PLANUL DE ACTIUNE AL COMISIEI PENTRU PREVENIREA SI

COMBATEREA DISCRIMINARII SI PROMOVAREA

INTERCULTURALITATII

An scolar 2022 - 2023

ARGUMENT
Educația incluzivă este definită ca “procesul de a se adresa și a răspunde
diversității nevoilor tuturor copiilor/tinerilor prin intensificarea participării la procesu
de învățare, la împărtăşirea ideilor despre culturi și comunități diferite și la reducerea
excluziunii din și în educație. Aceasta implică schimbări și modificări în
conținut,abordări, structuri și strategii, o viziune comună care acoperă toți
copiii/tinerii și convingerea că este responsabilitatea sistemului de a-i educa pe toți”.
La baza educației incluzive stă dreptul la educație statuat în Declarația
Universală a Drepturilor Omului (1948): “Orice persoană are dreptul la învățătură.
Învățământul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățământul
elementar și general. Învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna
tuturor, iar învățământul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturor, pe
bază de merit. Învatământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității
umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale. El
trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia între toate popoarele și toate
grupurile rasiale sau religioase …”
Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale
detaliază dreptul la educaţie ca obligaţie a oricărui stat: “Statele părţi la prezentul pact
recunosc dreptul pe care îl are orice persoană la educaţie. Ele sunt de acord că
educaţia trebuie să urmărească deplina dezvoltare a personalităţii umane şi a simţului
demnităţii sale şi să întărească respectarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale. Pe lângă aceasta, ele sunt de acord că prin educaţie orice persoană
trebuie să devină capabilă de a juca un rol util într-o societate liberă, că educaţia
trebuie să favorizeze înţelegerea, toleranţa şi prietenia între toate naţiunile şi toate
grupurile rasiale, etnice sau religioase şi să încurajeze dezvoltarea activităţilor
Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii.”
O altă prevedere importantă din punctul de vedere al educaţiei incluzive este
interzicerea discriminării şi egalitatea în faţa legii, din Pactul internaţional cu privire
la drepturile civile şi politice: “Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără
discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea
trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire
egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă,
religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere,
naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”
În cazul României, reformarea sistemului educaţional și adaptarea lui, conform
criteriilor educației incluzive, a demarat în anul 2003, prin implementarea
programului PHARE Access la educație pentru grupurile dezavantajate. Astfel, au
fost adoptate o serie de reglementări care promovează educația incluzivă şi care au
fost rezultatul colaborării sistemului educațional cu alţi factori interesați: organizații
neguvernamentale, organizații internaționale etc
I. Direcţii de acţiune

Direcţiile majore de acţiune ale unitatii cu privire la combaterea şi prevenirea

tuturor formelor de discriminare sunt:

1.- implementarea principiului tratamentului egal şi al egalităţii de şanse elevilor, prin

aplicarea prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi
completările ulterioare,Constituţiei României şi a Ordonanţei Guvernului nr.
137 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, adoptată în
anul 2000 , Ordinul nr. 286 din 29 august 2007 privind aprobarea Strategiei naţionale
de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (2007 –2013),
Ordinul nr. 1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor
romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a
copiilor romi, Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 republicată privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare,Hotărârea nr. 1258 din 13 august 2004
privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru combaterea discriminării,în
vederea construirii unui model durabil de egalitate, echilibru şi securitate pentru toţi
elevii;

2. -crearea cadrului specific pentru ca politicile în domeniul discriminării să

îndeplinească următoarele condiţii:
-să fie pe deplin în concordanţă cu cerinţele de integrare şi conform cu
standardele comunitare;
-să fie cunoscute şi accesibile pentru toţi elevii,cadrele didactice,părinţii;
-să nu creeze confuzii şi să răspundă unor probleme reale;
-să încurajeze şi să faciliteze comunicarea socială.

