PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

Carol al II-lea
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa natională , Rege al României.
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Internelor sub Nr. 2.574 A din 27 februarie 1933,
Am decretat şi decretăm:
Art. 1 - Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene se aprobă de
Noi.
Art. 2 - Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministrul de Interne şi
Ministrul Aparării Naţionale sunt însărcinaţi cu executarea
decretului de faţă.

Dat în Bucureşti, la 28 februarie 1933.

Carol
Preşedintele Consiliului de Miniştri
Dr. Al. Vaida - Voevod

Ministrul de Interne
Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri
G.G. Mironescu

Ministrul Apărării Naţionale

General de divizie
N. Samsonovici

Nr. 468
 MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

ORDIN DE ZI

Nr. 42 din 28 februarie 2008

la aniversarea a 75 de ani
de la înfiinţarea Protecţiei Civile în România

La 28 februarie 2008 se împlinesc 75 de ani de la emiterea Înaltului Decret

Regal nr. 468/28.02.1933 prin care Regele Carol al II-lea aproba Regulamentul
Apărării Pasive, consfinţind apariţia primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă în
ţara noastră.
Pe timpul celui de al doilea război mondial acestea au funcţionat în cadrul
Ministerului Aerului şi Marinei, sub denumirea de Comandamentul Apărării Pasive, iar
după 1945 şi pe toată durata postbelică a războiului rece în cadrul Ministerului Forţelor
Armate. De-a lungul timpului, cadrele acestor structuri s-au aflat mereu acolo unde
semenii noştri au fost în suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare de riscuri şi
dezastre, care s-au produs tot mai des pe întregul cuprins al ţării.
Structurile cu atribuţii în domeniul protecţiei civile s-au perfecţionat şi după
revoluţia din decembrie 1989, prin îmbunătăţirea continuă a managementului şi acţiuni
de identificare a surselor de risc potenţiale, cu urmări distructive majore asupra
populaţiei, infrastructurii şi mediului, adaptarea şi perfecţionarea bazei legislative în
concordanţă cu cerinţele integrării în NATO şi UE.
Din decembrie 2004 Protecţia Civilă din România funcţionează ca structură a
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - instituţie aflată în subordinea
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, integratoare şi coordonatoare la
nivel naţional a instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de
urgenţă.
Indiferent de componenta sistemului de siguranţă naţională în care au funcţionat,
structurile cu atribuţii de protecţie civilă şi-au îndeplinit cu cinste misiunile de bază,
adaptându-şi modul de lucru şi planurile de cooperare cu celelalte forţe cu atribuţiuni
în domeniu. Profesionalismul cadrelor a fost probat în multe ocazii în cei 75 de ani de
existenţă: salvarea persoanelor surprinse sub ruine, înlăturarea bombelor rămase
neexplodate din timpul conflagraţiilor, intervenţiile în cazul inundaţiilor catastrofale,
cutremurelor devastatoare, secetelor prelungite, accidentelor aviatice sau tehnologice,
alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cu incidenţă dezastruoasă asupra localităţilor.
Pe plan extern, încă din anul 1994, prin structurile de lucru ale Comitetului
Superior Pentru Planificarea Urgenţelor Civile din NATO - SCEPC, s-a acţionat în
direcţia promovării cu prioritate a unor proiecte privind managementul situaţiilor de
criză, prevenirea dezastrelor, ajutorul de urgenţă, schimbul rapid de informaţii.
Îndeplinirea în bune condiţii a misiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor
de urgenţă nu ar fi posibilă fără sprijinul nemijlocit al celorlalte structuri din
compunerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a prefecţilor şi
primarilor - în calitate de şefi ai protecţiei civile din zona de responsabilitate, a
ministerelor Apărării; Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Mediului şi Dezvoltării
Durabile; Transporturilor; Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiilor, a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, SMURD, Salvamont,
a altor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale.
În anul 2007 activitatea s-a axat pe creşterea performanţelor, prin realizarea
măsurilor de prevenire şi eficientizarea continuă a acţiunilor de intervenţie în situaţii de
urgenţă, în scopul alinierii României la standardele în domeniu impuse de statutul de
ţară membră a Uniunii Europene.

Dragi colegi!

La cei 75 de ani de existenţă, aveţi de continuat o tradiţie pe care nu o puteţi

înfăptui decât prin dăruire exemplară şi prin muncă asiduă, puse în slujba celor aflaţi în
pericol. Acţionaţi în continuare pentru a conferi un climat de încredere şi siguranţă
cetăţenilor, demonstraţi înaltul vostru umanism, pregătiţi-vă cu perseverenţă pentru a
interveni, în toate împrejurările, cu profesionalism şi eficienţă.
Fiţi mândri de voi, fiţi încrezători în viitor!
Cu prilejul acestei frumoase aniversări jubiliare şi a Zilei Protecţiei Civile din
România, urez tuturor sănătate şi fericire, putere de muncă şi succes în îndeplinirea
nobilelor şi importantelor misiuni ce ne revin.

La Mulţi Ani!

