Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Roméniei Cartes tainelor lui Enoh / studiu introd.: Philip S. Alexander trad. ingrijire ed.: Voicu Simion Bucuresti: Herald, 2019 ISBN 978.973-111-744-7 1. Alesander, Philip S. (pref) H. Voicu, Simion (tra) 2 Cartea tainelor lui Cnoh Studiu introductiv: PHILIPS, ALEXANDER ‘Traducere gi ingrijire edigie: VOICU SIMION eprrura #4 stexaLp BucurestiDE LA FIUL LUI ADAM LA AL DOILEA DUMNEZEU Transformari ale lui Enoh biblic Enoh este un erou biblic destul de controversat. Desi Biblia insigi dedic& doar sase versete vietii acestuia, in mare parte sub forma unei genealogii prozaice’, unii intelectuali in perioada celui de-Al Doilea Templu au ajuns si il considere o figura central din istoria sacri. Acestia i-au atribuit un corp important de doctrine revelate si l-au ri- dicat la un statut care echivala i chiar concura cu cel al lui Moise, legiuitorul Israelului. Bi au fost cei care au pornit o tradigie ce a continuat si evolueze cu o vitalitate surprin- zitoare pani in Evul Mediu si care a constituit 0 provocare neintrerupti pentru paradigma mozaicd dominanti a iu- daismului. Ei au creat un personaj care, mergind dincolo de iudaism, a fost asimilat in crestinism, gnosticism si islam, devenind unul dintre invigitorii religiosi universali ai Anti- chititii tarzii. Dintre tofi patriarhii biblici, Enoh, in pofida originilor sale obscure, s-a bucurat de una dintre cele mai ilustre reprezentiri in mituri gi legende. Cea mai timpurie si complet dovada a interesului ac- centuat pentru Enoh se giseste in Cartea intéi a lui Enoh sau 1 Enoh, Aceasta este disponibili acum intr-o forma mai mult sau mai putin completa doar intr-o versiune etiopiand (giz) evrei ELA FUL LUIADAMLA AL DOILEA DUMNEZEU lasica redactati probabil in secolul al VI-lea d.Hr. Varianta etiopiani a fost tradusi dintr-un text grec, pistrat partial in fragmente de manuscris si citate patristice, aleZtuitin secolul 1d.Hr. Varianta greceasci a fost la randul ei inspirati de un original aramaic, ale cirui rimasite, impreuni cu materiale inrudite neatestate in versiunile greceasci si etiopiani, au fost descoperite printre manuscrisele dela Marea Moarti.' Originalul aramaic al 1 Enoh dateaza probabil din secolul I {.Hr,, insi este in mod clar un text compozit ~ 0 colectie alcituita din texte enohiene inigial independente peticite Jaolaltd intr-un mod imperfect, unele dintre avand o vechi- me ce merge pani in secolul al IV-lea i Hr 1 Enoh il prezinta pe Enoh ca pe un mare intelept, posesoral unei cunoasteri speciale, al unor secrete care nu sunt accesibile pe piimant si pe care le cunoaste prin revela- {iedivin’, uneori in viziuni siin vise, uneori prin ascensiuni la cer unde a putut si consulte tablele si cartile ceresti si uncori in calitorii prin cosmos insotit de cilauze angelice. Intelepciunea lui Enoh acoperi o serie desubiecte dis- tincte, El cunostea tainele silagului ceresc al lui Dumnezeu si ale insusi tronului lui Dumnezeu. 1 Enoh 14:8-25 ofera © descriere impresionant de detaliata a palatului ceresc al lui Dumnezeu*. 