II. Misiunea

Misiunea Colegiului Naţional „ Frații Buzești” Craiova , este promovarea şi

apărarea drepturilor stabilite prin legislaţia antidiscriminare.
Colegiul Naţional „ Frații Buzești” Craiova are rolul de a informa şi de a
forma elevii ,cadrele didactice,părinţii în vederea eliminării oricărei forme de
discriminare, de a investiga şi de a propune masuri de disciplinare catre Consiliul
de Administratie, in cazul incalcarii, de catre cadrele didactice si elevi, a legislatiei in
vigoare referitoare la faptele de discriminare, va elabora si va avea misiunea de a
monitoriza implementarea planului institutional de desegregare , contribuind astfel la
crearea unui climat general de încredere, respect şi solidaritate, definitoriu pentru o
societate democratică şi europeană.
Scop: promovarea, în cadrul şcolii, a principiilor şcolii incluzive.
„Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, care valorifică
diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără
discriminare şi excludere generate de originea etnică, deficienţe fizice sau mentale,
origine culturală sau socio-economică, limbă maternă. Prevenirea şi eliminarea
fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de discriminare,
constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive”

III. Scopul Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării

Scopul Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării este stabilirea

unor linii directoare de acţiune în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării.
În acest sens, Colegiul Naţional „ Frații Buzești” Craiova îşi propune:
1.construirea unui sistem eficient pentru prevenirea discriminării;
2.identificarea tuturor formelor de discriminare în cadrul şcolii;
3.monitorizarea şi implementarea planului institutional de desegregare;
4. medierea conflictelor rezultate dintr-un act/faptă de discriminare;
5. consolidarea cooperării cu societatea civilă, cu instituţiile administraţiei
publice locale şi mass-media.

IV. Principiile Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării

- Principiul politicilor integrate,care constă atât în abordarea integrată a
demersurilor de prevenire, identificare, mediere şi sancţionare, cât şi în luarea în
considerare a tuturor formelor de discriminare.
- Principiul prevenirii şi combaterii discriminării constă în promovarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin acţiuni de informare, formare şi
implementare a prevederilor legale specifice.
- Principiul acţiunii afirmative şi al măsurii speciale presupune promovarea de
practici preferenţiale pentru anumite categorii de persoane dezavantajate în vederea
accelerării realizării egalităţii de şanse.
- Principiul cooperării presupune dezvoltarea de mecanisme parteneriale
pentru participarea activă a mai mulţi actori sociali din domeniul public şi privat în
implementarea politicilor specifice.
- Principiul implementării strategice constă în abordarea problematicii
discriminării fără diferenţiere între grupurile defavorizate, conştientizând faptul că
fiecare grup defavorizat are probleme specifice.
În implementarea planului de acțiune, se vor avea în vedere următoarele
principii directoare:
Egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor reprezintă o valoare universală,
proclamată atât de documentele internaţionale privind drepturile omului cât şi de
Constituţia României.
Asigurarea dreptului la educaţie de calitate a tuturor copiilor, indiferent de
origine etnică, religie, dizabilităţi, mediu de provenienţă, statut social etc., este
datoria statului român şi reprezintă un obiectiv al Ministerului Educaţiei Nationale.
Realizarea unui sistem de învăţământ care are la bază educaţia incluzivă este o
necesitate pentru a asigura realizarea deplină a potenţialului copiilor.
Educaţia pe tot parcursul vieţii va da posibilitatea indivizilor să se adapteze mai
uşor schimbărilor economice şi sociale.
Diversitatea etnică şi religioasă este o valoare esenţială într-un sistem care are
la bază educaţia incluzivă. Identitatea comunităţilor multietnice este promovată la
nivelul şcolii, relevanţa etnică fiind parte din calitatea educaţiei.
Şcoala este o instituţie deschisă, care colaborează cu administraţia locală,
părinţii copiilor şi comunitatea în ansamblu. Legătura între şcoală şi comunitatea
locală este reflectată în curriculumul la decizia şcolii, iar autorităţile locale au
responsabilitatea de a susţine învăţământul.
Locul de rezidenţă, originea etnică, statutul social al părinţilor, dizabilitatea,
religia, sexul etc., nu trebuie să constituie impedimente în accesul la o educaţie de
aceeaşi calitate cu a celorlalţi copii.
Pentru creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, folosirea tehnologiei
informaţionale şi comunicaţionale devine o prioritate. Aceasta va contribui atât la
creşterea calităţii educaţiei, cât şi la realizarea obiectivului strategic al României ca
membru al Uniunii Europene.
Educația urmărește socializarea și pregătirea copiilor pentru viață într-o
societate democratică. Prin urmare, interacțiunea dintre copiii provenind din diverse
medii sociale reprezintă o valoare care trebuie promovată în educația elevilor.