INSPECTOR GENERAL,
General-locotenent

Vladimir SECARĂ
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

PROTECŢIA CIVILĂ
LA CEAS ANIVERSAR
La aniversarea celor 75 de ani de existenţă, Protecţia Civilă reprezintă o
compenentă de bază a Sistemului de Securitate Naţională , modernă şi eficace , cu vocaţie
europeană , menită să asigure siguranţa şi liniştea comunităţii.
Data de 28 FEBRUARIE reprezintă piatra de temelie a Protecţiei Civile când prin
,,Înaltul Decret Regal nr. 468” regale Carol al II-lea aprobă în anul 1933 ,,Regulamentul Apărării
Contra Atacurilor Aeriene” şi devine astfel ziua de entitate a Protecţiei Civile.
Născută ca o necesitate pentru protecţia populaţiei civile, ca o măsură de asigurare a
climatului de securitate individuală şi colectivă, ca o consecinţă a numărului de victime extrem de
ridicat din rândul populaţiei civile, raportat la cel al militarilor aflaţi în conflict, Protecţiei Civile i
s-au încredinţat prerogative din ce în ce mai complexe odată cu extinderea riscurilor ce au apărut
în ameninţarea vieţii oamenilor.
Aliniindu-se cerinţelor şi ca o urmare firească a necesităţilor, sistemul înfiinţează
unităţi de instrucţie, pregătire şi intervenţie, atât pentru nevoile proprii, cât şi la nivelul
administraţiei centrale şi locale.
Ca o consecinţă a adaptării la necesitatea umană, se organizează în plan naţional şi
teritorial servicii specializate care, practic, au o continuitate de 75 ani. Rezultanta firească a
nivelului de pregătire o reprezintă intervenţiile oportune şi hotărâtoare, prilejuite de evenimente
precum cutremurele, inundaţiile, alunecările de teren, accidentele aviatice, ca şi cele tehnologice,
unde aportul sistemului a fost apreciat în funcţie de volumul, calitatea şi profesionalismul
participanţilor.
De-a lungul timpului denumirea instituţiei se adaptează cerinţelor, iar revitalizarea
concepţiei de organizare şi conducere este mult mai pregnantă odată cu aderarea ţării la Convenţia
de la Geneva şi afilierea la diferite organisme de specialitate ale O.N.U., N.A.T.O. şi U.E.
Complexitatea pregătirii atestă nivelul şi gradul de pregătire al specialiştilor care s-au
bucurat de aprecieri reale din partea diferitelor structuri internaţionale cu care s-a cooperat.
Misiunea principală a Protecţiei Civile din România este de a asigura cetăţenilor săi,
bunurilor materiale individuale şi colective ale acestora, valorilor de patrimoniu şi factorilor de
mediu siguranţă şi protecţie împotriva efectelor dezastrelor naturale şi/sau acţiunilor militare pe
timp de pace, criză şi război, prin respectarea strictă a drepturilor omului, în condiţiile unui regim
politic bazat pe democraţie constituţională, sub strict control democratic civil asupra sistemului
protecţiei civile.

REPERE ISTORICE ARGEŞENE

1929- Prima organizaţie paramilitară de protecţie a populaţiei în cadrul Marelui Stat

Major al Armatei Române;
28 Feb. 1933- Decretul Regal al Regelui Carol al II-lea nr. 468 aprobă ,,Regulamentul de
funcţionare a Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene”, actul de naştere al
Protecţiei Civile ;
17 Ian. 1952- Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române
privind organizarea şi funcţionarea Apărării Locale Antiaeriane în Republica
Populară Română – secţiunea Apărării Locale Antiaeriane Regională Argeş – în
cadrul Direcţiei Regionale a Ministerului Afacerilor Interne;
01. Oct. 1967 –Direcţia Apărării Locale Antiaeriane trece în subordinea Ministerului Forţelor
Armate
 1968 –Statul Major al Apărării Locale Antiaeriane Regiunea Argeş – Statul Major al
Apărării Locale Antiaeriane Judeţ Argeş ;
24 Mart.1978 - Statul Major al Apărării Locale Antiaeriane Judeţ Argeş - Statul Major al
Apărării Civile Argeş ;
01 Feb. 1990 -Stat Major de Apărare Civilă Judeţean Argeş - Birou de Apărare Civilă în cadrul
Centrului Militar Judeţean Argeş ;
01 Iun. 1994- Birou de Apărare Civilă în cadrul Centrului Militar Judeţean Argeş - Stat Major
Apărare Civilă Judeţean Argeş (OG 14/1994);
25 Sept. 1996 -Stat Major Apărare Civilă Judeţean Argeş - Inspectorat Protecţie Civilă Argeş
(Legea 106/1996);
01 Ian. 2001 - Inspectorat Protecţie Civilă Argeş de la Ministerul Apărării Nationale la
Ministerul de Interne (actual Ministerul Internelor şi Reformei Administrative );
15 Dec. 2004- Inspectorat Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Serviciul Protecţie Civilă .
Pentru stabilirea locului şi rolului Protecţiei Civile în România în cadrul eforturilor de
realizare a obiectivelor prevăzute în Strategia de Securitate Naţională şi Strategia de Ordine
Publică precum şi a obiectivelor Uniunii Europene privind cooperarea în domeniu , în baza
H.G. nr.547 / 09.06.2005 , a fost aprobată Strategia Naţională de Protecţie Civilă . Aceasta
constituie documentul fundamental care orientează Sistemul Naţional al Protecţiei Civile din
România pentru îndeplinirea misiunilor stabilite prin lege.
Protecţia Civilă, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură
în colaborare cu celelalte structuri, un management optim al situaţiilor de urgenţă , prin
implementarea măsurilor de prevenire şi intervenţie , dezvoltând un sentiment de siguranţă
cetăţenilor ,care ştiu că în orice moment sunt vegheaţi şi apăraţi de oameni care au această vocaţie.

INSPECTOR ŞEF
Col. GROSU NICOLAE
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

MESAJUL
PREŞEDINTELUI COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREFECTUL JUDEŢULUI ARGEŞ

În urmă cu 75 de ani, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, din 28 februarie, lua fiinţă
Protecţia Civilă din România. A fost un act politic responsabil, în urma căruia societatea
noastră a avut numai de câştigat.
Ajutorul umanitar în situaţii deosebite, protejarea vieţii oamenilor, a bunurilor
materiale şi a mediului sunt principalele direcţii de activitate ale serviciilor către
populaţie, pe care structurile Protecţiei Civile le-a pus în valoare. Mulţi cetăţeni le
datorează chiar viaţa, în cazul unor accidente mai puţin obişnuite.
Modernizarea Protecţiei Civile a fost un proces complex şi destul de dificil, ţinând
cont de cadrul legislativ şi necesarul logistic, de pregătirea şi chemarea oamenilor pentru
această meserie vocaţională. Schimbările din ultimul timp s-au bazat pe prevederile HGR
1490/2004, în urma căreia Comandamentul Protecţiei Civile a fuzionat cu structurile
Corpului Pompierilor Militari, rezultând astfel Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, o
structură complexă, atât la nivel central cât şi la nivel local.
Aniversarea la 28 februarie constituie o binemeritată recunoaştere a efortului
profesional depus de cei care s-au aflat, precum şi de cei care sunt astăzi permanent şi
necondiţionat la datorie pentru a apăra viaţa semenilor, a salva bunurile materiale şi
valorile de patrimoniu de efectul distrugerilor provocate de calamităţi şi catastrofe.
” Cu viaţa mea apăr viaţa ”,deviză simbolică în tradiţia armei, a fost onorată şi
consacrată pe parcursul celor 75 de ani de existenţă prin intervenţii, deosebit de dificile,
executate pentru salvarea vieţii şi înlăturării efectelor distrugătoare ale dezastrelor şi
catastrofelor produse în ultima jumătate de secol.
Acestea sunt, pe scurt, motivele pentru care, de ziua Protecţiei Civile, îmi exprim
sentimentul de gratitudine faţă de toţi aceaia care, de cele mai multe ori, redau oamenilor
speranţa de viaţă şi, uneori, îşi riscă propria viaţă pentru a salva alte vieţi. Admirând
curajul şi profesionalismul acestor oameni , le doresc sănătate, putere de muncă şi mult
noroc în acţiunile lor deosebite, riscante, dar utile societăţii.

