i Microeconomic
LQ) Introbitri pentru fi
aren cunoytinfelor
1, Heonomin hormativn;
4) este un tip do anti im ar tr fi
zh i
" , Pune in evident a i
6 Ofer nao 8 eset st evoueze neat om tel
oh solugli gi analizeazt situatii ete arin
econmenca luafii concrete arditand cum este Tealitatea
economict ce
¢) oxplich ceon co ar rebui st fie gi nu ceca ce este.
2, Heonomia pozitivis
4) esto un tip de analiza, un mod de abordare a economici,
_ Wn moment dat;
‘D) este o glint obicctiva, independenti de anumite sisteme de valori;
¢) ie Geet ce este gi nu ceea ce ar trebui s& fie in economic la un moment
lat.
asa cum este ea la
3, Enunjul ,,Dack guvernul vrea si reduct consumul de alcool, atunci trebuie si
Crenscfi acciza la biuituri alcoolice” este o afirmatie:
(a) normative;
b) pozitiva;
¢) inductiva;
d) deductiva,
4, Afirmatia adevaraté Rata somajului in Romania este mai mici decét rata
somajului in Uniunea Europeand” este:
a) normativa;
b) inductiva;
¢) pozitiva;
d) deductiva,
5, Principiul ,,Cacteris paribus” semnifica:
a) celelalte variabile sunt constante;
b) egalitatea sansclor;
c) cgalitatea veniturilor;
d) egalitatea in fata impozitului;
¢) toate variabilele se modifica, mai putin o variabila.
6. Analiza actelor economice individuale se realizeaza la nivel:
a) global;
b) mezoeconomic;
c) macroeconomic;
d) mondoeconomic;
©) microeconomic. Ce este economia?
15
7. Care dintre urmitoarcle enunturi sunt proprii unei ‘ fe cate
ceonomicd: Proprii unci abordiri normative in stiina
a) indicele prejurilor bunurilor de consum in i i cK i
ean OORT eae um in ianuarie 2019 comparativ cu
b) ritmul de crestere a economici Roménici in anul
e ce 2018 a fost de peste 3%;
c) rata dobanzii de politic’ monetar’ a fost 2.5% in ianuarie 2019; ae
d) rata somajului de 7% este prea mare; ,
e) rata medic a inflatiei in 2018 a fost de 4.6%,
8. Microeconomia studiazi urmitoarele probleme, cu exceptia:
a) forméarii preturilor pe diferite piefe de bunuri sau servic
b) deciziile agentilor economici individuali participanti la activitatea economica;
c) factorii care influenjeaza cererea si oferta de calculatoare performante;
@ cresterii PIB-ului;
e) segmentului de piafa al unei societiti cu raspundere limitata.
9. Microeconomia se ocupa cu studiul:
a) ratei inflatiei si factorilor care determina cresterea prefurilor;
b) somajului ca dezechilibru pe piafa muncii;
(6) modului cum consumatorii si producitorii aleg sa utilizeze resursele si
\" efectele acestor alegeri pe diferite piefe;
@ cresterii si dezvoltarii economice;
) modului in care sunt utilizate veniturile colectate la bugetul de stat.
10, intre domeniile de analiza ale microeconomiei pot exista:
a) formarea pretului pe piata zarzavaturilor;
b) analiza gomajului;
c) analiza inflafiei;
d) alegerile consumatorilor rafionali;
e) remunerarea factorilor de productie. yamgi de erepiert 2 ProAsctiei briny, y
Figure A eerie a produciei bunel) % a (we
*reagg,,
sips
0
a alel cu linia initiz
Deplasarea FPP spre arian para -
diminuarea posibilitijilor de producti (ex: dezastre namzale c
din resursele existente).
gy!
go intrebari pentru fixarea cunostinfelor
. Costul de oportunitate reprezinta:
a) cheltuielile efective realizate de producttor,
b) cheltuiclile efective realizate de consumator,
c) costul suplimentar pe care] suporté consumatoru] any
consumul cu o unitate;
d) valoarea celei mai bune alternative sacrificate atunci cand se
¢) costul de productie pentru o unitate dintr-un bun.
2. Precizati dacd urmétoarele afirmatii sunt adevarate sau false:
a) raritatea, alegerea $i costul oportun reprezinta concepte econ
ilustrate de frontiera posibilitatilor de productie;
b) deplasarea de la un punct la altul, ambele situate pe FPP,
economice suplimentare;
¢) eee deplaseaza spre stanga atunci cand volumul resu
4) punctele situate deasupra FPP oo.
indezirabile, Teprezinté variante de prod peonomia— formdl a aciiunit umane 4S
3.
>
wn
Dau ea (Phine $i clocolatd) aflate pe curbs posibilitailor de productie,
a) nu se poate produce mai mult& ciocolaté la un moment dat,
b) nu se poate produce mai mult& pine Ja un moment dat: ,
° daca se produce mai multi ciocolata, se renunté la ° anumité cantiae de
piine; i
d) productia de paine si ciocolata sunt fixate de stat;
c) putem ‘produce mai Multé pine si mai multé ciocolatd pentru c& nu tofi
oamenii consuma pdine $i ciocolatt,
Un punct situat pe fronticra posibilitajilor de producfie aratt:
a) cea mai bund alternativa de productic, resursele find utilizate integral 9
eficient;
b) 0 alternativas de combinare imposibilé pentru c& resursele sunt utilizate
eficient, dar nu si integral;
do alternativa de combinare posibila, dar ineficient&;
d) oalternativa indezirabila;
e) 0 alternativa care nu poate fi objinuta pentru c& nu sunt resurse suficiente,
. In construirea FPP (in abordare static’) se porneste de Ja ipoteza 4:
a) prefurile resurselor sunt constante;
b) prefurile bunurilor aflate pe curba nu se modific4;
c) resursele sunt integral si eficient folosite;
d) resursele se pot modifica, dar doar calitativ, nu si cantitativ;
e) toate cele de mai sus.