V. Obiective generale

1.Identificarea grupurilor ţintă şi a factorilor interesaţi

Grupul ţintă vizat de acest plan de acţiune include:
- copii preşcolari, elevi şi tineri din grupurile dezavantajate, cuprinşi în
învăţământul obligatoriu;
- părinţii acestora;
-decidenţi şi manageri din domeniul educaţiei, sănătăţii, culturii, protecţiei
copilului, muncii şi protecţiei sociale;
-cadrele didactice care lucrează în cadrul Colegiului Naţional „ Frații Buzești”
Craiova
-asociaţii, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în
domeniu(Consiliul local,Primaria)
Planul de acțiune urmărește în mod special situația copiilor din mediul rural, a
copiilor cu cerințe educaționale speciale, a copiilor romi și altor copii proveniți din
familii dezavantajate economic, categorii identificate ca fiind cele mai vulnerabile din
punct de vedere al accesului la o educație de calitate.
2. Respectarea şi aplicarea legii şi protecţia elevilor discriminaţi:
- Asigurarea respectării prevederilor legislaţiei antidiscriminare, prin acţiuni
specifice de investigare, constatare şi sancţionare a actelor de discriminare;
- Instituirea, conform legii, de măsuri şi acţiuni speciale de protecţie a
persoanelor discriminate sau a categoriilor de persoane defavorizate;

Monitorizarea respectării şi promovării drepturilor omului:

-asigurarea accesului egal şi universal la învăţământul obligatoriu;

-creşterea şanselor de succes şcolar pentru copiii/tinerii din zonele şi
segmentele sociale defavorizate (mediul rural, copiii/tinerii de etnie roma, cu CES,
marginalizaţi sau în situaţie de sărăcie severă);
-creşterea oportunităţilor de participare şcolară şi de formare profesională
pentru categoriile defavorizate, asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi;
-profesionalizarea absolvenţilor învăţământului obligatoriu, în vederea inserţiei
efective pe piaţa muncii;
-îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de suport pentru persoanele/copiii cu
nevoi speciale de educaţie;
-extinderea principiului educaţiei incluzive, prin creşterea participării la
învăţământul de masă.
- Informarea şi formarea tuturor cadrelor didactice în promovarea principiilor
egalităţii de şanse şi nediscriminării.

3.Asigurarea cadrului legal adecvat pentru respectarea deplină a drepturilor

omului, a egalităţii de şanse şi implementarea normelor europene în materie de
nediscriminare.
Organizarea şi funcţionarea sistemului românesc de educaţie este reglementată
de Legea învăţământului nr.1/2011.
Legea prevede că toţi cetăţenii români au drept de acces egal la toate nivelurile
şi formele de educaţie, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, afiliere religioasă sau
politică, statut social sau economic. Învăţământul public este gratuit. Documentele
internaţionale la care România a aderat, precum şi legislaţia românească, garantează
dreptul la educaţie diferenţiată în beneficiul individului, dar şi al întregii societăţi .
În România, copiii cu cerinţe educaţive speciale au acces la educaţie şi se pot
înscrie, în funcţie de nivelul/gradul de deficienţă, în sistemul de învăţământ special,
în aşa numitele şcoli speciale sau în şcolile de masă. Elevii cu deficienţe cu grad
mediu, severe, profunde sau asociate sunt înscrişi în şcolile speciale. Elevii cu
deficienţe uşoare, cu deficienţe de limbaj sau cu un deficit de învăţare, cu deficienţe
de comportament sau socio-afective sunt integraţi în şcolile de masă şi beneficiază de
servicii de sprijin. În funcţie de tipul de deficienţă, elevii din învăţământul special pot
să urmeze curriculumul şcolii de masă, un curriculum uşor adaptat sau un curriculum
specific pentru şcolile speciale.
Pe parcursul şcolarizării, elevii/tinerii cu CES au acces la toate resursele
psihopedagogice, medicale şi sociale necesare recuperării lor, precum şi la alte tipuri
de servicii specifice de intervenţie, necesare şi disponibile în comunitate sau în
instituţiile specializate, inclusiv cele din învăţământul special.
În unele cazuri, şcolile sunt organizate ca având în aceeaşi structură, respectiv
nivelurile: liceu, şcoală de arte şi meserii, postliceal sau cel puţin două din trei tipuri
de şcoli menţionate mai sus. Unele şcoli speciale oferă chiar şi predare în limba
maternă.
Durata parcursului şcolar poate, de asemenea, varia în funcţie de tipul şi gradul
deficienţei: spre exemplu, durata învăţământului primar şi a gimnaziului pentru copiii
cu deficienţe mentale severe poate fi de 9 sau 10 ani în loc de 8.
Şcolile de masă dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu diferite
cerinţe speciale:
a. Pentru copiii cu deficienţe de vorbire şi cu un deficit de
învăţare există centrele logopedice interşcolare, cu specialişti care utilizează terapii
specifice pentru corectarea şi depăşirea deficienţelor amintite.
b. Pentru copiii cu deficienţe de comportament şi dificultăţi de
adaptare există centrele de asistenţă psihopedagogică, unde consilierii psihopedagogi
oferă servicii specifice atât copiilor în situaţii de risc sau criză, cât şi părinţilor
acestora.
c. Pentru copiii din şcolile de masă cu deficienţe identificate şi recunoscute
(certificate) de către Comisia pentru Protecţia Copilului, există servicii de
sprijin/cadre didactice itinerante.