PREFECTUL JUDEŢULUI ARGEŞ

ION POPA
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

MESAJUL
PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN ARGEŞ

Protecţia Civilă din România , componentă a sistemului securităţii naţionale ,

sărbătoreşte la 28 februarie 2008 , 75 de ani de existenţă , în amintirea momentului istoric
în care regele României Carol al II-lea a aprobat ,,Regulamentul Apărării Contra
Atacurilor Aeriene” , prin Înaltul Decret regal nr.468/1933 , confinţind astfel înfiinţarea
primei structuri menite să protejeze populaţia civilă şi bunurile acesteia pe timp de conflict
armat .
De-a lungul celor 75 de ani de experienţă, au survenit mai multe modificări
organizatorice, dar indiferent de denumire sau autoritatea tutelară, Protecţia Civilă şi-a
păstrat aceleaşi obiective, contribuind semnificativ la prevenirea pierderilor de vieţi,
diminuarea distrugerilor, asigurarea liniştii şi securităţii comunităţii.
Noul cadru legislativ întăreşte rolul autorităţilor administraţiei publice locale în
prevenirea riscurilor şi intervenţia în situaţii de urgenţă.
Aveţi de apărat o tradiţie pe care nu o puteţi înfăpui decât prin dăruire exemplară şi
prin muncă asiduă.
Prezente zi şi noapte la datorie, structurile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
Argeş, alături de celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, dau dovadă
permanent de înalt profesionalism şi devotament.
Sunt convins că fiecare cetăţean trăieşte un sentiment de siguranţă ştiind că sunt
vegheaţi de apărători devotaţi care nu precupeţesc nici un efort pentru a salva viaţa şi
avutul, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, când stihiile naturii s-au dezlănţuit şi au
afectat zone ale Judeţului Argeş.
De ziua Protecţiei Civile, mulţumesc în numele argeşenilor, tuturor celor care
lucrează în acest domeniu, cu modestie şi curaj şi le doresc sănătate, putere de muncă şi
mult noroc în acţiunile lor deosebite, riscante şi utile, în folosul societăţii .

La mulţi ani!

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş

CONSTANTIN NICOLESCU
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

AVERTIZARE METEOROLOGICĂ DE FENOMENE SEVERE

Extras din Ordinul comun MMGA/MAI nr. 823/1427 din 2006 privind
Aprobarea Procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice
şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice

OBIECTIV :Anticiparea apariţiei şi intensităţii fenomenelor meteo periculoase imediate (1 – 3 ore)

INTENSITATEA : patru niveluri de codificare
VERDE GALBEN PORTOCALIU ROŞU
NU SE Fenomenele Furtună Furtună
PROGNOZEAZĂ meteorologice convectivă puternică convectivă foarte
FENOMENE Sunt prognozate fenomene puternică
METEO
prognozate
( averse, descărcări electrice, meteorologice periculoase de Sunt prognozate fenomene
PERICULOASE intensitate mare meteorologice periculoase de
intensificări de vânt, etc )
sunt obişnuite pentru zona ( vănt, ploi abundente, grindină, intensitate mare
respectivă, dar temporar pot descărcări electrice) ( vănt, ploi abundente,
Transmiterea
deveni periculoase pentru 1. Cantităţi de apă : grindină, descărcări electrice)
avertizărilor primite de
anumite activităţi ( Ex: - peste 35 l/mp în cel mult 1. Cantităţi de apă :
la MMGA / ANM /
canalizări subdimensionate 1 ora ; - peste 50 l/mp în cel
INHGA / AN Apele
în oraşe sau scurgeri rapide - sau cel puţin 60 l/mp în mult 1 ora ;
Române către ISUJ
pe versanţi) 3 ore ; - sau cel puţin 80 l/mp
Argeş (şi prin acesta
1. Cantităţi de apă : 2. Vânt cu viteze mai mari în 3 ore ;
către toate CLSU din
- peste 25 l/mp în cel mult de 20 m/s ; 2.Vânt cu viteze mai
Jud. Argeş), către
1 ora ; 3. Probabilitate ridicată de mari de 25 m/s ;
Centrele Operative
- sau cel puţin 45 l/mp în grindină ; 3.Grindină de mari
pentru Situaţii de
3 ore ; 4. Descărcări electrice dimensiuni ;
Urgenţă ale SGA
2. Vânt cu viteze mai mari de frecvente. 4. Descărcări electrice
Argeş, ale agenţilor
15 m/s. RISC foarte frecvente.
economici şi ale altor
RISC DE VIITURI PE RÂURILE RISC
instituţii direct
MICI DE VIITURI MAJORE
interesate şi către mass- DE CREŞTERI DE DEBITE
- asigurarea desfăşurării acţiunilor
ŞI NIVELURI - se menţin Centrele Operative pentru
media (prin comunicate Situaţii de Urgenţă şi CLSU ; de limitare şi înlăturare a efectelor
de presă către posturile - intrarea în dispozitivul de inundaţiilor pentru salvarea
- supravegherea continuă a lucrărilor
locale radio-TV şi către apărare a Centrelor Operative cu rol de apărare împotriva oamenilor, animalelor, bunurilor
ziare). pentru Situaţii de Urgenţă şi a inundaţiilor ; materiale, cazarea sinistraţilor,
CLSU ; - dirijarea forţelor şi mijloacelor de aprovizionarea cu apă şi alimente,
La rândul lor, - mărirea frecvenţei intervenţie ; asistenţă medicală ;
preşedinţii CLSU au observaţiilor şi măsurătorilor - supraînălţarea şi consolidarea - mărirea frecvenţei observaţiilor,
obligativitatea anunţării care se fac pentru urmărirea digurilor şi a malurilor, în funcţie de măsurătorilor care se fac pentru
fenomenului şi pentru cotele maxime prognozate ; urmărirea fenomenului şi pentru
populaţiei asupra prognozarea evoluţiei sale cât şi a
prognoza evoluţiei sale ; - se iau măsuri de avertizare a
avertizărilor primite. populaţiei înşttinţând-o asupra transmiterii informaţiilor din oră în
- verificarea construcţiilor oră ;
posibilităţii evacuării în caz de
hidrotehnice cu rol de apărare pericol ; - verificarea şi supravegherea
împotriva inundaţiilor şi - se iau măsuri de avertizare – continuă a construcţiilor cu rol de
urmărirea condiţiilor de alarmare a obiectivelor social- apărare împotriva inundaţiilor şi
scurgere a apelor mari pe economice situate aval de urmărirea condiţiilor de scurgere a
cursurile de apă ; construcţiile hidrotehnice, în caz de apelor mari ;
- îndepărtarea materialelor din pericol iminent la acestea ; - dirijarea forţelor şi mijloacelor de
dreptul secţiunilor podurilor şi - asigurarea funcţionării fluxului intervenţie ;
podeţelor ; informaţional – operativ – decizional, - supraînălţarea şi consolidarea
mărind frecvenţa de transmitere a digurilor ;
- transmiterea rapoartelor -se iau măsuri de avertizare –
informaţiilor;
operative zilnice (ori de câte - transmiterea rapoartelor operative alarmare a obiectivelor social-
ori este nevoie) către zilnice (ori de câte ori este nevoie) economice situate aval de
instituţiile superioare. către instituţiile superioare . construcţiile hidrotehnice, în caz
de pericol iminent la acestea ;
- transmiterea rapoartelor operative
zilnice (ori de câte ori este nevoie)
către instituţiile superioare .
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