. Dacd un agent opereazd la un punct situat pe fronticra posibilitatilor de
productie si introduce o tehnologie moderna in productia bunului Y, nu s¢ va
modifica:
a) cantitatea maxima a bunului X;
b) cantitatea maxima a bunului Y;
c) pozitia curbei;
d) panta curbei;
e) nicio varianta dintre cele enumerate.
Care este fenomenul care determina deplasarea fronticrei posibilitagilor de
productie:
a) o tehnologie moderna aplicaté in productia uneia dintre cele doud bunuri;
b) o crestere a populafiei active pe piafa muncii;
c) o preferinf’ crescuta pentru unul dintre cele doua bunuri;
d) descoperirea de noi resurse utilizabile in productia celor doud bunuri;
e) distrugerea unor resurse folosite in productia celor dou bunuri ca urmare a
unui cataclism natural. Microceonamjg
6
8. Problema fundamental a economiei serefera la:
2) esigurarea unor costuri cét mai reduse ale productiei;
b) raritatea resurselor,
¢) corelarea fluxurilor de investitii cu i
) dorinta de a satisface nevoile consumatorilor; :
e) cresterea continua a eficienjei tuturor activitatil
fluxurile de economii;
lor economice,
9. Considerim 0 economie in care se produc doar dout bunuri X gi Y. Duct
: froatiera posibilitatilor de productie este concaval in raport cu originen
sistemului de axe, costul de oportunitate pentru bunul X in raport cu bunul y
este:
a) constant;
b) crescator,
c) descresc&tor,
d) imposibil de determinat;
) este egal cu preful bunului X.
10.Un agent economic. poate produce 45 de covrigi si 7 paini sau 15 covrigi si
9 paini. In cazul in care costul de oportunitate pentru paine (in raport cu
covrigii) este cresc&tor, care din urmatoarele combinatii nu poate fi un punct pe
FPP pentru economia respectiva (reprezentati grafic):
2) 29 covrigi si8 paini;
b) 32 covrigi si 8 paini.
11. O persoana cu un venit de 500 lei poate cumpara 4 bunuri X si 6 bunuri Y.
Care este costul de oportunitate pentru o unitate din bunul X.
12. Un consumator are un venit disponibil de 1000 u.m. si doreste sa achizitioneze
doug bunuri, X si Y. Prefurile celor bunuri, Px si Py, sunt 100 u.m. gi,
respectiv, 200 u.m. Sd se calculeze costul de oportunitate pentru bunul X.
13. O firma poate produce doua bunuri (pixuri si carfi) detinand aceleasi resurse
(calitativ, cantitativ):
Varianta de productie A B Cc D
Pixuri 0 2 4 6
Carti 15 10 x 0
Sse calculeze:
a) x, dacd marimea costului de oportunitate, in situatia in care economia se
deplaseaza de punctul B la C, este 3;
b) costul de oportunitate pentru 4 pixuri, 15 c&rfi si pentru 10 carti;
c) com i Oportunitate al trecerii in productia de pixuri de la varianta A la B
AB). Q sonomia — forma a actiunii umane
27
4, 0. firm’ poate produce doug bunuri jr : 7 .
L resurse (calitativ, cantitativ): (licinte si Bogosi) detinand aceleasi
Varianta de productie A
Placinte es “a
Gogogi 15 7 z
15.
$a se calculeze:
a) x dac& mirimea costului de oj
ortuni a ;
deplaseaza de punctul B la ic ee 2; ise
tul de oportuni “oli i 5
b) mre portunitate pentru 4 Plicinte, 7 gogosi, respectiy pentru
fntr-o perioada data de timp, cu aceleasi resurse, o firma poate produce doud
bunuri, carfi gi caiete in urmatoarele variante:
- A B Cc D E
Cari 0 1 2 3 4
Caiete 20 18 14 7 0
a) care este costul de oportunitate al producerii a patru cérti. Dar pentru 20 de
caiete?
b) care este costul de oportunitate al primei carti?
c) care este costul de oportunitate al celei de-a doua carti?
d) care este costul de oportunitate al primelor doua carti?
e) care este costul de oportunitate al celei de-a patra cirti?
f) care este costul de opotunitate al primelor 14 caiete? a ad
Mo Yrrsprryy,
«© statul democratic vegheazt la respectarea regulilyy PLE, Hise
si corecteazi mecanismul séu, folosind cagrul Legislay y uy
economico-financiare; vi = firme i felt ~ 0 be boyy
© acjiunile agenjilar economic ~ BH Faso ~ be br gy,
mentaliti{i, atitudini si comportamente specifiy PI IAstes, Mpegs,
responsabilitatea, asumarea riscului, spirit Ge Compete, wabuyy
| sau 2 OLAV
atitudinii ,paternaliste” din partes statulul sau 2 vplevu yas,
fn majoritatea lucrarilor consacrate sipurilor BE KARI be pia
delimitarea acestora se face in funcjie de unele criterii: :
© gradul de interventie a statului in acti vitetee wnt ;
© masura in care statul acfioneaz4 aldturi de maccenomes pase oy,
dimpotriva, se implica in aceste mecanisme;
© modul si nivelul la care se exercité interventia stay
proprietatea publica, prin planificare, reglementé
credit, subvenfii sau comenzi publice etc.);
© rolul si functiile reale pe care Je indeplineste piyz;
*curentul de gandire economica care exercite un 1) mm mate (
adoptarea politicii economice guvernamentale a.
AKGS (Yhy
HIME bas
Q intrebari pentru fixarea cunostinjelor
1. fntr-o perioada de timp, cu aceleasi resurse, doi products
bunurile X gi Y in urmatoarele combinatii.