4. Conştientizarea problemelor discriminării

-Îmbunătăţirea educaţiei în ceea ce priveşte promovarea drepturilor omului,

prevenirea şi combaterea discriminării
-Informarea elevilor,profesorilor,părinţilor cu privire la producerea de
acte/fapte de discriminare, precum şi la efectele negative ale acestora asupra
climatului educativ;
-Informarea elevilor,profesorilor,părinţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile
ce derivă din implementarea principiilor egalităţii de şanse şi nediscriminării
- Facilitarea comunicării între elevi,profesori şi diferite organizaţii care le
reprezintă interesele;
-Cooperarea cu societatea civilă în implementarea Planului de acţiune pentru
combaterea discriminării

5. Elaborarea de studii şi rapoarte

- Analiza ştiinţifică a nivelului actual de discriminare şi a tratamentului egal,

studiul fenomenului discriminării în contextul realităţii social cultural din acest
moment.

VI. Obiective specifice şi acţiuni de implementare – proiecte şi practici

pentru prevenirea şi combaterea discriminării

A) Proiectul de dezvoltare instituţională,

1. Optimizarea cadrului legislativ general, având în vedere:

a) propunerea către Consiliul de Administraţie a scolii a proiectelor de acte
normative,a ghidului metodologic în domeniul actelor/faptelor de discriminare;
b) elaborarea, monitorizarea şi implementarea planului institutional de
desegregare
2. Optimizarea cadrului legislativ specific prin:
a) completarea şi definitivarea cadrului legal referitor la investigarea şi
monitorizarea actelor/faptelor de discriminare;
b) elaborarea şi implementarea de instrucţiuni şi proceduri în materie de
nediscriminare.
3.Crearea unor structuri şcolare corespunzătoare ciclurilor de învăţământ,
grupuri de combatere şi prevenire a discriminării, precum şi elaborarea de strategii.
Aceste considerente de ordin tehnic stau la baza opţiunilor strategice pe termen
mediu şi lung ale comisiei

- Practici pe termen mediu (anul şcolar 2022-2023):

1. îmbunătăţirea modalităţilor de lucru ale cadrelor didactice prin adaptarea

modului de lucru la nevoile elevilor , în conformitate cu normele naţionale şi
internaţionale în domeniul nondiscriminării;
2. colaborarea cu instituţiile locale implicate direct în promovarea şi aplicarea
de politici publice referitoare la categoriile defavorizate care fac obiectul legislaţiei în
domeniul prevenirii şi combaterii discriminării;
3. ridicarea standardului profesional al personalului didactic, prin informarea şi
formarea în promovarea principiilor egalităţii de şanse şi nediscriminării.

