Cuprins

Braconajul.............................................................................................................................................3

Scopul....................................................................................................................................................4

Efectele negative ale braconajului.........................................................................................................4

Tipuri de braconaj...............................................................................................................................5

Braconajul cinegetic..........................................................................................................................5

Braconajul piscicol............................................................................................................................5

Braconajul arheologic........................................................................................................................5

Acvacultura...........................................................................................................................................5

Istoric.................................................................................................................................................6

Acvacultura în România....................................................................................................................6

Piscicultura............................................................................................................................................7

Piscicultura în România.....................................................................................................................7

Scurt istoric....................................................................................................................................7

Situația producției peștilor din piscicultură în România în 2005....................................................8

Pescuitul................................................................................................................................................8

Prezentare generala............................................................................................................................9

Pescuitul recreativ/sportiv.................................................................................................................9

Pescuitul staționar..........................................................................................................................9

Pescuitul cu năluci.........................................................................................................................9

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.................................................................................10

Funcțiile Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.............................................................11

Atribuțiile Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură..........................................................12

Cadrul legislativ oug 23.......................................................................................................................15

CAPITOLUL I................................................................................................................................16

Dispoziţii generale...........................................................................................................................16

CAPITOLUL II...............................................................................................................................19

1
Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc...........................................................................19

CAPITOLUL III..............................................................................................................................20

Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii...........................................................................20

SECŢIUNEA 1.............................................................................................................................20

Activitatea de pescuit în apele maritime şi continentale..............................................................20

SECŢIUNEA a 2-a.......................................................................................................................21

Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii................................................21

SECŢIUNEA a 3-a.......................................................................................................................22

Măsuri de administrare a pescuitului..........................................................................................22

SECŢIUNEA a 4-a.......................................................................................................................23

Monitorizarea activităţii de pescuit.............................................................................................23

SECŢIUNEA a 5-a.......................................................................................................................23

Pescuitul recreativ/sportiv în apele maritime şi continentale......................................................23

CAPITOLUL IV..............................................................................................................................24

Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie........................................................24

SECŢIUNEA 1.............................................................................................................................24

Agenţii sectorului pescăresc........................................................................................................24

SECŢIUNEA a 2-a.......................................................................................................................25

Flota de pescuit...........................................................................................................................25

SECŢIUNEA a 3-a.......................................................................................................................26

Stabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază......................................................26

SECŢIUNEA a 4-a.......................................................................................................................26

Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole...................................26

CAPITOLUL V...............................................................................................................................27

Acvacultura.....................................................................................................................................27

CAPITOLUL VI..............................................................................................................................28

Organizarea pieţei produselor pescăreşti.........................................................................................28

2
 SECŢIUNEA 1.............................................................................................................................28

Principii generale........................................................................................................................28

SECŢIUNEA a 2-a.......................................................................................................................29

Comercializarea produselor pescăreşti.......................................................................................29

SECŢIUNEA a 3-a.......................................................................................................................29

Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură........................................................................29

CAPITOLUL VII............................................................................................................................29

Pescuitul în scop ştiinţific................................................................................................................29

CAPITOLUL VIII...........................................................................................................................30

Relaţii internaţionale........................................................................................................................30

CAPITOLUL IX..............................................................................................................................30

Răspunderi şi sancţiuni....................................................................................................................30

CAPITOLUL X...............................................................................................................................34

Dispoziţii finale şi tranzitorii...........................................................................................................34

Capitolul I - Zone si perioade de prohibitie................................................................................35

Capitolul II - speciile si perioadele de prohibitive.......................................................................36

Capitolul III - dispoziţiile finale..................................................................................................38

PLAN COMUN DE ACŢIUNE PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA

BRACONAJULUI PISCICOL STOP BRACONAJULUI 2016........39

Contextul General............................................................................................................................39

DIRECŢII DE ACŢIUNE...............................................................................................................40

INSTITUŢII IMPLICATE..............................................................................................................41

COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ....................................................................................42

COORDONAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR.................................................................42

PERIOADA DERULĂRII...............................................................................................................42

3
 Braconajul
Braconajul a fost în mod tradițional definit ca practicarea ilegala a vânatului, uciderea
sau capturarea animalelor sălbatice sau a pescuitului.
Până în secolul 20, braconajul a fost realizat de către țăranii săraci în scopuri de
subzistență. Prin contrast, furtul de animale domestice (bovine, de exemplu)se clasifică drept
furt, nu braconaj.
Începând cu anii 1980, termenul de "braconaj", este folosit, de asemenea, la recoltarea
ilegală de specii de plante sălbatice. Din punct de vedere agricol, termenul "braconaj" este, de
asemenea folosit pentru pierderea de soluri sau pajisti prin acțiunea dăunătoare a picioarelor
de animale care pot afecta disponibilitatea terenului productiv, poluarea apei prin creșterea
problemelor de scurgere și de bunăstare pentru animale.
În 1998 oamenii de știință de mediu de la Universitatea din Massachusetts Amherst, a
propus conceptul de braconaj drept o crimă de mediu, definind orice activitate ca fiind ilegala
daca contravine legilor și reglementărilor stabilite pentru a proteja resursele naturale
regenerabile, inclusiv vanatoarea ilegală de animale sălbatice, cu intenția de a poseda,
transporta , consuma , vinde sau folosi părțile corpului lor. Ei au considerat braconajul ca
fiind unul dintre cele mai grave amenințări la supraviețuirea populațiilor de plante și animale.
Biologi specializati in viata animalelor salbatice considera ca braconajul are un efect negativ
asupra biodiversității atât în interiorul cât și în afara zonelor protejate, pentru ca populațiile
de animale sălbatice scad, specii sunt epuizate la nivel local și buna functionare a
ecosistemelor este perturbată.

Scopul
Cercetarile sociologice și criminologice referitoare la braconaj indică faptul că, în
America de Nord oameni practica braconajul din mai multe motive : comerciale,pentru
consumul casnic,drept trofee, pentru plăcerea și fiorul de a ucide animale sălbatice, sau
pentru că nu sunt de acord cu anumite reglementări de vânătoare,considera ca au un drept
tradițional de a vâna, sau au o atitudine negativa fata de autoritate legală.
În zonele rurale din Africa, motivele cheie pentru braconaj sunt lipsa de oportunități
de angajare și un potențial limitat pentru agricultură și creșterea animalelor. Oamenii săraci se
bazează pe resursele naturale pentru supraviețuire și pentru venitul castigat prin vânzarea
carnii de vanat, care se vinde la preturi ridicate în centrele urbane. Parti ale corpului de
animale sălbatice sunt, de asemenea, cautate pentru medicina tradițională și ceremonii.
Existența unei piețe internaționale pentru animale provenite din braconaj implică
faptul că bande bine organizate de braconieri profesionisti pătrund în zonele vulnerabile de
vanat, și retelele de criminalitate organizata desfasoara traficul cu parti ale corpului
animalelor sălbatice printr-o rețea de interconectare complexă pe piețe din afara țărilor de
origine.

Efectele negative ale braconajului

 Distrugerea faunei pădurilor: prădătoarele, ierbivorele si vertebratele consumatoare de
fructe nu se pot recupera la fel de repede pe cat sunt eliminate din pădure; pe măsură
ce populația acestora scade, modelul de dispersare al semintelor este alterat; specii de

4
 copaci cu semințe mari domina în mod progresiv pădurea, în timp ce speciile de
plante cu semințe mici dispar pe plan local.
 Reducerea populatiei de animale salbatice care poate conduce la dispaitia lor.
 Turismul in zonele cu animale salbatice are parte de publicitate negativa; cei care
dețin un permis pentru utilizarea terenurilor reprezentand habitatul animalelor
salbatice, agentiile de turism inregistreaza pierderi de venit; oportunitățile de angajare
fiind reduse.
 Apariția bolilor zoonotice generate de transferul de lanțuri

Tipuri de braconaj
Braconaj se numește un delict constând în încălcarea legii care
interzice vânatul sau pescuitul.
La nivel mondial, o bună parte din braconaj se datorează comerțului ilegal cu specii
sălbatice.  Această piață neagră, concentrată în mare parte în Asia orientală,
cuprinde tigri, rechini, broaște țestoase, șerpi și alte animale și este estimată la 19 miliarde
de dolari anual.