ACTIVITĂŢILE DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DESFĂŞURATE DE INSPECTORATUL

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „Cpt. PUICĂ NICOLAE”AL JUDEŢULUI ARGEŞ
ÎN ANUL 2007

 10.05- vizita în judeţul Argeş a doi specialişti de la serviciile de urgenţă britanice în vederea
informării pentru derularea proiectului twinning între Ministerul Transporturilor , M.I.R.A. şi
Agenţia Britanică VOSA , pentru armonizarea şi implementarea legislaţiei de siguranţă rutieră în
cazul accidentelor în care sunt implicate transporturi de mărfuri periculoase. În urma acestei
întîlniri s-a formulat propunerea ca la programul de formare a specialiştilor , ce se va derula în
luna septembrie,să participe un reprezentant din fiecare C.O.J.;
 15-16.05- participarea unui reprezentant la Conferinţa internaţională ,, Legislaţie de mediu ,
ingineria siguranţei şi managementul dezastrelor” ELSEDIMA – 2007 , desfăşurată la SIBIU;
 13-14.06- participarea unui reprezentant la seminarul internaţional TAIEX (Technical
Assistance Information Exchange Instrument) ,, Episoade de poluare a aerului’’ organizat de
Comisia Europeană şi A.R.P.M. Piteşti . La acest seminar Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă Argeş a prezentat tema ,,Surse potenţiale de risc la nivelul judeţului , răspunsul
autorităţilor locale în situaţia producerii unor episoade de poluare în aer”. Scopul acestui
seminar a fost shimbul de informaţii şi de experienţă între reprezentanţi ai ţărilor membre U.E.
cu privire la implementarea şi aplicarea prevederilor actelor normative ale C.E. în vigoare
referitoare la subiectul menţionat şi transpunerea acestora în legislaţia românească;
 16.06- Vizita unei delegaţii din Germania în judeţul Argeş.S-au prezentat sursele potenţiale de
risc de la nivelul judeţului Argeş şi modul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă Argeş;
 26.06- Vizita unei delegaţii din Olanda şi reprezentanţi ai I.G.S.U., G.N.M.,.A.N.P.M. pe linia
implementării H.G 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente
majore , în care sunt implicate substanţe periculoase şi armonizarea legislaţiei naţionale cu
Directiva 96/82/ C.E. –SEVESO II;
 01.-03.07- Participarea unui reprezentant la seminarul internaţional pentru lansarea proiectului
,,Planificarea în domeniul urgenţelor civile, consolidarea capabilităţilor naţionale şi regionale” –
Neptun ( FORUMUL MARII NEGRE);
 11.09.-14.09.2007- participarea a doi specialişti din cadrul judeţului Argeş la seminarul
internaţional ,, Proiect ABVERC- Analiza vulnerabilităţilor clădirilor în cazul atacurilor teroriste
cu mijloace explozive şi aplicarea contramăsurilor’’ organizat de Comisia Europeană şi Institutul
de Cercetări Explozive-PARMA , ITALIA.
 29 .10 – 01.11. 2007 – ARGEŞ. Prima întâlnire la nivel operaţional Argeş/Hampshire din
cadrul Proiectului de cooperare în domeniul situaţiilor de urgenţă.
 28.11.2007- PITEŞTI.Semnarea Protocolului de cooperare în domeniul situaţiilor de urgenţă
ARGEŞ/HAMPSHIRE, între reprezentanţii României şi Marii Briatnii.
 04 .12 – 07.12. 2007 – HAMPSHIRE.A doua întalnire la nivel operaţional Argeş/Hampshire
din cadrul Proiectului de cooperare în domeniul situaţiilor de urgenţă .