Bunul X (univ4ji) | Bunul 7%
Producator A 30 | 16
Producator B 6 Mt
Precizati opfiunea de specializare a fiecAruia si sporul de productie ot
specializare cunoscand cd inainte de specializare cei doj
1/2 din resurse pentru producerea bunului X $i 1/2 pentru pr
oni, A
2. Intr-o perioada de timp, cu aceleasi resurse, doi productiori, A $i B, por pe
bunurile X si Y in urmatoarele combinajii. z
Bunul X (unitéji) | Bunul ¥ (uninzsiy
1
Producator A 10 5
Producdtor B 30 15
ps
Precizati optiunea de specializare a fiecéruia si sporul de wctie obpinut
specializare cunoscand ca inainte (de specializare) cei doi producttori foley
1/2 din resurse pentru producerea bunului X $i 1/2 pentru produceres bunulul enamine pile
_pirmele A si B pot produce ¢ F
: exprimate in ore: Oud bunuri X si Y cu urmatoarcle costuri
_[ Bunul X (ont
35
Producdtor A
Producator B
Bunul ¥ (unitaqiy
75
100
«ad a 7 50
a) arataji cine define avantajul Ff
alge, absolut in Producerea bunului X si Y $i explicati
b) ardtafi cin define avantajul relatiy ‘in prod or
alegerea; Producerea de X si Y gi explicati
¢) in producerea cfrui bun se va specializa firma A, respectiv firma B?
5
4, Dou’ firme, pot produce dou’ bunuri X si y cu urmatoarel
rel
ore: le costuri exprimate in
Bunul X (unital) | Bunul ¥ (unitijiy
50 75
a) ardtafi cine define avantajul absolut 1 s i
alegerea; In producerea bunului X si Y si explicafi
b) ardtafi cine detine avantaj iv ii i
as ‘antajul relativ in producerea de X si Y si explicafi
c) in producerea cArui bun se va specializa firma A, respectiv firma B?
Producator A
Producator B 100
5, Se presupune c& dou’ bunuri X si Y pot fi produse de cétre doi producatori A si
B, Intr-o zi de lucru de 8 ore, producatorii A si B pot obtine o productie maxima
din bunurile X sau Y, ca in tabelul de mai jos:
Producitorul A | Producatorul B
Bunul X (unitaiy 200 120
Bunul Y (unitai)_ 100 300
Care este producatorul care define avantajul relativ in producerea bunului X,
respectiv Y?
Cum se vor specializa agen{ii economici?
6. in cadrul economiei de piafd:
a) proprietar aupra resurselor este statul si el decide asupra utilizarii lor;
b) proprietari aupra resurselor sunt agentii economici privati si statul impune
modul de alocare a resurselor in economic;
c) resursele apartin guvernului, iar alocarea lor este decisa de agentii
economici;
d) proprietarii resurselor decid alocarea lor;
¢) resursele sunt in proprietate publica. 36 Misrorsonr.,
7, Nu reprezinti o caracteristicd esentiala a sistemului economici de piays-
a) indivizii isi urmaresc propriul interes;
b) proprietatea privata asupra factorilor de productie;
c) distributia resurselor in societate este planificata de cétre stat; manifestare,
libera a inifiativei agentilor economici;
d) statul are o interventie limitata in economie;
e) pluralismul formelor de proprietate.
oo
Detine avantaj absolut, acel agent economic care:
a) obfine un bun cu cel mai mic cost de oportunitate;
b) obtine un bun cu cel mai mic consum de resurse;
¢) obfine cea mai mare cantitate de bunuri din aceleasi resurse (calitatiy,
cantitativ) pe care le au la dispozitie si ceilalti agenti economici;
4) obtine un bun mai repede decat alti agenti economi
e) obtine un bun cu o tehnologie pe care alti agenti economici nu o defin.
9. Define avantaj relativ, acel agent economic care:
a) obtine un bun cu cel mai mic consum de resurse;
b) obtine un bun mai repede decdt alti agenti economici;
c) obtine un bun cu o tehnologie pe care alti agenti economici nu o detin;
d) obtine un bun cu cel mai mic cost de oOportunitate;
€) obtine cea mai mare cantitate de bunuri din aceleasi resurse (calitztiv,
cantitativ) pe care le au la dispozitie si ceilalti agenti economici.
10. Doua firme, A si B, pot produce dou’ bunuri X si ¥ cu urmétoarele costuri
exprimate in ore:
| Bunul X (unitati) Bunul Y (unitati) |
Producator A | 20 60 |
ProducatorB | 40 30 |
a) aratati cine define avantajul absolut in producerea bunului X si Y si
explicati alegerea;
b) aratati cine define avantajul relativ in producerea de X $i Y si explicati
alegerea;
c) in producerea cdrui bun se va specializa firma A, respectiv firma B? :
2 Mictoeconn,.
Done! de sudstitutie apare ca urmare a modificarii preqului unui bun Cate
devereai = modificarea cantitiii cerute pentru bunul respectiv, caeteris pariby, i,
a wei bunului X, reprezentarea grafic implic4 schimba,,.
aa Sed de la Ee la E;, cea ce presupune mutarea de~a lung)
aceteiagi curbe de indiferenth spre dreapta, ca urmare @ cresterii Preferinye;
amatorelui pentru bunul respectiv. Distanja dintre cele doua puncte de
a en, oigctatd pe axa Ox reprezinti mirimea efectului de substitutie,
— ‘Decea de venit apare ca urmare a modificarii venitului real, Cacterig
paridas, care determind modificarea cererii pentru bunul respectiv. Ca urmare
ragucerii prepului bunului X, va creste venitul real al consumatorului, ceea og
implica mutarea echilibrului consumatorului de la E: la Ez. Aceasta schimbare
presepene mutarea pe o curba de indiferenta superioard, jar distanja dintre cele
Gowk puncte de echilibru, proiectaté pe axa Ox, reprezinté marimea efectuluj de
venit,
Analiza efectelor de venit si substitutie este important pentru explicarea
diferitelor aspecte din viata reala, precum efectele cresterii salariului mediu asupra
absenteismului sau a sc&derii ratei impozitului (sau a scaderii venitului) asupra
cantitigi de munca oferita.
jan fntrebari pentru fixarea cunostintelor
1. Utilitatea marginala este:
2) intotdeauna mai mica decat utilitatea totala;
b) intordeauna mai mare decét utilitatea totala;
¢) sporul de utilitate total scontat a se obtine prin consumul unei unitai
suplimentare dintr-un bun sau serviciu, caeteris paribus;
d) intotdeauna pozitiva;
e) se poate corela cu utilitatea totala in anumite situatii specifice determinate de
comportamentul consumatorului.