- Practici pe termen lung (2023-2024):

1. consolidarea capacităţii de reacţie a instituţiei noastre şcolare la noile

provocări sociale, pe dimensiunea prevenirii şi combaterii discriminării;
2. îmbunătăţirea activităţii aparatului propriu de lucru (specializări pe domenii,
înfiinţarea unor grupuri ale elevilor,părinţilor );
3. perfecţionarea continuă a cadrelor didactice;
4. promovarea unei strategii eficiente pentru promovarea unor proiecte care
vizează prevenirea şi combaterea discriminării;
5. monitorizarea progreselor în implementarea principiilor egalităţii şi
nediscriminării;
6. elaborarea de rapoarte şi studii cu privire la activitatea, locul şi rolul
invatamantului special
B) Politica de prevenire
Prevenirea discriminării presupune acţiuni coordonate pe mai multe planuri:

1. Programul de informare şi documentare în domeniul prevenirii şi combaterii

discriminării, care constă în:
a)construirea unei baze de date în domeniu conţinând următoarele categorii de
informaţii: instituţii europene specializate, documente internaţionale specifice,
manifestări, evenimente dedicate domeniului, rapoarte ştiinţifice specifice
domeniului,publicaţii de specialitate (tipărite, on-line), documente naţionale în
domeniu, instituţii şi organisme naţionale în domeniu;
b)promovarea documentelor internaţionale şi româneşti în domeniu
c) producerea şi tipărirea de materiale informative (fluturaşi, broşuri, afişe) pe
teme legate de discriminare;
d) monitorizarea presei;
e) gestionarea site-ului liceului
f) achiziţionarea de publicaţii de specialitate;
g) înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de informare şi documentare în
domeniul discriminării şi al drepturilor omului în cadrul unitatii;
h) iniţierea şi derularea unor campanii şcolare de informare a elevilor şi
profesorilor asupra principiilor egalităţii de şanse şi nediscriminării;
j) diseminarea informaţiei specifice.

2.Programul de educaţie în domeniul nediscriminării, al drepturilor şi

libertăţilor fundamentale constă în:

a) organizarea de ateliere de lucru având ca tematică noţiuni, concepte, idei,

teorii, practici în domeniul discriminării şi al drepturilor omului;
b) dezvoltarea actualelor conţinuturi care vizează problematica egalităţii şi
nediscriminării, din cadrul programelor şcolare existente, şi realizarea în continuare
de noi programe de cursuri opţionale, pentru diferite niveluri de studiu;
c) continuarea realizării cursurilor de formare metodică a profesorilor de
specialitate, având ca temă problematica drepturilor omului şi nediscriminării;
d)derularea unor proiecte pe tematica nediscriminării, cu implicarea elevilor
precum şi a cadrelor didactice;
e) înfiinţarea şi dezvoltarea unor cercuri şcolare de studiere a fenomenului
discriminării.

3. Programul de cercetare socială în domeniul discriminării constă în:

a) analiza sociologică a bazei de date constituite din dosarele petenţilor care au

reclamat producerea unor acte/fapte de discriminare;
b) analiza documentelor ştiinţifice naţionale şi europene (barometre de opinie,
rezultate de cercetare, studii, analize, comentarii autorizate) cu referire la domeniu;
c) analiza bazei de date cuprinzând cazurile individuale, temele specifice şi
criteriile de discriminare percepute;
d) realizarea de interviuri tematice cu experţi în domeniu
e) organizarea de focus-grup cu categorii de persoane, cu reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale pe teme din domeniul de preocupare a instituţiei;
f) realizarea de sondaje de opinie în domeniu;
g) publicarea rezultatelor de cercetare (broşuri, reviste, rapoarte).

4. Programul de parteneriat şi de susţinere a societăţii civile care acţionează în

domeniul drepturilor omului constă în:

a) elaborarea unei strategii de colaborare cu societatea civilă implicată în acest

domeniu;

C) Politica de implementare a cadrului legislativ (politica de sancţionare)

Implementarea cadrului legislativ existent de prevenire şi combatere a

discriminării se realizează prin următoarele activităţi:
a) primirea de petiţii şi sesizări despre încălcarea dispoziţiilor normative
referitoare la principiile egalităţii şi nediscriminării, de la elevi,profesori,părinţi;
b) analiza petiţiilor şi calificarea actelor/faptelor de discriminare;
c) luarea de decizii şi propunerea de măsuri sancţionatorii corespunzătoare
pentru săvârşirea actelor/faptelor de discriminare de catre cadrele didactice si elevi şi
transmiterea lor către Consiliul de Administratie, in cazul incalcarii legislatiei in
vigoare.
Anexa 1