ŞEF SERVICIU PROTECŢIE CIVILĂ

Lt.col. POPESCU LIVIU
PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

ALUNECĂRILE DE TEREN : FENOMEN NATURAL ŞI ANTROPIC

Secţiune prin corpul alunecării

Alunecările sunt cele mai răspândite fenomene de deplasare în masă pe versanţi, produc mari pagube materiale şi
pierderi de vieţi omeneşti şi întrunesc o gama variată de forme de manifestare. Alunecările de teren sunt procese de deplasare
ale unor mase coerente de pamânt pe versanţi, în lungul unor planuri care le separa de partea stabilă a versantului, numite
suprafeţe de alunecare.

O alunecare poate să prezinte una sau mai multe suprafeţe de alunecare, iar mişcarea materialului deplasat se poate
produce prin translaţie, în cazul în care suprafaţa de alunecare este dreaptă, sau prin rotire, atunci când aceasta este curbă.
Marimea alunecărilor este diferită, ele ajungând de la lungimi de câţiva metri la dimensiuni uriaşe de mulţi kilometri. Cele mai
favorabile roci pentru producerea alunecărilor sunt argilele şi alternanţele de argile, marne, luturi şi nisipuri. Cele mai frecvente
alunecări se înregistrează pe versanţii cu înclinări moderate (10 - 30 grade) constituiţi din roci cu o sistuozitate ridicată, intens
fracturate şi alterate. Există şi situaţii în care alunecările se produc pe versanţi cu pante de numai 2 - 3 grade, pe un tip de argile
numite "argile senzitive" sau "argile gonflabile", care au propritatea de a-şi mari volumul atunci când sunt îmbibate cu apă.
Astfel de argile există, spre exemplu, în Norvegia, unde, în 1966, an deosebit de ploios, peste 30 de localităţi au fost afectate de
alunecări, deşi erau amplasate pe terenuri aproape plane. Alunecările se pot clasifica pe baza unor criterii diferite în funcţie de
scopul investigaţiilor :

În funcţie de grosimea materialelor deplasate se difereţiază trei grupe principale de alunecări şi anume: alunecări
superficiale (când grosimea materialului deplasat nu depaşeşte 1,5m), alunecări cu profunzime medie (1 - 3m) şi alunecări
profunde (peste 3m).

În funcţie de gradul de activitate, alunecările se diferenţiază în: alunecări stabilizate, când alunecarea este veche şi
nu prezintă condiţii pentru reluarea mişcării, alunecări parţial stabilizate, caracterizate printr-un potenţial evident de
reactivare şi alunecări active, caracterizate prin faptul că procesul de deplasare a materialelor pe versanţi este în curs de
desfaşurare.

În România au avut loc astfel de acumulări de teren, în anul 1837, în urma unui astfel de fenomen s-a format
Lacul Roşu, un versant al muntelui a alunecat în râul Bicaz formând astfel un baraj natural. În urma evenimentului în
spatele barajului s-a acumulat multă apă şi astfel a apărut Lacul Roşu.
Avându-se în vedere relieful destul de diversificat şi existenţa unor formaţiuni muntoase şi de deal , până în prezent,
pe raza judeţului Argeş nu s-au manifestat prăbuşiri de teren însă au fost produse alunecări de teren de diverse tipuri şi în
diferite locaţii ( teren agricol , fond forestier , căi de comunicaţii etc.) fiind afectate un număr de 59 localităţi :
(ANINOASA, TIGVENI,CEPARI, MORĂREŞTI, MĂLURENI, MERIŞANI, DOMNEŞTI, BOTENI, CIOMĂGEŞTI,
POIENARII DE ARGEŞ, CORBENI, BASCOV, ALBEŞTII DE MUŞCEL, ŢIŢESTI, CORBI , MUŞĂTEŞTI,
BRĂDULEŢ, BĂICULEŞTI, NUCŞOARA, MOŞOAIA, VALEA DANULUI, Mun. CURTEA DE ARGEŞ , COTMEANA,
BUZOIEŞTI, VEDEA, POIANA LACULUI, LUNCA CORBULUI , ALBOTA, STÎLPENI, DRAGOSLAVELE,
STOENEŞTI, SCHITU GOLEŞTI, ALBEŞTII DE ARGEŞ, HÂRTIEŞTI, MIOARELE, CUCA, GODENI,
BEREVOIEŞTI, BOGAŢI, BĂLILEŞTI, CIOFRÎNGENI, AREFU, COCU , BUDEASA, PIETROŞANI, BOŢEŞTI,
Oraş ŞTEFĂNEŞTI , BĂBANA, POIENARII DE MUŞCEL, VULTUREŞTI, ŞUICI, CETĂŢENI, COŞEŞTI,
SĂLĂTRUCU, Mun. CÂMPULUNG MUŞCEL, VALEA IAŞULUI, MICEŞTI, DĂRMĂNEŞTI, LEORDENI .
 Alunecările se găsesc în diverse stadii de manifestare , la această dată fiind în general staţionare în evoluţie, însă
este posibil ca în cazul apariţiei unor precipitaţii abundente , alunecările să se accentueze.
În domeniul forestier s-a produs în anul 2005 o alunecare majoră de versant pe drumul autoforestier Vîlsan , pe raza
comunei Nucşoara , punct Cheile Vîlsanului , care a blocat calea de acces . Situaţia a fost remediată în cursul aceluiaşi an prin
acţiunea Direcţiei Silvice Piteşti care a deblocat calea de comunicaţie şi a realizat unele lucrări de apărare şi stabilizare în
zonă.
În domeniul lucrărilor hidrotehnice nu s-au produs alunecări, dar există potenţial de manifestare pe versantul stâng al
acumulării Râuşor . Sistemul de Gospodărire a Apelor Argeş prin intermediul Secţiei Hidrotehnice Câmpulung monitorizează
permanent această zonă, lunar trasmiţând proiectantului amenajării hidrotehnice Râuşor un raport privind situaţia. La ora
actuală nu este pusă în pericol construcţia hidrotehnică.
Pe căile de comunicaţii feroviare din judeţ până în prezent nu s-au produs alunecări de teren .
Pe suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea Unităţii de Administrare Argeş,
alunecările de teren s-au manifestat începând cu anul 2005, atunci când din cauza precipitaţiilor abundente s-au creat premizele
necesare reactivării unor suprafeţe cu tendinţe de alunecare, care la momentul execuţiei schemelor de amenajare fuseseră
stabilizate.
Pentru remedierea efectelor produse şi prevenirea accentuării alunecărilor de teren este necesar ca administraţia
publica locală să contacteze instituţii de profil , care pe baza studiilor de specialitate pot stabilii măsurile tehnice şi
necesarul de resurse financiare pentru fiecare situaţie în parte.