2. Preferingele consumatorului pot fi descrise cu ajutorul:
a) isocostului;
b) curbelor de indiferenta in consum;
c) izocuantei;
d) liniei bugetului consumatorului;
e) curbei posibilitatilor de productie.
3. Daca utilitatea marginal este pozitiva atunci utilitatea totalé scontati a se
obfine va fi:
a) crescatoare;
b) descrescatoare;
c) maxima;
d) minima;
e) mai mare decat utilitatea totala. 7
qe
in consumtorl
51
consumator achizifioneazi dou’ bunuri A si
+ Fant 50s respectiv 20, Daca preful bunului A Sa is Pat utilitafi marginale
uci an oa 1 § unului B este 2 lei,
ya meni nsumul din ambs i:
j ya mari consumul din B si va reduce amen A;
q)vamari consumul din A si va reduce consumul din B;
g) va mari consumul din ambele bunuri; ,
e)va reduce consumul din ambele bunuri.
4
ator rational isi ati iecti
Us ne ional igi atinge obiectivul de maximizare a utilitifii totale
a) utilitatea marginala este maxima;
p) utilitatea eee este identicd pentru toate bunurile care intr in consum;
°) vet eee & aferenti ultimei unitifi monetare cheltuita pentru fiecare
d) prefurile bunurilor consumate sunt minime;
) isi foloseste integral venitul disponibil. ,
2
Un individ are un venit disponibil de 20 um. El consuma doua bunuri X si ¥ cu
prefurile Py = 1 um. $i Py = 2 um. In condifille in care Umgx = 10-X, iar
Uney = 28 - 2Y, artati care este programul de consum care asigura echilibrul
consumatorului.
a
Un individ are un venit disponibil (Vd) de 10 u.m, El consuma doua bunuri X si
¥ cu preturile P= 2um. si Py= 2 um. in condifiile in care Umgx = 20-X, iar
Unwy = 18-2Y, aratafi care este programul de consum care asigura echilibrul
consumatorului.
. Utilitatile marginale a doua bunuri X si Y sunt exprimate prin functiile:
Ungx = 6 - 3X, iar Umgy = 21—7Y. Venitul disponibil al consumatorului este de
97 u.m., iar prefurile celor doua bunuri sunt P, = 3 u.m,/bucat& si, respectiv,
Py = 7 u.m/bucaté. Care sunt cantitatile din X si Y care asigura echilibrul
consumatorului?
9
9. Un student a economisit in timpul anului suma de 250 u.m. cu care
intenfioneaza s& achizifioneze un bilet pentru un sejur la munte. Tariful stabilit
de agentia de voiaj este de 150 um, astfel studentul are posibilitatea ca din
banii rimasi dupa achizifionarea biletului si mai achizitioneze si un echipament
de schi cu 50 u.m. Calculati surplusul consumatorului.
10. Un consumator are functia utilitatii totale de forma UT(X,Y) = 3XY. El are un
venit disponibil de 36 u.m., iar prefurile celor dow’ bunuri sunt Px = 1 u.m., iar
Py = 3 um. SA se stabileasca programul de consum ce asigura echilibrul
consumatorului. }
Mice,
ILO persoana dispune de un venit de 20 um, pe care iL poate folosi penis, ’
este 10 um, iar al Ini V este 5 y i
cumpara dowd bunuri X si Y. Prequl lui
fn tabelul de mai jos sunt prezentate utilitagile totale seontate a 8e objine min
1] unor unitti/doze sucoesive din cele dowd bunuri,
(Uniedtidoze consumate | 0 | 1 | 2 | 3
Ux pe) wo |W]
{ Uly Le 1s | 20 |
a) calculati utilitates marginalé a bunurilor X Y; ,
b) care este programul de consum care maxima
consumatorului in conditiile bugetului disponibil?
obfinuta?
12. Un individ are un veait disponibil de 14 u.m. El consumi doud bunuri X si
cu prefurile P, = 2 um. si Py= 2 um. in condifiile fn care Unyy = 10 2x, jar
Ungy = 5 - Y, arétati care este programul de consum care asigurit echillbral
consumatorului.
az utilitatea totala 4
care este utilitatea totula
13, Functie UT(xy) = $x + 2y reprezinti utilitatea totald rezultati din consumarea
de cétre un individ a dowd bunuri X si Y. In momentul to, au fost consumate
10 unitgqi din bunul X si 20 de unitayi din bunul Y, In th, consumul din X se
reduce la 5 unitasi. Cate unitapi din Y vor fi consumate pentru ca individul si
aibé acelasi grad de satisfactie?
14, Un consumator are functia de utilitate UT(x,y) = 4XY. Constrdngerea bugetarli
este de 120 u.m.,, in condifiile unor prequri de 2 u.m, pentru bunul X gi 4 um,
pentru bunul Y. Sa se stabileascA cum se va modifica opjiunea consumatorulul
in condifii de echilibru dac& preyul lui X creste cu 100%, prejul lui Y scade cu
50%, iar venitul disponibil nu se modifica:
a) Y creste cu 2 bucati, iar X scade cu 2 buciti;
b) Y creste cu 5 bucati, iar X creste cu 2 buciti;
©) Y creste cu 20 bucafi, iar X scade cu 10 buciti;
d) Y creste cu 10 bucati, iar X scade cu 20 buciti;
€) Y scade cu 10 bucafi, iar X creste cu 2 buciiti,
15. Venitul disponibil al unui individ este de 360 um. El achizijioneazi dous
bunuri la preurile P,=12 um. si Py = 9 um. Dach prejul lui X cregte de Ia
12 um. fa 20 um. atunci:
a) linia bugetului pentru acest consumator se deplaseazi spre dreapta;
b) linia bugetului pentru acest consumator se deplaseazi spre stinga;
c) linia bugetului pentru acest consumator nu se modifica;
d) cantitatea achizitionata din bunul X se reduce;
¢) cantitatea achizitionata din bunul X creste. i
. dispune de veni
A consamator Spun UN Venit de ae
16. Ue TX si, el obtine o utlitate totaty me ‘numa
22 3X’, iat preurile celor doug bunuri sun
« determine programul de consum care :
aloarea acesteia (UT).