I. România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,

drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea
şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale
poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(Art.1 (3), Constituţia României)

II. “Cetăţenii României, ai celorlalte statelor membre ale Uniunii Europene, ai

statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au
drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional
de învăţământ, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagioasă,infectarea HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi de
orice alt criteriu.
Statul garantează dreptul la educaţie şi formare profesională diferenţiate, pe
baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi
Statul promovează şi susţine învăţarea pe parcursul întregii vieţi, inclusiv prin
recunoaşterea, în condiţiile prezentei legi, a rezultatelor învăţării non-formale şi
informale realizate în afara sistemului naţional de învăţământ.
Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) au dreptul de a studia în unităţi şi
instituţii de învăţământ furnizoare de educaţie corespunzătoare altui sistem de
învăţământ decât cel naţional, recunoscut şi funcţionând pe teritoriul României.”
(Art.9, alin (1), (3), (4), (5) Legea educaţiei naţionale, 2009)

III. „…şcolile trebuie să primească pe toţi copiii indiferent de condiţia lor fizică,
intelectuală, socială, afectivă, lingvistică sau de orice natură. Trebuie deci să fie
incluşi copii cu dizabilităţi şi copii talentaţi, copii ai străzii şi copii care muncesc,
copii proveniţi din zone izolate, din populaţii nomade sau care aparţin minorităţilor
lingvistice, etnice sau culturale şi copii care provin din alte zone sau grupuri
dezavantajate sau marginalizate…Principiul fundamental al şcolii incluzive este că
toţi copiii trebuie să înveţe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de
dificultăţile pe care aceştia le pot avea sau de diferenţele care pot exista între ei.
Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor diferite ale elevilor,
ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de învăţare cât şi a unor ritmuri
diferite şi asigurând oeducaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor
curriculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui
anumit mod de utilizare a resurselor şi parteneriatelor cu comunităţile din care fac
parte.”
(Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul de acţiune privind educaţia pentru nevoi
speciale, UNESCO 1994 ).

III. România a ratificat CNUDC în 1990. Articolul 29 al CNUDC prevede că:

„Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului de faţă de
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Educaţia copilului va fi orientată în
direcţia
dezvoltării respectului faţă de părinţi, propria sa identitate culturală, limbă şi faţă de
propriile sale valori. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării la
maximum a potenţialului copilului în ceea ce priveşte personalitatea, talentele şi
abilităţile mentale şi fizice.”
(Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului – CNUDC)

IV. România a ratificat Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie în

1964. Convenţia este cel mai relevant şi cel mai puţin cunoscut instrument care se
referă la segregarea la nivelul şcolii. Aceasta interzice în mod expres „stabilirea şi
menţinerea unor sisteme sau instituţii educaţionale separate pentru persoane sau
grupuri de persoane.” CDE interzice şi „limitarea unei persoane sau a unui grup de
persoane la o educaţie de un standard inferior.” CDE permite în mod expres existenţa
unor şcoli „separate, dar egale”, segregate în funcţie de sex, ca şi menţinerea unor
şcoli separate pe motive religioase sau lingvistice, dacă frecventarea acestor şcoli este
opţională şi voluntară.
(Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie, 1964)
[1] UNESCO Guidelines for inclusion. Ensuring Access to educaţion for All. Paris,
UNESCO, 2005, p. 13
[2] Art.26 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului
[3] Art. 13 din Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si
culturale
[4] Art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice
[5] A se vedea in acest sens Notificarea 29323 din 20 aprilie 2004,privind
combaterea segregarii copiilor romi in educaţie, Ordinul Ministrului 1529 din 18 iulie
2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional, Ordinul
Ministrului 1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor
romi, Ordinul Ministrului 3774 din 22 aprilie 2008 privind aprobarea programei
scolare pentru disciplina optională „Educatie interculturală” (curriculum la decizia
scolii pentru învătământul gimnazial) si a programei scolare revizuite pentru
disciplina optională „Drepturile omului” (curriculum la decizia scolii pentru liceu)

PRESEDINTE:
MEMBRI: