, Dalat = yconoagtere’). In 1866, acter ea tnrdinie te Londen eu Solomon Schechter, care igh ge mul an din tincroje ca rabin haaidi la Foltieni™ Ulterior, sta din urmé a facut earierd meritorie, devenind in 1901 pro intelo Seminarults Rabinie din New York (Jewish Theological Eiminary) care, dap mosrtoa ss, ia partat numele. In memorlle sale, Pee reoe it vecunoayte wnele virtl intlectoale, dar i face sn portest erat, sublinsindw eiteva vieli morale 4 uncle ,obiceiurt bizare”. "Prinive altslo, Moves Caster a remarest fapesi et Solomon Schechter ita shana hal neagra, murdars", «patata toata eu prado prizat gi Plagd de figara, sPraful” pe care {prize Schechter ere foarte Eiopabil do‘tutun, coceina adssinistrandu-se in epork prin injoctit PESieotanste (aerings et aeul hipodermie fasese inventata in 1863). foncs Caster aflane de aaemenea ed, ia Falcon, po ls 1870, tanarul chor oblgnuia, ametie probabil de biuturay wat dansene tn papel mast, caf aly tines" Avolo, in Bucoving, continua. Caster, fratase Schechter -tonte acale maniere spociale care ma puncaa in Epeuresturs” (1, pp- 107-108). De fapt, pentru un evrew hasid din foca gi din 20nd nossten mu erat yebicalurl bieare". El celebra preven Iai Dumnerou in ecurie cae mal alle gt prin acetate je mai profane, prin dane, cAntec, relat sexualo, somn, mancare fc in torment tai Simon Dubnov = sprin consamul unor baueur Foistoase gi prin alte stimalente” (84, p. 289) Tage cus am int, 1a jumaeaten soeala l XVUILIoa, Baal Som Tov Giloan fama tutam din chibuo, eur se spune Sn Shioket Ha-Besht, 0 Eictie de veeh logonde hagiograicerefertonre ln intemestoral hasiice lu. Legendele spun ef el na se despartea de pipa sm oriental, cu va Toarte langay de pul Cubuoslor fanarote pe care le floseat 0 Fics qi totonl romani. Intruma din legende se spane e& Baal Sem Toe Ey cpcngea vipa tnaintes Gecirel magician’, .fematal Bind tncotit do shaft eaballatice” Faptol es fara de tatua U provoca rever mistice 5 iinmmulah este Timpade formalse in vextele voc! (PsOriciad via sa ve nsiye Ia hile de mas Baal Som Tov fama o pip Fron feoare fam oxpirat el trea dint Time iner-alts” (5, p. 102). | Bi remarchm aii lal cama .petbopomp” al fumului da tutun, devenit {in purtStr al oufletalas dito ome in alta. Cum am vazut 1 peroonafal _ Emineseian Toma Noor Ssmeacd ,din uo cilyoe Tung” aaanuese purest Marpile viuul extatc yin lumen lume” (Gentu pusti, 1868). Zico Brahma, tats Beshms, Gum eh fumes asta nue Dectt ardersa-unel jor Ente vociniod onjule ‘Am aprins gt eu luleaua Si joreene fui tata Brahma, {$k ma ure fm tren eu graba E4'o foame do belawe Entre ding! o pipa lings ‘Subbeuar! cu Schopenhauer. S.acam quere maging Bamal pipe! Un miroesh, Sticls Rommel ma invita, ‘Milli rade ~Co-mi mai pass! (435) lacob Nograzzi a folosit gi el yo maging do cafea” pe care si cumptratto in 1869, pe cand era student Is Berlin. «Pot simi pr {gatoce acum de dimioestaco cafes ~ gi nota el tn jurnal —¢i sunt reas tn Limpul studilor® fn anit stadentie! berlinese Tecob Nogrusyt {loses tutunul ca pe wn narcotic somnifer, Fomatal nel fea et tin fapt impostant, demn de a8 consermnat In Jornal: »Sunt fos ‘boats dean vol mai