Tăierea pădurilor, în special din locuri nepermise duce la alunecări de teren cauză ce accelerează
procesul deşertificării, care este determinat şi de secete, de păşunatul intens, de poluarea şi mai ales
eroziunea solului. Se estimează că până în 2020, din cauza deprecierii mediului înconjurator şi în
special din cauza tăierii şi furtului "galopant" a pădurii, vor dispărea 15% din speciile florei şi
faunei.
Desigur, depinde de noi ca procesele distructive să fie încetinite. Fiecare dintre noi, poate prevenii la
nivel local, agravarea situaţiei.
Un fenomen caracteristic este procesul rapid al uscării pădurilor datorat concentraţiei de bioxid de sulf
rezultată din arderea combustibililor cu un conţinut ridicat de sulf. O consecinţă gravă a uciderii pădurilor
ste spălarea solului fertil până la rocă.
Pentru a se evita aceasta se cere de la noi să oprim securea şi să o cumpănim bine.

Curiozităţi: pe o distanţă de 18 km a avut o lungime de 15

-Pe platforma oceanică se produc alunecări
masive de teren, mai ales pe versanţii vulcanilor
care se înalţă din mări.
- În decembrie 1960 un cutremur urmat de
alunecări de teren, din provincia Gansu din
China, a ucis aproximatic 180000 oameni.
- În 79 e.n. cetatea Herculaneum a fost acoperită
de magma care s-a produs în urma erupţiei
vulcanului Vezuviu.
- În cursul primului război mondial, în Munţii
Dolomiti din nordul Italiei şi-au pierdut viaţa
circa 18000 de ostaşi austrieci şi italieni ca
urmare a celor peste 100 de avalanşe care s-au
produs din cauza împuşcăturilor.
- Cea mai mare alunecare de pe Terra s-a
produs în urmă cu 10.000 de ani, în munţii
Kabir Kuh din Iran. Masa de pământ deplasată
km şi o grosime de 300 m.
Recunoaşterea pe teren a unei alunecări:
Versanţi cu: conformaţie neregulată,
suprafeţe vălurite sau în trepte, discontinuităţi şi
diferenţieri mari pe spaţii restrânse, crăpături,
mici depresiuni ocupate de ochiuri de apă şi de
vegetaţie higrofilă.
Copacii sunt înclinaţi în toate direcţiile.
Pădurea în această situaţie fiind denumită
“pădure beată”.
Lt. Orlando IORDACHE
 MISIUNI PIROTEHNICE ÎN ANUL 2007
EXECUTATE DE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
„ Cpt. Puică Nicolae ” al judeţului ARGEŞ

Una din atribuţiunile Serviciului de Protecţie Civilă conform Legii 481/2004 şi O.M.A.I. 707/2005 este şi asanarea, neutralizarea
teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare , misiune care este executată de specialişti pirotehnicieni din
cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Cpt. Puică Nicolae ” al judeţului Argeş, iar la nevoie, cu sprijinul subunităţilor specializate
din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă –Unitatea Specială de Intervenţie pentru Situaţii de Urgenţă Ciolpani.
Pe teritoriul judeţului Argeş în anul 2007 s-au executat 26 de misiuni pirotehnice conform tabelului de mai jos:

Nr.crt. LOCALITATEA DATA TIP MUNIŢIE CANTITATEA OBSERVAŢII

( buc. ) Suprafata teren asanata
1 MOŞOAIA 14.01.2007 PROIECTIL CAL. 86 mm 1 100 mp
2 COSTEŞTI 22.01.2007 PROIECTIL CAL. 67 mm 1 100 mp
3 ALBOTA 10.02.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
4 ŞTEFĂNEŞTI 15.02.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
5 BRADU 17.03.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
6 BRADU 14.04.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
7 MICEŞTI 25.04.2007 PROIECTIL CAL. 100 mm 1 100 mp
8 CORBI 25.04.2007 PROIECTIL CAL. 100 mm 1 100 mp
9 BASCOV 02.05.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
10 BÂRLA 12.05.2007 Grenadă ag-7 inertă 1 50 mp
11 PITEŞTI 13.05.2007 Grenadă ofensivă de ex. 1 50 mp
12 CURTEA DE AG. 29.05.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
13 BRADU 18.07.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
14 VALEA MARE 18.07.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
PRAVĂŢ
15 BUGHEA DE SUS 25.07.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
16 PITEŞTI 26.07.2007 GRENADĂ AG-7 INERTĂ 1 50 mp
17 CÎMPULUNG 14.08.2007 BOMBĂ DE ARUNCĂTOR CAL. 1 100 mp
85 mm
18 ŞUICI 14.08.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
19 DĂMBOVICIOARA 17.08.2007 OBIECT METALIC SFERIC 1 50 mp
20 CÎMPULUNG 03.09.2007 GRENADĂ DEFENSIVĂ 1 50 mp
21 SĂLĂTRUCU 09.09.2007 GRENADĂ DEFENSIVĂ 1 50 mp
22 PITEŞTI 13.09.2007 PROIECTIL CAL. 85 mm 1 100 mp
23 RUCĂR 16.10.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
24 BASCOV 18.10.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
25 VALEA MARE 01.12.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp
PRAVĂŢ
26 ŞUICI 03.12.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp
Distrugerea muniţiei asanată se execută în poligonul improvizat din com. Suseni, sat Pădureni, “Punct Mozac” . Acesta se află la o
distanţă de siguranţă de : Vest - 1400 m de prima construcţie amenajată (locuinţă), sat Pădureni ; Sud - 2000 m de prima construcţie
amenajată (locuinţă), com. Rociu; Est - 3000 m de sat Cireşu, com. Căteasca; Nord - 2500 m de S.C. SUINTEST S.A.
Semestrial ( 22.02.2007 şi 06.11.2007 ) s-au executat instruiri cu operatorii economici care colectează deşeuri
metalice de la populaţie. Până în prezent nu s-au produs accidente în rândul populaţiei civile ca urmare a descoperirii şi
mânuirii imprudente a muniţiilor neexplodate.
Muniţii rămase neexplodate - toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau
iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri,
altele decât cele permise.
Muniţii - cartuşe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau antiaerian, pînă la calibrul 14,5
mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele şi loviturile reactive pentru
aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă ( torpile şi mine), bombe de aviaţie, grenade de mână,
mine de geniu, cartuşe de semnalizare şi iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizate
pentru încărcarea muniţiilor, mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale acestora, încărcate
cu substanţe explozive.
Asanarea unor terenuri - ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea (distrugerea) muniţiei neexplodate
(rateuri) şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale armatei.
Asanarea terenurilor şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către
specialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „ Cpt. Puică Nicolae ” al judeţului Argeş, iar la
nevoie, cu sprijinul subunităţilor specializate din cadrul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă –Unitatea
Specială de Intervenţie pentru Situaţii de Urgenţă Ciolpani, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice în vigoare.
Pirotehnie (arta focului ; pir = foc; tehno – artă) - tehnica fabricării şi utilizării unor dispozitive, a unor materiale care
servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor ;(studiul compoziţiilor şi
produselor care în urma reacţiei de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar şi de fum) .
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

