Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã

"Cpt. Puicã Nicolae" al Judeþului Argeº

REVISTÃ ANIVERSARÃ
Nr. 10
Septembrie 2011
 Nr. 10 - Septembrie - 2011
Revistã editatã de
INSPECTORATUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDEÞULUI ARGEª

COLECTIVUL DE REDACÞIE: Publicaþie finanþatã de

Col. Ion POPA Consiliul Judeþean Argeº
Col. Constantin DEACONU
Col. Eugen BADEA
Piteºti, Piaþa Vasile Milea, nr. 1
Col. Ion RUªAN Telefon 0248 210 056, Fax 0248 220 137
Lt. Col. Virgil TOMA www.cjarges.ro
Cpt. Cristian BÃRBULESCU
Lt. Mãdãlina EPURE
Tipar executat la
S.C. UNIVERSAL COLOR S.A. - Piteºti
Responsabil de redacþie:
Lt. Mãdãlina EPURE
Telefon: 0248 215 788

Pompierii argeºeni la ceas aniversar 4

DIN CUPRINS:

De la Valea Mare - Pravãþ - la EURETS 5

Infrastructura criticã 6
IPA Secþia Românã - Regiunea 2 Argeº 8
Noaptea cea mai lungã 10
Preþuiþi aurul verde 12
Destine schimbate... 13
Competiþii, concursuri, rezultate 14
ASPR Sucursala Argeº 16
Jocurile mondiale ale poliþiºtilor ºi pompierilor 18
Se distribuie
gratuit
 MESAJUL PREªEDINTELUI
CONSILIULUI JUDEÞEAN ARGEª,
cu ocazia Zilei Pompierilor
În fiecare an, la
13 septembrie se
comemoreazã Ziua
Pompierilor, prilej de
aducere aminte a
legendarei lupte din Dealul
Spirii, din 1948, când
Compania de pompieri a lui
Pavel Zãgãnescu, alãturi
de Regimentul 2 condus de
Radu Golescu, s-a opus
armatei otomane trimisã
pentru a înnãbuºi revoluþia din Þara Româneascã, într-o
luptã ce prefigura renaºterea spiritului românesc.
De atunci, sarcinile lor au devenit tot mai complexe,
iar misiunile lor tot mai diverse, intervenind la o gamã
variatã de evenimente, de fiecare datã fãcându-ºi datoria,
salvând vieþi ºi redând societãþii bunuri ºi valori
ameninþate de diverse accidente.
ªi în acest an, acþiunile preventive ºi intervenþiile
pentru înlãturarea urmãrilor incendiilor, exploziilor,
inundaþiilor ºi altor calamitãþi naturale, sau în alte situaþii
de urgenþã au demonstrat implicarea, dãruirea ºi
competenþa cu care pompierii intervin în sprijinul
concetãþenilor, de a cãror stimã ºi preþuire se bucurã.
În condiþiile unui buget auster, cu o dotare care
necesitã permanente reînnoiri ºi completãri, dar mai ales
atunci când cetãþenii aºteaptã determinare ºi solicitudine
maxime, personalul I.S.U. dã dovadã de spirit umanitar ºi
sacrificiu de sine în îndeplinirea misiunilor, trecând peste
riscurile inerente.
În numele Consiliului Judeþean Argeº, vã rog sã-mi
permiteþi sã adresez cu prilejul Zilei Pompierilor din
România, tuturor pompierilor militari ºi civili, urãri de
sãnãtate, putere de muncã ºi mult succes în îndeplinirea
misiunilor de mare responsabilitate.
Având privilegiul de a fi urmaºii eroilor din Dealul
Spirii, datoria dumneavoastrã este sã consolidaþi acest
renume, punând accent pe continuarea procesului de
modernizare ºi eficientizare a instituþiei, îmbunãtãþirea
pregãtirii, întãrirea ordinii ºi disciplinei, îndeplinirea cu
cinste ºi onoare a misiunilor încredinþate prin lege.
La Mulþi Ani!
PREªEDINTELE
CONSILIULUI JUDEÞEAN ARGEª,
Constantin Nicolescu
Pompierii Argeºeni
2 -3-
MESAJUL PREFECTULUI
JUDEÞULUI ARGEª,
cu ocazia Zilei Pompierilor
În fiecare an pe 13
septembrie sãrbãtorim Ziua
Pompierilor, eveniment cu
o semnificaþie istoricã
aparte.
Acum 163 de ani
Compania de pompieri
comandaþi de cãpitanul
Pavel Zãgãnescu avea sã-ºi
aducã contribuþia, prin
luptele din Dealul Spirii, la cristalizarea dorinþei noastre
naþionale de independenþã ºi neatârnare.
În 1860 primul Parlament al Principatelor Unite
recunoºtea meritul pompierilor la fondarea identitãþii
noastre naþionale, acordându-le prima medalie româneascã
«PRO VIRTUTE MILITARI ».
Ulterior, în principalele oraºe ale României s-au
înfiinþat servicii de pompieri profesioniºti, cu accentuat
caracter militar, subordonate primãriilor. În anul 1874 s-au
pus bazele Corpului Pompierilor Militari care cuprindea 15
unitãþi care aveau în dotare ºi baterii de artilerie.
Devotamentul pentru culorile patriei ºi spiritul de
sacrificiu al pompierilor s-a fãcut remarcat în toate
momentele grele ale naþiei române: rãzboiul de
independenþã, rãzboaiele balcanice sau cele douã rãzboaie
mondiale.
Profesionalismul pompierilor a fost recunoscut de-a
lungul timpului datoritã luptei necontenite cu focul, în
apãrarea vieþii ºi bunurilor oamenilor.
Aº dori sã remarc, în mod deosebit, activitatea depusã
de pompierii argeºeni, dar ºi de ceilalþi angajaþi ai
Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, pentru
prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã apãrute în
judeþul nostru, fie cã a fost vorba de incendii, arderi
necontrolate, asistenþã persoane, accidente rutiere grave
sau calamitãþi naturale.
Doresc sã vã felicit pentru încrederea pe care aþi
insuflat-o populaþiei prin profesionalismul ºi
promptitudinea de care aþi dat dovadã la fiecare intervenþie.
În calitate de prefect, dar ºi de preºedinte al
Comitetului judeþean pentru situaþii de urgenþã þin sã vã
mulþumesc în numele cetãþenilor judeþului Argeº pentru
activitatea pe care o desfãºuraþi ºi sã vã asigur de întreg
sprijinul meu.
În final, vã urez succes în activitatea pe care o
depuneþi, în beneficiul ºi pentru siguranþa noastrã a tuturor.
PREFECT,
Gheorghe DAVIDESCU
POMPIERII ARGEªENI LA CEAS ANIVERSAR
13 Septembrie 2011. Iatã-ne din nou împreunã la
ceas aniversar, când cu recunoºtinþã ne plecãm spre a
aduce un pios omagiu celor care, cu curaj ºi devotament,
audacia et devotio, au fãcut ca substantivul pompier sã fie
sinonim cu apelativul erou. Anului de mare glorie 1848
s-au adãugat alþi ani ºi ani de glorie deplinã în lupta cu
flãcãrile, cu apele dezlãnþuite, cu zbuciumul pãmântului,
cu frigul sau cu seceta, cu urmele încã vii ale rãzboaielor
ori cu duºmanii nevãzuþi scãpaþi din mâna omului
veºnic - cercetãtor.
Sacrificul nu mai este demult pentru pompieri doar
un frontispiciu, cãci, din nefericire, alþi ºi alþi eroi se
aºeazã, iatã ºi astãzi, la temelia þãrii, udând cu sângele lor
glia fierbinte a pãrinþilor, a fraþilor ºi surorilor, ori a celor
pe care niciodatã nu-i vor mai cunoaºte. La Dorohoi sau la
Botoºani, la Bucureºti sau la Baia Mare, la Mihãileºti sau
la Constanþa, bravii noºtri camarazi îºi duc sublima lor
misiune pânã dincolo de ceruri, lãsând printre noi un gol
enorm ºi printre semeni doar cuvinte de laudã.
A mai trecut peste noi un an. Un an greu pentru care
cuvântul de ordine a fost cumpãtarea, fãrã însã a precupeþi
vreun efort în îndeplinirea misiunilor încredinþate. Cu un
manageriat bun, cu o echipã de conducere ºi coordonare
eficientã, cu o nouã organizare elasticã, cu structuri de
intervenþie competente ºi, de ce nu, cu mult pragmatism,
am reuºit ºi anul acesta sã rãspundem prompt tuturor
cerinþelor în raport de nevoile comunitãþii. Intervenþiilor
la numeroasele incendii, inundaþii, alte fenomene meteo
periculoase, accidente ºi avarii, asanare ºi distrugere de
muniþie rãmas? neexplodatã, li se adaugã zi de zi
intervenþiile echipajelor SMURD, din ce în ce mai
numeroase ºi mai bine conturate din punct de vedere al
eficienþei.
Creºterea nivelului de operativitate are la bazã
numeroasele realizãri din punct de vedere profesional ºi
material, rod al muncii în echipã ºi al implicãrii active a
întregului personal.
Din punct de vedere al intervenþiei s-au continuat
proiectele privind dispersarea forþelor ºi mijloacelor în
teritoriu prin crearea punctelor de lucru, de acum
experimentate din comunele Rucãr, Bascov ºi Stolnici,
dar ºi demersuri avansate în comunele Tigveni ºi
Aninoasa, scopul principal fiind acela de reducere a
timpului de rãspuns în situaþii de urgenþã. O importantã
realizare este aceea a înzestrãrii inspectoratului cu o
autospecialã CBRN achiziþionatã prin fonduri europene,
încadratã cu personal calificat, gata sã intervinã în caz de
accident nuclear sau radiologic, atât în zona de
competenþã, dar ºi în afara acesteia. De asemenea, sunt în
derulare alte proiecte de achiziþionare a unor autospeciale
de intervenþie necesare, inclusiv pentru intervenþii majore
la dezastre.
Pe fondul unei bune colaborãri între unitatea
noastrã, structurile subordonate, pe de o parte ºi instituþii
ori operatori economici, pe de altã parte, s-a reuºit ºi
comodarea unor mijloace tehnice specifice extrem de
importante pe fondul creºterii numãrului de intervenþii la