seve aiaie gh, dupa ce va! Fume 9 higerd ‘Du voi culea" ( devembrie 1861, era 28) (82, pp. 33, 177) ‘Si ricom c& metal era un néeay Grose pentru Inco Negras sun om al cari tat a teat mereu vintrun nor de fum can Slimpte® Eugen Lovineseu a descris portrtut fiout de tandral Ta Taiatas atu, bolorul Contache Nogrues stand ta tacale gi famand ds lubuse, agebar roceqte™thurcagla) pe divan Cand och se dept ‘Sonu [de ata’ fam, bareat tn fund, ezand greceste pe 0 sofa, co oH Dine tnchegat, stind de vorbi cu Kogainiccans. Algtue, Toco {ciubuccial agtapta tm picionre Cand boieral [C. Negruzzii bites Dalme, fecioral uesplea tun now elubue, Tl punea in guré tiga Ekteve famurt de incereare, apo sl trecea stapanutur. .Obiceluri ded toler batran.., condhide Bugen Lovinescu (89, p. 154). Consummul de tutun mu era in epock doar wn sobicet de. bois batran® din Moldova, ef gi an obicel de rabin hasidie din Moldova en NARCONCR #1 MALLYEMIoGEN® IN CULTURA ROMANA MODERN ‘SIEMOLP, BELA MADEDONEE ALON PHa.tt I ‘ia olfactivd sau ynarcoza alba” ning la Alexandru Masedonski, poetsl se abandana (ea mai tarsi Eisgina Maria) narcozat provocate de miresmele grele emanate mal ales foeflorilo de rin: 88 ma-mbst de dlc lomini/ De mironal de pe eri of 1535) ie"dlctren asus 'Gosl sa terial ome ‘Sovite mw pron's fot de corde acurae!clogas sae aii ina, Sag apenas Gate, hated pene see a ‘ulerasntlanc 78h lene ne taapones del ty errs pba Se aac eo era ti Lamberg sa Vergo near Hone Sule pubic as ourdata de soe tara supseel see 3 ‘Sadat i nse he Seats be elie doe a Estplca Gastro dass pees sing ara isos! fi gut acta eunaee Settee (Lhe Ba So beara de diel dink ex dot dor Slonge a Pau conde le ipa ae seopte reipce. Dinoulvd: Gast wc aun anal etre Stele nisin Sonal: Then Heel Gaston ue es Sai’ bund talou a como seo farts che ipersensible, cf calorile (dulel Tumini”) ~ pentew sinestozile tu Nacedonski, ves! mai jos, capitolul ,Savan{i. Experimente nareo Priblatrice™ Chiar dact nu © provocala de un drog propriu-is, ok de al nel simple Mor, extara, clatoria narcoted = poetules cate i fn tod elas: yerinii exgatie” exalt sbetia ces Fara, care f td spe arpl do ra In moartole vromi, ma-mbitart, Gand feagosi, 91 primavaratect, In ol ma sorbtes, extatil, gi bear de ri ot purtar n Grint e betia cea rari (ondetut erinitor, 1916) Ret de-aripi de viso, 91 ral de gradint, ‘Argint de lavonse, qi zare-aurita Bagdadul, poiana’ de roze gi erin — Djamii = ‘minarete ~ gt oer ce pulpit (Noopte de decemorie, 1901) ‘Mul eritor fameasa mai ales 1a masa de leru, Pentru prozstorul Mireoa Eliade, emul de tatun a fost desea tn deciangator al revere ‘al inspiratie iterare: ,CAnd mucin place cova igi ota el fa sernal if sabia 1041 ~, ma orese din serie, fumen vise! apol tree mal Aleparse” C7, p. 396) Intrvun txt mat palin cunoseat din 1800, inetaiat Deco folosese oumenit stupefiante?, Lev ‘Tolatot povsatea uerurtil somanittoare. Cand nu era satinfieut de coon oe seria, avea tending de al distruge manuserisul, dar se oprea, fume, 9 spel continua ta InapiretiaKterara sporita (442, p. 169) fntr-un ext din 108%, pictoral suprarealist Victor Brauner sidica tatumul din figert le rangul