TIPURI DE MUNIŢIE ŞI REGULI DE COMPORTARE

ATENTIE ! ÎN ASTFEL DE SITUAŢII

ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ SPECIALIŞTII

INSPECTORATUL PIROTEHNICIENI DIN

PENTRU SITUAŢII DE INSPECTORATUL PENTRU
URGENŢĂ „Cpt. PUICĂ
NICOLAE“ al JUD. ARGEŞ, SITUAŢII DE
POLIŢIA LA TELEFON 112 URGENŢĂ”Cpt. PUICĂ
SAU PRIMĂRIA .
NICOLAE“ al JUD. ARGEŞ
NU UITAŢI ! SUNT PREGĂTIŢI PENTRU
PENTRU EVITAREA
CATASTROFELOR SAU NESOCOTIREA ACESTOR INTERVENŢIE ÎN
SURPRIZELOR REGULI POATE PRODUCE PERMANENŢĂ.
NEPLĂCUTE CARE POT
RĂNIREA GRAVĂ SAU SUB DENUMIREA
APĂREA PE TIMPUL UNEI
GENERALĂ DE MUNIŢII
EXCURSII, LA SĂPAREA CHIAR MOARTEA CELOR SUNT INCLUSE
FUNDAŢIEI PENTRU
IMPLICAŢI. URMĂTOARELE :
RIDICAREA
LOCUINŢELOR CÂND PĂRINŢI ŞI  cartuşele pentru armele
EFECTUAŢI LUCRĂRI EDUCATORI! militare de tir şi de
AGRICOLE ŞI ÎN ALTE vânătoare;
ÎMPREJURĂRI DACĂ ÎNVĂŢAŢI COPII CUM SĂ  proiectilele de artilerie ;
DESCOPERIŢI MUNIŢII
SAU ALTE OBIECTE CARE PROCEDEZE LA  bombele de aruncător ;
VI SE PAR SUSPECTE DESCOPERIREA  bombele de aviaţie ;
ACŢIONAŢI ASTFEL :
 rachetele ;
 nu atingeţi, nu loviţi şi nu MUNIŢIILOR
 muniţia reactivă ;
mişcaţi muniţia descoperită ; NEEXPLODATE.
 nu demontaţi din curiozitate  minele antitanc şi
elementele componente ale antipersonal ;
muniţiei descoperite ;  grenadele ofensive şi
 nu introduceţi în foc defensive ;
muniţiile şi nu faceţi foc în  orice elemente de muniţii
apropierea lor ; care explodează şi pot
 nu aruncaţi la fier vechi şi provoca rănirea
nu predaţi la societăţile persoanelor .
colectoare muniţiile;
 nu lăsaţi copii să se joace cu
asemenea muniţii ;
 lăsaţi o persoană în zonă
pentru a supraveghea
muniţia. La sosirea
organelor specializate
indicaţi locul unde a-ţi
descoperit muniţia
respectivă.
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore in care sunt

implicate substante periculoase (SEVESO II)

 Directiva se aplica obiectivelor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati

suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major.

 Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante
periculoase si de a limita consecintele acestora pentru populatie si mediu.

 Titularii de activitate au obligatii sa ia masuri preventive pe baza unor proceduri privind

planificarea, inspectia, raportarea si accesul publicului la informatii.

 Directiva SEVESO II este transpusa in legislatia romaneasca prin HG804/2007 privind

controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

DE CE „SEVESO” ?

Seveso este numele unei localităţi din

Italia, situată la nord de Milano, unde, pe
data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident
chimic la fabrica de pesticide ICMESA.
Accidentul a produs eliberarea în atmosferă
a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave
consecinţe: aproximativ 37.000 persoane
expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă
de 110 ha (astăzi pădurea de stejari Seveso);
aproximativ 4% dintre animalele de la
fermele din vecinătate au murit, iar
celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate
pentru a preveni contaminarea prin lanţul
trofic; instalaţiile şi solul din jurul fabricii
au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă
de depozitare special amenajată şi asigurată.
Acest accident a impus elaborarea
Directivei.

LEGISLAŢIE EUROPEANĂ

 Directiva „Seveso I” – Directiva

Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale
anumitor activităţi industriale;
 Directiva „Seveso II” - Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996
privind controlul riscurilor de accidente majore împlicând substanţe periculoase. Această
Directivă a fost transpusă în legislaţia românească prin H.G. 804/2007 - privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase cu
modificările şi completările din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului
2003/105/CE, şi Decizia Comisiei 98/433/CE.
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

LEGISLAŢIE INTERNĂ SUBSECVENTĂ HG 804/2007

 Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1084/2003 pentru aprobarea
procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor
majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;
 Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
 Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea şi
funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
 Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.299/2005 privind aprobarea Procedurii
de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în
care sunt implicate substanţe periculoase.
 OMAI 647/2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de
urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.