Braconajul cinegetic
În România, Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic[3] definește braconajul
ca acțiunea desfășurată în vederea obținerii acelorași efecte ca și prin acțiunea de vânătoare,
fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea acesteia din urmă.
Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea
de capcane neautorizate.

Braconajul piscicol
Legea română privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește braconajul
piscicol ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în
bazinele piscicolenaturale.
Braconajul piscicol are următoarele consecințe negative:
 diminuarea necontrolată a populațiilor de pești prin depășirea capacității de suport,
 recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales prin folosirea curentului electric și a
plaselor monofilament),
 dezechilibrul unor lanțuri trofice.

5
Braconajul arheologic
Prin derivare, se folosește și termenul de braconaj arheologic, care se referă la
efectuarea de detecții și săpături ilegale în siturile arheologice.

Acvacultura

Acvacultura este o ramură a agriculturii ce are ca scop creșterea de animale și plante

acvatice în vederea comercializării.
Tipuri de acvacultură
Acvacultura cuprinde mai multe subramuri:
 piscicultura (creșterea peștilor),
 conchilicultura (creșterea scoicilor); cele mai cunoscute sunt:
 ostreicultura (creșterea stridiilor),
 perlicultura (creșterea stridiilor perlifere),
 miticultura (creșterea midiilor),
 creșterea crustaceelor (creveți, crabi, raci),
 algocultura (creșterea algelor).

Metode de producție
Există de asemenea numeroase metode de producție utilizate în acvacultură: intensivă,
extensivă, în mediu natural sau în bazine, în apă dulce sau apă sărată (maricultură), în sisteme
de curgere continuă sau de recirculare, tradițională sau modernă, clasică sau organică, în
spații închise sau în spații deschise, etc

Istoric

Acvacultura a fost dezvoltată cu mult timp în urmă, primele atestări privind creșterea
peștelui apar în China și Japonia. Chinezul Fan Li scrie în anul 473 î.Hr, primul „Tratat de
Piscicultură”. Chinezii introduceau în heleștee pentru îngrășat, peștii prinși din cursurile
naturale de apă.
În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca
romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor
religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în
dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul al XIII-
lea la mănăstirea Serghiev, iar în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește.
La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele mai mari crescătorii
6
aflându-se în Germania, Cehoslovacia, Rusia și Polonia. În a doua jumătate a sec. XX,
piscicultura are un ritm de dezvoltare mare datorită noilor metode de intensificare a
producției industriale.
Acvacultura este o nouă activitate în Canada, începând cu anul 1970.

Acvacultura în România

Primele documente privind piscicultura pe teritoriul românesc, datează din anul 1169
în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se referă la existența a numeroase
iazuri și râmnice și la peștii care le populau. De asemenea, sunt numeroase referiri la pescuit
și piscicultură în documentele oficiale din secolele XV-XIX pe teritoriul actual al României.

Piscicultura

Piscicultura este o ramură a acvaculturii, care se ocupă cu creșterea, reproducerea și

îmbunătățirea calitativă și cantitativă a populațiilor piscicole în apele naturale și în cele
amenajate, dar și cu selecția, furajarea, fluctuația populațiilor piscicole, exploatarea și
reglementarea pescuitului, paza, importul de icre embrionate, lapți conservați sau pești. [1]

Piscicultura în România

Scurt istoric

Primele documente privind creșterea peștelui pe teritoriul României, datează din

secolul al XII-lea, din anul 1169 în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se
referă la existenta a numeroase iazuri " și "râmnice" și la peștii care le populau. De asemenea
sunt numeroase referiri la pescuit și piscicultură în documentele oficiale din secolele XIV-
XIX pe teritoriul actual al României.
Începutul pisciculturii sistematice datează din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
în Transilvania și Bucovina, prin modernizarea crescătoriilor de la Solontea și Cozmeni.
Prima carte de piscicultură Gospodaria de heleștee și creșterea peștelui cu considerațiuni
speciale privind construcția heleșteelor și creșterea peștelui, a fost scrisă în 1908 de către Z.
Trinks, șeful pepinierei piscicole Cozmeni.
Dezvoltarea pisciculturii moderne în România începe odată cu aplicarea primei legi a
pescuitului din 1896, a lui Grigore Antipa, urmată de abordarea modernă a pescuitului și
pisciculturii, protecția și exploatarea rațională a fondului piscicol. Sunt înființate unități de
cercetare: „Institutul de Hidrobiologie Constanța” în 1926 (actualul I.R.C.M.), „Școala de
Pescărie și Piscicultură Giurgiu” (1928), „Stațiunile de Cercetări Piscicole Tulcea” (1931),

7
cele de la Tarcău (1931), Nucet (1941), „Institutul de Cercetări Piscicole al României”
(1940).
În perioada comunistă (1944-1990), are loc înființarea învățământului superior de
specialitate prin „Institutul de piscicultură și pescuit Constanța” (1948), dezvoltarea unităților
de cercetare existente, creșterea suprafetei amenajate de la câteva sute de ha în 1945 la
85.578 ha și construirea a 4 fabrici de conserve și de 28 pentru semiconserve.
Începând cu anul 1990, are loc scăderea drastică a producției piscicole și reducerea
capacităților de industrializare în special datorită unei puternice manifestări anticentraliste.

Situația producției peștilor din piscicultură în România în 2005

Nume științific Denumire populară Cantitate (tone) %

Abramis brama Plătica 60 0,82

Cyprinus carpio Crap 2256 30,98

Carassius auratus gibelio Caras 1139 15,65

Hypophthalmichthys molitrix Sânger 1562 21,44

Hypophthalmichthys nobilis Novac 921 12,64

Esox lucius Știuca 25 0,34

Silurus glanis Somn 124 1,7

Stizostedion lucioperca Șalău 32 0,44

Salmo trutta fario Păstrăv indigen 84 1,15

Salvelinus fontinalis Păstrăv fântânel 152 2,08

Carassius carassius Caracudă 59 0,81

Oncorhynchus mykiss Păstrăv curcubeu 815 11,20

Alte specii 55 0,75

TOTAL 7284 100

În anul 2014, în România, necesarul de pește este susținut în proporție de 87% din
importuri și numai 13% din producție internă. Consumul a scăzut dramatic de la 8,5
kilograme în 1990, la numai 4 kilograme în 2014.

8
Pescuitul

Pescuitul este activitatea de a prinde cu ajutorul unor instrumente speciale diverse

varietăți de pește sau alte vietăți acvatice. Pescuitul mai poate fi considerat ca o extracție a
organismelor acvatice, din mediul în care au crescut, cu diverse scopuri, precum alimentare,
recreere (pescuit sportiv), ornamentare (captura speciilor ornamentale) sau țeluri industriale.

Prezentare generala

Conform unor estimări, anual se pescuiesc circa 100 de milioane de tone metrice de
pește iar peste 75% din stocurile de pește sunt exploatate sau au fost deja distruse.  În anul
2008, un raport elaborat de Banca Mondială arăta că, în 1992, industria de pescuit marin
producea cca. 85 de milioane tone de pește anual; cu peste un deceniu mai târziu, în 2004,
cantitatea rămăsese aproximativ aceeași.

Pescuitul recreativ/sportiv

Departe de pescuitul „tradițional”, pe care mulți îl percep ca pe o formă de procurare a

hranei sau ca pe un bătrân plictisit ce fixează o plută nemișcată, așteptând ore în șir să tragă
peștele, pescuitul sportiv este un mod de viață, un mod extrem de eficient de relaxare.
În zilele noastre, există tendința de a despărți cele două concepte (recreativ/sportiv)
interpretate de legislația din domeniu din România ca tot unitar, în pescuit recreativ -
practicat de masa mare a pescarilor amatori - și pescuit sportiv, adică numai pescuitul de
competiție.
Împărțit în mai multe categorii, pescuitul sportiv este la un pas de a ajunge sport
olimpic. Există multiple stiluri/discipline sporitve de pescuit:
 Pescuitul staționar
 Pescuitul cu năluci
 Pescuitul marin
 Pescuitul la copcă

Pescuitul staționar
Pescuitul staționar se adresează în special peștilor pașnici, de apă dulce, și poate fi
împărțit la rândul său în :
 Pescuit la plută
Este un stil care poate fi practicat atât cu undiță (vargă sau rubeziana) cât și
cu lansetă (sheffield, bologneza, match). Este, probabil, stilul în care încep cei mai mulți să
pescuiască.
9
  Pescuit "la grund", cu lanseta.
Poate fi împărțit și acesta în alte categorii:
 Pescuitul la crap
 Pescuit la feeder