a imulent al imaginafiei” (78, p. 186). Cloran a jurat de multe ong ‘Roze si crini apar gi in colfurile de rai imeginate de wn alt. poet holla Ton Vines, chiar dack mircamele emanate de lord sant primate in rogistrul vigualo-tactl: -rozele ard, erinil par tAiafi Eider (poem tn proza Tatiana). Initial, Vinea qi Samsyro-Teara (cs! a revista Simbolal) ina fost indatorati poste lol Macedon. Tn melo poeme”, Tzara cinta .plipanda drageste raptin score Pintr-o locpode do crinsfios" (48%, p. 58). Tvistan Trara auzea, nu ca Himinesca, ycur iarba eregte” (In zadar in colbul geolt., 1880), = m rece aalueh de coi Scent stimatont toxie:',Nu pot incra deca intonieat eu taton. Co Otrava, oteave care md fees #8 Iueres” (226, pp. 193, 213) “Divinizat” Caivinal nareoti) sau wdiabolloat” (burviana Des sgt tutanal 9 fort matrar agonat ndava cia ie do Ra Bun”. A'fucut-o -hogemilal” Ton Barbu de la Giurgiu ba de la Oluegi Cu lampi gi Muturi gabeni pe bolts gin grant Parfum: pling cupe limpent pe-oepate alle-afard, Provincie'~ ce suflet urzegti fn aga vara? ‘Auzi, mai binen smbracfl cum erese nivel de eri. (Constazart provineiate, 1917) 208, p. 121) La vreo Dunire tureeased, Pe ges vested, de tatun, Ls mijloe de Ri Bun, 4221 NARCOTICR gt NALUCINOGENE IN CULTURA ROMANK MODERNA (wvoracitaten cartesions”) 4h Nancoed Gnavigarea prin somnul ai Grolat” ~ formula demni de posfi avangurdigtt a spect). Inte ‘eseu codifieat (putin cunoseut gi vimas nelnjeles do catre critic Barbu a recvnoreut ct, Sind in Germania la tneepatul anor 20, Eresit Cfafa de legen mea interns") ineintand prea departs (a Geparte dscte ay fi vrut") wehtre faptelo de. seman” ‘Natura el (~ « Pocsill imi apsres Mentica somnuli control” (159 Charles Baadeleire spunea et deagostoa dintre poot gl nareotin nagtere Pooziei= ,Din dragostele noastee 44 last Poesia” (Suite ‘inului, 1857). Ton Barbu pare sf sugereze existenfa unel re Poosie. Gu toate aplondorio st mizorile pe care 0 astfol de cua Ie presupune {Us dows decenii dupa episodal dezintoxiearit (august 1924 rie 1925), Ton Barby inet mal vorbea de narcomanic ca de Uneret poste Nina Caasian: ,Vot potas distrage logenda eh ar fe fon sunt modernist? Eo eroare care sa screditat din vina indeil tele spocialitagi:toxicomania si matemetica, pe care n-am gtist {ein bine, 24-nu [se] prolingd in serisul meu” (159, p. 118). So vel tila fort © temé dezbatuté de cot dot poc{i, pentru eX tot im 10 Barbu i dedica Ninel Cassian un poem ca trimiteri evidente I experimentele sale nartotice: Ut eigebra pocsis (-poctia eave ‘lgebrs), parafrazt [a celebral dicton al lai Horagis Ut pictura poss Gpistuta ad Plsones, 961) (147, pp. 93-04). ‘Eueul-marturisire publicat in 1006 gi confesionen epistolar tes [Ninel Caasian in 1947 sunt extrem de importante pentra inelegers ‘oes! lui Ton Barbu El adgnite in mod expliei faptsl c& experienfl ale marcotice eau prelins”in poezie, de mules or! impetriva dori fale, Cu alte euvints, ol rocunoagte ed narcomania la mereat ‘nomat existentiel, ff ectoti 1a ‘Evident, in uncle poczit de inceput (Dionisiaea, Pantelom 9. ssemnate pind in 1920 de lon Barbu ~influentat de Nietzsche, cal di Nastrea tragediei~, sunt deacrive extatice ritualuet dionisiaes, 2 Inenade in delin intocate ou vin gi iadord (,vinal deataear”, ej “denmdrginivi", jedera bromsta",yextazul infini’,.vitala Hier’ Tinfreogata chermare a Menadel cealda, impudiea Cybeld", .Drdh {oral Beis ¢aproape’ st reamale Orgia™ worgie de witsnur vi" ot) 1920 pot fi 'decsiste dostule trimitert ~ mat mule sau mal pub Gvidente le stupefiante propriu-viee: .Prin sure gi Inalte pust xs sgoana unor nalucl opiacoo" (Cand og veni delinul, 1920), Bi ‘Sungclo, ca laptelo/ Mortina la taiat..» Unjrarcatiom, 1928) po}; anu Dect vorvul meu logat tn larys turbane! De Tenet sbaeli, sta Unel cogiy’ Cu albelos prpletii gi eapcene! Do tmunfl tanh, nil Sngelogil™ (Porirt, 1947). Bate vorba de un peisaj *'cum ar fi spuis Charles Baudelaire, compus de ‘un yereier Poeria fafajgare’ (024), seranats de yardental navigator” Ton reve at Bo Goseriorcn veraiRentl <'uinsh ceilstor’ Grip) a navigat” datorate unel prize de cocaina, De la preadrarea pe al oglinal a rfc’ de wpadea” de cocaind pentra a 8 aspirata nas (-pudreaza raul tragic oglinds"; in alta verslune: .pudreazs ‘cagie tm oglindA sau striunghiul brut a ffi [~ nasil foe st ir im cprafal de 2ipads®), pand la descrierea efectelor psibo Piatice Soupra postalul cocainoman’ dint inverzti de. dah de in dint vera" au mestecdtor de frunze de coca, lar ~duh de eat metafora narcaticulud, stpada singe tn crept, cacntr-un Bi, po encefal" Gn argoul narcomanilon eapada” = pudea alba de ee area’ popllel, nildriaca, estan smpeom el intaxieSri cao Eins), sandal ~ sprinten fulger” a.m. Poesia a fost seraa In Psvigator” noctura, Régar Allan Poet Lath! eo noapte de gala Brin crico can, aparadioul artifical” in eare evada abstractal gi Bpocusul fon Barbu cu ajutorul unor drogurt rect” (de tip coeaind) Mlooecbegteeocnfial de cel tm care evada parsasinnal gi stmbolitel Fferandra Macedonski eu ajutorul unor drogurl ncalde” Chasis Blin (Gand inghctat” su Castall tau de gheats'Lam eunoasut Fosdire™, scrle Ton Barbu. 2Parnaien nu se expriml niciodata Be conchide pe bund drepiate ‘hidor Vian (161, p. 30) iditantul cafelei" sub comunism arbu a murit Is 11 august 1961, la varata de gaizect gi gace do fn ura unel come hepatice (poate din ean abazulei de substante otic din tnerefe), Bete foarte probeb etm Umpul rogimulQl Poe eonist, poctal nu'a mal avut pootbilitaton ef-s procure drogurile PHimslataare. In parioada 1949-1961 ol a fost atont monitorizat de nti si informatorit Securitas. Dosarul din arhiva CNSAS sta Srturie n sosst sona. Or in rapoartale organelor de Securitato, Ton 204 RanGOTICR 1 HALUCINOGRNE IN CULTURA ROMANK MODERNA Be In inceputal anilor 50, cafeaua de la Capya a tnceput ak fe B.'s. ra wna dintre ormarie colaterale ale inrtacrarl dictators Piisacintssi Din aceasta causa, la 27 nolembrie 1951, pootul & fo adevarata criza de netvi gin pardalt srpelunes", trantind aga fainte inet do a serie in Condica de'augesti gi reclamefit & ‘cafencle tun text memorabil, in care ae plangea tronic. de fl ch, neservindu-ae ,excitantul cafeai” do care avea o snevole rioasd”, co producoa un ,sabotagiu” Ia planal cincinal mn eare era plicst, ca! matematicion gi ca