Obligativitatea autoritatilor publice locale cu competente in domeniul protectiei

mediului si protectiei civile:

 să coordoneze activitatile autoritatilor publice locale responsabile pentru implementarea

prevederilor legislatiei in vigoare.

 să inventarieze unitatile economice.

 să elaboreze procedurile specifice in domeniul managementului riscului si controlului

activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante
periculoase.

 să urmareasca modul de respectare a termenelor de transmitere de catre operatorii

economici a: notificarilor (identificare substante periculoase, mod de stocare, cantitate si
stare fizica, activitati existente, riscul prezumtiv), politicilor de prevenire a accidentelor
majore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgenta interna, informatiilor necesare
elaborarii planurilor de urgenta externa, informatiilor privind identificarea pericolelor de
accidente majore si informatiilor pentru public.

 să furnizeze informatiile necesare intocmirii registrului cu: unitati tip SEVESO II, cauzele
producerii accidentelor majore si masurile preventive.

 Să întocmească planuri de inspectie si sa urmareasca modul de realizare a inspectiilor

 să identifice, pe baza informatiilor primite de la titularul activitatii, obiectivele sau grupurile

de obiective la care exista probabilitatea si posibilitatea producerii unui accident major.

 să aducă la cunostinta publicului, tinand cont de opiniile exprimate de acesta, informatii

referitoare la: proiectarea unor noi obiective, modificarile aduse obiectivelor existente si
dezvoltarile in jurul obiectivelor existente.

 să interzica utilizarea sau punerea in functiune a oricarui obiectiv, a oricarei instalatii sau
unitati de stocare, ori a oricarei parti din acestea, daca titularul activitatii nu a inaintat in
termenele legale notificarea, raportul de securitate, planul de urgenta interna, informatiile
necesare intocmirii planului de urgenta externa sau alte informatii solicitate, după caz.
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

Organizarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă are ca scop cunoaşterea şi însuşirea modului de acţiune în vederea asigurării protecţiei
populaţiei, bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a limitării şi înlăturării urmărilor în cazul producerii unor
situaţii de urgenţă. Se realizează pe niveluri de competenţă, structuri funcţionale şi categorii de personal, fiind structurată astfel:
1.Pregătirea personalului de conducere din cadrul administraţiei judeţene şi locale cu atribuţii în domeniul managementului
situaţiilor de urgenţă;
2.Pregătirea membrilor comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative şi celulelor
de urgenţă, a inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor şi Protecţiei Civile,
precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă;
3.Pregătirea salariaţilor şi a populaţiei neîncadrate în muncă;
4.Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ.
Planificarea, organizarea şi evidenţa activităţilor ce compun sistemul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă sunt prevăzute
în Planul anual de pregătire, care se avizează de Inspectorul General şi se aprobă prin ordin al prefectului.

Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediul
mass-media şi prin acţiunile derulate de organizaţiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.
Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ cuprinde pregătirea preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se organizează şi se
desfăşoară conform protocolului încheiat între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului nr. 250/13527/2007 şi protocolului încheiat între Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi Inspectoratul şcolar
judetean Arges nr. 148332/12096/2007.
Pregătirea preşcolarilor şi elevilor se desfăşoară prin parcurgerea temelor de specialitate şi prin activităţi extraşcolare incluse în
cadrul programelor şi planurilor activităţilor de profil, în funcţie de particularităţile de vârstă specifice nivelurilor de învăţământ.
Studenţii şi cursanţii colegiilor se instruiesc în cadrul disciplinelor de învăţământ, cu respectarea autonomiei universitare, prin
integrarea cunoştinţelor de specialitate şi prin activităţi de antrenare privind modul de protecţie şi de acţiune în cazul producerii
situaţiilor de urgenţă generate de principalele tipuri de risc.
Comunităţile de elevi şi studenţi se instruiesc şi prin participarea la exerciţiile şi activităţile practice organizate şi conduse de
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
Pregatirea în domeniul situaţiilor de urgenţă are ca obiectiv creşterea competenţei în organizarea şi conducerea activităţilor în
domeniul situaţiilor de urgenţă, prin realizarea capacităţii operative, pregătirea şi conducerea activităţilor de intervenţie pentru limitarea
şi înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă.
Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă va urmării ca la toate nivelurile să se pună accent pe organizarea desfăşurării teoretice
şi practice a activităţilor, pe iniţierea participanţilor în aplicarea corectă şi în scurt timp a măsurilor de protecţie şi intervenţie, pe
cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Măsurile organizatorice şi pregătirea au caracter permanent şi se intensifică la instituirea stărilor excepţionale.
Răspunderea pentru buna desfăşurare a pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă la localităţi, instituţii publice şi operatori
economici revine conducătorilor acestora ( primari, directori, manageri etc.) care vor lua toate măsurile necesare în acest sens.

Lt. Marius POŞTALIU

Slt. Cristina DEACONEASA
 PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

EDITATĂ DE
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ,, Cpt. PUICĂ NICOLAE ”
AL JUDEŢULUI ARGEŞ

PUBLICAŢIE FINANŢATĂ DE
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ

TIPAR EXECUTAT LA
S.C. UNIVERSAL COLOR S.A. PITEŞTI

COLECTIVUL DE REDACŢIE
Col. GROSU NICOLAE
Lt.Col. DEACONU CONSTANTIN
Lt. POŞTALIU MARIUS
Slt. CENUŞǍ VIOREL
Slt. DEACONEASA CRISTINA
Plt. ANCA MARIAN

RESPONSABIL DE REDACŢIE
Lt. Col. POPESCU LIVIU

DIN CUPRINS
 MESAJUL INSPECTORULUI GENERAL AL I.G.S.U
 PROTECŢIA CIVILǍ LA CEAS ANIVERSAR
 MESAJUL PREŞEDINTELUI COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUŢII DE URGENŢǍ
 MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN
 AVERTIZARE METEOROLOGICǍ DE FENOMENE SEVERE
 ACTIVITǍŢI RELAŢII INTERNAŢIONALE 2007
 ALUNECǍRILE DE TEREN
 MISIUNI PIROTEHNICE ÎN ANUL 2007
 S.E.V.E.S.O II
 ORGANIZAREA PREGǍTIRII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢǍ