ECHILIBRUL

ACIDO-BAZIC (II)
Adrian Roşca
UMF “Carol Davila” Bucureşti
 Sistemele tampon
Fen. Hamburger Fen. Hamburger inv.
 Implicarea diverselor organe si
sisteme in EAB
1. Sistemul muscular
2. Sistemul osos
3. Tractul gastro-intestinal
4. Ficatul
5. Pancreasul
6. Pielea
7. etc
 Implicarea diverselor organe si
sisteme in EAB
1. Sistemul muscular

- Deține % cel mai mare de ST intracelulare

(muşchii scheletici ≈ 1/2 din masa celulară)
- ST al Mioglobinei - nu este la fel de eficient ca al Hb
- ST al Mioglobinei regenereaza Bicarbonatul
- Bicarbonatul muscular ≈ 12 mEq/l
 Implicarea diverselor organe si
sisteme in EAB
2. Sistemul osos
- Agresiune acidă acută  osul ofera 40% din capacit.
tampon totala
- Continutul in Bicarbonat al țesutului osos =
x 50 Bicarbonatul din LIC si LEC impreună
- Osul contine 80% din totalul CO2 al organismului
- Captarea H+ de catre os => eflux la schimb Na+, K+ =>
disolutia minerală osoasă prin angrenarea componentelor
tampon (NaHCO3, Na2CO3, CaCO3)  in acidoza cronica
noncarbonica => demineralizare (resorbtie) osoasă
 Implicarea diverselor organe si
sisteme in EAB
3. Tractul gastro-intestinal
 Stomacul:

- secreta H+ si determina retinerea HCO3- in LEC

- in acidoza respiratorie cel.oxintica produce mai mult
HCl (din excesul de CO2)
- in ulcerele peptice insotite de varsaturi  alcaloza
metabolica

 Intestinul:
- secretie alcalina  mec. compens. pt. secr. acidă gastr.
- episoadele multiple de diaree  acidoza metabolica
 Implicarea diverselor organe si
sisteme in EAB

4. Ficatul
- sintetizeaza corpi cetonici, neutralizeaza acizi
nonvolatili
- metab. ac. lactic  in insuf. hepatica => lactacidemie

5. Pancreasul exocrin
- secretie alcalina
- fistula pancreatica, b.diareica  Acidoza metabolica
/ pierderea HCO3-
 Implicarea diverselor organe si
sisteme in EAB

6. Pielea
- prin sudoratie → eliminare ac. lactic, ac. uric, Cl-
- ↑ secretia sudorala in acidoza
- mediul de confort al diabeticilor  cel uscat
 Transmineralizarea

• Reprezinta schimbul de H+ si K+ intre mediile extra- si

intracelular, ca urmare a variatiei pH-lui acestor medii

• Acidoza metabolica acuta => H+ intra in celula, iar K+ va

iesi din celula (echilibru electric) => Hiperpotasemie

• Alcaloza metabolica acuta => H+ iese, iar K+ va intra in

celula => Hipopotasemie
Acidoză Alcaloză

H+

H+ K+

K+

Hiperpotasemie Hipopotasemie
Transmineralizarea
 Ec. Henderson-Hasselbalch pentru
ST al Bicarbonaților
• ST al Bicarbonatilor este cel mai important ST din org. in
primul rand dat. volatilitatii CO2 si ajustarii renale HCO3-
• Plamanul mentine [CO2]pls = const, desi productia sau
consumul acestuia pot inregistra variatii foarte mari (in
urma proceselor metabolice, reactiilor care implica ST)

[A-] [BAZĂ] [HCO3-]

• pH = pK + log = pK + log = pK + log
[AH] [ACID] [H2CO3]

hidratare disociere
CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3-
 Ec. Henderson-Hasselbalch pentru
ST al Bicarbonaților
• [H2CO3] nu poate fi masurata in solutie, pentru ca H2CO3 se
deshidrateaza sau disociaza rapid:
CO2 + H2O H+ + HCO3-