Pescuitul cu năluci
Pescuitul cu năluci sau pescuitul la răpitori, căci numai acești pești pot fi pescuiți cu
năluci, se împarte și el, la rândul lui, în trei categorii:
 Spinning
 Casting
 Pescuit la muscă

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) este o instituție publică

din România, înființată în anul 2004, finanțată integral de la bugetul de stat, aflată în
subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca autoritate publică centrală, care
răspunde de pescuit și acvacultură.
ANPA a fost organizată prin preluarea Inspecției Piscicole și atribuțiilor în domeniul
pescuitului de la Autoritatea de Management Program Operațional Sectorial pentru
Agricultură, Dezvoltare Rurală și Pescuit, direcție generală în structura Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale care se ocupa cu coordonarea, implementarea și gestionarea
asistenței financiare comunitare prin instrumentele structurale.
ANPA elaborează strategia și cadrul legal privind dezvoltarea sectorului pescăresc în
România, fiind responsabilă de implementarea Politicii Comune a Pescuitului în România și
de implementarea tehnică a măsurilor și de controlul reglementărilor în domeniul pescuitului
și acvaculturii.
Agenția acoperă întreg teritoriul țării prin cele 10
filiale: Iași, Galați, Tulcea, Constanța, Călărași, Mehedinți, Ilfov, Brașov, Timiș și Cluj.
În anul 2007, ANPA avea 150 de angajați.

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a fost înfiinţată prin Ordonanţa de

Urgenţă nr. 69/ 2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele
acvatice vii, pescuitul şi acvacultura. Aceasta Ordonanţa de Urgenţă a fost aprobată de
Parlament prin Legea 113/2005 de modificare şi completare a Legii 192/2001.
Agenţia a fost reconfirmată, prin OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura,
care a înlocuit Legea 192/2001, ca structura responsabilă pentru definirea şi implementarea
politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii, existente în apele
maritime şi continentale, acvacultură, procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti,
structurile de pescuit şi acvacultura
Odată cu Hotărârea de Guvern nr. 865/2005, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultura, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, se reorganizează
prin preluarea Inspecţiei Piscicole şi atribuţiilor în domeniul pescuitului de la  Autoritatea de
Management Program Operaţional Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit,
direcţie generală în structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi care se ocupă

10
cu coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare prin
Instrumentele Structurale.
Prin O.G. 15/26.08.2009, aprobată prin Legea 369/2009, gestionarea Programului
Operaţional pentru Pescuit este trecută în subordinea directă a Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, prin înfiinţarea unei direcţii generale în acest scop.
În prezent, organizarea şi funcţionarea ANPA este reglementată prin Hotărârea nr.
545 din 9 iunie 2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, cu modificările si completările ulterioare.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) este instituţie publică
centrală de specialitate de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată integral de la
bugetul de stat, care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului si Schimbărilor
Climatice, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 48/2013. Agenţia acoperă întreg teritoriul
României, prin cele 4 filiale regionale: Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania.
În exercitarea funcţiilor sale, Agenţia are ca atribut principal elaborarea strategiei
naţionale şi a reglementărilor specifice în domeniul pescuitului, acvaculturii, organizării
pieţei produselor pescăreşti,precum şi controlul aplicării şi respectării acestora. De asemenea,
Agenţia are responsabilitatea pentru definirea şi implementarea politicii referitoare
la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale,
la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti.
Agenţia realizează investiţii prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) pentru
infrastructura aferentă centrelor de primă vânzare, porturilor/ punctelor/ adăposturilor
pescăreşti şi punctelor de debarcare, precum şi prin alocări bugetare.
Agenţia este condusă de un preşedinte – director general, numit prin ordin de
ministru, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare. Preşedintele Agenţiei este înlocuit de directorul
Direcţiei inspecţii, ape interioare în situaţia în care nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile.
Preşedintele Agenţiei are calitatea de ordonator terţiar de credite. Preşedintele
conduce activitatea Agenţiei şi o reprezintă în raporturile cu celelalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice şi fizice, precum şi în
justiţie. In exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii.

Funcțiile Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură

Pentru realizarea obiectivelor din domeniul sau de activitate, Agenția exercită
următoarele funcții:
a) de elaborare si implementare a strategiei naționale si a reglementarilor privind:
conservarea si managementul resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale,
acvacultura, procesarea si organizarea pieței produselor pescărești, structurile de pescuit si
acvacultura;
b) de implementare a politicii comune in domeniul pescuitului;
c) de administrare a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu
excepția celor din Rezervația Biosferei "Delta Dunării", care sunt administrate de
Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării";
d) de control si inspecție;
e) de privatizare a societăților comerciale cu profil piscicol si a amenajărilor piscicole
pe care le are in portofoliu;
f) de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole, cu
11
excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", precum si a altor terenuri
aferente acestora din domeniul public al statului, in condițiile legii;
g) de vânzare a terenurilor proprietate privata a statului pe care sunt construite
amenajări piscicole, inclusiv a instalațiilor speciale amplasate pe uscat;
h) de reprezentare, pe plan intern si extern, in domeniul sau de activitate si in limitele
stabilite prin actele normative in vigoare;
i) de realizare a masurilor din domeniul specific.

Atribuțiile Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură

In exercitarea funcțiilor sale, Agenția are următoarele atribuții:

A. In domeniul elaborării strategiei, politicilor si a proiectelor de acte normative:

a) elaborează strategia naționala a sectorului pescăresc;
b) elaborează proiecte de acte normative in conformitate cu politica comuna in
domeniul pescuitului si cu strategia națională a sectorului pescăresc;
c) elaborează proiecte de convenții si acorduri internaționale in domeniul sau de
activitate;
d) elaborează reglementările privind accesul la resursele acvatice vii, in vederea
practicării pescuitului comercial;
e) elaborează reglementările privind pescuitul recreativ/sportiv;
f) elaborează norme privind caracteristicile tehnice si condițiile de folosire a uneltelor
de pescuit, precum si metodele de pescuit comercial in habitatele piscicole naturale;
g) elaborează norme de protecție si regenerare a resurselor acvatice vii privind:
stabilirea anuala a capturii totale admisibile (TAC), a cotelor de pescuit si a efortului de
pescuit, stabilirea perioadelor de prohibiție, a zonelor de refacere biologica/zonelor de
protecție pentru resursele acvatice vii, a speciilor, precum si a masurilor preventive;
h) elaborează reglementari specifice privind exercitarea pescuitului speciilor protejate;
i) elaborează norme privind dimensiunile minime individuale pe specii care pot fi
capturate din habitatele piscicole naturale, pe baza studiilor elaborate de instituțiile de
cercetare științifică de profil;
j) elaborează norme de adaptare a flotei de pescuit la starea resurselor acvatice vii,
inclusiv Planul de adaptare a flotei si Planul de ajustare a efortului de pescuit;
k) elaborează norme privind nominalizarea porturilor/punctelor de debarcare si a
centrelor de prima vânzare a produselor din pescuit;
l) elaborează reglementari privind criteriile de recunoaștere a organizațiilor de
producători din sectorul pescăresc;
m) elaborează reglementări privind debarcarea si prima vânzare a produselor
pescărești obținute din pescuit.

B. In domeniul administrării resurselor acvatice vii:

a) stabilește masuri de administrare a pescuitului, astfel încât sa se obțină o mai buna
raționalizare a efortului de pescuit;
b) finanțează programele pentru popularea de susținere si de cercetare-dezvoltare in
domeniul exploatării resurselor acvatice vii si acvaculturii, in limita fondurilor disponibile;
c) elaborează proceduri privind practicarea pescuitului;
d) organizează și actualizează Fișierul navelor si ambarcațiunilor de pescuit;
e) stabilește modul de marcare a navelor/ambarcațiunilor de pescuit, inclusiv a celor
12
auxiliare;
f) autorizează construirea, modernizarea si reconversia navelor/ambarcațiunilor de
pescuit care urmează sa arboreze pavilion roman;
g) propune nominalizarea porturilor/punctelor de debarcare a produselor pescărești pe
teritoriul național unde descarcă navele/ambarcațiunile de pescuit;
h) propune autorizarea locurilor in care se realizează prima vânzare a produselor
obținute din pescuit, cu respectarea legislației comunitare;
i) eliberează permise/licențe/autorizații, după caz, in conformitate cu dispozițiile
legislației naționale si comunitare.

C. In domeniul acvaculturii:
a) stabilește masuri pentru valorificarea superioara a potențialului genetic, prin
introducerea in acvacultura a unor specii valoroase;
b) stabilește masuri pentru creșterea calității produselor din acvacultura;
c) adopta masuri pentru asigurarea producției din acvacultura pentru cazuri de forță
majoră;
d) stabilește masuri pentru asigurarea sănătății si bunăstării animale;
e) stabilește masuri de adaptare a producției la cerințele pieței;
f) stabilește masuri privind introducerea bunelor practici in acvacultura;
g) încurajează aplicarea tehnologiilor de reproducere și creștere pentru specii cu
valoare economica ridicata si promovarea produselor pescărești organice;
h) organizează si actualizează Registrul unităților de producție din acvacultura si
emite licențele de acvacultură;
i) stabilește si alte acțiuni pe care necesitățile de dezvoltare a acvaculturii le impun,
potrivit legii;
j) stabilește criteriile de introducere de noi specii in Romania.

D. In domeniul procesării si pieței produselor pescărești:

a) stabilește masuri de sprijin al organizațiilor de producători si al altor forme
asociative;
b) asigura respectarea criteriilor de recunoaștere si de retragere a recunoașterii
organizațiilor de producători din sectorul pescăresc, prevăzute de legislația comunitara;
c) recunoaște organizațiile de producători;
d) organizează si actualizează Registrul centrelor de prima vânzare, Registrul
porturilor/punctelor de debarcare autorizate si nominalizate de autoritatea publica centrala
care răspunde de pescuit si acvacultura;
e) solicita elaborarea de studii de piața;
f) organizează si actualizează Registrul unităților de procesare;
g) emite licențe de fabricație unităților de procesare;
h) propune masuri pentru îmbunătățirea calității si promovarea produselor pescărești.

E. In domeniul activității de control si inspecție piscicolă:

a) organizează si desfășoară activități permanente de control si inspecție piscicolă
privind respectarea legislației in domeniu;
b) verifica modul de executare a atribuțiilor de paza si protecție a resurselor acvatice
vii de către beneficiarii dreptului de pescuit;
c) verifica respectarea condițiilor impuse prin licențe/autorizații/permise de pescuit;
13
 d) elaborează planurile anuale si lunare ale activității de inspecție si control;
e) verifica veridicitatea datelor înscrise in documentele pentru circulația peștelui;
f) constata infracțiuni si contravenții si aplica sancțiuni pentru nerespectarea
prevederilor legale in vigoare, dispune ridicarea in vederea confiscării a bunurilor rezultate
din săvârșirea infracțiunilor si contravențiilor;
g) monitorizează aplicarea sancțiunilor prevăzute in procesele-verbale de constatare si
sancționare a contravențiilor si a masurilor dispuse prin notele de control, conform legislației
in domeniu;
h) stabilește sistemele de control si de inspecție ale activităților de pescuit;
i) retine/suspenda/anulează, după caz, in baza constatărilor si propunerilor
personalului cu drept de inspecție si control, permisul/licență/autorizația, potrivit prevederilor
legii;
j) asigura funcționarea sistemului de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit la
Marea Neagra, conform reglementarilor comunitare;
k) verifica modul de organizare si desfășurare a pescuitului;
l) verifica respectarea condițiilor care stau la baza eliberării
permiselor/licențelor/autorizațiilor privind pescuitul si acvacultura.

F. In domeniul privatizării:
a) privatizează societățile comerciale cu profil piscicol si amenajările piscicole pe care
le are in portofoliu, in condițiile legii;
b) concesionează terenurile, cu excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei
"Delta Dunării", pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum si alte terenuri aferente
acestora din domeniul public al statului, in condițiile legii;
c) încheie contracte in vederea exploatării terenurilor, cu excepția celor de pe
teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", pe care sunt amplasate amenajările piscicole,
precum si a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului, in condițiile legii;
d) încheie contracte de vânzare a terenurilor proprietate privata a statului, pe care sunt
construite amenajări piscicole, in condițiile legii;
e) elaborează caiete de sarcini in vederea privatizării si/sau a concesionarii;
f) urmărește îndeplinirea obligațiilor stabilite prin contractele de privatizare si/sau de
concesionare;
g) îndeplinește si alte atribuții care decurg din funcția de privatizare si/sau de
concesionare, in conformitate cu prevederile legale;
h) propune constituirea comisiei de privatizare, concesionare.

G. In domeniul cercetării științifice:

a) colaborează cu instituțiile de cercetare de profil pentru îndeplinirea obiectivelor
stabilite prin strategii;
b) solicita studii pentru cunoașterea biologiei, etologiei si diversități structurii,
funcționalității si productivității ecosistemelor acvatice si a interacțiunilor specifice;

c) solicita studii pentru evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice

marine si a apelor continentale de către activitățile de pescuit si acvacultura si de alte
activități antropice;
d) solicita studii pentru dezvoltarea si diversificarea acvaculturii;
e) eliberează autorizația specială de pescuit în scop științific.

14
H. In domeniul relațiilor interinstituționale:
a) încheie protocoale cu instituțiile publice implicate in activitatea de control si
inspecție privind sectorul pescăresc;
b) încheie acorduri/protocoale cu instituții si organizații in sectorul pescăresc, in
condițiile legii;
c) colaborează cu Autoritatea de management pentru Programul Operațional pentru
Pescuit, cu Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala,
precum si cu alte instituții implicate in derularea fondurilor externe nerambursabile;
d) organizează manifestări si întâlniri internaționale si participa la cele organizate de
entități si organizații internaționale specializate in domeniul pescuitului si acvaculturii;
e) colaborează cu organele de specialitate din ministere, cu autoritățile administrației
publice locale si cu organismele internaționale implicate in activitatea de pescuit si
acvacultura.

I. In domeniul fondurilor nerambursabile alocate de Comunitatea Europeana si al

fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente Programului de colectare si gestionare a
datelor necesare desfășurării politicii comune in domeniul pescuitului si Programului de
control, inspecție si supraveghere in domeniul pescuitului:
a) utilizează si gestionează fonduri nerambursabile alocate de la Comunitatea
Europeana si fonduri alocate de la bugetul de stat aferente Programului de colectare si
gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune in domeniul pescuitului si
Programului de control, inspecție si supraveghere in domeniul pescuitului;
b) elaborează Programul de colectare si gestionare a datelor necesare desfășurării
politicii comune in domeniul pescuitului, îl supune spre aprobare Comisiei Europene si
asigura implementarea acestuia;
c) elaborează Programul de control, inspecție si supraveghere in domeniul pescuitului,
îl supune spre aprobare Comisiei Europene si asigura implementarea acestuia.

J. In alte domenii:
a) organizează si întreține baza de date din domeniul pescuitului si acvaculturii si
asigura transmiterea datelor in sistemul informatic comunitar;
b) organizează activități de instruire a personalului propriu;
c) încheie contracte si finanțează realizarea de buletine informative, ghiduri, broșuri,
afișe, postere, bannere pentru diseminarea informațiilor referitoare la sectorul pescăresc;
d) participa la elaborarea planului comun de acțiune in vederea prevenirii efectelor
stărilor de calamități naturale si urmărește realizarea masurilor si acțiunilor prevăzute, in
colaborare cu ceilalți factori decizionali de la nivel local si central;
e) întocmește anual raportul de activitate si îl supune spre aprobare ministrului
agriculturii si dezvoltării rurale;
f) îndeplinește si alte atribuții specifice, in condițiile legii.

Cadrul legislativ oug 23

15
 Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu
reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea
şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitară în
domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţă, în
vederea:
– creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescăresc prin Fondul
european pentru pescuit;
– restructurării instituţionale a sectorului pescăresc;
– finalizării urgente a privatizării fermelor piscicole, în vederea absorbţiei fondurilor
europene;
– reducerii birocraţiei;
– reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de pescari;
– eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;
– sprijinirii organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole, în temeiul art. 115
alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvern ul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează conservarea, administrarea şi

exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea
produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul
Romaniei sau în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion
român sau sub pavilionul altor state.
De asemenea , prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile privind:
a) organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;
b) conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structurală;
d) administrarea capacităţii flotei de pescuit;
e) acvacultura; f) p
rocesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;
g) organizarea pieţei produselor pescăreşti;
h) cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;
i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;
j) relaţiile internaţionale;
k) răspunderi şi sancţiuni.

Prezenta ordonanţă de urgenţă reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza

căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.
16
 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
1. acvacultură – creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate
măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind
proprietatea unei persoane fizice sau juridice;
2. amenajare piscicolă – unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de heleşteu, iaz,
vivieră flotabilă, staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii;
3. ape continentale – toate apele de suprafaţă, stătătoare şi curgătoare, subterane,
aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;
4. ape maritime interioare – apele astfel cum sunt definite în legislaţia românească în
domeniu şi în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte;
5. captură totală admisibilă (TAC) – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare
acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau
în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare
naturală;
6. capacitate de pescuit – tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia
exprimată în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea
echipamentului de pescuit al unei nave;
7. captură – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate
din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme ori în număr de exemplare;
8. centru de primă vânzare – locul unde se efectuează prima vânzare a produselor
obţinute din pescuit sau din acvacultură;
9. cotă – partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care
se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale de
pescuit;
10. efort de pescuit – produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni
pescăreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni – suma tuturor eforturilor de
pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;
11. exploatare durabilă – exploatarea resurselor acvatice vii astfel încât să nu fie
compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra
ecosistemelor marine;
12. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit – documentul în care sunt
înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în
apele maritime sau continentale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de
activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
13. inspector piscicol – persoana fizică autorizată pentru a efectua inspecţiile şi
controalele privind respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi
comercializării peştelui;
14. jurnal de pescuit – registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în
care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu
clasificarea lor pe specii;
15. navă de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;
16. navă auxiliară de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată
direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau
instalaţiile de pescuit staţionar;
17. pescărie – ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi
comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru
o specie sau un grup de specii;

17
 18. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi
continentale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor
acvatice vii;
19. pescuit ilegal – practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în
domeniul pescuitului;
20. posibilitate de pescuit – dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi
sau în efort de pescuit;
21. port de bază – locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit,
expediere şi comercializare a capturilor;
22. prima vânzare – acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul
naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului;
23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură – ansamblul
operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept
scop pregătirea lor pentru comercializare;
24. punct de debarcare – locul unde navele de pescuit în apele maritime şi
continentale descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare;
25. resurse acvatice vii – speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate
consumului uman, disponibile şi accesibile;
26. echipamente de pescuit – uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea
de pescuit;
27. pescar profesionist – persoana fizică autorizată, conform reglementarilor legale în
vigoare, să practice pescuitul în scop comercial;
28. licenţă de pescuit – actul administrativ care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să
desfăşoare activitate de pescuit comercial;
29. autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizează o persoană
fizică sau juridică să exercite o activitate specială care are legătură cu pescuitul şi
acvacultura;
30. permis de pescuit – documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă
dreptul de pescuit;
31. unelte de pescuit – sculele şi echipamentele utilizate la pescuitul în ape maritime
interne şi continentale;
32. plasă – reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi
dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura
(tex), lungime şi lăţime;
33. setcă – unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care
este prevăzută cu elemente de armare – la partea superioară plute, iar la partea inferioară
plumbi –, care reţine peştele prin încurcare şi agăţare;
34. setcă de calcan – reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă,
prevăzută cu elemente de armare (plute, plumbi), cu mărimea laturii ochiului de plasă a =
180 – 200 mm, respectiv 2a = 360 – 400 mm;
35. setcă de rechin – reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, cu
mărimea laturii ochiului a = 100 – 200 mm, respectiv 2 a = 200 – 400 mm; elementele de
armare (plute, plumbi) sunt dispuse pe partea superioară şi inferioară a plasei, astfel încât să
se realizeze procesul de pescuit pe fundul apei şi nu în masa ei;
36. avă – reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite
mărimi ale laturii ochiului;
37. setcă monofilament – reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir, netextil, cu
diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă;

18
 38. dispozitiv/aparat electric de pescuit – instrumentul electric alimentat de către o
sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează
resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.

CAPITOLUL II

Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la

conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi
continentale, la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti, la
structurile de pescuit şi acvacultură revine autorităţii publice centrale care răspunde de
pescuit şi acvacultură, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, amimtita
anterior. Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi
managementul resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la
acvacultură, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi
acvacultură, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora sunt
atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, instituţie publică de interes
naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică,
finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea autorităţii publice
centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cărei
structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritate de management al
programului operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii. Aceasta îşi exercită
atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii. Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual. Salarizarea
personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se face potrivit
prevederilor legale în vigoare.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care
răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific, precum
şi a măsurilor în executarea regulamentelor Uniunii Europene.

19
CAPITOLUL III

Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

SECŢIUNEA 1

Activitatea de pescuit în apele maritime şi continentale

Politica privind pescuitul în apele maritime şi continentale se va realiza prin:

a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor
de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea
resurselor;
b) măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a
TAC-lui şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de
cruţare, precum şi a măsurilor preventive;
c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună
raţionalizare a efortului de pescuit;
d) reglementări privind pescuitul recreativ/sportiv;
e) stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit;
f) integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale
protejate în planurile de management ale ariilor respective.

Accesul la resursele acvatice vii se reglementează pe baza normelor aprobate prin

ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în termen de 90 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, conform art. 9 din oug 23/2008 .
Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc măsuri de
reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată.
Conform art. 10(2) , reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile
acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;
b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;
c) stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit;
d) interdicţia pescuitului.
Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau
grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit. 
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate stabili, prin decizie a
preşedintelui, şi alte măsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.
Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc caracteristicile
tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit
comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil în
condiţiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare,
la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, in conformitate cu art. 11
OUG 23/2008.
 Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este
interzisă.
 În scopul protecţiei investiţiilor producătorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit
se va realiza cu un preaviz de 1–2 ani, după caz.

20
 Art 12 (1)din OUG 23/2008 prevede ca autoritatea publică centrală care răspunde de
pescuit şi acvacultură, pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de
profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice
vii care pot fi capturate din mediul acvatic. 
Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în
termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

 Exemplare
le cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate,
descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea
lor, indiferent de starea acestora.   Anual, la
propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, se vor stabili
perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor
acvatice vii.  Pentru apele care
constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de
protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale
încheiate cu statele riverane. Autoritatea publică
centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură condiţionează exercitarea pescuitului
speciilor protejate, în baza unor reglementări specifice aprobate prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.  Paza resurselor
acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările
ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a

Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii

Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru

Pescuit şi Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de
pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al autorităţii publice
centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunică
schimbarea proprietarului către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea
eliberării unei noi licenţe de pescuit.
 Neutilizarea navei/ambarcaţiunii de pescuit pe o durată de 60 de zile în perioada de
valabilitate a licenţei de pescuit este considerată o renunţare a titularului la activitatea de
pescuit, procedându-se la anularea licenţei şi la excluderea definitivă a navei/ambarcaţiunii
din fişie.
 Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.
În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea
efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură poate condiţiona exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite
prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar,
21
complementară licenţei de pescuit, şi care va trebui să fie ţinută la bord, conform prederilor
art. 14 . 
Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la
perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe
specii. 
 Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în
aceeaşi zonă de pescuit poate primi o autorizaţie colectivă de pescuit.
 Autorizaţia de pescuit se eliberează şi în cazul exercitării activităţii de pescuit în ape
ce nu aparţin jurisdicţiei sau suveranităţii române.
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin
ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi
modelul autorizaţiilor de pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
Art. 15 prevede astfel : contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi
a autorizaţiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat. 
Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 3-a

Măsuri de administrare a pescuitului

Art. 16 prevede faptul ca atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor

şi/sau, după caz, a autorizaţiilor emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Conform art 17 (1), pentru îmbunătăţirea administrării şi controlului activităţilor de
pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care
activează într-o zonă de pescuit. 
Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau
perioade de activitate în zonele de pescuit.

Criteriile de distribuire sunt următoarele:

a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă
de activitate în zonă, după caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;
c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilităţile acestora de pescuit;
d) folosirea capacităţilor de producţie;
e) condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/ambarcaţiunilor
Art. 18 prevede ca in scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii, Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, împreună cu grupurile de producători, reglementează
procedura de planificare a activităţii de pescuit, care trebuie să conţină prevederi minime
privind eşalonarea capturilor pe specii sau grupuri de specii, sectoare şi perioade de timp, în
funcţie de posibilităţile de exploatare a resurselor acvatice vii.

22
SECŢIUNEA a 4-a

Monitorizarea activităţii de pescuit

Conform art. 19, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură monitorizează

activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea
în timp real a intrărilor şi ieşirilor din port, a staţionărilor navelor/ambarcaţiunilor în zonele
de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe. 
 La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt
notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de autoritatea publică
centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. 
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură poate scuti de
obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. 
Navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul naţional trebuie să prezinte
structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile
stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru
fiecare specie, zona de provenienţă, precum şi alte date stabilite de aceasta. 
 Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcă produsele pescăreşti în
afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de
debarcare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.
Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunică Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor
de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte
nave/ambarcaţiuni. 
Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare, în
condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură

SECŢIUNEA a 5-a

Pescuitul recreativ/sportiv în apele maritime şi continentale

In conformitate cu art 23, prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul

efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis
nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. 
 În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se vor stabili condiţiile de practicare
a pescuitului recreativ/sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
 Pescuitul recreativ/sportiv se exercită în amenajările piscicole şi în lacurile de
acumulare, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul
acestora.
 În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării
conflictelor de interese între activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se

23
stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele maritime şi
continentale astfel:
a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu
maximum două cârlige sau cu o lansetă;
b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta
Dunări i, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undiţe, două lansete sau o
ţaparină, cu câte 10 cârlige fiecare;
d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;
e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele
maritime un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un
singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;
f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10
bucăţi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon. 
Conform art. 25(1), la libera lor iniţiativă, pescarii se pot constitui în asociaţii de
pescari sportivi, pe anumite zone de pescuit, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de practicare
a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi de reprezentare a acestora.
Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulă practicarea pescuitului
recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenţă.

CAPITOLUL IV

Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie

Art. 26 stabileste ca politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin

măsuri:
a) destinate perfecţionării persoanelor care activează în sector;
b) de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative;
c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit;
d) de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;
e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bază;
f) de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor pescăreşti, indiferent
de originea acestora.

SECŢIUNEA 1

Agenţii sectorului pescăresc

Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin capacităţi de

producţie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultură se pot constitui, la libera
lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu scopul practicării unui pescuit responsabil şi al
24
îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora, conform
art. 27.
Art. 28 stipuleaza faptul ca membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau
produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea normelor adoptate de organizaţie, în scopul
îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi
îmbunătăţirii procesului de comercializare.
Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de
recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. 
Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au
constituit reprezintă criteriul principal de recunoaştere. 
Recunoaşterea organizaţiilor de producători se face prin decizie a preşedintelui
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. 
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură retrage recunoaşterea organizaţiilor
de producători în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere. 
Conform art. 31, asociaţiile şi alte entităţi asociative legal constituite, precum şi
organizaţiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entităţi reprezentative în
procesul consultativ de adoptare a deciziilor.

SECŢIUNEA a 2-a

Flota de pescuit

În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură se constituie Fişierul navelor şi

ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţionează toţi parametrii
tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit
exercitat de flotă. 
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, împreună cu
Autoritatea Navală Română, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor
şi ambarcaţiunilor de pescuit. 
 Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul
navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte
registre publice existente. 
Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se
realizează în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor
acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.

Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea

caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în
ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securităţii muncii, îmbunătăţirea
condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de
manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului. 
 În situaţia în care lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea
performanţelor de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiază alte
nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul
capacităţii surplusului de efort dobândit după modernizare. 
 Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de
25
pescuit şi acvacultură. 
Art. 36 stipuleaza faptul ca in scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit,
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate opri temporar sau definitiv activitatea
anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală
care răspunde de pescuit şi acvacultură, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale. 
Oprirea definitivă a activităţii navelor de pescuit se aplică acelor nave care activează
în zone de pescuit, a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul
reducerii efortului de pescuit şi al favorizării refacerii resurselor acvatice vii. 
Oprirea definitivă a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină radierea
acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit. 
Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege
încetarea activităţii pe o perioadă de timp determinată. 
Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop reducerea efortului
de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază

Conform art 39(1), Portul de bază pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în

apele maritime şi continentale ale României este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe
activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor. 
În cazul navelor/ambarcaţiunilor sub pavilion românesc, care pescuiesc în afara apelor
maritime şi continentale ale României, portul de bază este acela cu care se menţine o legătură
socio-economică importantă. 
Cerinţele pentru stabilirea şi schimbarea porturilor de bază sunt stabilite de autoritatea
publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

SECŢIUNEA a 4-a

Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole

Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul

naţional trebuie să o facă în porturi/puncte nominalizate în acest sens de autoritatea publică
centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.
În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de
autorităţile portuare. 
26
 Prima vânzare a produselor obţinute din pescuit se face în locurile stabilite şi
autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, la
propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, şi numai către persoane
fizice/juridice autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Produsele obţinute din pescuit, care constituie obiectul primei vânzări într-un loc
situat în afara portului de descărcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce
prima vânzare, sunt însoţite până la locul primei vânzări de documente stabilite de autoritatea
publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, prin ordin al ministrului agriculturii
şi dezvoltării rurale.

CAPITOLUL V

Acvacultura

Acvacultura se practică în bazine amenajate pentru acvacultură, în instalaţii speciale

amplasate pe apă şi pe uscat, precum şi în viviere flotabile.  
Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de
produse pescăreşti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra
resursei acvatice vii. 
Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face cu
titlu gratuit, cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul
celor de la alimentare.
Conform art. 44, politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin
următoarele măsuri:
a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii
valoroase;
d) instruirea producătorilor din acvacultură;
e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice;
f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;
g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale;
h) protecţia mediului;
i) dezvoltarea cercetării.
Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc
următoarele scopuri:
a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte
vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;
b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;
c) încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu
valoare economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice;
d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea
acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale;
e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele
dependente de pescuit;
f) încurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi
instalaţii, precum şi de furaje specifice, folosite în acvacultură;
g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
27
 În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se constituie Registrul
unităţilor de acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacităţile de
producţie. 
 Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi
modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de
acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz. 
Unităţile de producţie din acvacultură sunt înscrise în Registrul unităţilor de
acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură.
Înscrierea în Registrul unităţilor de acvacultură şi eliberarea licenţei de acvacultură se
realizează în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi
acvacultură, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
In conformitate cu art 46 oug 23/2008, introducerea în cultură a speciilor de peşti sau
a altor vieţuitoare acvatice noi în amenajările piscicole, provenite din alte state, se face cu
avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al
autorităţii publice centrale care răspunde de mediu.

CAPITOLUL VI

Organizarea pieţei produselor pescăreşti

SECŢIUNEA 1

Principii generale

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, la propunerea Agenţiei

Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte măsuri privind comercializarea şi
procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, în special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata
procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă
informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi
acvacultură, în concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii ;
c) încurajarea şi sprijinirea procesării produselor pescăreşti;
d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor pescăreşti;

28
 e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a materiei prime obţinute
prin acvacultură şi pescuit.

SECŢIUNEA a 2-a

Comercializarea produselor pescăreşti

Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie să fie identificate

corect şi trebuie să îndeplinească normele privind comercializarea stabilite de autoritatea
publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. 
Normele privind comercializarea produselor pescăreşti se referă în principal la
prospeţime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare şi etichetare.
Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, de orice
origine sau provenienţă, a căror mărime sau greutate este mai mică decât cea prevăzută în
reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele
stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare

SECŢIUNEA a 3-a

Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură

Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de procesare şi primeşte

licenţă de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în
conformitate cu reglementările în vigoare şi cu normele elaborate de autoritatea publică care
răspunde de pescuit şi acvacultură şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.

CAPITOLUL VII

Pescuitul în scop ştiinţific

Conform art 51, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o
autorizaţie specială de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare din
sectorul pescăresc, care au ca obiective de cercetare:
a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi
productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;
b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor
continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură, precum şi de alte activităţi

29
antropice; c) i
dentificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;
d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte
condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. 
Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării. 
Periodic, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, în
colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură,
stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în domeniul pescăresc şi, anual, planul de
cercetare al sectorului.