scrilor Serban Cloculectu a avut praia of coplozo atunci acest .poom in prozi” (166, pp. 312-313), rina ironies de fatorie Mteraré q1 politica romancasca _soemepolit, individvalist, ,posiie Sdeatogie dugmnnoast” ee.) dy hu gt do narcomante. : Mai rult deeat atat, se pare ct sccurigtigi-au propus st recog pe aprof Dan Bartilian’. Inteun raport dio septembrie 1950, Pilda, se scriee8 postul-matematician sare o posite dugmanoaad tad Ge noi, mai ales’ pe plan ideologic™. (De aceea ~ conchido autora Faportilul ~ nu ered ca va putea 6 adus ai Iuereze im airectile cy re sunt necenare” (978). Seiind cum lucraa agentii de. Securitat putem crode ca, dact el ar stiut de viele! postulus, a-ar f proge Si speculeze. intron manual de uz inter din epoct, cur fomén era instruit es, io vedere srecrtir fnformatorala a aplcl rintre altele 4 astiel de motode: yatimulares one siabiciunid Sintimidarea, folosind informatie co avem asapra unor eventual Tape co ar apdea seupra celui vzat’,ygantajal pe tenia informal compromifatoare” ste. (379). oa ‘Se paro ec singurul stimulont folosit de lon Barbu tn anit punea mea de matemetician care are din plcate nevoie de excitantal ise ervey unoor eo contrafacore:Desigu,epa dulesags i neagr8, co ‘dice sub seare nome, nu face 200 lel! Declare aceasta neregula norvos bend multe cafele foarte tar, uneurt pan In intosicare. Ee - = Jell Desir of cometh nerogelt ‘motivel pentru care Barbu nu mal putea sk adoarma firs xi Gomnifere, tn spel luminal (184, p. 316) Intra serizosre din ‘embrie 1046, adresata prosatoruit Oscar Lemnars, Barbu te sey tematie (qi im ealeate da tert In'o traducere din Shakespeare) jas wnoval po funclionast puja seropulog, care lect Mrul, do Wanfingasers de curind (Sune) grav intoxtest cu flee (de! cea [iassiorea manel male sere aieted fos sree occ Sale error ee le A ee cleo D. Barbilien(eritoral lon Barb, pling epoct staliniats, 20 putaau fhe ani grel de fachisoare nto josie sarcastica de acest tip. Mal ales in eazul unui seritor a fost atent monitoriaat de Securitate in and90 pentru cd oa faut ‘si pentra e& yare 0 posite dugmsnoas fags de invafatiors ita (378). vers), do halitcinat. [1] Avea uh eap rotund, ics ca o bil, pep cu pirat lateral ravasi, cto pereche de musta in eave se prtinged mural referifa a tupeiante i pola aa este importants fafeaua sorta cu Ldcomie[. 1. Omul seria necontenit ex om apeat pil care acestea tas influenfatvisiunea extatick x exprimaren fic. Vol incerce #4 interpreter anume din aceasta perspectiva ul barbian Riga Crypto gi lapona nigel. Dosarul exegenclor pe Bircinea acestui poom este volumings. Nucl vol decehide acum. Vol lin doar faptul eA poomul « fost scotit 0 xbalada” (lon Barba fir a duce din nd in end ceagca la gard, sorbind din licoarea n cu virtatinepiratoare” (136, p. 230), Hete un portsetevast urmuaia ‘on Barbu - igi aminteqte Cioculescy - orn amator de cafes concentrata", din care igi comanda la Capea inal multe ports dubl {AL Phiippidi) an das’ (Nicolae Manolescy) 0 -ancodota (9a Giocatascu, 0 fabuia", de fapt o eantatabals” Gerban Poarta Bin motive aa ered e& Enigel, pastrta transhumants din Laponia ~ "Hermencutt barbient sons tntrocut tn a face analiza caster ‘din sii de ghost urgietA", coboard eu turmole ef do rent stot exoterict a ccea co sn numil sun Lacea/a leminescian] cu sala if sud" (in Germania?) ~ este nomele incriptat al norvegione! {nversate” (Nicolae Manolesca). Bate evident faptsl ea .belada i Be alfa, fon Barbu tasupi vorbopte despre eadrul candina’ {on Barbu ‘are mai saite peitere do citire, cu mal multe cheid femelat, un endeu goo-cultural motivat deel printr-o nevole wet deeripiare. Mit vol oprl scum doer ta unut dintre ele, core a i inti”. Face aceat looru in scrisoarea eatre pritenul Delf, beglijat. .Dact 0 poezie admite o explicatie ~ xpanca Tom Bai MMllm@esre 11 prozints coordonatele autebiografice tn care s-n nAscut {nou fatlonal adte atunc! o infinftate’ © exogers nu poate i il: Bu eredeam [et] elementele: clupeared, fagi,Iapon, t8ri Bt nil on cas abeolutae (162, p80). Being, rons (ei ursul alb~ adaug ou, AO.) Count) pe deplin Pontra a infalege poemul Riga Crypto si fapono Bnigel, tebiaflliMucate de nocesitaten, cv totel intima pentra mine, dea da'un fntelece condition enre a fst sornpte, No swoon reo not 9 nt teandinay poomlai" (158, p. 142. ralol care #8 insojeasci helada, aga cum s-m pfstat tn carul unui Sle Lapona nigel n-ar fi singura ipostard potic8 a ubitet ale Helge, poet nareoman, ST. Coleridge, 18 postal onirie Kubla: Khan or Pia fl atat cneclatinatal idol BI Gabel” din tara Tul norvegs Vision in a Dream -Accst fragment (1 8 fost compos int fori de reverie induaa do dous granule de ope LJ, im toamna, ana tor" ce, p. 102) ‘ sg a Ht AE de nae, donde datalat footing pera Intoricare cu stupefinate (cocains 1 oer), lon Barbu a sors Crypto. im German, ia Tabingon, tito soarl Je octombrie 1985 {ME laptam tn camera mea cu chinurile eter 9! aduco amnint fon Barbu tatr- scrisoare din 1927 catre prstenui sau famand lag Delft (153, pp. L4l-143). Postl traverea atin! o dubla cri, In afar de .chimarie eteru (i alo cocaine, fon Barbu era macinat In acen porionda (cles ‘cea seart) de chinurile singuratagi ertice. “Amn incopus 8 i de Spirital acelot ore ca af puod capa acilel singeritati, sc etal acta arr Teooser dr ceva lun de cid al Darase cin mat 125) de (ubita lui mal varstaid, pictoita norvegil Feige, pe care o conoscuse la exposiia sf din Monchon: Bu » fed cu cavintele soe! postalat, Gerda Barbiian ~ymaren dragosto” ai {on Barbu, singura femete pe caren Tubit~o sincera care a gandilM punct do vodere orotic $i narcotic (ve autodefines ca vn birbat cu duiogie pana ta nftrital viet, vingure pentra care a sufert OMMMMerorheterocexual”, ear'puces ecbikbra tn preajima wael 20} eaperare, pans in adancul suet. Spuse chiar Ge ota pees EMMMMRalogatoare fcatle cuvinta capAth o groutato aparte, DespArliree de Helga 5s IiEMmirtntoricallterar Geo Serban igi amintogte do povestnie i Tudor Zevsit vinta, continal Gerda Barbiia, land pe poet de iu din anit'50 despre exeesele erotice gi nu numat Facute de Ton cumpanit, adane deprimat, desperst" (184, pp. 138-140), fou In Germania anilor "20: -bam mulgamit a8. aseull, tn taal tro astfl de tare ne ala fon Barbu in seara aceea de toam semulot 1929, Narcotizat cu eter (al cdl nivel sefdea tageijord din flacomalbiestemat™, postal adoarme i ~ dups modelul Coleridge pe care! admis - viseazl surseala baledei™ .Origines baladet Ged Brypeo este onirie, co siguranth[.