• [CO2] ≈ 400 ∙ [H2CO3] =>

[H2CO3]
• Ec. Henderson [H+] = K ∙ se poate rescrie:
[HCO3-]
[CO2]
[H+] = K’ ∙ , unde K’ = K / 400 => prin logaritmare:
[HCO3-]

[HCO3-] dar [CO2]d = s x PCO2,

• Ec. H-H: pH = pK’ + log ;
[CO2] (legea Henry) =>
Ec. Henderson-Hasselbalch pentru
ST al Bicarbonaților
[HCO3-] 24 mM
pH = pk’ + log = 6.1 + log
s x PCO2 (0.03 mM/mmHg) x 40 mmHg

24 20
= 6.1 + log = 6.1 + log = 7.40
1.2 1

RINICHI

[BAZĂ] [HCO3-]
pH ~ ; ~
[ACID] PCO2

PLĂMÂN
 Categorii de dezechilibre
acido - bazice
• Clasificare: [HCO3-] ↓ Acidoză metabolică

↓ PCO2 ↑ Acidoză respiratorie

Ambele
variază
↓, ↑ Acidoză mixtă
[BAZĂ] [HCO3-]
raportul ;
[ACID] PCO2
[HCO3-] ↑ Alcaloză metabolică

↑ PCO2 ↓ Alcaloză respiratorie

Ambele ↑,↓ Alcaloză mixtă

pH < 7.35  Acidoză variază
pH > 7.45  Alcaloză
Dezechilibre A-B
METABOLICE
- Etiologie
 Acidoza Metabolică - Etiologie
a) Exces de acizi in organism
1) Aport (exogen) crescut
- intoxicatii (medicamente - AAS; acid metilic  ac. formic;
ac. fosforic; etilen-glicol  ac. oxalic; etanol; [NH4]+Cl- etc)
2) Producție (endogenă) excesivă
1. tulburari de nutritie, tulburari ale proceselor metabolice,
catabolism exagerat
- sd. malabsorbtie
- post prelungit, inanitie
- b. digestive cu oprirea alimentatiei
- alcoolism
- diabetul zaharat (“cetoacidoza diabetica”)
- hipertiroidism sever
 Acidoza Metabolică - Etiologie
2. hipoxia tisulară
- efort fizic extrem, crize epileptice, şoc (septic, cardiogen,
hemoragic etc), hipotermie (“acidoza lactică”  mai ales
daca este prezentă insuf. hepatica, cardiaca sau renala)
3. Altele: boli metabolice congenitale, rabdomioliza masiva etc

3) Epurare renală defectuoasă

- acidoza tubulara renala (I.Ren.Cr, b. Addison, b.eredit. etc)
- I.Ren.Ac,
- I.Ren.Cr
- ureteroenterostomii
- exces de diuretice econ. K+, sau inh. de anh. carbonica (AC)
 Acidoza Metabolică - Etiologie
b) Deficit de baze
Pierderi
1. renale
- acidoza tubulara renala
- I.Ren.Ac, I.Ren.Cr
- exces de diuretice econ. K+, sau inhib. de anh. carbonica (AC)
2. intestinale
- diaree severa  cea mai frecv. cauza
de Ac.metabolica!
- fistule (intestinale, biliare, pancreatice)
- varsaturi cu continut intestinal (rar)
 Alcaloza Metabolică - Etiologie
a) Exces de baze in organism
Aport crescut
- ingestia de medicamente alcaline (ex. bicarbonat / lactat
/ citrat sau acetat de sodiu  in ulcerele peptice, gastrite,
sd. “lapte-alcaline”)

b) Deficit de acizi
Pierderi
1. renale
- administr. exces. de diuretice de ansă, sau tiazidice
=> ctr. volemica => hiperaldosteronism secundar
- hiperaldosteronism primar
 Alcaloza Metabolică - Etiologie
b) Deficit de acizi
Pierderi
2. gastro-intestinale
- varsaturi repet. cu continut gastric (stenoze digestive
inalte, ex. stz.pilorica; centrale; in sarcina; diabet z.)
- aspiratie gastro-duodenala prelungita
- spalaturi gastrice repetate
Dezechilibre A-B
RESPIRATORII
- Etiologie
 Acidoza Respiratorie - Etiologie
Hipoventilatie:
a) Cauze pulmonare
- Boala pulmonara acuta
- Boala pulmonara cronica
(SO, SR pulmonare severe)
 ! blocul alveolo-capilar
b) Cauze extrapulmonare
1. Afectare:
- centrii nervosi respiratori
- nervi
- jonctiunea neuro-musculara
- muschi respiratori
2. Hipercapnia in conditii de anestezie (↑sp.mort, erori etc)
 Alcaloza Respiratorie - Etiologie
Hiperventilatie:
a) determinata de hipoxie
1. boli pulmonare care ↓PO2
- Astm, Edem pulmonar, Pneum.interstiț, Embolie plm.
(ex: bloc alv-cap. → in cazuri sev. → Acidoza respiratorie!)
2. atmosfera rarefiata in O2 (altitudine)
3. scaderea fixării O2 de catre Hb
- intoxicatii cu CO → carboxiHb; cianuri, nitrati → metHb
- anemii de variate tipuri
b) cu origine centrală
1. stari psihoemotionale
- durere, isterie, atac de panica si alte crize psihogene
 Alcaloza Respiratorie - Etiologie
Hiperventilatie:
b) cu origine centrală
2. leziuni SNC
- traumatisme, tumori, tromboze, hemoragii cerebr.
3. droguri cu efecte centrale
- analeptice respiratorii (doxapram  ch-rec. carotid.)
- intoxicatii cu sulfamide, salicilati etc
c) proceduri ATI
- ventilatie mecanica
- ventilatie manuala
(resuscitare, anestezie sau alte proc. asistare respir.)
d) imediat dupa hemodializa
Dezechilibre AB - Clinica
 Dezechilibre AB - Diagnostic
• Parametri de apreciere a EAB (sânge arterial/urină)

1. pH Activitatea H+ = 7.35 - 7.45

2. PCO2 Pres. partiala a CO2 arterial = 40 (36 - 44) mmHg
3. HCO3-std Bicarbonatul standard = 24 (21 - 24) mEq/l
4. HCO3-act Bicarbonatul actual = 21-24 mEq/l (!)
(Adevarata “Rezerva alcalina”)
5. BE Excesul de baze = 0 ± 2.5 mEq/l
6. BB Bazele totale tampon = 45-52 mEq/l
7. TCO2 CO2 total al plasmei = 25-27 mEq/l
(Identif. in trecut cu “Rez. alcalina”)
8. An Gap Groapa anionica plasmatica = 16 ± 2 mmol/l
9. Electroliti plasmatici / urinari
10. UAG Groapa anionica urinară >0
 Dezechilibre AB - Diagnostic
2. PCO2 (Pres. partiala a CO2 arterial) = 40 (36-44) mmHg

- Este indicele care arata exclusiv contributia factorului respirator la

anomalia AB existenta

=> Reprezinta parametrul respirator de evaluare a dezech. AB

! ( [H+] = 35-45 mmol/l )

 Dezechilibre AB - Diagnostic
3. HCO3-std (Bicarbonatul standard) = 24 (21 - 24) mEq/l

- Reprezinta bicarbonatul total sanguin masurat in conditii standard

(echilibrarea sangelui arterial cu o atmosfera ce contine O2 in exces-
pentru oxigenarea completa a Hb, la 37˚ C si o PCO2 de 40 mmHg)

=> exclude modificarile determinate de respiratie asupra HCO3- !

=> apreciaza doar componenta metabolica a unui dezechilibru AB.

4. HCO3-act (Bicarbonatul actual) 21 - 24 mEq/l (!)

- Reprezinta bicarbonatul total sanguin masurat fara ca sangele sa

fie anterior echilibrat cu o atm. cu PCO2 40 mmHg (deci concentratia
actuala a bicarbonatului este determinata si de PCO2 actuala din sg)

=> apreciaza atat componenta metabolica, cat si cea respiratorie

 Dezechilibre AB - Diagnostic
5. BE (Exces de baze) = 0 ± 2.5 mEq/l

- Reprezinta cantitatea de acizi nonvolatili sau baze in exces in sg.

arterial, sau cantitatea de baza sau acid care trebuie adaugata prin
titrare pentru a aduce pH-ul sanguin la valoarea de 7.4 intr-un litru de
sange, la 37˚ C, saturat in oxigen si echilibrat la PCO2 40 mmHg;
- Altfel spus, reprezinta deviatia cantitatii de baze tampon masurate in
conditii standard, fata de concentratia lor medie, normala, asociată
valorii de 0 mEq/l.

=> reprezinta un parametru metabolic de evaluare a dezech. AB

 Dezechilibre AB - Diagnostic
6. BB (Baze totale tampon) = 45-52 mEq/l

- Este suma tuturor anionilor din sange cu capacitate tampon

(bicarbonati, hemoglobinati, fosfati, proteinati);
- Arata nivelul cantitativ efectiv al bazelor tampon sanguine ramase
in urma injuriei acide sau alcaline;
- BB are valoarea 45-52 mEq/l in afara oricarui dezechilibru AB si se
noteaza cu NBB (baze tampon ideale sau normale existente in sg.
art. la pH = 7.4, oxigenat in exces, t˚ = 37˚ C si PCO2 = 40 mmHg);
- BBmas sunt BB masurate in proba de sange actuala - a unui pacient
cu un dezechilibru AB (in alcaloze  valori > cele din intervalul
referinta; in acidoze  valori reduse fata de normal);
- Intre NBB si BBmas exista relatia: BBmas= NBB + BE;
- Valoarea BBmas nu se modifica in dezechilibrele respiratorii, ci doar
in cele metabolice.
 Dezechilibre AB - Diagnostic
7. T CO2 (CO2 total din plasma) = 25-27 mEq/l

- Reprezinta CO2 care se regaseste atat in bicarbonatii actuali, cat

si in fractiunea CO2 solvit  T CO2 = HCO3-act + (PCO2 x 0.03)

=> apreciaza global (componenta metab. si resp.)

 Dezechilibre AB - Diagnostic
8. An Gap (Groapa anionica plasmatica) = 16 ± 2 mmol/l
(Hiatus / Gaura anionica plasmatica)

- Reprezinta diferenta dintre cationii si anionii determinati uzual in

plasma. Are valoare > 0, deoarece nu sunt inclusi in formula anioni
care nu sunt dozati de rutina (fosfati, sulfati, albuminati, lactati si
alti anioni ai acizilor organici)

An Gap = (Na+ + K+) – [(Cl-) + (HCO3-)] = 16 ± 2 mmol/l

An Gap = (Na+) – [(Cl-) + (HCO3-)] = 12 ± 4 mmol/l

- hipoalbuminemia (albumina exprimata in “g/l”) => corectie:

An Gapcorectata = An Gap + 0.25 x (Albuminaref – Albuminamas)

 Dezechilibre AB - Diagnostic
10. UAG (Hiatusul/ Groapa anionică urinară) Normal > 0

- Reprezinta diferenta dintre cationii si anionii determinati uzual in

urina. Este un indice util al excretiei urinare a NH4+

UAG = [Na+] + [K+] – [Cl-]

 Dezechilibre AB - Diagnostic
• Algoritm:
1. Interpretare pH (< 7.35 => Acidoza; > 7.45 => Alcaloza)
2. Stabilirea subtipului de dezechilibru AB:
- metabolic
- respirator
- mixt
3. Evaluarea gradului de compensare a dezechilibrului AB
4. Stabilirea cauzei posibile ce a condus la dezechilibrul
AB, analizand An Gap, UAG si Cl- urinar pentru dezechili-
brele de tip metabolic
 Categorii de dezechilibre
acido - bazice
2. Stabilirea tipului de [HCO3-] ↓ Acidoză metabolică
dezechilibru AB
↓ PCO2 ↑ Acidoză respiratorie

Ambele
variază
↓, ↑ Acidoză mixtă
[BAZĂ] [HCO3-]
raportul ;
[ACID] PCO2
[HCO3-] ↑ Alcaloză metabolică

↑ PCO2 ↓ Alcaloză respiratorie

Ambele ↑,↓ Alcaloză mixtă

pH < 7.35  Acidoză variază
pH > 7.45  Alcaloză
 Dezechilibre AB - Diagnostic
3. Evaluarea gradului de compensare a dezechilibrului AB
RINICHI

[BAZĂ] [HCO3-] 20
pH ~ ; ~ =
[ACID] PCO2 1

PLĂMÂN
ex.
Acidoza metabolica (↓HCO3- ) 10
=> a) compens. Respir (↓PCO2)
= => Compensare partială
0.7

10 10
raport = = => Compensare totală
1 0.5 (pH = Normal)
10
= => Supracompensare
0.3
 Dezechilibre AB - Diagnostic
3’. → corectarea dezechilibrului AB?

Acidoza metabolica (↓HCO3- )

=> b) corectare Respiratorie, Renală, transmineralizare etc

10 20
raport =  =
0.5 1
 Punctul A
(Acidoza respiratorie):

hidratare
CO2 + H2O H2CO3

H2CO3 + B- BH + HCO3-

(B- = Baze tampon non-HCO3-)

 Dezechilibre AB - Diagnostic
4. Stabilirea cauzei posibile ce a condus la dezechilibrul AB,
analizand An Gap, UAG si Cl- urinar pentru dezechilibrele de tip
metabolic

Acidoza metabolică An Gap = N ↓HCO3- si ↑Cl- ↓Cl- urinar

(12 ± 4 mmol/l)
Pierdere
↓HCO3- pt. că UAG > 0 renală
An Gap = ↑ HCO3-
H+↑ cons. ST
Acidoze
Hipercloremice
- Acidoza lactică
- Intoxicatii diverse
- Insuf. Renală Pierdere
UAG < 0 digestivă
- Cetoacidoze
- Rabdomioliză HCO3-
↑Cl- urinar
 Dezechilibre AB - Diagnostic
4. Stabilirea cauzei posibile ce a condus la dezechilibrul AB,
analizand An Gap, UAG si Cl- urinar pentru dezechilibrele de tip
metabolic
Pierdere digestivă
Alcaloză Cl-
de Cl-
responsivă
(vărsaturi gastrice)

Cl- urinar
< 20 mEq/l
Alcaloza metabolică
Cl- urinar
> 20 mEq/l

Ptlg. endocrină
Alcaloză Cl-
(Hiperaldosteronism
rezistentă
primar)
 Dezechilibre AB - Tratament
1. Acidoza metabolică
- tratament etiologic
- pH < 7.2 => Bicarbonat de sodiu 8.4 % i.v (Lactat de
sodiu, THAM etc)
- dializă

2. Alcaloza metabolică
- tratament etiologic
- pH > 7.6 => HCl 0.1N
- NaCl 0.9%, KCl 10% etc
- acetazolamidă (inhibitor de AC)
- dializă
 Dezechilibre AB - Tratament
3. Acidoza respiratorie
- tratament etiologic (Insuf. Respiratorie)
- hiperventilatie prin protezare respiratorie
(ventilatie mecanică)

4. Alcaloza respiratorie
- tratament etiologic
- deprimante ale centrului respirator (in Hiperventilatia
centrală): benzodiazepine, barbiturice, morfină sau deriv.
- tratament individualizat in Hiperventilatia hipoxică:
administr. masa eritr/sange integral, traheostomie,
aspiratie bronsica, ventilatie mecanica,
oxigenoterapie hiperbara etc
 Dezechilibre AB - Cazuri Clinice
Caz 1
Barbat de 50 ani, moderat deshidratat, a fost spitalizat avand un
istoric de diaree acuta severa de aprox. 2 zile.

Buletin analize:

Na+ = 143 mEq/l - pH ↓ => Acidoza

K+ = 3.1 mEq/l
- HCO3-std ↓
Cl- = 113 mEq/l
HCO3-std = 17 mEq/l => Acidoza Metabolica
Creatinina = 1.4 mg/dl - Dar PCO2 ↓ si pH = anormal
PO2 = 95 mmHg => Compens. Parț. Resp.
pH = 7.0 - An Gap = N, UAG < 0 (=> diaree)
PCO2 = 34 mmHg
UAG < 0
 Dezechilibre AB - Cazuri Clinice
Caz 2
Femeie de 78 ani, mare fumatoare, cunoscuta cu BPOC se
prezinta la camera de garda cu dispnee, hipopnee, fatigabilitate
si tuse persistenta.

Buletin analize: - pH ↓ => Acidoza

- PCO2 ↑
pH = 7.27
=> Acidoza Respiratorie
BE = + 2.5 mEq/l
PCO2 = 50 mmHg - Dar BE este la limita superioara
PO2 = 55 mmHg a normalului si pH = anormal
=> Tendinta la Compens. Metab.
- hipoxemie
 Dezechilibre AB - Cazuri Clinice
Caz 3
Femeie de 53 ani, cu istoric de ulcer gastric, se interneaza pentru
epigastralgii / pirozis si mai multe episoade de varsaturi cu
continut gastric in ultimele 3 zile.

Buletin analize:
pH = 7.48
HCO3-std = 30 mEq/l
BE = + 6 mEq/l
PCO2 = 46 mmHg
Cl-urinar = 15 mEq/l
pH tinde sa se normalizeze
la adm. sol. NaCl 0.9%
- pH ↑ => Alcaloza
- HCO3-std ↑; BE ↑
=> Alcaloza Metabolica
- PCO2 ↑ puțin
=> Compens. Parț. Resp.
- Cl-urinar ↓ => Alcaloza Metab.
Cl- responsivă
(Pierdere dig. H+, Cl- => vărsături g.)
 Dezechilibre AB - Cazuri Clinice
Caz 4
Barbat de 60 ani, fumator, cunoscut cu Diabet zaharat de 25 ani
si BPOC de 30 de ani vine la camera de garda pentru tuse
productiva, dispnee cu ortopnee, ameteala, astenie marcata.
Prezinta cianoza periorala si tegument., transpiratii profuze,
ascensiune termica. Pacientul relateaza o intercurenta
respiratorie debutata in urma cu cateva zile.

Buletin analize:
pH = 7.22
- pH ↓ => Acidoză
HCO3-std = 18 mEq/l
BE = - 5.5 mEq/l - HCO3-std ↓; BE ↓; PCO2 ↑
PCO2 = 55 mmHg => Acidoză Mixtă
PaO2 = 60 mmHg - hipoxemie
 Bibliografie
• Suport curs EAB II
• Roşca A. "Echilibrul acido-bazic", în: Bădărău Anca Ioana
"FIZIOLOGIE, NOTE DE CURS", Ed. Universitară "Carol Davila", 2022,
pag. 69-102, ISBN 978-606-011-212-9.

• Boron W, Boulpaep E, "Fiziologie Medicală" (ediţia a 3-a, în limba

română), Ed. Hipocrate 2017, ISBN 978-973-88372-3-2.

 Cap. 28. Fiziologia acido-bazica (pag. 628):

- Pozitia pe diagrama Davenport defineste natura unei perturb. acido-
bazice.
 Cap. 39. Transportul de acizi si baze (pag. 821):
- Contractia volumului extracelular - prin ANG II, aldosteron si activitatea
simpatica - stimuleaza secretia renala de H+;
- Hipokaliemia creste secretia renala de H+;
- Glucocorticoizii si mineralocorticoizii stimuleaza secretia acida;
- Diureticele pot modifica secretia de H+, in functie de modul in care
afecteaza...