53
consumului
© urmatoarea functie: in nae
Px=200 lei si Py i
.— 200 lei si Py = 100 ei. Sa
Maximizeaz utilitatea totala si
15 rplusul consumatorului Teprezinta:
9) diferent dine venitul sau si taxele pe consum:
5) diferenta dint suma maxim’ dispus 58 9 pliteascd pen i
ete pla Pentru un bun si suma
°) economiile Facute cumparand bunuri inferioare;
4d = ames dn ee dupa ce si-a cumparat bunurile necesare;
¢) diferentz total si utilitatea marginal pentru un anumi
program de consum. - penny un anamit
8,Curba de indiferenfa reflecta:
a) ansamblul combinatiilor de bunuri si servicit
4 sB obfind acelasi nivel de sastaeher de la care consumatorul se
b) ansamblul combinafiilor de bunuti si servicii de |
sconteazA sA obfina niveluri diferite de satisfactie; ® eae consumetora
c) ansamblul combinafiilor de factori de
aceluiasi volum de productie;
4) combinatia de bunuri si servicii prin consumul c& ir
Sea aie cérora consumatorul obtine
e) ansamblul combinatiilor de bunuri si servicii care ii permit incadrarea in
venitul disponibil.
Productie care permit obtinerea
19.Daci un consumator isi foloseste integal venitul pentru cumpirarea a dou’
bunuri X si Y, dar pretul bunului X creste, caeteris paribus, atunci linia
bugetului:
a) se va deplasa la dreapta, dar nu paralel cu linia initial;
b) se va deplasa la stanga, dar nu paralel cu linia initiala;
c) nuse va modifica;
d) se va deplasa la dreapta, paralel cu prima;
e) se va deplasa la sténga, paralel cu linia initiala.
20, Reactia consumatorului la modificarea venitului sau disponibil, caeteris paribus,
poate fi evidengiata prin:
a) curba cererii;
b) curba ofertei;
c) curba Engel;
d) curba de indiferenta;
e) curba pret-consum. orulul
oil
a os
a
ye
' pebiiel pentru fixaren Cunostin(olor
nt
on 100 solarial produce 500 de Produse, Cy
0 firm in IncrMtorl dact productia ge teduce cu 30% g
a
Cat trebuie 84 modifice
"cu 4062
ecu
cl
i Productivitatea muncij
x total este de 200 um, costul variabi
i i le 500 u,
cost! iel este de 10 buch{i, iar costul ma Um, volumul
fiel es
ginal este 8 Um. Aratati ce i
h vot Het atl total mediu si costul Variabil mediy Pe masura ts produce
V
yor
nets
j ce evolufie vor aven costul total mediu si Costul variabil mediu pe
a . productia cregte in condifiile in Care costul fix total este de 600 um,
aut variabil total, 1400 u.m,, volumul productie:
gostul
=
=.
F bucati, iar costul
or eginal este 12 um. (argumentatie, reprezentare rn
margin
roductitor are urmitoarea functie de
4, Un P
Productie: Q=fa, K) =
r : 8K + 2LK. Costurile totale pe care le Poate face acest producator sunt de
«AL t Productie sunt: P, = 2 um.
tie munca (L) si capital (K) alege
fe nivelul productiei la echilibru?
r prefurile celor 2 factori de
” ta od unitqi din factorul de produc}
pe sducttorul in condijii de echilibru? Care est
pro
urmatoarea functie de Productie: Q = f (L, K) =
Un areata totale pe cue le poate face acest producdtor sunt de
22LK + 4L - rofurile celor 2 factori de productie sunt: PL = 4 um,
wn Cte uniti din factoral de producie mune (L) si capital (K}
ha * eduettorul in condifii de echilibru? Care este nivelul productiei la
alege P
echilibru?
in costului total este CT = 10 + 6Q°+3Q. Determinati CF, CV si volumul
Fh tll abl cfind costul variabil mediu este minim.
pro
=
i i dus de firma A este 30 u.m.,
ntru o unitate dintr-un bun produs «
ie aie 1500 u.m., iar costul variabil mediu este 5 u.m. Care este
costuri ,
pragul de rentabilitate pentru aceasta firma?
Funcfia cost =5+ 4Q + Q*. Determinati CF, CV si
fi i 5 +3Q- ey. err
i tului total este CT d=! : aa
volumul productiei atunci cAnd costul variabil mediu este minim.
so
Ree Ki de
4 costuri variabile medi
inregistreazi i fixe de 180 u.m. gi cos ee
3 i Beh nee fir vinde o unitate de prods est 20 um,
lr ind profit?
nivelul productiei de la care firma incepe s& obfind p1 -
Miers
0
10.0 firm cu $0 salaringi produce 1000 de produss. © o salariogh trey),
Anagajeve firma pentru n-gl cregte produciin ou 50% In condigiite jy, a
produetivititen muncll seade cu 25%? "
ctn ce sens gi ev eft se modifict costul total mediu, dich productin oyu,
400%, costul variabil creqte eu 300%, iat inigial costul fix medin ery op. '
costul variabil mediu?
12. Firma A fnregistreazh urmbtoarele costuri pentru objineres unel produc (,
de 5 buctti: costu fix total este 100 u.m., costul variabil total este 50 umn, p,/)
hivelul costului marginal este 40 um., cum se modifich costul total po,
(cregte sau scade?) pe misura ce productia cregte?