1 Enoh este, de asemenea, plin de folclor angelologic. Enoh sta in compania ingerilor, vorbeste cu acestia gi le stie numele, multe dintre ele fiind raportate in ‘mod transparent la rolurile pe care le au. Acestia fac parte din diferite ordine (Veghetori, Cei Sfingi, Heruvimi si Pre- zenge, cei patru arhangheli - Michael, Rafael, Gabriel siCCARTEA TAINELOR LUTENOH Phaauel ~ care slujesc inaintea Tronului lui Dumnezeu)’ sipar si fie agezatiin ierarhii, Eiindeplinesc diferite sarcini si sunt, pe scurt, agentii prin care Dumnezeu cirmuieste lumea. Un loc central in angelologia din 1 Enoh il ocupi mitul Veghetorilor cizugi - 0 ceati de ingeri care au co- borit din cer, au avut relatii sexuale cu femei din neamul ‘omenesc si au dat nastere, prin acestea, unei rase de Uriagi care au asuprit omenirea. Acesti ingeri cizuji i-au corupt pe oameni reveliindu-le cunoasterea interzisi si invagindu-i artele intunecate’, ingelepciunea lui Enoh se extinde, de asemenea, la functionarea cosmosului. Enoh sustine in repetate rinduri ci mentorii sii angelicii-au dezvaluit misterele lumii natu- rale, Acestia I-au plimbat pe cuprinsul pimantului locuibil sii-cu aratat minunile ce se gisesc acolo. I-au dezvaluit cum functioneazi soarele, luna gi stelele si cum se determina perioadele si anotimpurile. Desi descrierile cosmografice sunt impresioniste gi pline de elemente fabuloase, expu- nerea miscirilor corpurilor ceresti este detaliati si preci- si. Versiunea etiopiani pare si fie extrem de prescurtati. Fragmentele de la Qumran indici existenta unui text mai lung, care circulase sub forma de tratat separat, desi tot sub numele lui Enoh. In spatele acestui tratat astronomic ar putea si existe o intentie polemicé, si anume aceea dea promova un calendar solar de 364 de zile conform cu voinga lui Dumnezeu si ordinea natural a universului. In fine, ingelepciunea lui Enoh cuprinde viitorul. Eno vede, cu ajutorul ingerilor, istoria lumii din perioada lui ELA FIULLUI ADAM LA AL. DOILEA DUMNEZEU pani la sfarsitul timpului si crearea unui nou cer gia unui nou pimant. Desi viziunile despre viitor sunt imprastiate pe tot cuprinsul textului J Enoh, acestea igi gisesc cea mai cuprinzitoare si sistematicd forma in Apocalipsa sapta- ménilor (93:3~10; 91:11-17) iin Istoria zoomorféi a lumii (cap. 85-90). Aceasta viziune a viitorului este dominati de tema judecifii divine: Dumnezeu ji va pedepsi in cele din rma pe picitosi gifi va salva pe cei drepyi. Motivul jude- tii divine iminente este presirat pe tot cuprinsul textului 1 Enoh si unificd astfel elementele disparate din alcituirea acestuia. Nota triumfului suprem al celor drepti si nimicirea picitogilor, atinsa in capitolul de inceput, formeazi sem- niitura-cheie a intregii compozifii. 1 Enoh il distribuie pe Enob in rolul de profet clasic: in numele lui Dumnezeu, ca vehicul al revelatiei divine, el fi amer pe piicitosi, fi avertizeaz despre ziua de pe urmi a Domnului sii lina pe cei drepti, asigurandu-i c& vor avea parte de 14 cu nenoro dreptate si izbavire finala. Se presupune cd toatd aceasti infelepciune a fostlisata in scris de Enoh, 1 Enoh este compus la persoana intai, adici din perspectiva lui Enoh. in privinfa continutului, 1 Enoh este o apocalipsi, o revelatie a secretelor gi taine- lor, dar aceast revelatie a primit forma, inspirati de un bine-cunoscut model literar al vechii ingelepciuni, unui ul- tim testament moral adresat de Enoh fiului siu Matusalem (81:5). Enoh isi invaga fiul la porunca expliciti a ingerilor, invayatura lui se adreseaz generagiilor viitoare. Capitolele 92-108, agezate sub titlul Epistola lui Enoh, nu sunt scrise‘CARTEA TAINELOR LULENOH doar ,pentru tofi copii mei”, ci si ,pentru toate neamurile viitoare care vor piistra pacea si nepribiinirea” (92:1). Noe a avut un rol-cheie in transmiterea invayiturii lui Enoh: 1 Enoh 65:1 spune ci acesta |-a consultat pe Enoh in legi- tur cu judecata viitoare, iarin 68:1 arhanghelul Michael i cexplicd acestuia ,toate tainele” din cartea strimogului siu Enoh, 1 Enoh este gandit ca avand statutul de scripturi inspirata: este bazat pe revelatie divin gi a fost transcris, direct de pe tablele ceresti. Critica textuali moderni re- feritoare la 1 Enoh a demonstrat ci la baza compozitiei se gisesc o serie de texte enohiene, initial independente. In secolul Hr. circulau cel pugin cinci opere substantiale atribuite lui Enoh, Probabil ci titulatura lui Enoh de ,serib priceput” igi are originea in toati aceasti presupusi acti- vitate literard. Personajul Enoh, conturat de paginile din 1 Enoh, nu este la prima vedere foarte aseminitor cu omonimul siu biblic, dar, daci privim mai indeaproape, incep si apari o serie intreagl de legituri. Este clar ci autorii textului ! Enoh cunosteau Geneza 5-6 aparent sub forma pe care o avem noi acum: acestia citeazii din ea aproape cuvant cu cuvant in mai multe locuri, Aproape tot ce se spune despre Enoh in Biblie este enigmatic si poate fi interpretat in mai multe moduri destul de sugestive, Pare si faci trimitere la un corp mult mai complet de legende enohiene. Din moment ce Gen, 5:18-25 face parte dintr-un segment al Pentateubului care este posibil si nu fi fost redactat in forms finala pina in perioada post-exilica" si din moment ce in 1 Enoh existi un ELA IUL LUI ADAM LA AL_DOILEA DUMNEZEU strat, Cartea lumindtorilor ceresti (cap. 72-82), ce dateazi probabil din perioada persana (secolul al IV-lea i.Hr.), este tentant si presupunem ci J Enoh are la baz nu numai Ge- neza 5, dar gi surse care se afli in spatele Genezei 5. Aceasti teorie e atractivi, insi este mai degrabi exclusi de analiza detaliati. Relagia dintre 1 Enoh i textul biblic pare si fie, in principal, una de ordin exegetic. Nu este nevoie si pos- tulim ca autorii textului 7 Enoh au avut la indemani vreo alta istorisire despre ingeleptul antedeluvian in afar de cea continutd in Geneza. Acestia au abordat textul respectiv ca find scripturi inzestrati cu autoritate gi au aplicat cu re- ferire la acesta procedee destul de bine atestate in exegeza biblicd iudaicd timpurie. Prin exploatarea ambiguitigilor silacunelor narative ale acestuia, au putut si asocieze cu Scriptura idei care nu se giseau acolo, si confere validitate ideilor respective sisi le incorporeze in traditiile lui Israel". Geneza 5:18-25 spune urmitoarele: Iared a trait o suta saizeci si doi de ani si atunci i s-a nis- cut Enoh, Dupi nasterea lui Enoh, lared a mai trait opt sute de ani sii s-au nascut fi i fice, iar de toate, zilele lui lared au fost noua sute gaizeci si doi de ani gi apoi a murit, Enoh a trait o sutd saizeci sicinci de ani, si atunci i s-a nscut Matusalem. $i a umblat Enoh inaintea lui Dumnezeu, dupa nagterea lui Matusalem, doua sute de ani siis-au mascut fig fice, iar de toate, zilele li Enoh au fost trei sute saizeci si cinci de ani. $i a plicut Enoh Jui Dumnezeu si apoi nu s-a mai aflat, pentru ci a mu- tat Dumnezeu. Matusalem a trait o suti optzeci si gapte de ani si atunciis-a niscut Lameh.!”Kg 12 BY canrea tamog or eNoH Sunt o serie de expresii aici care ne atrag imedi- at atentia, Enoh ,a umblat [...] inaintea lui Dumnezeu” (erm oxa nx Tan TAN; v. 22, 24). La prima vedere, este sugerati ideea unei comuniciti stranse cu Dumnezeu ~ 0 viata pling de o extraordinara pietate si devotiune. Agadar, nu ar trebui si ne surprinda ci Enoh este infitigatin 1 Enoh ‘caun om remarcabil de drept. Aceasti perspectiva ar putea fi intiritd de faptul ci el era un descendent pe linia divina a lui Set. Else afld in opozitie fayi de Lameh, corespondentul siiu de pe linia decizuti a lui Cain. Lameh, un personaj dubios din punct de vedere moral, este asociat in mod ex- plicit in Biblie cu violenga (Gen. 4:23-24). Enoh este al saptelea in linie dup’ Adam, iar lucrul acesta, urmand 0 numerologie popular aproape universal’, il face ,alesul” lui Dumnezeu, pentru care este pregitit un destin special. Se pot aduce in discutie consideratii de ordin contextual. Pietatea lui Enoh L-ar separa de generatia sa. Ela traitintr-o perioada situati cu putin timp inainte de Potop, cand ri- utatea si depravarea cuprinseser pimantul. Lucrul acesta sugereazi rolul profetic al acestuia: faptul de a se impotrivi spicitului epocii, de a se opune contemporanilor sai gi de a-iavertiza despre judecata divind iminenti. 1 Enoh, dup cum am afirmat mai sus, ofer’ o expli- catie specifica pentru pacatul generatiilor antedeluviene: acestea au fost corupte de ingerii cizugi. Aceasta idee este derivati din Gen. 6:1, unde ,fiii lui Dumnezeu” sunt ingelegi cafiind ingeri - 1 Enoh, dup’ cum am observat, ii numeste sVeghetori” -, care au fost sedusi de frumusejea femeilor ELA FIUL LUI ADAM LA AL DOILEA DUMNEZEU ‘oamenilor, au coborat pe piimant gi s-au impreunat cu ele. Acesti Veghetori au transmis oamenilor cunoastere, care i-a corupt. [-au invatat arta prelucririi metalelor. Aici, 1 Enoh este din nou convergent cu naraiunea biblicd, aceasta aso- ciind prelucrarea metalului in primul rind cu Tubal-Cain, fiul lui Lameh, contemporanul lui Enoh". J Enoh, urmind o conceptie mitologicé larg rispanditd a cirei expresie cla- sica este mitul lui Prometeu, nu poate concepe o atit de uriagi dezvoltare tehnologicd fara un ajutor extraterestru. Arta metalurgiei era folositi in scopuri diunitoare: pentru a face arme de rizboi, de unde, fird indoiali, ,violenga” ce caracteriza perioada anterioara Potopului. 1 Enoh asociaz’ aceasti ,violenta” si comportamen- tului viistarelor monstruoase ale ingerilor si femeilor - 0 rasi de uriasi care au oprimat omenirea'’, Biblia insigi este destul de neclari cu privire la perioada coborarii pe pi- minta ,fillor lui Dumnezeu”. | Enoh dateaza evenimentul in timpul vietii tatdlui lui Enoh, Iared, un exemplu evident de exegez care considera numele acestuia 0 aluzie la cobo- rirea (77) ingerilor. Aceast’ tactici permite ca relatarea despre Enoh si cea despre Veghetori si se intrepatrunda. Agadar, toate aceste elemente din J Enoh pot fi derivate direct din textul biblic. Dar formula ,a umblat Enoh inaintea lui Dumnezeu”” prezinti alte posibilitati si poate fi interpretatd intr-un alt mod mai putin evident: 2°78 poate fi infeles prin ,dum- nezei”, adic’ ingeri. Enoh devine astfel cineva care aavut o relatie speciald cu ingerii, Lucrul acesta deschide posibili-‘CARTEA TAINELOR LUI ENOH tatea ca acesta si fi urcatla cer gi si fi aflat taine de la ingeri sau si fi avut rolul de intermediar sau mediator intre cer gi pimint. Cilitoria lui Enoh prin cosmos, descrisi cu atita expresivitate in J Enoh, ar putea fi o dezvoltare a acestui element din naratiunea biblici: Enoh a parcurs cosmosul de-a lungul si de-a latul!® in tovarisia ingerilor care i-au revelat tainele creatiei. Tot atat de sugestiva este formula ,apoi nu s-a mai aflat, pentru ci -a mutat Dumnezeu”. In cazul lui Enoh, Biblia evitd si spund ci a murit, ci mai curiinda fost ,mutat” deDumnezeu. Lucrul acesta ar putea fi interpretatin sensul ca Inoh a fost indepartat de pe pamant sau din societatea ‘umani intr-un mod neobisnuit. El devine astfel primul om din istoria Bibliei care a scapat de moarte. Aceasti interpre- tare a textului este intarita de paralela cu Hlie, care a fost, de asemenea, luat de Dumnezeu, fiind mutat cu trupul la cer intr-un car de foc (4 Reg. 2:11). Cand textul este citit in acest fel, o intreagi serie de lacune narative cer si fie umplute. De ce Dumnezeu |-a lust pe Enoh? Durata de 365 de ani a vietii lui Enoh este semnificativ mai scurti decat a celorlalte figuri din nea- mul urmasilorlui Set. Lucrul acesta ne sugereazi o actiune abrupti si prematurii, Dar de ce? Unde a fost dus Enoh ~ in cer, in paradis sau in vreun alt loc? Daci a fost luat fara si moari, atunci poate cd este inci viu in locul respectiv. Ce face el acolo gi ce rol joacd aceasti pistrare in planul divin allucrurilor? Cum a fost mutat ~ intr-un car asemenea lui llie, intr-un vartej sau intr-un alt mod? A fost vorba despre © mutare fizici si corpul su fizic a fost astfel transformat sau mutarea lui nu a fost decat o transi sau un vis al urcirii la cer? A fost mutarea permanenti? S-a intors sau se va in- toarce el in viitor pe pimant pentru a indeplini vreo misiune dati de Dumnezeu? Cuvintele ,apoi nu s-a mai aflat” sunt minunat de vii si evocatoare: ele sugereazi un tablow in care Enoh dispare in mod misterios, lisindu-si contemporanii nedumerigi de locul in care s-a dus. Este, agadar, posibil si derivim din textul actual al Genezei trisiturile dominante ale lui Enoh din 1 Enoh. Dar este putin probabil ca potentialul narafiunii biblice si fi fost dezvoltat atat de mult fara anumiti stimuli externi puternici. Aceste dezvoltiri impresionante nu au putut si se petreaci decat in urma faptului ci Enoh ,vorbea” unui grup de oameni si era util scopurilor acestora. | Enoh, de fapt, contopeste dou’ imagini destul de diferite ale lui Enoh care slujeau unor scopuri diferite si este posibil si fi avut origini diferite. in prima imagine, Enoh joac’ rolul de profet care predici dreptatea gi avertizeazi de apropierea judecatii divine. In cea de-a doua imagine, acesta este un mare ingelept care aduce pe pimant ingelepciune cereas- ci, in special 0 cunoastere a astronomiei gi a functionarii adeviratului calendar. Enoh propoviduitorul dreptitii pare si fi fost creat in perioada tarzie a celui de-al Doilea Templu de cercuri iudaice dominate de o concepsie asupra lumii caracteri- zati de o puternica nota escatologica. Ei credeau ci sunt contemporani cu sfargitul istoriei si cd judecata divind