-1 Gel pufin ca intentle ge ‘s arstat Serban Foarts (168, pp. 48, 191). Numelo ,Oe-Hel", cat intruna, devine ;Hol-Ga Intro varianta x poemsldi Portret, ntl yiezer” este iniocuit de autor ca norvegianul .maclstrom* Bi, p, 180). Incitraren practicats de lon Barbu a dal roade. Nick Eicar(ess mat sles) soja aa nu @ avue neces In cifras El nn serie cvavste poet de dremoste, i9 orice car, nick ona pentru Helge, ders eronat Gerda Barbiian (184, p. 138) ‘begat do episod! despartril da Helga, toma nant (eentrala fn lada righ Crypto") il precespa asides pe Ton Barba. Char In cada genozel poormalui Riga Crypto gi lopona Enigel (i cctombrie , pottul a cerutco in cksstorie pe Gerda in mod ca totul neay- [lotion potrouts in Garmanin, ex en Ton Barbu pins tn vA Dagagul petrecerilor stadenjegtt frenetice, neobosit cuceritor ei slaptuos al etermulut Turmee feminin, tm fpostazele eel mai putin 80 KARCONICE§f HALUCINOGENE IN CULTURA ROMANK MODERN = "1808 Fotograsie de “ador Jobleans de pe coperta patra poetics provocata do narcotice. .Rolajia dintre mlgcarea beot 4 ‘decat tangentialt. Dadaigti utilizasera deja de edtova decenii ual {indirt, tshniea de distruge cavintelo, pashoza creatoare 9 inepi Falla indusd de drogust” (380) : Cafea pentru minte, inima si literaturet Din jamal atu, resulta ei Mircea Cartarescu a fost un eafeinomaiy Inrait. Cafes, mat alos cou eolubils (nescafe), devenine penta el Wt stimulent necasar, obligatoriy, fard de care mu'mai putea sa trash, fh glndeases gi sisi slew 8 scrie, Cateva eatrae din jurnalal inst im prima jumétate a snilor 90 sunt relavante’ Sunt opuieat de oboresi 1. Si hess ocafen gv poste mat uportal (08 mt 1990) termina (am nen (9 lunie 1900). “a Starea sien fick foot lune asta mizorabls. Lipse eafeel «fost un enanira (th mai 1994; [Pe minurh ce sorb din nfeaua slubillcrurle inp a8 tac. $1 #8 mat fucd un ler, pantry eae a tebe conatmath onan, oo ge oat, de substan, adicd i eclay inp de dnd lomn, vopsna es. dar {do cone, de ordinea lar in ierarhia mon iterior’. Resin ca spectral, nt, a erecut «parsley eo neputinga de nema Simt e@ n-ap putes lucre nimic, pentru cf abla daci mai pot ai reepir (22 bate 1990; Cate ne suport of bens, apa of n pas alert stimulant, inten mos ze descampraneIncat, Nu tle de facut, nu mai sper etal fac cove ‘reodait 18 septembrie 1994) ‘Ocaten lsu, dar areca in eepret, mia dat sxi-dimincaf8 ofebrilitate ‘dam lt din nou Jamitate din el, hie crude, cao and 0 optembete tooo; a ndeae sh ump oot ‘ris In Ort) @pagini to dood il, dax am plendutcontrlul daca ‘ram avut eumva eroodata, Mla latin ne care pare foarte bu, dat Mintea ticloaes, uyoriritath de cafes (16 aprile 199); ‘Azi noapto (ve) Crl in Rdcueao cafes inauportabl de tare, putoes 250 de grame de eafen (slubia] intro sngurd ceage. Do unde ded ot No-mi amintaee ined ici o senzafie, ci doar indignarea mea la gandul ch fam bat o cafe, practi, otrsvita (9 huni 1008) Nich eafeaua, nist léitina (am leat wn acon tntreg) nt mat as fist ‘upea mint mele (36 actombrie 1095) (825, pp. 8, 4. 992,280,329, 345, 846,364, 370,376, 385,390, 403, 415, Abusul de cofea aolubila& provoacd seritorutus enumite tulburish pithice, stiri similare celor produse de drogurile stupefiante: "Pre fulte stimalente mau facut azi nerves, nelinigtt, inapabil a8 stau 282 NARCOTICR gl HALUEINOGHNE IN CULTURA ROMANA ODER, fnte-un loe. Dedublarea, fm condité ea artes, devine atat de clara neat ea insigie priviti cao detagare schizoida, dedublare la rand ci dedublats 9i tot aga, pana la un paroxiom ai luelditait. Vorbess, eres, et, mt joc fara na fx acolo eu adevarat, Asta na ma specie ‘¢ plfcut qi ager cum ai manu o staronete, TnopsimintStor of, Tipnind de acolo, nu gt de fapt unde rant. Parcd ncng mai fi niedicn ‘Siacum, cdnd seria ail (la fel de distant), fini aime crelerul complet Seslipit de foasta carol adSpoctegta, instrainat total gi intro rear fe (inalth atu joaea) perplexitate, Leviter, dslipie de yeasta carmerel ‘mele, plin de un lebid uyor stielos, eafenia. (Lucigitate: perplons tate, ca in Bob Dylan)” ( febranrie 1994) (925, p. 208). Bate vorba, evident, de 9 hipersensibilitate la eafsing a prozatorslu “Aatiol de carr nu stint foarte freewento, dar nicl singulare. Medic homeopat vorbeau ined de la efarpital aecolules al XVILL lea despre efectelo epeciale alo cafaine! aaupra color neobiqnuiti ex consume O'spunea pe la 1850 1 doctorul Bragovean J.M. Honigbonger, i fneugi un adept al lui Samuel Hahnemann, intemeietoral homes: patie: -Diseipalit lat Hahnemann sunt do parore ct cea gt eafeata ‘xoreti o influent specifien aeupra eistemulus nervor, constituing prin urmare, remedi bune si sigure pentru persosnele nefamillarizate 2 consumal ory agadar ele ar erebui ueilizate doar tn aeap medical Go, p- 8. ‘Unud individ meobignuit eu eafeaus, spun specialigtii de as tn toxicomanil, una sau dows cog de cafea it produc wo exeitatie gone Fala, uncori eu palpitatiy gf tromurituri, insomnie, talburdr care fispar dupa 8-12 ore”. Deed la neabigauinge organismal cu cafeina ss adauga gi 0 senstbilitate erescuta, efectale pot 0 psihotice. La chtova earuri ~ susfin scviagi apecialigh — na somnalat chiar @ Yoritabild efie a cofete, care putea ajunge la halucinatit 92 dlir™ 31, pp. 188 4). ‘Hiperaensibilientes Ia eafea s-ar putea explica printr-un lant nareotie": drogul exogen ial slab (ca/eina) poate provera accra ‘unui drog endogen mai puternic lendorfina). Asti, eafeain fl posts| face po autorul Orbitor-ulul #4 se sima jca sub influent unui dros putornie’. Tso iatampla de pilda ea, dup ce hea ydoar o eafoa", si Se simtA ;mult mai inal” (macropsie, ain nuvela tut Eliade Un'om mare), eu yeapul complet amelit, iar fm plapt 24 sibs yo senzatic 30 fericire ndued, ndpramnicd”. ~Adevaral o c4 mam simtit ea drogat, continud Cartarescu in jurnal. Cred ct apn so simt cei ce iat pills pilule] eu amfotamine” (7 veiombrio 1996). Sau 0 alta adnotare In Jurnal, peste cateva luni: -Am foot amefit gi confur toata sua gi stat de deprimat, de paret ag H bie cine atiece drog adata eu eafesun, (a, aim Yost ca sub influenta una! dog puternie. De eaters ort imam intrebat

    S-ar putea să vă placă și