) de 10 buchyi, o firma inregistreasA costuy| y,,
jabile totale de 1200 u.m., Dach nivelu ¢
odifich costul total mediu (creqte sau sender)
13, Pentru a objine o producti (Q)
totale de 800 u.m, gi costuri vari
marginal este 30 u.m., cum se m
miisura ce productia cregte?
14.0 firm® cu 100 salariaji produce 500 de produse, CAji salariali trebuie yy
anagajeze firma pentru a-si dubla productia in condifiile in care productivirgy,
muneii se dubleazi?
15, Dacl,, pe termen scurt, costul marginal este mai mare decat costul total medjy «
producfia creste atunci costul variabil mediu: '
a) cregte;
b) scade;
c) cregte sau scade;
d) este maxim;
¢) nu se poate preciza.
16.in cazul in care costurile variabile totale scad intr-o mai mic4 mésuré devs
productia, costul total mediu: ee
a) cregte;
b) scade;
¢) ramane constant;
d) este nul;
¢) este minim.
17.La cresterea productiei cu 759 ‘abil n is
le refer dis ae 75%, costul variabil cregte cu 50%, Ce evolutic
a) creste;
b) scade;
¢) nu se modifica;
d) poate creste, scidea sau raméne constant;
¢) informafia este insuficient4 pentru a determina evolutia costului mediu ee productie Y ne
(Cam pope Y= TOKMLM, fi
ost chtoare,
» constamtes a
0 inti crescitoare §1 apol descrescatoare:
int descrescitoare 51 apoi crescttoare,
tia de productie Y = K +
je fun 2L. in ace:
fy crescltoares St Caz, randamentele de scarg
) gescrescatoares Sunt:
°) constante; a
d jntai crescatoare §1 apoi descrescatoare;
0) jt descresc&toare $i apoi cresc&toare,
ach productivitatea marginala a unui
a ductivitatea medic a factorului resp acre Productie este mai micd decat
p) productivitatea medie creste; 7 amine:
i) productivitatea medie se reduce;
0) productivitatea medie este maxima;
roductivitatea marginala creste;
°) productivitatea marginala este constant.
in condifiile in care costul variabil i .
2 costul total mediu: al unei firme scade mai putin decét scade
4) creste,
b) scade,
co) creste sau scade,
d) amine constant,
e) oreste, scade sau ramane constant.
72, Costurile variabile ale unei firme au crescut cu 50% in interval
& ae I tort
mre a oreterit producti cu 25%, Dac costul vrai medi tn BCVA a
fost 500 lei, determinati costul marginal (Cmg).
73.Daci productia unei intreprinderi scade cu 50%, atunci care va fi modificarea
procentuald a costului fix mediu?
24,Productivitatea medie a 20 lucr3tori este de 100 bucdfi pe lucritor. Dac’ se
angajeaz4 un nou lucrdtor, productivitatea marginala corespunzatoare acestuia
este 120 bucdfi. In aceasta situatie:
a) productivitatea marginala scade;
b) productivitatea marginala creste;
c) productivitatea medie creste;
4) productivitatea medie scade;
¢) productivitatea marginala este maxima. vs
de relagi
stului total este dati de re
28, Dach finotia cost! i potent 7 ,
produotla, sh se determine protasd x ~
0) 570; “s,
b) 150; si
0) 170;
aly
o) IS.
CT= 1504
ntul to este 16 u.m., iar Qo= 8 bug, j
inbil In mome! :
26,Costil va costul marginal este de 2 ori maj
var Condi:
produced (Q) ou 10% mare deg 88,
se determine indicele costului variabil (Icv). yy Fy
1 variabi :
qi iei, costul variabil crest :
27,Dact a modificares productiel, costul ste cu 50% «
adi scade cu 50%, ajungand Ia nivelul de 2500 unitay; 7 Brea,
mediu s ti Money, “tia,
productia: Stare, a!
1) scade cu 50%; *s
b) croste cu 100%;
c) creste cu 200%;
d) creste cu 300%;
¢) riméne neschimbatt.
28.in to, productivitatea medie a muncii int-o firma a
produse/salariat. in momentul t; producfia s-a triplat, iar ey de toy,
dublat, Calculafi productivitatea marginal a muncii. ul de saaag
29.{n perioada tp productia unui fabrici est de 100 buciti j
cat a
este de Sbuc/lucrator. Ce posibilitai are fierce is Oductivitatea Tyg
150 buc&i, caeteris paribus? # CTeASC produc,
30.Productivitatea medie a capitalului in
i to a fost de 1 ati. fy
productia @ crescut cu 20%, iar volumul cant oh Pett
productivitatea marginala a capitalului? ou 40%, ca Ca 100
c) dinamica echilibr piejei atunci cfind se mod
fick Say
er in ‘ty
oferta, caeteris paribus. MUltan,
fn acest caz pot exista mai multe situafii, in funetie ‘e 7
se modifica forfele piefei si de sensul modifichrii fiectreig, Preven ig \
situafia in care cererea creste mai mult decét creste oferta, fy iy
n
ificd 1 i Aeeasty «Gi
§i cantitatea de echilibru se modificd in acelasi sens, a sity,
a
daar gy iyig My
MArjprt Dre!
(figura 6.23). ig a
fl
Figura 6.23 Dinamica piefei la modificarea simultant 9 cererity . hy,
ert:
P O Sth)
Oo
aa Sntrebari pentru fixarea cunostintelor
1, fn cazul unui bun cu cerere inelastic’, ce efect Produce reducereg pretuly
bunului asupra venitului incasat de produc’tor? :
2. fn cazul unui bun cu cerere elastica, ce efect produce reducerea Prefului bunylyj
asupra venitului incasat de producdtor?
3. fn cazul in care un producator considera cererea pentru bunul Pe care il oferé cz
fiind inelastic, cum trebuie si modifice preful (crestere sau scddere) astfl int
venitul total incasat de el sa creasc?