CAPITOLUL VIII

Relaţii internaţionale

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură dezvoltă

colaborarea şi iniţiază proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:
a) pescuitul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră;
b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintă interes, în vederea
acoperirii deficitului de produse pescăreşti pe piaţa românească;
c) dezvoltarea activităţilor de pescuit, acvacultură şi a schimburilor comerciale;
d) evaluarea impactului activităţilor antropice asupra stării resurselor acvatice vii în
context transfrontalier. 
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură emite
reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.
În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti
şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional,
precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publică centrală care răspunde de
pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în
cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este
parte.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu sprijinul autorităţii publice
centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, organizează manifestări şi întâlniri
internaţionale şi participă la cele organizate de entităţi şi organizaţii internaţionale
specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

CAPITOLUL IX

Răspunderi şi sancţiuni

Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către persoane fizice sau

juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii,
30
procesării, transportului, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe,
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură organizează acţiuni permanente de control
prin inspectorii piscicoli. 
Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la unităţile şi la toate
navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de
acvacultură, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau
comercializare şi să pună la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi
mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie. 
Competenţele personalului cu drept de control şi procedura de control se stabilesc prin
ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură.
Conform art 57, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate dispune
radierea din oficiu a înregistrării ambarcaţiunii/navei de pescuit din fişierul navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit în situaţia neutilizării ambarcaţiunii/navei de pescuit o durată de
60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de pescuit. 
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei
la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii,
efectuat fără permis sau autorizaţie, în apele maritime interioare şi continentale;
b) neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de
către persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încălcarea condiţiilor de autorizare şi/sau de licenţiere.
Conform art 59, următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a
permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai
mult de 10 bucăţi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon în apele de munte cu
salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur
exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg, în apele domeniului public;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.
Art. 60 prevede ca următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a
permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din
lăţimea râurilor ori a canalelor;
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar
Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc Erenciuc şi în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse
de personalul cu drept de control;
d) capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane în
apele de munte;
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei
la 3.500 lei:
a) introducerea în apele continentale, în apele maritime interioare sau în amenajările
piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât
31
cele existente;
b) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei
la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei
sau a licenţei, după caz:
a) reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea exemplarelor sub
dimensiunea minimă legală;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul
navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare
şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit
recreativ/sportiv sau comercial;
c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu
marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit.
Conform art 63, următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor
şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie
infracţiune potrivit legii penale;
b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a
cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate,
dacă prin aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole, dacă nu constituie infracţiune
potrivit legii penale;
d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală
a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în
sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu
constituie infracţiune potrivit legii penale;
f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi
salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei
piscicole în aval de o lucrare de barare;
h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a
oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor,
lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;
i) pescuitul lostriţei;
j) prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona
de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;
k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor
şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;
l) pescuitul în scop comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de
baraj.
Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 150 lei la
10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:
a) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit pentru nave şi ambarcaţiuni;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi
distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;
c) pescuitul sturionilor în alt scop decât pentru repopulare;
d) deţinerea/transportul/comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de
32
sturioni, cu excepţia celor proveniţi din acvacultură;
e) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului
ilegal;
f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de
pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu
lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;
g) pescuitul în apele continentale şi în apele maritime interioare, prin orice metode şi
mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de
protecţie;
h) pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale;
i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub
dimensiunile minime legale;
j) deţinerea/transportul/comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor şi
produselor din peşte;
k) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către
persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum
şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
l) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare,
prin greblare sau harponare;
m) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă
monofilament în apele continentale şi în apele maritime interioare.
Art. 65 (1) prevede ca următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu
închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 şi 3
ani:
a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele
acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu
substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte
neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor
vieţuitoare acvatice;
b) pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu
excepţia Mării Negre, Dunării şi braţelor sale;
c) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.
(2)Tentativa se pedepseşte.

Sunt supuse confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de

transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor şi
contravenţiilor.
Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte,
icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării.
În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare
dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să constate infracţiunile

prevăzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi
Poliţiei de Frontieră Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum
şi persoanele împuternicite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi
acvacultură.

33
 Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor,
prevăzute de Codul de procedură penală.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 58–63 se fac de
către personalul prevăzut la alin. (1).

Contravenţiilor prevăzute la art. 58–63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii
procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii
prevăzute la art. 58–63, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 69 prevede ca la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia

Domeniilor Statului se subrogă Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în
ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu
agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi
cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va
încheia acte adiţionale în acest sens.
Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania
Naţională de Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societăţile comerciale cu profil
piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri
aferente amenajărilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare
aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
Agenţia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a
Fondului Piscicol, arhivele şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare
întocmite la data preluării. Patrimoniul se preia pe bază de protocol, modificându-se
corespunzător bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea
nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificările şi completările
ulterioare.
Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru

34
Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10
august 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Ordinul 145 din 02.02.2016/ 204 din 05.02.2016 privindstabilirea peroadelor si
zonelor de prohibitie a pescuitului si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii in anul
2016

Capitolul I - Zone si perioade de prohibitie

Conform art. 1 Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial,

recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare
acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08
iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o
durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie – 24 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în
prezentul ordin.
Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti,
crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent
sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca – Costeşti, pe o durată de
60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.
Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii
de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua
Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie
inclusiv.
Art 2 statuează că în Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri
de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti
şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 69 de zile, în perioada 1 aprilie – 08 iunie inclusiv.
Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii,
conform art. 3, următoarele:
a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul
Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara
perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm
8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între
km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va
desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul
acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;
f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15
martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 01 octombrie – 29 noiembrie
inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa
Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o
durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere
perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
h) pe braţul Borcea, zona km 37 – 41 ( Stelnica – Feteşti), pe o durată de 60 zile, în
perioada 15 martie -13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29
35
noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1); i)
zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”,
tot timpul anului;
j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche -2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43°
47′ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; NE: 43° 47′ lat. N şi 28° 40′ long. E; SV: 43° 44′ 20″ lat. N
şi 28° 35′ 18″ long. E; SE: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 40′ long. E şi a cărei limită dinspre mal
este balizată, tot timpul anului;
Art 4 precizeaza ca În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:
a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa
resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea
plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. (2) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii: a) când
pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific; b) din considerente de prevenire a calamităţilor
naturale.

Capitolul II - speciile si perioadele de prohibitive

Astefel , prin art 5 Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al

speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:
a) ştiuca, pe o durată de 35 zile, în perioada 10 februarie – 15 martie inclusiv, cu
respectarea prevederilor art. (1);
b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca
(Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis),
aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă
(Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus
poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius),
precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul
anului;
d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării
în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe
31 decembrie;
e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului
reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare
a acvaculturii de sturioni;
f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în
perioada 1 iulie -31 august inclusiv.

În apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu
36
traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data
intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie –
30 noiembrie inclusiv;
b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop
ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de
populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni în baza unui studiu de cotă;
d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1
mai – 30 mai inclusiv;e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea
raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).
Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentulului (UE) nr. ……al
Consiliului din …………de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite
stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte din Marea Neagră.
Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă
egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care
vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).
Prin excepţie de la prevederile art. 1, alin. (1) speciile marine de peşti altele decât cele
prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu
folosirea uneltelor specifice autorizate;
Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam
traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului, se poate face cu obligativitatea notificării
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a
ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.
Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de
Dunăre se stabileşte, conform art 6, pe sectoare astfel:
a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm
43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie – 9 mai inclusiv;
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul
Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 2 mai –22 mai inclusiv;
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura
Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai –11 iunie inclusiv;
d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maxim 2 setci în
perioada 18 mai – 28 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015
pentru aprobarea Planului de Management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunării”.
e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger,
novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
Capturarea sturionilor, in conformitate cu art 7, pentru programele de populare de
susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de
administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni, se
realizează în stare vie, pe o durată de 45 zile, în perioada 15 martie -30 aprilie inclusiv, în
zonele:
a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi
Pluton);
b) braţul Borcea, km 37 -41 (Stelnica- Feteşti);
c) pe braţul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina. (2)
Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit
sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu
37
marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în
vigoare.
Numărul de sturioni capturaţi pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi
dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul
resursei, precum şi în scop ştiinţific, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea
pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Capitolul III - dispoziţiile finale.

Astfel, conform art. 8 ,caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi

metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a
uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi
continentale, cu modificările şi completările ulterioare.
Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în
complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 01 aprilie – 30 septembrie
inclusiv.
Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi
canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iulie – 31 august
inclusive.
Prin excepţie, se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit
de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice
nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.
Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în
celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu
apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu
nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.
Conform art. 9 (1), capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse
în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se
supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă. Alin. (2) fără a aduce
atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice
vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din
domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Art. 10 precizeaza ca prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de
acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

În amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii
amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru
38
Pescuit şi Acvacultură şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat
în baza următoarelor documente:
a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la
societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada populării;
b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul;
c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor;
d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48
de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunării”.
Conform art. 11, nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”,
cu modificările şi completările ulterioare.

PLAN COMUN DE ACŢIUNE PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA

BRACONAJULUI PISCICOL
STOP BRACONAJULUI 2016

Contextul General
Sectorul pescăresc în Romania este constituit din activităţile de acvacultur ă, pescuit
recreativ/sportiv, pescuit ştiinţific, pescuit maritim şi pescuit în apele interioare, precum şi
din activităţile de procesare si marketing a peştelui, subproduselor din peşte şi a altor
vieţuitoare acvatice.
Habitatele piscicole natural din care fac parte Dunărea teritorială, Delta şi lunca
inundabilă a Dunării, Complexul Razim – Sinoe, lacurile litorale, pâraiele, râurile, de munte,
colinare şi de şes, zonele lor inundabile bălţile şi lacurile naturale, corelat cu habitatele semi-
naturale şi cele amenajate respective lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri,
reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice,
limita apelor teritoriale şi zona economică exclusivă a Mării Negre, amenajările piscicole,
condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, patrimoniul piscicol
naţional.
Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional din sectorul pescăresc constituie o
preucupare majoră a Poliţiei Române, având în vedere faptul că acest fenomen tinde sa
devină din ce în ce mai complex, cu implicaţii deosebite asupra mediului înconjurător,
ecosistemului şi economiei naţionale.
Fenomenul infracţional din domeniul pescuitului şi acvaculturii trenioe privit în
ansamblu, începând de la simplul pescuit recreativ/sportiv, pescuit comercial şi terminând cu
procesarea şi comercializarea peştelui, a subproduselor din peşte şi a vieţuitoarelor acvatice,
rezultate în urma activităţilor de pescuit.

39
 În acest sens, se impune conrinuarea setului de acţiuni în mod integrat, de către toate
instituţiile cu responsabilităţi în domeniu şi abilitate în aplicarea legislaţiei piscicole, care să
asigure prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul piscicol, menţinerea integrităţii
patrimoniului piscicol naţional şi implicit protecţia mediului înconjurător.
Pentru contracararea activităţilor ilegale din domeniul pescuitului şi acvaculturii se
impune intervenţia structurilor de poliţie pe urmatoarele segmente de activitate:
 Activitatea de pescuit în scop comercial;
 Activitatea din acvacultură;
 Activitatea de specuit în scop recreativ/sportiv;
 Debarcarea resurselor acvatice vii capturate;
 Transportul peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice de la punctele de
debarcare/acostare către centrele de primă vânzare;
 Comercializarea peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice în centrele de primă
vânzare şi în magazinele specializate
SCOP

Apărarea patimoniului piscicol naţional, a integrităţii acestuia şi combaterea faptelor

ilegale asociate din pescuitul ilegal, circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi
comercializarea produselor piscicole, asigurarea unor condiţii de piaţă corecte şi de siguranţă
alimentară, prin eliminarea produselor de provenienţă ilicită, precum şi protecţia mediului
înconjurător.

DIRECŢII DE ACŢIUNE
 Prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul piscicol prin derulara de acţiuni
comune;
 Verificarea licenţierii şi/sau a autorizării în vederea practicării activităţii de pescuit
comercial, de pesuit recreativ/sportiv, ştiinţific şi de acvacultură;
 Verificarea legalităţii funcţionării amenajărilor piscicole(licenţă de acvacultură
autorizaţia de mediu, provenienţa şi modalitatea de comercializare a peştelui,
evidenţierea în contabilitate a încasărilor obţinute din comercializarea peştelui şi a
activităţilor de pescuit recreativ/sportiv, etc.)
 Verificarea legalităţii uneltelor de pescuit deţinute sau folosite în activitatea de pescuit
şi verificarea respectării dimensiunii minime a exemplarelor de peşte capturat;
 Verificarea legalităţii funcţionării societăţilor comerciale care au ca obiect de
activitate comercializarea produselor piscicole;
 Verificarea produselor piscicole (documente jusificative, realitatea datelor înscrise în
acestea, încadrarea în randamentele declarate ale fiecărei societăţi, depozitarea
produselor piscicole, etc.)
 Verificarea etichetării şi înscrierea corectă a datelor privind provenienţa ,
prospeţimea, calibrajul şi denumirea corectă a speciei de peşte şi verificarea
condiţiilor sanitar veterinare şi de siguranţă a alimentelor;
 Verificarea respectării termenelor de valabilitate conform declaraţiei de
conformitate/certificatului de calitate a producătorului;
 Verificarea spaţiilor de depozitare (camere frigorifice, lăzi frigorifice)- verificarea
corespondenţei între cantităţile înscrise şi cele aflate la punctul de lucru;

40
  Controlul circulaţiei produselor piscicole pe drumurile publice prin organizarea de
acţiuni punctuale;
 Cotaţiile de preţ practicate, modalităţile de plată, veniturile încasate, modul de
evidenţiere, în contabilitate, verificare stocurilor, serviciile prestate efectivş
documentele contabile întocmite în acest sens;
 Verificarea documentelor de import/export a produselor si subproduselor piscicole;
 Verificarea respectării legislaţiei privind protecţia mediului înconjurător;

INSTITUŢII IMPLICATE

Inspectoratul General al Poliţiei Române:

La nivel central:
 Direcţia de Ordine publică;
 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice;
 Direcţia de Poliţie Transporturi;
 Direcţia Rutieră;
La nivel teritorial:
 D.G.P.M.B./Inspectoratele de Poliţie Judeţene;
 Serviciul de Poliţie “Delta Dunării”;
 Secţiile Regionale de Poliţe Transporturi Galaţi, Iaşi, Craiova,
Timişoara, Constanţa şi Bucureşti/Serviciul de Poliţie
Transporturi Maritime Constanţa .

Instituţii cu atribuţii în domemiul piscicol:

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;
 Inspectoratele Teritoriale de Poliţie de Frontieră;
 Garda de Coastă;
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române:
 Inspectoratele Judeţene ale Jandarmeriei Române;
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură:
 Filialele Regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură;
Garda Naţională de Mediu- Comisariatul General;
 Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu;
Administraţia Rezervaţiei Bioseferei “Delta Dunării”;
Autoritatea Naţonală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
 Direcţiile Judeţene Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ

41
 În acţiunile comune instituţiile participante/partenere vor respecta condiţiile de
cooperare prevăzute în protocolul de Cooperare nr. 45/22.10.2013, semat intre Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Ministerul Agriculurii şi
Dezvoltării Rurale, iar la nivelul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării vor fi avute în vedere şi
prevederile Protocolului de Cooperare pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol
şi cinegetic nr. 28/16.11.2015/27423/05.11.2015 încheiat între Inspectoratul General al
Poliţiei Române şi Administraţia Rezevaţiei Biosferei “Deltei Dunării”

COORDONAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR

La nivel central: La
nivelul Inspectoratului General al Poliţei Române cooedonarea acţiunilor va fi efectuată de
către adjuncţii Inspectorului General al Poliţiei Române, în funcţie de specificul acţiunii, iar
conducerea acestora se va realiza de către persoanele desemnate prin planurile de acţiune.
La nivel teritorial:
Cordonarea şi monitorizarea structurilor teritoriale vor fi efectuate de către adjuncţii
inspectorului şef, şefii Secţiilor Regionale de Poliţie Transporturi/şefului Serviciului de
Poliţie Transporturi Maritime Constanţa , în funcţie de specificul acţiunii, iar conducerea
acestora se va realiza de către persoanele desemnate prin planurile de acţiune.

PERIOADA DERULĂRII
Prezentul plan va fi operaţional de la 01 ianuarie la 31 decembrie 2016.

42