4. Elasticitatea ofertei pentru un bun in raport cu preful sau este de 2. Ce fect at
asupra cantitatii oferite o crestere a prefului cu 10%? (Argumentati si expliz
tipul de elasticitate a ofertei). Cererea. Oferta. Echilibrul picjei
ee . 101
5. Elasticitatea ofertei pentru un bun in raport ©
port cu prequl shu est
te de 0,4. Ce efect
are asupra cantitatii oferite © schdere fi
explicati tipul de elasticitate a ofertei) © prejulul cu 10% (Argumentati 9i
Curba ofertei se deplaseaza 5; Fi
a) preful bunului produs iain flnga mtunal ote
b) scade costul productici;
c) se descopera tehnologii mai performante;
d) scade numéarul ofertanjilor, ‘
¢) cresc taxele asupra productiei.
6.
7, Cresterea prejului bunului X Y i
25%. in aceste condifii, oferta ae ee cantitati oferite cu
2) ‘elasticd: pentru bunul X) este:
b) inelastica;
c) cu elasticitate unitara;
d) atipica,
c) variantele a-d sunt false.
8. Dacd pe piafa unui bun cererea si oferta se reduc simultan gi in acceasi
proporfic:
a) prejul gicantitatea de echilibru cresc;
b) preful si cantitatea de echilibru scad;
c) raman neschimbate;
d) preful ramane constant, cantitatea de echilibru sade;
e) preful ramane constant, cantitatea de echilibru creste.
9, Daca bunurile X si Y sunt substituibile, ce efect are cresterea pretului bunului
x:
a) cresterea cantitaqii cerute din ambele bunuri;
b) scdderea cantitat cerute din ambele bunuri;
c) scdderea cantitagii cerute din bunul X si crestere
Y;
d) menjinerea constanta a cantitafii ceru
e) cresterea cantitafii cerute din bunul X si scdderea cé
x
a cantitafii cerute din bunul
te att din bunul X, cat si din bunul Y;
antitétii cerute din bunul
10. Oferta se extinde atunci cfnd:
a) pretul bunului produs scade;
b) prefurile altor bunuri scad;
c) pretul bunului produs creste;
d) cresc subventiile oferite producttorilor,
e) scade costul productiei. 1.
B
13,
14,
. Cresterea prefulu
. in situatia in care Pe piafa unui bun, profitul cre
intr-o saptamana 100 de unitg
* H di
are of 120 unitafi cu preful de 12 de y
de ae
fn situagia in ci
cu preful unitar !
funofie de pref este:
a) a
b) inelastica, _—
fl cu elasticitate unitara;
d) perfect elastic’;
¢) perfect inelastic& . |
i bunului X cu 20% determina scdderea cantitgi a
50%. in aceste condifii, cererea in functie de pret (pentru bunul Xese. *%
h
a) elastica;
b) inelastica; _
c) cu elasticitate unitara;
4d) echilibrati;
e) perfect elastica.
Care dintre urmitorii factori determina o crestere a cererii pentru bunul x:
a) cresterea veniturilor consumatorilor, daca X este un bun inferior;
b) scaiderea costului de productie;
c) scderea veniturilor consumatorilor, dacd X este un bun normal;
4d) cresterea prefurilor la bunurile substituibile;
€) scderea prefului bunului X.
Un bun este considerat inferior daca:
a) cererea sa scade, cand venitul scade;
b) cererea sa scade, cand venitul creste;
C) cererea sa creste, cand venitul creste;
d) cantitatea ceruta creste, cAnd pretul scade,
i caeteris paribus;
€) cantitatea ceruta scade, cnd preful creste,
caeteris paribus,
af I este de la 10 Ia 12 de um, jar
Syme se reduce de la 50 la 40 de UNItafi exist o cerere:
b) inelastica;
©) cu elasticitate unitara;
4) perfect elastica;
€) perfect inelastic’,
. Pentru bunurile normale:
€) cererea Scade oat cu
b) ce
orirea ven‘n
Terea ceste odati cy Porirea veniturilor;
Sporirea Veniturilor;
a fel ca pentru bunurile Giffen; oes gichilibrul piejer
jas curbei cererii pentru un
if DAP ull consumatorilor,
0) ul acelui bun;
0) rd fui bunurilor substituibile
; yoda numérului consumtorilor
0) modificarea preferinfelor consumatorilor
UN nu es
te :
determinarg de modig
ticarea:
ul unui bun est .
0 oi ? proful devine a he lei, ceterea pentry a
42 procente in modi si cl unui procent ins bum este de 19
orespun p in modificarea cererii, ni ent in modificar 0 bu,
4) 40 bu, nivelul cereri dei a prelulu i
b) 160 buc; ine:
¢) 140 bues
4) 60 buc;
¢) 50 bue.
19. Blasticitatea cererii pentru un bun fn
crestere a prefului cu 10% conduce in porn jul su este de 0,24, 0
5) reducerea cantitatii cerute cu 2,4%; Comes
bp) cresterea cantitatii cerute cu 2,4%;
o) cresterea cantitatii cerute cu 24%;
d) reducerea cantitafii cerute cu 24%;
e) menfinerea cantitafii cerute.
Stiind cB pe 0 piafa unui bun normal, venitul disponibil al consumatorului se
reduce, caeteris paribus, cantitatea si preful de echilibru evolueazé astfel:
a) cantitatea de echilibru se reduce, preful de echilibru creste;
b) cantitatea si preful de echilibru se reduc;
c) cantitatea si preful de echilibru cresc;
d) cantitatea de echilibru creste, pretul de echilibru scade;
e) nu se poate determina.
20.
S
21. Ca urmare a cresterii prefului punului X, cererea pentru bunurile X si ¥ se
modifica astfel:
Pretul bunului X Cantitatea cerut Cantitatea cerut |
(um./unitate) (unitaqi) din bunul Hel
100 40
150 30
UU
7 «i ie d
$a se calculeze elasticitatea cererii pentru cele dowd bunurt (in functie &
pretul bunului X). Interpretafi rezultatele. '
Alen,
j bun normal in raport cu venj
icf cererii unui bun f ssa Venitul h
2 a a oe ea Oe
ae ificd cererea. ay
oo 30%, in ce sens gi cu cat se ™ “Yeni is
25, Elesticitates cereri pentry 0°
are asupra cantitatii cerute ©
care este tipul de elasticitate’
bun in raport cu prejul 54U este de
crestere @ prefului cu 20%? j, 6
- j oferta sunt date de ecuayij
sata bunului X. cererea 5 o ; atiile: ¢,
24. Pe pista tei 10P, “inde Q este cantitatea, iar P prety) Si yy
| si cantitatea de echilibru. Dacd guvernul impune un ret ¢ cy. Se
Lae acd pe piatd se V8 inregistra surplus sau deficit de cere,
Se cunose urmatoarele date privind preful bunului X $i cantitzs),
Oe Rte 4
25.
+ Y
=
I 25 | 45 159
a) bunurile X si Y sunt substituibile;
b) bunurile X si Y sunt complementare;
c) bunurile X si Y sunt inferioare;
d) bunurile X si Y sunt normale;
e) nu se poate preciza natura bunurilor X si Y.
Curba verticala a cererii bunului X in raport cu preful arata c4:
a) cererea este elastica in raport cu preful sau;
b) cererea este perfect elastic in raport cu preful sau;
c) cererea are elasticitate unitard in raport cu preful sau;
d) cererea este inelastica in raport cu preful sau;
e) cererea este perfect inelastica in raport cu pretul sau.
Daca bunurile X si Y sunt complementare, iar indicele pretului bunuuj x
130%, atunci:
a) cererea pentru Y creste;
b) cererea pentru X creste;
c) cererea pentru Y scade;
d) cererea pentru X si cererea pentru Y cresc;
€) cererea pentru X si cererea pentru Y scad.
28. Daca bunurile X si ituibile, iar indi
Deck a si Y sunt substituibile, iar indicele pretului bunului X ex
a) cererea pentru X creste si
r X creste $i pentru Y se reduce;
b) cantitatea ceruti din X se reduce si cererea pentru Y creste;
e cererea pentru ambele bunuri creste; 7
| cererea pentru ambele bunuri se reduce;
cererea pentru Y creste si pentru X se reduce.
26.
27. | ofind cererea pe pia
aa unui
bun
il
cate Os ;
got? gia pretului de echilibru, Repr cererea, 9 en cont
*Neprezentati stab itiile 4
Fi 7 mn erafi ileas« a
4 venitl disponibil aleonsumstoran ic, C4 evolutia
pysurilor inferioare, care va fi cvoliten Se reduce, caete
a cantitiii de carne
echilibru? " 7
: fii de chin? Dar eh
refului
1
Anwne iyi de const ‘i
ntl! sumatori, iar of $¢ mod; los
oferta S° modifick mai a Pe piaja tales © unm:
I decat i bun seade ne, 2 ester
inci cfind cererea :
: consumatorilor pentru aid ton ca_urmare
sarin decd respectiv gi oferta pe pig nt Pret
mai pufl cererea, ca urmare a cresterii Pe piata unui ca ferin{elor
tii fe modifica
gh se stabileascd evolugia cantitiii si Pretului factori
grafic. MH si @ prefului de clio pile
. ntafi
, Cererea pentru bunul X, bun normal, se modifi
veniturilor consumatorilor si oferta pentru acest ick ca urmare a crester
cresterii subventilor oferite de stat. Stiind ci eae modifcd ca urate a
mare decat modificarea ofertel, si se stabileasca eat icarea cererii este mai
de echilibru. Reprezentat grafic. ufia canttafi sia pretului
angen cabrones
a) scade cu 60%;
b) scade cu Th;
c) nu se modifica;
d) creste cu 60%;
e) creste cu T%.
iar cantitatea oferita
um. la 600 um,
funefie de pret
. intr-o saptamand preful creste de la 500¥
fn acest Caz, oferta in
creste de la 200 unitafi la 280 unitafi.
este:
a) elasticas
b) inelastica;
c) cu elasticitate unitara;
4) perfect inelastica.
is Je relatii:
stiind c& funetile cererii si ofertel sunt sc a Dac
+ @P, aftati Pre gun desi S08 excedent
Oc = 90 - 3P 51 Q0= 4
de 10 u-m- pe Pl
Pd
statul impune un pret
de cerere sau oferta? Mleree,
14 Jui pe fermen lung pe pinta cu concureny, .
ul Pettey \
Cu
rea profit
imizarea pro)
igura 7.9 Maxi
Figu .
ae {ntrebari pentru fixarea cunostintelor
i pe piafa 4 la faptul ca:
icitatea ofertei pe piafa se refera .
ay pe pial actioneazi un numar mare de producatori cu forx exon
redusa; ee
b) bunurile produse sunt identice;
c) bunurile produse sunt diferentiate; ;
d) pe piata actioneazd un numar mare de producatori cu fori ceanonig
ridicata;
e) piata este transparent.
| Atunci cand firma continua sa produca, chiar daca pierde, pentru ci isi ag ope
costurile variabile si o parte din costurile fixe, inseamna ci:
6
a) PminCIM
e) P>min CVM si P
S-ar putea să vă placă și
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5807)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (353)
- The Iliad: The Fitzgerald TranslationDe la EverandThe Iliad: The Fitzgerald TranslationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5646)
- The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)De la EverandThe Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (7771)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20046)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDe la EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20479)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDe la EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (3285)
- Wuthering Heights Complete Text with ExtrasDe la EverandWuthering Heights Complete Text with ExtrasEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (9955)
- The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)De la EverandThe Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9054)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDe la EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (3321)
- Anna Karenina: Bestsellers and famous BooksDe la EverandAnna Karenina: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (7503)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)De la EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9486)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDe la EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (12949)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2475)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDe la EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2556)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDe la EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5719)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2568)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDe la EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2499)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDe la EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2507)
- How To Win Friends And Influence PeopleDe la EverandHow To Win Friends And Influence PeopleEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (6527)
- The Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionDe la EverandThe Picture of Dorian Gray: Classic Tales EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (9758)