care suntem solicitaþi. Astfel, au fost primite în comodat o
autoscarã mecanicã, dar ºi o autospecialã de stins incendii
la Detaºamentul de Pompieri Câmpulung. De asemenea,
subunitatea a primit ca donaþie o autospecialã de primã-
intervenþie ºi comandã tip ARO 246, folositã cu eficienþã
Pompierii Argeºeni
2 -4-
maximã, mai cu seamã în gestionarea situaþiilor de urgenþã
din partea de nord a judeþului.
Totodatã, inspectoratul a intrat în posesia unor
autospeciale de primã-intervenþie ºi comandã marca
NISAN, una, în stare foarte bunã, cealaltã necesitând unele
reparaþii, de asemenea foarte utile în coordonarea
intervenþiei ºi pentru realizarea puctelor mobile de
comandã înaintatã.
Tot în comodat a fost preluatã de la un operator
economic ºi o autospecialã ATI pentru rezerva operativã a
inspectoratului.
Un aport important a fost adus de cãtre Primãria
Mioveni prin achiziþionarea din Germania a unei
autospeciale de stins incendii, intrate în dotarea
Detaºamentului de Pompieri din localitate. Astfel, ca ºi la
Rucãr, prin achiziþionarea unei astfel de autospeciale, se
demonstreazã încã o datã preocuparea administraþiei
publice locale pentru gestionarea eficientã a situaþiilor de
urgenþã.
Din punct de vedere al pregãtirii pentru intervenþie,
anul acesta s-a reuºit amenajarea în condiþii deosebite a
Centrului de Perfecþionare SMURD din cadrul
Detaºamentului de Pompieri Bradu, centru în care vor fi
parcurse modular cursuri de specializare pentru
paramedici. De asemenea, în vederea desfãºurãrii unei
activitãþi sportive corespunzãtoare nevoilor de personal, tot
în incinta Detaºamentului de Pompieri Bradu, s-a reuºit
amenajarea unei baze sportive de excepþie, beneficiind de
sprijinul ASPR - Sucursala Argeº.
Tot cu sprijinul ASPR s-au fãcut demersuri pentru
definitivarea lucrãrilor la turnurile de instrucþie de la
Detaºamentul Mioveni ºi Secþia Costeºti.
O serie de realizãri au însoþit anul 2011 ºi din punct
de vedere al asigurãrii condiþiilor optime de muncã, fiind
obþinute rezultate deosebite la Secþia de Pompieri Costeºti,
dar ºi în celelalte subunitãþi.
Respectul pentru ceea ce facem cu toþi ºi pentru cei
pe care cu devotament îi protejãm se reflectã ºi în
rezultatele sportive - profesionale obþinute la competiþiile
de specialitate. Astfel lotul de concursuri profesionale al
inspectoratului s-a calificat la etapa finalã desfãºuratã în
municipiul Bacãu. Un rezultat peste aºteptãri a obþinut lotul
de fotbal al ISU Argeº care în acest an a ajuns pânã în finala
pe Minister.
Toate aceste lucruri, dar ºi multe altele contureazã o
activitate intensã, bazatã pe multã muncã ºi seriozitate, care
nu fac decât sã sporeascã ºi mai mult încrederea de care ne
bucurãm în rândul populaþiei. Însã, aºa cum am remarcat,
multe din realizãrile noastre nu puteau prinde contur fãrã
sprijinul celor care la bine ºi mai ales, la greu, ne sunt alãturi
în acest angrenaj complex al Sistemului Managementului
Situaþiilor de Urgenþã: Instituþia Prefectului, Consiliul
Judeþean Argeº, celelalte instituþii deconcentrate ºi unitãþi
ale MAI, ale MapN, primãriile ºi consiliile locale ºi nu în
ultimul rând, Serviciile Private ºi Publice pentru Situaþii de
Urgenþã.
La mulþi ani, Pompieri Argeºeni, deopotrivã
militari sau civili !
Inspector ªef
Col. Ion POPA
 De la Valea Mare - Pravãþ -
la EURETS FTX, Bratislava
Recunosc cã atunci când mi s-a
cerut sã scriu un articol despre
colaborarea pe care o am cu Asociaþia
Samaritenilor din Austria ºi activitãþile
la care am participat alãturi de colegii
mei din ISU Argeº, am fost puþin
surprins, nu pentru cã nu aº avea despre
ce povesti, ci pentru cã nu ºtiam dacã
cititorii erau interesaþi de acest lucru.
Dar, cum totul are un început ºi
momentele petrecute împreunã cu
samaritenii au fost foarte frumoase ºi
constructive, consider cã acestea ar
trebui cunoscute ºi de alþii.
Pe samaritenii austrieci i-am
cunoscut în 2011 când au vizitat tabãra
de sinistraþi de la Valea Mare - Pravãþ,
constituitã de ISU Argeº în cadrul
proiectului pilot de pregatire a
experþilor Uniunii Europene pentru
misiuni de evaluare a situaþiilor de
urgenþã. Deºi ISU Argeº nu a avut
fonduri alocate pentru acest exerciþiu,
cu ajutorul Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenþã,
Inspectoratului pentru Situaþii de
Urgenþã al Municipiului Bucureºti ºi al
autoritãþilor locale din comuna Valea
Mare - Pravãþ, am încercat sã
constituim o tabãrã de sinistraþi care sã
cuprindã toate elementele necesare
funcþionãrii ei în cazul apariþiei unei
situaþii de urgenþã reale. Modul cum a
fost organizatã, dotatã ºi administratã
tabãra a atras atenþia tuturor echipelor
care au vizitat-o, dar în special
reprezentanþilor Asociaþiei Samaritene
din Austria care, prin dl. Josef Riener –
ªeful Departamentului Operaþional al
Samariterbund Austria - a lansat
invitaþia de a ne alãtura lor în proiectul
EURETS, proiect pe care îl aveau în
desfãºrare cu fonduri de la Uniunea
Europeanã. Acest proiect are drept scop
gãsirea ºi dezvoltarea celor mai bune
proceduri de administrare a unui
adãpost temporar de urgenþã, atât în
interiorul Europei cât ºi în afara ei.
La sfârºitul cursului de pregãtire
din cadrul proiectului pilot, la
Târgoviºte, a avut loc o întâlnire între
conducerea ISU Argeº, reprezentanþii
Samaritenilor ºi ai Ministerului de
Interne din Austria unde ni s-a prezentat
pe larg toatã activitatea desfãºuratã
pânã atunci în cadrul proiectului
EURETS. Tot atunci, în urma
discuþiilor, s-a conturat ideea unei
viitoare colaborãri la un proiect
asemãnãtor.
În luna martie am participat
alãturi de Corina Panaitescu - membru
al Serviciului de Afaceri Europene,
Asistenþã ºi Relaþii Internaþionale al
IGSU, la Bratislava, în Slovacia, la o
ºedinþã de lucru în cadrul proiectului.
Aceasta avea drept scop stabilirea
locului ºi modului de desfãþurare a
exerciþiului EURETS FTX, din luna
iulie 2011.
La aceastã activitate au participat
atât reprezentanþii beneficiarilor
asociaþi din cadrul proiectului
EURETS (Asociaþia Samaritenilor din
Slovacia, Asociaþia Johaniþilor din
Germania ºi Guvernul regiunii Stiria,
Austria) cât ºi reprezentanþi ai
Protecþiei Civile ºi Crucii Albe din
Bolzano, Italia, ºi ai Protecþiei Civile
din Suedia.
În urma dezbaterilor din cadrul
acestei întâlniri de lucru, ªeful
Departamentului Operaþional al
Samariterbund Austria, domnul Josef
Riener, a propus Inspectoratului pentru
Situaþii de Urgenþã al judeþului Argeº sã
participe la exerciþiul EURETS FTX cu
o echipã de protecþie civilã ºi corturi
pentru mãrirea capacitãþii de cazare a
rezidenþilor care vor locui în cadrul
taberei.
Propunerea a fost acceptatã de
conducerea IGSU ºi ISU Argeº ºi s-a
trecut la etapa de planificare ºi
organizare a acestei misiuni - deosebite,
în special din cauza cantitãþii de
materiale ce trebuia transportatã în
Slovacia (aprox. 4 tone) ºi a numãrului
membrilor echipei de protecþie civilã ce
a luat parte la exerciþiu, având în vedere
cã ISU Argeº nu are în dotare mijloacele
necesare transportãrii personalului ºi
materialelor în afara þãrii.
Însã, cu sprijinul Consiliului
Judeþean Argeº ºi S.C. Dianthus
Company S.R.L., care ne-au facilitat
deplasarea pânã în Slovacia, prin
punerea la dispozitie a mijloacelor
necesare transportãrii materialelor ºi a
celor 9 membrii ai delegaþiei, misiunea
a fost posibilã.
Exerciþiul propri-zis s-a
desfãºurat în perioada 5-9 iulie, în
localitatea Stupava, aflatã la 20 de km
de Bratislava, într-o fostã bazã militarã,
actualmente folositã ca bazã de
instrucþie ºi antrenament pentru
unitãþile speciale slovace. Rolul ºi
misiunile echipei româneºti din cadrul
exerciþiului au fost diverse: de la
montarea corturilor necesare cazãrii
rezidenþilor, pânã la asigurarea
securitãþii în baza unde se desfãºura
exerciþiul.
Experienþa ºi profesionalismul
de care a dat dovada echipa ISU Argeº
pe toatã durata desfãºurãrii exerciþiului
au fost remarcate de toate echipele
participante, precum ºi de cei peste 90
de rezidenþi civili cazaþi în corturile
amenajate, pe durata celor patru zile ale
exerciþiului.
Întoarcerea a fost sinomimã cu
bucuria de a raporta Inspectorului ªef al
Inspectoratului pentru Situaþii de
Urgenþã al Judeþului Argeº, cã echipa de
protecþie civilã, participantã la
exerciþiul EURETS FTX din Slovacia,
ºi-a îndeplinit cu succes misiunea.
Lt. Col. Marius BAICU
Conducãtorul delegaþiei

Pompierii Argeºeni
2 -5-
 INFRASTRUCTURA CRITICÃ -
o provocare pentru securitatea naþionalã ºi judeþeanã
În actuala situaþie geopoliticã
România este un jucãtor care se doreºte
a fi din ce în ce mai activ. În cadrul
Uniunii Europene, prin admiterea ca
stat membru în 2007, elementele
infrastructurii critice naþionale se pot
constitui ca parte integrantã a infra-
structurii critice europene, astfel,
infrastructura criticã naþionalã capãtã
din ce în ce mai multã importanþã,
sistemele ºi bunurile, fizice sau
virtuale, devin vitale pentru oricare stat
sau alianþã economicã, politicã sau
militarã, în aceste condiþii incapacitarea
sau distrugerea lor pot avea un puternic
impact asupra securitãþii, economiei,
siguranþei ºi sãnãtãþii populaþiei sau
oricãrei combinaþii a acestora.
Sunt problemele actuale ale unui
mediu european caracterizat de situaþii
noi, cu implicaþii majore, în care
conceptul de securitate a încetat de mult
sã reprezinte apanajul strategilor
militari sau al cercurilor academice de
specialitate. Securitatea nu mai este de
mult o teorie, ci o realitate din ce în ce
mai vulnerabilã, iar România,
conºtientizeazã ºi acceptã noile
abordãri ºi evoluþia fireascã a noului
concept - protecþia infrastrcturii critice
în cadrul mai larg, al managementului
securitãþii naþionale.
Securitatea ºi economia
statelor europene, precum ºi bunãstarea
cetãþenilor sãi depind de anumite
infrastructuri ºi de serviciile pe care
acestea le furnizeazã. Existenþa ºi
operarea anumitor servicii (de
exemplu: reþelele de telecomunicaþii ºi
de energie, sistemele bancare ºi de
transport, serviciile de sãnãtate,
furnizarea de apã potabilã ºi alimente)
2 -6-
sunt cruciale pentru funcþionarea
acestor state. În contextul actual,
generat de formele complexe ºi
contradictorii ce caracterizeazã
fenomenul globalizãrii, au apãrut
abordãri ºtiinþifice care, analizând
varietatea ºi dinamica proceselor pe
care le parcurge lumea contemporanã,
au lãrgit considerabil limitele ce
contureazã conþinutul noþiunii de
infrastructurã.
Distrugerea sau întreruperea
unei infrastructuri care furnizeazã
servicii esenþiale poate antrena, printre
altele, pierderea de vieþi omeneºti,
pierderea proprietãþii, colapsul încre-
derii publice ºi morale.
Infrastructura criticã prezentã în
statele din spaþiul european se supune în
acest moment unei serii diverse de
obligaþii ºi de mãsuri de protecþie.
Distrugerea sau pierderea unei
pãrþi a infrastructurii într-un stat
membru poate avea efecte negative
asupra altor state membre sau chiar
asupra întregii economii europene.
Acest lucru devine din ce în ce
mai probabil deoarece noile tehnologii
(de exemplu: Intenetul) ºi liberalizarea
pieþei (de exemplu: furnizarea de
electricitate ºi combustibil) demon-
streazã cã majoritatea infrastructurilor
naþionale fac parte dintr-o reþea mai
complexã, de nivel regional.
România, definitã de Nicolae
Iorga ca „stat de necesitate europeanã”,
prin existenþa sa ca pivot al unei
configuraþii geopolitice speciale,
trebuie sã participe la efortul comun de
abordare ºi implementare a noului
concept din, cel puþin, urmãtoarele
considerente, ce influenþeazã direct ºi
decisiv securitatea naþionalã:
- ca subiect al fenomenului de
globalizare;
- ca þarã membrã a Uniunii
Europene;
- ca þarã membrã a Alianþei Nord-
Atlantice;
- ca þarã a spaþiului Mãrii Negre
ºi a celui balcanic.
Pompierii Argeºeni
Din punct de vedere legislativ,
acþiunile sunt planificate la nivelul
þãrilor europene, conform standardelor
ºi domeniilor de aplicare care sunt
precizate în DIRECTIVA 2008/114/CE
a Consiliului Europei, privind
identificarea ºi desemnarea infrastruc-
turilor critice europene ºi evaluarea
necesitãþii de îmbunãtãþire a protecþiei
acestora”, adoptatã la 8 decembrie
2008.
Din perspectiva acestui act
normativ european putem aduce în
discuþie câteva repere definitorii
evoluþiei conceptului PIC, astfel:
* În sensul Directivei ºi ulterior,
al Ordonanþei de Urgenþã nr. 98/2010,
infrastructura criticã este definitã ca
„...un element, un sistem sau o
componentã a acestuia, aflat pe
teritoriul statelor membre, care este
esenþial pentru menþinerea funcþiilor
societale vitale, a sãnãtãþii, siguranþei,
securitãþii, bunãstãrii sociale sau
economice a persoanelor, ºi a cãror
perturbare sau distrugere ar avea un
impact semnificativ într-un stat
membru ca urmare a incapacitãþii de a
menþine respectivele funcþii”.
Trebuie remarcat faptul cã
aceastã definiþie creeazã premizele
dezvoltãrii activitãþii de protecþie a
infrastructurii critice la nivel naþional,
trasând cadrul general de abordare.
În ceea ce priveºte infrastructura
criticã europeanã, aceasta este definitã
ca o „...infrastructurã criticã localizatã
în statele membre, a cãrei perturbare
sau distrugere ar avea un impact
semnificativ asupra a cel puþin douã
state membre”.
 Importanþa impactului se
evalueazã din perspectiva criteriilor
intersectoriale. Aceasta include efectele
ce rezultè din relaþiile intersectoriale de
dependenþã de alte tipuri de
infrastructuri.
* De asemenea, Directiva
indentificã ca pãrþi principale ale
cadrului organizatoric necesar planul
de securitate al operatorului ºi
ofiþerul de legãturã pentru
securitate. Planul de securitate al
operatorului include identificarea
principalelor active, evaluarea
riscurilor, precum ºi selecþia ºi
prioritizarea mãsurilor ºi procedurilor
care trebuie instituite în toate
infrastructurile critice, iar ofiþerul de
legãturã pentru securitate are rolul de a
îmbunãtãþi comunicarea ºi cooperarea
cu autoritãþile statului cu atribuþii în
protecþia infrastructurilor critice.
Chiar dacã la acest moment
managementul infrastructurilor critice
la nivel naþional nu este încã gestionat
unitar, existã suficiente elemente de
referinþã în diferite abordãri literare ale
unor reputaþi scriitori, militari ºi civili,
de asemenea, în cadrul legislativ în
domeniul securitãþii statului, al
situaþiilor de urgenþã, de organizare ºi
funcþionare a ministerelor, toate
acestea, în mod particular sau în
ansamblu constituie baza desfãºurãrii
activitãþilor specifice de protecþie a
infrastructurilor critice naþionale.
În aceste condiþii, Ordonanþa de
Urgenþã nr. 98/2010 asigurã cadrul
legal necesar pentru acþiunea corelatã a
autoritãþilor publice responsabile ºi a
operatorilor de infrastrucuri critice.
Din perspectiva protecþiei
infrastructurilor critice, deþinãtor sau
operator sunt acele entitãþi cu
responsabilitãþi pentru investiþiile în
sau operarea curentã a unui obiectiv
particular, a unui sistem sau parte a sa
identificate ºi desemnate ca fãcând
parte din infrastructurile critice.
Conform acestui act normativ,
coordonarea, la nivel national, a
activitãþilor privind identificarea,
desemnarea ºi protecþia
infrastructurilor critice se realizeazã de
catre primul-ministru, prin
intermediul consilierului de stat
desemnat în acest sens, iar
responsabilitatea pentru realizarea
cooperãrii între autoritãþile publice
responsabile ºi structurile ne-
guvernamentale revine Ministerului
Administraþiei ºi Internelor, prin
2 -7-
Centrul de coordonare a PIC, care, de
asemenea, asigurã punctul naþional de
contact în relaþia cu alte state membre,
Comisia Europeanã, Organizaþia
Tratatului Atlanticului de Nord ºi alte
structuri internaþionale, precum ºi
managementul reþelei CIWIN la nivel
naþional.
Tot din perspectiva ordonanþei
mai putem aminti cã, la nivelul
Guvernului, sub coordonarea
consilierului de stat desemnat de
primul-ministru s-a înfiinþat ºi
funcþioneazã grupul de lucru
interinstituþional pentru PIC, a cãrei
componenþã, atribuþii ºi mod de
organizare sunt stabilite prin hotarâre a
Guvernului.
Procesul asigurãrii protecþiei
infrastructurii critice la nivelul
JUDEÞULUI ARGEª, în condiþii de
eficienþã ºi oportunitate, raportat la
dinamica proceselor economice,
sociale, politice ºi informaþionale
actuale, necesitã definirea unor
obiective, a unei strategii specifice
noului domeniu ºi în aceeaºi mãsurã
adaptarea structurilor organi-
zatorice actuale la dinamica evoluþiei
conceptului - protecþia infrastruc-
turilor critice, în scopul folosirii
raþionale a tuturor categoriilor de
resurse. În aceeaºi ordine de idei,
procesul de transformare ºi
modernizare a majoritãþii localitãþilor,
în special al municipiilor ºi oraºelor,
manifestat în urbanism ºi industrie,
impune necesitatea adoptãrii unor noi
cerinþe ºi concepte de abordare ºi
evaluare a problematicilor specifice
diferitelor domenii, inclusiv a celui care
priveºte concepþia ºi ansamblul
mãsurilor de prevenire, intervenþie
operativã ºi refacere faþã de riscurile
ºi ameninþãrile la adresa vieþii
oamenilor, bunurilor materiale ºi
mediului. În condiþiile în care
realizarea acestor deziderate reuneºte
oameni diferenþiaþi, prin nivel de
cunoaºtere ºi calificare, devine
indispensabilã abordarea problematicii
protecþiei infrastructurii critice din
perspectivã managerialã.
Pentru determinarea, localizarea
structuralã ºi implementarea
operaþionalã a acestui nou concept -
protecþia infrastructurilor critice,
este important sã reconsiderãm
managementul situaþiilor de urgenþã,
ca fiind domeniul de activitate în care
protecþia infrastructurii critice se
afirmã ºi se impune ºi cã putem aborda
Pompierii Argeºeni
managementul într-o multitudine de
ipostaze ºi forme specializate, funcþie
de domeniul de activitate la care se face
referire, de specificul organizaþiilor în
care este practicat, de maniera posibilã
de realizare a scopurilor proprii acestor
domenii ºi organizaþii.
În prezent, la nivelul judeþului
nostru, managementul situaþiilor de
urgenþã constituie un domeniu de
responsabilitate pentru mai multe
mecanisme de rãspuns cu activitate
continuã sau activate temporarã, în
cadrul cãrora singurul abilitat ºi
articulat coerent, capabil sã gestioneze
situaþii de urgenþã generate de dezastre
naturale sau antropice, este
inspectoratul pentru situaþii de
urgenþã. În viitorul apropiat, o datã cu
implementarea noului concept, trebuie
instituite mãsuri suficiente pentru
protecþia infrastructurilor critice
judeþene ºi un sistem bine organizat de
monitorizare a capacitãþii acestora de a
face faþã ameninþãrilor provocate de
dezastre naturale sau de acþiuni umane.
De asemenea se presupune un
sistem organizatoric adecvat la toate
nivelurile unde sunt implicaþi toþi
factorii care au roluri în protecþia
infrastructurilor critice, atât din rândul
autoritãþilor judeþene dar ºi din cadrul
proprietarilor /operatorilor de
infrastructurã criticã. Existenþa unei
intersectãri parþiale a preocupãrilor
specifice protecþiei infrastructurilor
critice ºi cele ale managementul
situaþiilor de urgenþã, determinatã de
faptul cã protecþia infrastructurii critice
este privitã ºi ca factor al securitãþii
naþionale, considerãm cã locul
protecþiei infrastructurii critice este în
cadrul domeniului managementului
crizelor ºi al situaþiilor de urgenþã,
concept dupã care ne ghidãm ºi îl
considerãm ca fiind cel mai viabil în
amplul proces ce vizeazã
implementarea ºi ulterior protecþia
infrastructurii critice la nivel naþional ºi
judeþean.
Gestionarea acestui concept în
actuala formulã, prezentatã în OUG nr.
98/2010, reprezintã varianta pe termen
mediu ºi care cel mai probabil precede
soluþia optimã viitoare, pentru
rezolvarea problematicii atât de
complexe, pe linia asigurãrii protecþiei
infrastructurii critice.
Lt.col. ing. Virgil TOMA
 ASOCIAÞIA INTERNAÞIONALÃ A POLIÞIªTILOR
SECÞIA ROMÂNÃ - REGIUNEA 2 ARGEª
La data de 27.10.2009, s-a desfãºurat prima Adunare
Generalã pentru constituirea Asociaþiei Internaþionale a
Poliþiºtilor - Secþia Românã Regiunea 2 Argeº.
Procedurile legale de înscriere ca regiune I.P.A., au
fost finalizate în data de 28.01.2010, când Judecãtoria Piteºti
a dispus înscrierea Regiunii 2 Argeº în Registrul Asociaþiilor
ºi Fundaþiilor, acordându-ne personalitate juridicã.
Intrând în marea familie I.P.A. cu 126 membri, astãzi
situaþia membrilor regiunii noastre este urmãtoarea: 257
membri cadre ale inspectoratului, 11 membri cadre din
cadrul S.T.S., 26 membri din cadrul Administraþiei
Naþionale a Penitenciarelor, 3 membri pensionari, 2 membri
au fost retraºi la cerere, în prezent numãrul membrilor
regiunii noastre fiind de 297.
Având în permanenþã sprijinul Comitetului Executiv
Naþional, am fost îndrumaþi corect ºi legal în realizarea
activitãþilor propuse a se desfãºura de cãtre regiune.
Din punct de vedere organizatoric regiunea noastrã
þine o evidenþã strictã a veniturilor ºi cheltuielilor, acestea
fiind monitorizate strict de cãtre trezorier.
Din punct de vedere al activitãþilor sportive ºi
activitãþilor de socializare, au fost organizate activitãþi
cultural-artistice cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã când copiii
membrilor regiunii noastre au primit cadouri de la Moº
Crãciun, membrii primind agende, pixuri ºi calendare. A fost
organizatã cu ocazia zilei internaþionale a copiilor o
expoziþie de picturã cu tema „Situaþiile de urgenþã”, lucrãri
realizate de cãtre copiii membrilor I.P.A., desfãºurat la sediul
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã
Nicolae” al judeþului Argeº, fiind acordate premii pentru toþi
participanþii. A fost organizat concursul de pescuit la crap la
care au participat membrii Regiunii 2 Argeº, fiind acordate
premii constând în diplome, cupe ºi medalii.
Având în vedere prevederile statului regiunii
Comitetul Executiv Regional a hotãrât ca membrii regiunii
care pierd membrii de familie, sã li se acorde sprijin
financiar, anul acesta acordând 3 ajutoare de înmormântare
ºi 2 ajutoare
financiare pentru
membrii familiilor
care au probleme
grave de sãnãtate.
I.P.A. Regiunea 2
Argeº a rãspuns la
solicitarea
conducerii
Inspectoratului
pentru Situaþii de
Urgenþã „Cpt.
Puicã Nicolae” al judeþului Argeº, de a sprijini financiar unii
membri care au participat la Conferinþa Naþionalã de
Medicinã de Urgenþã ºi Salvãri în Situaþii Speciale,
desfãºuratã la Bãile Felix, în perioada 22.11.2010 -
26.11.2010.
De asemenea din sponsorizãrile primite ºi prin virarea
a 2 % din impozitul pe venit de cãtre cadrele inspectoratului
Pompierii Argeºeni
2 -8-
în contul I.P.A. Regiunea 2 Argeº,
regiunea a sprijinit cu materiale
de construcþii, mobilier, uºi,
ferestre ºi jaluzele, pentru
modernizarea punctului de
comandã monitorizare situaþii de
urgenþã - dispecerat ºi alte spaþii,
precum holuri ºi birouri.
Regiunea noastrã a reuºit încheierea a 5 acorduri de
parteneriat cu S.C. RELLY DIVERS S.R.L. LEREªTI,
Popasul Turistic „MATEIAª” - Pensiune Restaurant, din
Valea Mare Pravãþ - Culoarul Rucãr Bran, care oferã
membrilor I.P.A. Secþia Românã, o reducere de 25 % mai mic
faþã de tariful afiºat la recepþie, cu S.C. CARPAÞI GROUP
S.R.L. PITEªTI, Agenþia de turism „CARPAÞI TRAVEL”,
care oferã membrilor I.P.A. Secþia Românã, o reducere de 40
% din comisionul agenþiei, cu S.C. NIKOS HOLDING S.R.L.
Piteºti - Agenþia de Turism „Nikos Travel”, care oferã
membrilor I.P.A. Secþia Românã, o reducere de 50 % din
comisionul agenþiei, cu S.C. RUBIN SABINE TRAVEL
S.R.L - Agenþia de Turism Rubin Sabine Travel, care oferã
membrilor I.P.A. Secþia Românã, o reducere de 50 % din
comisionul agenþiei ºi cu S.C. IRENE S.R.L. BACÃU - Punct
de lucru VILA CASA MAGICÃ din BUªTENI, judeþul
PRAHOVA - oferã membrilor I.P.A. Secþia Românã, o
reducere de 10 % mai mic faþã de tariful afiºat la recepþie.
Regiunea noastrã pânã la sfârºitul anului îºi propune
lãrgirea asociaþiei prin cooptarea de noi membri,
recompensarea copiilor cadrelor membrilor Regiunii 2 Argeº
care au obþinut rezultate meritorii la olimpiade judeþene,
naþionale sau internaþionale, organizarea unei excursii cu
membrii I.P.A. Regiunea 2 Argeº, sprijinirea în continuare a
membrilor I.P.A. sau a membrilor de familie care suferã de
afecþiuni grave, organizarea în premierã a competiþiei de
minifotbal „Cupa 1 Decembrie” cu participarea echipelor
Regiunilor 2 (Pompieri ºi A.N.P.) Regiunea 1 (Inspectoratul
Judeþean de Poliþie Argeº ºi nou înfiinþata Regiunea 3
(Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Argeº). Totodatã dorim
ca la sfârºitul acestui an, copiii membrilor regiunii noastre, sã-
l întâmpine pe Moº Crãciun, precum ºi achiziþionarea de
diverse materiale pentru toþi membrii regiunii.
Comitetul Executiv Regional format din Cpt. Casapu
Vasile - preºedinte, Lt. Epure Mãdãlina - secretar, Lt. Niþu
Marius - trezorier, Mr. Soare Daniel - vicepreºedinte ºi
Plt.maj. Toma Gheorghe-Liviu - vicepreºedinte, transmite
toatã stima ºi consideraþia pentru comanda inspectoratului ºi
pentru Comitetul Executiv Naþional din cadrul I.P.A. Secþia
Românã, pentru sprijinul acordat în desfãºurarea în condiþii
excelente a activitãþilor regiunii, iar domnului Col. Dr. Ion-
Mircea Gherghiþã, vicepreºedinte în cadrul Comitetului
Executiv Naþional, îngerul pãzitor al regiunii noastre, dorim
sã-i mulþumim pentru aportul ºi sfaturile bune pe care ni le dã
în desfãºurarea în condiþii optime a activitãþilor I.P.A.
Regiunea 2 Argeº.
PREªEDINTE REGIUNEA 2 ARGEª
Cpt. Vasile CASAPU
 MODELUL „CELOR PATRU ECHIPE” –
O ALTERNATIVÃ PENTRU PREGÃTIREA DE SPECIALITATE A EFECTIVELOR
Modelul celor patru echipe
este o unealtã pentru înþelegerea
comportamentului nostru ºi
impactul pe care îl avem asupra
altora în cadrul organizaþiilor. Acest
model a fost testat în practicã pentru
identificarea ºi consolidarea
relaþiilor interpersonale, pentru
dezvoltarea spiritului de echipã,
pentru însuºirea într-o manierã
c o m o d ã a i n f o r m a þ i i l o r, î n
Germania, cu rezultate deosebite de
peste 50 ani.
Aceastã metodã, aºa cum
reiese din titlu constã în împãrþirea
efectivului în patru echipe, având
spaþiul fizic bine delimitat,
denumite generic A,B,C,D. Acestor
echipe li se pun la dispoziþie
materiale ce trebuie însuºite, de
cãtre persoana care conduce
ºedinþa. Pe o tablã centralã se
materializeazã obiectivele propuse
pentru a fi dezbãtute. Fiecare echipã
materializeazã în scris sarcinile
trasate, într-un timp bine stabilit,
dupã care le prezintã întregului
efectiv printr-un reprezentant al
echipei. La finalul prezentãrii
conducãtorul ºedinþei subliniazã
ideile principale ce trebuiesc
reþinute.
2 -9-
Se preteazã pentru efectuarea
ºedinþelor atât la salã cât ºi la
activitãþi practice. Este o alternativã
la metodologia clasicã.
Avantajul acestei metode este
acela cã fiecare participant poate sã-
ºi exprime liber ideile, fãrã
constrângeri sau emoþii, iar
rezultatele vor fi consemnate printr-
un consens în cadrul echipei,
eventualele greºeli sunt corectate de
cãtre ceilalþi membrii. Atenþia
tuturor este captatã de cãtre
subiectul dezbãtut ducând la
reþinerea ideilor importante, apare
„bunul simþ” cea ce face ca ºi cei mai
„leneºi” sau dezinteresaþi sã se
alãture echipei.
De asemenea apare spiritul de
concurenþã între echipe ceea ce este
un factor stimulativ.
Metoda are la bazã conceptul
„doua dimensiuni de compor-
tament”. Sunt douã dimensiuni ale
comportamentului care reprezintã
elementele cheie în înþelegerea
modelului de stil comportamental.
“Hot?rârea” - Felul în care îþi
exprimi ideile ºi atitudinea pe care o
ai la serviciu.
“Sensibilitate” - Calitatea de a
fi sensibil, de a acþiona rapid
Pompierii Argeºeni
afiºând emoþia faþã de oameni ºi
evenimente.
Combinaþia gradului de
sensibilitate ºi hotãrâre este ceea ce
determinã un stil individual.
Cele patru stiluri de
comportament/tipuri de echipã
reprezintã modelul stilului social.
Combinaþia hotãrârii ºi
tendinþelor de sensibilitate
descoperã stilul tãu social:
Stilul Analitic (pune întrebãri
ºi ascunde emoþiile ): -> serios,
exact, logic, apreciazã exactitatea ºi
faptele.
Stilul Conducãtor (dã
rãspunsuri ºi ascunde emoþiile): ->
independent, practic, formal,
apreciazã acþiunile ºi rezultatele.
Stilul Expresiv (dã
rãspunsuri ºi afiºeazã emoþiile):
-> animat, puternic, impulsiv,
apreciazã aprobarea ºi
spontaneitatea.
Stilul Amiabil (pune întrebãri
ºi afiºeazã emoþiile): -> depinde de
cineva, este deschis, oferã ajutor,
apreciazã securitatea ºi bunele
relaþii interpersonale.
Fiecare dintre categorii
reprezintã aproape 25% din
populaþie ceea ce înseamnã cã
numai 1/4 din oamenii cu care
lucrezi preferã sã interacþioneze în
acelaºi fel ca ºi tine. Acest lucru
creeazã multe oportunitãþi sau
conflicte la locul de muncã.
Cpt. Bogdan OLAR
 NOAPTEA CEA MAI LUNGÃ
Comuna Godeni este atât de liniºtitã cã de multe ori ºi
Dumnezeu pare sã uite de ea. Rãsfiratã pe dealuri la apus de
Câmpulung, de pe culmea Malu ºi pânã hãt-departe, pe lunca
Râului Bughea, brãzdatã în pântece de-a lungul ºi de-a latul
de galerii miniere, rãvãºitã ca mai toate satele de exodul celor
mulþi de la oraº, mica localitate musceleanã pãrea sã-ºi vadã
de drumul ei molcom ºi de pustia de oameni aievea
morocãnoºi, cu palme muncite ºi ochii pãtrunzãtori.
16 februarie 2011, ora 18.35, o searã rece de iarnã,
încã neînvinsã fu strãpunsã repede de un þipãt. Repede pe la
primãrie ºi pe la colþul uliþei Þuþuleºti se abate un strigãt
înfiorãtor: Arde blocul minier ! Arde blocul minier !
Oamenii se adunã la troiþã ºi cautã cu privirea locul în
care cerul întreg pãrea sã fie în flãcãri. Unul pune mâna pe
telefon...
Pompierii militari din Câmpulung sunt alertaþi în jurul
orei 18.44 ºi garda de intervenþie se pune în miºcare cu cele
douã autospeciale cu apã ºi spumã din dotare ºi cu ambulanþa
SMURD. Deº distanþa faþã de locul intervenþiei nu este
deosebit de mare, drumul anevoios, cu pante, alunecos ºi în
serpentine, a fãcut ca deplasarea sã parã cã nu se mai terminã.
O curbã, încã una ºi apoi drumul desfundat, plin de gropi din
comunã pânã aproape de imobilul în flãcãri. Noroi, zãpadã
topitã, veºnicele autovehicule parcate la întâmplare... Apoi
clãdirea ce pãrea imensã, cocoþatã pe un vârf de deal, cu o
curte largã, dar inaccesibilã autospecialelor, arzând ca o
torþã.
Blocul minier este o construcþie ridicatã în anul 1950
(pentru colonia constituitã aici spre exploatarea cãrbunelui
din zonã), pe temelie din piatrã, cu pereþi din cãrãmidã ºi
planºee din lemn, peste care s-a adãugat un strat de tencuialã.
Învelitoarea din tablã fusese pe alocuri schimbatã cu plãci de
azbociment sau chiar þiglã. La vremea respectivã probabil
cã exigenþele în materie de prevenire a incendiilor erau
Pompierii Argeºeni
2 - 10 -
limitate, clãdirea fiind amplasatã necorepunzãtor pe o culme,
cu acces anevoios al oricãrui tip de autovehicul.
Clãdirea a fost prevãzutã cu douã nivele ºi acoperitã,
accesul la cele 15 camere de aproximativ 16 m.p., de pe
fiecare nivel, realizându-se printr-un hol comun, cu intrare pe
douã scãri deschise la cele douã capete ale imobilului. Dupã
închiderea exploatãrii miniere din zonã, chiriaºii au cumpãrat
una sau mai multe camere de locuit, unele spaþii fiind
transformate chiar în apartamente.
Una dintre modificãrile esenþiale a
constat ºi în realizarea unui perete
despãrþitor din cãrãmidã între
scãrile A ºi B, limitând accesul
dintr-un capãt al altuia. Unii dintre
locatari au construit chiar ºi alte
spaþii (la parter) în exterior, cu
destinaþii diferite (magazii de
materiale sau chiar spaþii de locuit).
Incendiul a izbucnit undeva la etajul
I, fiind observat târziu, abia când
flãcãrile cuprinseserã acoperiºul,
unii locatari nefiind acasã, alþii fiind
ocupaþi cu treburile casnice.
Autospecialele de pompieri
au ajuns la ora 19 ºi 11 minute,
moment în care locatarii ºi familiile
acestora reuºiserã sã se evacueze,
fãrã însã a avea reuºite în ceea ce
priveºte prima-intervenþie (lipsa
mijloacelor de primã intervenþie,
încercarea tardivã de folosire a
unui furtun de la o pompã cu
presiune slabã).
Pe lângã problemele inevitabile cu care pompierii se
confruntã în general la intervenþie (persoane în stare de panicã
ºi, uneori agresive, cel puþin verbal, încercãri disperate ale
locatarilor de a mai pãtrunde o datã în locuinþe pentru a-ºi
salva din bunuri, punându-ºi astfel viaþa în pericol,
întreruperea cu dificultate a curentului electric etc.), garda de
intervenþie s-a aflat ºi în faþa urmãtoarei situaþii:
- unul dintre proprietari a suferit un atac de panicã, fiind
necesarã intervenþia echipajului de paramedici;
- posibilitatea propagãrii incendiului la o clãdire de
locuit din apropiere, aflatã la mai puþin de 2 m;
- puternice valuri de scântei ce puneau în pericol mai
multe locuinþe situate pe strada Þuþuleºti;
- incendiul se propaga cu repeziciune favorizat de
elementele de construcþie nerezistente la foc ºi golurilor
numeroase;
- necesitatea folosirii unei cantitãþi mari de apã, în
special la stingere, coroboratã cu variantele limitate de
aprovizionare cu apã (Râul Bughea se afla la circa 200 m, fãrã
rampe amenajate, acces pe terenuri desfundate, parþial închise
cu gard);
- imposibilitatea folosirii corespunzãtoare a scãrilor
manuale pe structurile nerezistente fizic, coroboratã ºi cu
imposibilitatea pãtrunderii în interior în urma incendiului
generalizat.
 - presiunea mediaticã deosebitã, în scurt timp la faþa
locului sosind delegaþi din partea majoritãþii trusturilor de
presã cunoscute pe plan local ºi naþional.
Dupã transmiterea primelor date operative de la faþa
locului, comandantul subunitãþii, sosit la faþa locului a
solicitat în sprijin ºi o autospecialã cu apã ºi spumã de la S.C.
LANDMARK - PARK INDUSTRIAL Câmpulung, în
vederea corectãrii problemelor de alimentare.
Având în vedere amploarea evenimentului, dar ºi
faptului cã în acelaºi timp s-au produs în raionul de
intervenþie al subunitãþii ºi alte situaþii de urgenþã (incendiu
vegetaþie uscatã în Câmpulung, incendiu locuinþã în
Aninoasa), inspectorul ºef al ISU Argeº, sosit la faþa locului,
a ordonat chemarea în sprijin a unei autospeciale de la
Detaºamentul de Pompieri Piteºti.
Astfel, una din autospecialele subunitãþii din
Câmpulung s-a deplasat în comuna Aninoasa, fiind înlocuitã
de autospeciala sositã din afara raionului de intervenþie.
Pentru gestionarea situaþiei de urgenþã produse de incendiul
de vegetaþie a fost necesarã aducerea în subunitate a turei de
serviciu aflatã la permanenþã. De asemenea, a fost retrasã în
subunitate, temporar, autospeciala din punctul de lucru
Rucãr, în vederea asigurãrii rezervei operative.
Spre finalul acþiunii a fost necesarã pentru a doua oarã
intervenþia echipajului SMURD, prezent tot timpul la faþa
locului, una dintre locatare suferind, ºi în acest caz, un atac
de panicã.
Operaþiunile de intervenþie au durat aproximativ 7 ore,
o autospecialã ºi un echipaj au rãmas în supraveghere pânã a
doua zi de dimineaþã, când s-a constituit ºi o echipã de
cercetare tehnicã a cauzei ºi împrejurãrii producerii
evenimentului, împreunã cu organele de poliþie.
Astfel, s-a ajuns la concluzia cã neglijenþa umanã
provocatã de fumatul fãrã respectarea normelor, coroboratã
cu alþi factori, au dus la producerea unui incendiu deosebit de
puternic, ale cãrui urmãri au fost dezastruoase, constând în
principal în:
Pompierii Argeºeni
2 - 11 -
- distrugerea totalã a acoperiºului clãdirii ºi, în
majoritate, a locuinþelor de la etajul I;
- pagube de bunuri materiale, de uz casnic ºi locativ de
peste 100.000 lei precum ºi documente de identitate ori de
proprietate;
- afectarea serioasã a structurii de rezistenþã a
construcþiei, clãdirea nemaiputând fi locuitã pânã la o
expertizare competentã.
Pe cale de consecinþã opt familii, patru dintre acestea
având copii minori, au fost nevoite sã-ºi pãrãseascã
locuinþele, pânã la definitivarea analizelor de siguranþã a
clãdirii ºi, bineînþeles, pânã la renovarea acesteia, dacã acest
lucru mai este posibil.
Venind prompt în sprijinul acestora, Inspectoratul
pentru situaþii de urgenþã Cpt. Puicã Nicolae al judeþului
Argeº, în colaborare cu autoritãþile locale (Consiliul Judeþean
Argeº ºi Primãria Godeni), dar ºi al unor operatori economici
(transport, furnizare de energie electricã etc) au amenajat, la
scurt timp, un adãpost provizoriu pentru patru dintre aceste
familii, în locuinþe modulare puse la dispoziþie de Crucea
Roºie - Argeº. Ceilalþi locatari afectaþi de eveniment au avut
alte soluþii pentru cazare (rude, cunoºtinþe etc.), cel puþin
temporarã.
ªi ca o ironie a sorþii, la numai patru zile distanþã de
acest eveniment, în seara zilei de 20 februarie, subunitatea de
pompieri din Câmpulung a fost alertatã privind izbucnirea
unui început de incendiu la blocul minier din cartierul Apa
Sãratã - Drumul Poenari, o clãdire similarã cu cea distrusã de
flãcãri la Godeni. Din fericire, incendiul nu s-a produs,
pompierii sosiþi la faþa locului constatând cã inspiraþia unui
locatar de a dezmembra la timp coºul de fum aprins, a fãcut ca
un alt dezastru sã fie evitat .
Cpt. Cristian BÃRBULESCU
 PREÞUIÞI AURUL VERDE !
Suprafaþa fondului forestier
naþional ocupã, în prezent, o pondere
de 28 % din teritoriul þãrii,
reprezentând aproape 6 500 000 de
hectare, România situându-se, din
acest punct de vedere, pe locul 17 în
Europa.
În Adunarea Generalã a ONU
din 20 decembrie 2006, s-a stabilit ca
anul 2011 sã fie Anul Internaþional al
pãdurilor.
Sub logo-ul „Pãduri pentru
Oameni”, pe tot globul sunt iniþiate
acþiuni care sã responsabilizeze ome-
nirea asupra gestionãrii pãdurilor.
Sigla, sub forma unui copac, cu
cele 11 elemente esenþiale pentru
viaþã, atrage atenþia asupra gestionãrii
pãdurilor de cãtre om, ca principal
factor de distrugere al acesteia. Putem
vorbi atât de acþiuni voite de
e x p l o a t a r e a a p ã d u r i l o r, d e
incendierea lor sub diverse motive,
dar ºi de atitudini pasive atunci când
pãdurea este mistuitã de flãcãri.
Incendiile de pãdure au
constituit dintotdeauna un element de
studiu care a avut drept scop
descoperirea modalitãþilor de a le
putea preveni.
Catalogarea acestora ca situaþie
de urgenþã, scoate în evidenþã
caracterul important conferit acestei
pãrþi importante a ecosistemului.
Efectele incendiilor de pãdure
sunt directe ºi indirecte. Cele directe
sunt palpabile, sesizabile, în primã
instanþã, cum ar fi: distrugerea de
plantaþii, de cantitãþi mari de masã
lemnoasã, faunã ºi florã ori de case,
pãºuni. Efectele indirecte sunt cele
care se resimt dupã o perioadã mai
îndelungatã ºi nu au caracter zonal,
2 - 12 -
cum ar fi distrugerea stratului de ozon
care provoacã implicit încãlzirea
globalã.
În ultimii ani se constatã o
tendinþã de dispariþie a douã
anotimpuri, primãvara ºi toamna, prin
reducerea treptatã a duratei acestora.
Încãlzirea atmosferei
determinã lungi perioade de secetã,
precipitaþii abundente, valuri de
cãldurã frecvente ºi furtuni mult mai
severe. Acest lucru poate favoriza
creºterea abundentã a vegetaþiei dar ºi
uscarea bruscã a acesteia. Vegetaþia
este un potenþial combustibil ºi mijloc
de iniþiere în cazul incendiilor.
Evenimentele produse s-au datorat în
mare parte tãierilor masive de pãduri
ºi, în general, indiferenþei faþã de
mediul înconjurãtor.
Având experienþa anilor
anteriori (incendiile de pãdure din
zonele Dracsin, Colþii lui Andrei
etc), reprezentanþii ISU Argeº
organizeazã periodic acþiuni de
prevenire ºi combatere a incendiilor
de pãdure, atât la fondul forestier de
stat cât ºi privat, sfãtuindu-i pe cei
implicaþi în activitãþile desfãºurate la
pãduri sã respecte o serie de mãsuri,
cum ar fi:
- interzicerea accesului cu foc
deschis ºi fumatul în pãduri sau la o
distanþã de 100 m de aceasta;
- locurile de popas sã fie stabi-
lite, amenajate ºi marcate conform
legii;
- interzicerea igienizãrii
pãºunilor prin incendiere de cãtre
proprietarii de teren sau crescãtorii de
animale;
- interzicerea accesului
autoturismelor particulare în pãdure,
precum ºi instalarea corturilor pentru
cazare în alte locuri decât cele special
amenajate;
- la intrarea în pãdure, pe
drumurile forestiere ºi pe traseele
turistice sã se amplaseze panouri cu
interdicþiile stabilite;
Pompierii Argeºeni
- cantoanele ºi ocoalele silvice
sã fie dotate cu materiale necesare
intervenþiei în caz de incendiu;
- în perioadele de secetã
personalul silvic sã execute patrulãri
pe baza unor grafice stabilite în
zonele expuse la incendii;
- pe cursurile de apã ce strãbat
pãdurile sã se amenajeze stãvilare,
baraje ºi rampe de alimentare cu apã a
utilajelor de stins incendii portabile,
transportabile (motopompe), cât ºi
pentru autospecialele de stins
incendii;
- sã se pãstreze starea de igienã
corespunzãtoare prin extragerea
periodicã a arborilor uscaþi, rupþi sau
doborâþi de vânt;
- sã se stabileascã concret
masurile de securitate la incendiu în
contractele încheiate cu persoane
fizice sau juridice care desfãºoarã
activitãþi în pãdure sau în zona
limitrofã;
- sã se îmbunãtãþeascã siste-
mele de observare ºi anunþare a
evenimentelor, în vederea mobilizãrii
în scurt timp a forþelor ºi mijloacelor
de intervenþie;
- sã se intensifice acþiunile de
instruire a personalului care îºi
desfãºoarã activitatea, direct sau
indirect, în cadrul fondului forestier;
- sã se intensifice acþiunile de
sensibilizare a cetãþenilor faþã de
caracterul vulnerabil al pãdurii în faþa
focului, pentru pãstrarea ºi salvarea
patrimoniului forestier.
Conºtiente de importanþa
deosebitã a acestui sector de
activitate, cadrele ISU Argeº vor
continua acþiunile specifice de
îndrumare ºi control, astfel încât
fondul forestier sã fie protejat
împotriva incendiilor ºi vã sfãtuiesc:
Sã preþuiþi aurul verde!!
Mr. Daniel MILEA
Plt. adj. Florina MIHÃILESCU
 Destine schimbate ºi veºnica întrebare:

DE CE ?
Fiecare dintre noi ne întâlnim
zilnic cu omul de la volan, fie cã
suntem coparticipanþi la trafic,
pietoni, fie cã suntem chiar noi omul
de la volan.
Uneori traficul cursiv este
înterupt ºi schimbat. De ce? Motive
sunt nenumãrate: o reacþie agresivã
(agresiune fizicã, gesturi obscene)
sau acþiuni hazardante (depãºiri
riscante, viteza excesivã), rezultatul
este inevitabil, mai devreme sau mai
târziu aceºti conducãtori auto
îngroaºã cifrele negre ale
statisticilor.
Din nefericire aceste cifre
cresc înfiorãtor de repede de la o zi
la alta lãsând în urmã familii
distruse, destine schimbate ºi
obsedanta întrebare: ,,DE CE ?,, ,
“De ce eu, de ce? !!!”

km. 80, pe sensul de mers Piteºti – Intervenþia a durat ~ 45 de

Motivul nu este doar puþina
experienþã la volan. Tot mai des
întâlnim factorul invers, exploatat
greºit: experienþa la volan nu þine loc
de odihnã.
În ultima perioadã accidentele
grave cu urmãri ºi mai grave au avut
loc din acest motiv. Numai în judeþul
nostru, de la începutul anului ºi pânã
în prezent s-au înregistrat 6
accidente pe fondul oboselei soldate
cu 2 morþi, 9 persoane rãnite foarte
grav sau în stare comatoasã ºi 4
rãniþi uºor.
Unul dintre cele mai grave
accidente provocate de obosealã în
judeþul Argeº a avut loc pe A1, la
Bucureºti. Un bãrbat de 33 de ani a
adormit la volan ºi ºi-a trimis toatã
familia pe patul de spital, deoarece
autoturismul în care se aflau a intrat
într-un cap de pod.
Soþia prezenta fracturi costale
ºi se afla în stare de ºoc, mezinul
familiei prezenta fracturã de ºold,
multiple contuzii craniene, pierderi
de memorie ºi o plagã deschisã la
arcada stângã. Într-o stare gravã se
afla bãiatul cel mare al familiei care,
la scurt timp, a intrat în comã
profundã.
Participanþii la trafic au
înþeles rapid cât de grav este
accidentul ºi au sunat la 112. În
câteva clipe a început desfãºurarea
de forþe: modulul SMURD, echipaje
de terapie intensivã, echipaje de
poliþie ºi cum situaþia impunea: un
elicopter SMURD, având în vedere
starea foarte gravã a bãiatului cel
mare al familiei implicate în
accident.
minute, timp în care fiecãrei victime
i s-a acordat maximul de atenþie ºi
îngrijirile medicale necesare.
Baiatul cel mic al cuplului a
fost preluat de un echipaj SMURD,
stabilizat ºi transportat la UPU
Pediatrie Piteºti, pãrinþii au fost
preluaþi de câte un echipaj SAJ
Argeº, iar bãiatul cel mare a fost
stabilizat ºi pregatit pentu transfer la
elicopter de cãtre un echipaj de
terapie intensivã.
A fost o intervenþie la care s-a
lucrat contracronometru, în favoa-
rea celor doi minori, iar întreg
echipajul SMURD a simþit pentru a
mia oarã duºmãnia timpului,
rãsunându-le în urechi vorbele
victimelor: “De ce? De ce noi?!!”
Coordonator SMURD
Alina SANDULESCU
FOTO
Costi TUDOR

Pompierii Argeºeni
2 - 13 -
 COMPETIÞII, CONCURSURI, REZULTATE
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã al
judetului Arges, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar
Judeþean Argeº, a organizat concursurile cercurilor
tehnico-aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor” cu
tematicã de protecþie civilã „ Cu viaþa mea apãr viaþa ” -
faza judeþeana.
Concursurile sunt destinate participãrii elevilor
din învãþãmântul gimnazial ºi liceal, cu scopul
dezvoltãrii capacitãþii de înþelegere ºi de apreciere a
pericolelor generate de situaþii de urgenþã, precum ºi de
a promova atitudinile ºi comportamentele corespun-
zãtoare în situaþii de risc. Activitãþile de educare a
copiilor ºi de prevenire se bazeazã pe principiul cã, este
mai ieftin sã previi decât sã repari.
La concursul cercurilor tehnico-aplicative de
elevi „Prietenii Pompierilor”- etapa judeþeanã,
desfãºurat în data de 25.05.2011, au participat 9
echipaje de elevi (4 echipaje de bãieþi, 4 echipaje de fete
ºi un echipaj mixt). Dupã desfãºurarea celor trei probe
de concurs clasamentul a fost urmatorul:
- Bãieþi: Locul I ªcoala Generalã „Basarab I”
Curtea de Argeº, Locul II ªcoala Generalã
Nr. 1 Mãrãcineni, Locul III ªcoala Generalã
Nr. 19 Piteºti;
- Fete: Locul I ªcoala Generalã „Basarab I”
Curtea de Argeã, Locul II ªcoala Generalã
Nr. 1 Mãrãcineni, Locul III ªcoala Generalã
„Oprea Iorgulescu” Câmpulung- Muscel.
La concursul cu tematicã de protecþie civilã „ Cu
viaþa mea apãr viaþa” - etapa judeþeanã, desfãºurat în
data de 24.05.2011 au participat 8 echipaje din ciclul
gimnazial ºi 7 echipaje din ciclul liceal. Dupã
desfãºurarea celor trei probe de concurs clasamentul a
fost urmatorul:
- Elevi cu vârsta între 10-15 ani: Locul I ªcoala
Generalã „Basarab I” Curtea de Argeã, Locul II ªcoala
Generalã Mihãeºti, Locul III ªcoala nr. 5 „Armand
Cãlinescu” Curtea de Argeº;
Pompierii Argeºeni
2 - 14 -
- Elevi cu vârsta între 15-18 ani: Locul I Grupul
ªcolar Auto Curtea de Argeº, Locul II Grup ªcolar
Forestier Curtea de Argeº, Locul III Grup ªcolar
Costeºti.
Tradiþie ºi istorie în activitatea pompierilor din
Romania, concursurile profesionale ale serviciilor
voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã din judeþul
Argeº se constituie an de an, în momente de luptã acerbã,
pentru a demonstra cã ele îºi au bine stabilit rolul ºi locul
într-o comunitate, localitate sau societate comercialã.
La concursuri membrii serviciilor voluntare ºi
private pentru situaþii de urgenþã se prezintã cu dorinþa de
a învinge ºi de a demonstra ca alãturi de serviciile
profesioniste pentru situaþii de urgenþã pot face faþã cu
succes la orice încercare.
În data de 09.06.2011 în municipiul Curtea de
Argeº, pe stadionul Municipal s-au desfasurat
Concursurile profesionale ale serviciilor voluntare ºi
private pentru situaþii de urgenþã - faza judeþeana unde au
participat un numar de 8 servicii voluntare pentru situaþii
de urgenþã ºi 6 servicii private pentru situaþii de urgenþã.
Dupã desfãºurarea celor trei probe de concurs
clasamentul general arata astfel:
- la servicii voluntare pentru situaþii de urgenþã
locul I a fost obtinut de SVSU al localitãþii Domneºti,
locul II SVSU al localitãþii Bughea de Jos, locul III
SVSU al localitãþii Mioveni;
- la servicii private pentru situaþii de urgenþã locul I
a fost obtinut de SPSU S.C. Falck Fire Services S.R.L.,
locul II SPSU al S.C. Automobile Dacia Renault S.A.,
locul III S.C. SPSU al S.C. Electroarges S.A.
Serviciul voluntar pentru situaþii de urgenþã al
localitãþii Domneºti ºi Serviciul privat pentru situaþii de
urgenþã al S.C. Falck Fire Services S.R.L., câºtigãtoare a
locurilor I la faza judeþeanã au reprezentat judeþul Argeº

la faza interjudeþeana a Concursurile profesionale ale
serviciilor voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã
desfasuratã în Municipiul Râmnicu Vâlcea în perioada
11-13.07.2011. Dupã cele trei zile de concurs
reprezentantele Judeþului Argeº s-au clasat astfel:
Serviciul voluntar pentru situaþii de urgenþã al localitãþii
Domneºti locul II - la eglitate de puncte cu castigatoarea
locului I Serviciul voluntar pentru situaþii de urgenþã
al localitãþii Cãlimãneºti - Judeþul Valcea, departajarea
realizându-se dupã rezultatul mai bun realizat la proba
,,Dispozitivul de intervenþie”, iar Serviciul privat
pentru situaþii de urgenþã al S.C. Falck Fire Services
S.R.L s-a clasat pe locul I urmând sã reprezinte zona la
Pompierii Argeºeni
2 - 15 -
Faza naþionalã a Concursurilor profesionale ale
serviciilor voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã.
Dupã o perioadã de antrenamente susþinute, în
perioada 10-12.08.2011, Serviciul privat pentru situaþii
de urgenþã al S.C. Falck Fire Services S.R.L. particpã în
Municipiul Târgul Secuiesc - Judeþul Covasna la Faza
naþionala a Concursurilor profesionale ale serviciilor
voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã intrând în
copetiþie echipajele clasate pe locul I din cele nouã
grupãri cât ºi cu câºtigãtoarea editiùiei 2010 a acestor
concursuri. În cele trei zile de concurs membrii
ehipajului Serviciul privat pentru situaþii de urgenþã al
S.C. Falck Fire Services S.R.L. au dat dovadã de spirit de
echipã, devotament ºi profesionalism, iar la final au
obþinut cel mai bun rezultat realizat în istoria acestor
concursuri de cãtre un Serviciu privat pentru situaþii de
urgenþã din judeþul Argeº ºi anume: LOCUL I la editia
2011 a Concursurilor profesionale ale serviciilor
voluntare ºi private pentru situaþii de urgenþã.
Prin clasarea pe acest loc Serviciul privat pentru
situaþii de urgenþã al S.C. Falck Fire Services S.R.L. are
asiguratã participarea în anul 2012 la faza naþionalã a
Concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare ºi
private pentru situaþii de urgenþã ºi astfel în anul urmãtor
Judeþul Argeº va fi reprezentat la o competiþie de nivel
naþional.
Lt. Col. Constantin ANDREI
 Asociaþia Sportivã a Pompierilor din Argeº
A luat fiinþã în anul 2000, sub coordonarea unui consiliu sportiv, iar prin sentinþa civilã nr. 88 din 04.04.2000
are personalitate juridicã, cu scopul de realizare a activitãþilor sportive, sportului de performanþã ºi întreþinere,
activitãþilor de turism, precum ºi pregãtirea loturilor ºi echipajelor pompierilor la competiþiile interne ºi
internaþionale, modernizare bazã materialã pentru activitãþi ºi jocuri sportive.
Calendarul activitãþilor din 2011 a solicitat ASPR, Sucursala Argeº, în a se implica pentru realizarea
obiectivelor ºi obþinerii de performanþe, dupã cum urmeazã:

De asemenea, lotul reprezentativ de fotbal al I.S.U.J. Argeº s-a calificat în etapa finalã pe M.A.I urmând ca
meciul sã se desfãºoare în data de 29.09.2011, pe stadionul Dinamo Bucureºti.
ªi în finala Concursurile serviciilor profesioniste pentru situaþii de urgenþã, care s-au desfãºurat la Bacãu, s-au
calificat sportivii noºtri, obþinând locul 11 pe þarã. Iatã componenþa lotului:

Pompierii Argeºeni
2 - 16 -
 Aceste rezultate nu s-ar fi obþinut dacã bugetul de venituri ºi cheltuieli realizat lunar ºi anual nu ar fi fost
direcþionat în sensul realizãrii obiectivelor ºi nu al restricþionãrii lor.
Pe aceastã cale þin sã scot în evidenþã implicarea tuturor colegilor, membrii ASPR, care, prin cotizaþiile lunare,
au susþinut atât dotarea ºi modernizarea bazei materiale cum ar fi: echipamente pentru diferite discipline sportive,
accesorii ºi materiale pentru concursurile profesionale ale pompierilor militari, achiziþionate din Cehia, terenul de
tenis de câmp din Câmpulung, reparare piste competiþii, aparate concursuri profesionale ºi 3 turnuri de instrucþie:
Curtea de Argeº, Mioveni, Costeºti.

Cea mai recentã realizare o reprezintã terenul multifuncþional cu gazon sintetic de la Detaºamentul de Pompieri
Bradu, inaugurat la data de 18.08.2011, în prezenþa doamnei chestor de poliþie Elisabeta Lipã, preºedintele Clubului
Dinamo ºi a domnului colonel inginer, Eugen
Vi?an, adjunctul inspectorului general al
IGSU, pre?edintele ASPR, cãrora le
mulþumim ºi pe aceastã cale pentru sprijinul
acordat.
În perioada 25.08. - 05. 09. 2011 o
delegaþie de sportivi din IGSU, membrii
ASPR, a participat la Jocurile Mondiale ale
Pompierilor ºi Poliþiºtilor, la New York, unde
reprezentantul unitãþii noastre, plt. Soricã
Dragoº a obþinut medalia de argint la judo
open, 73 kg.
În încheiere doresc sã mulþumesc colegilor din Biroul Sportiv, comenzii inspectoratului ºi subunitãþilor,
cercurilor sportive ºi nu în ultimul rând, tuturor cotizanþilor ºi în mod deosebit, celor care au obþinut rezultate.
Uniþi, noi, marea familie a membrilor Asociaþiei Sportive a Pompierilor din România, le mulþumim tuturor
pentru ce s-a realizat ºi ce se poate realiza atât la nivelul Sucursalei Argeº, dar ºi la nivelul ASPR.
La ceas aniversar, urez tuturor pompierilor, militari ºi civili, deopotrivã, tradiþionalul „La mulþi ani!”, de Ziua
Pompierilor din România.

Adjunct al Inspectorului ªef ºi

Preºedinte ASPR - Sucursala Argeº
Col. Constantin DEACONU

Pompierii Argeºeni
2 - 17 -
 JOCURILE MONDIALE ALE
POLIÞIªTILOR ªI POMPIERILOR

În perioada 25.08.2011 - 05.09.2011, la New - atletism: - Donisan Mihai - ISUM Bucureºti -

York s-au desfãºurat Jocurile Mondiale ale Poliþiºtilor medalie de aur la sãritura în înãlþime - record mondial
ºi Pompierilor la care au participat aproximativ 18 000 2,30 m;
de poliþiºti ºi pompieri din 70 de þãri, concurând la 69 de - atletism: Popa Bogdan - ISUM Bucureºti -
discipline sportive. medalie de aur la sãritura în lungime;
- atletism - 100 m, 200 m - Soare Daniela - ISU
Timiº - 4 medalii: 2 de aur ºi 2 de argint;
- atletism: triplu salt - Papu Marin - ISU Bucureºti-
1 medalie aur;
- atletism: 100 m garduri - Gheorghe Bogdan - ISU
Bucureºti - 1 medalie aur;
- push&pull - Stãnculescu ªtefania - ISU
Teleorman - 1 medalie aur;
- înot - Lavinia Brebu - ISU Mehedinþi - 8 medalii:
2 de aur, 4 de argint ºi 2 de bronz;
- judo:
- Enache Nicolae - ISU Vrancea - 1 medalie de aur;
- Soricã Dragoº -
ISU Argeº - 1 medalie de
argint;
- Bogoºelu Adrian
- ISU Bihor - 1 medalie
de argint;
Delegaþia României a fost formatã din 37 de - Toma Ionuþ -
participanþi din cadrul Inspectoratelor judeþene pentru ISUM Bucureºti - 1
situaþii de urgenþã din þarã, din partea unitãþii noastre medalie de argint;
participând plt. Soricã Dragoº de la Detaºamentul de Bilanþul medaliilor
Pompieri Mioveni. Acesta a concurat la judo open, pompierilor români,
categoria 73 de kg, obþinând medalia de argint. obþinute de-a lungul
Pompierii români înfruntând puternica participãrii la aceste
concurenþã a reprezentanþilor celorlalte þãri, au reuºit, activitãþi sportive de mare
datoritã ambiþiei, sacrificiului ºi spiritului de echip? de amploare (Jocuri
care au dat dovadã, sã obþinã, rezultate deosebite. Iatã mondiale ale pompierilor
câteva dintre acestea: (parþiale, întrucât la data editãrii sau Jocuri mondiale sau internaþionale ale poliþiºtilor ºi
revistei, competiþia era încã în desfãºurare) pompierilor), este de 240, din care 107 de aur, 73 de
argint ºi 60 de bronz, la care se adaugã cele peste 50 de
- tir cu arcul: Daniel Cãlin – ISU Hunedoara – 2 medalii de anul acesta.
medalii de aur ºi 1 de argint;
- roowing indoor - Paraschiv Adriana – ISU Arad Col. Constantin DEACONU
- 2 medalii: 1 medalie aur individual ºi în echipã cu Lt. Mãdãlina EPURE
ªerban Viorica ISUM Bucureºti – 1 medalie aur dublu;

Pompierii Argeºeni
2 - 18 -
 ªtiaþi cã... existã
Mecanismul comunitar pentru protecþie civilã ?
Mecanismul de protecþie civilã al UE reprezintã un instrument
operaþional menit a mobiliza asistenþa în domeniul protecþiei civile în
cazul unor dezastre. Acest mecanism poate fi activat atât în
eventualitatea unor dezastre naturale, cât ºi a unor evenimente cauzate
de cãtre oameni, de genul atacurilor teroriste, accidente nucleare etc.
În momentul de faþã la acest mecanism participã toate cele 27 state
membre UE, precum ºi Islanda, Liechtenstein ºi Norvegia. Potrivit
legislaþiei ce stã la baza mecanismului, þãrile candidate UE pot face
parte din acesta, în urma semnãrii un acord, acest pas având un rol
important ºi în procesul de aderare. Acesta este ºi cazul Croaþiei, de
pildã, care participã la mecanismul de protecþie civilã din 2009.
Rolul principal al mecanismului comunitar de protecþie civilã
este de a facilita cooperarea în cadrul intervenþiilor de asistenþã de
protecþie civilã în caz de urgenþã majorã care necesitã acþiuni urgente
de rãspuns. Acest lucru se aplicã ºi în cazul în care ar putea fi o
ameninþare iminentã de urgenþe majore. Se poate înþelege cã acest
instrument îmbunãtãþeºte cooperarea în materie de protecþie civilã,
fiind instituit prin decizia Consiliului din 23 octombrie 2001. O
reformare a deciziei mai sus amintite a fost adoptatã la 8 noiembrie
2007, respectiv 3 iulie 2010.
De asemenea, Mecanismul pentru Protecþie Civilã al
Comunitãþii faciliteazã ºi sprijinã mobilizarea ºi coordonarea
protecþiei civile a statelor membre ale U.E. în cazuri de urgenþã
majorã, permite accesul acestora la schimbul de cereri ºi oferte de
asistenþã. În þara noastrã, IGSU reprezintã autoritatea naþionalã
competentã sã solicite ºi sã trimitã asistenþã internaþionalã de protecþie
civilã, dar ºi sã coordoneze activitatea echipelor internaþionale de
intervenþie, fiind punct naþional de contact în cadrul mecanismului
comunitar de protecþie civilã.
În conformitate cu principiul subsidiaritãþii, mecanismul
comunitar de protecþie civilã poate oferi, la cererea þãrii afectate,
sprijin pentru asistenþa de protecþie civilã. Acest lucru poate apãrea în
cazul în care þara afectatã de un dezastru nu este suficient de pregãtitã
pentru a oferi un rãspuns adecvat în ceea ce priveºte resursele
disponibile. Prin punerea în comun a capacitãþilor de protecþie civilã a
statelor participante, mecanismul comunitar poate asigura o protecþie
sporitã oamenilor, mediului cultural ºi proprietãþii.
Prin intermediul acestui mecanism, zone afectate de dezastre
de pe întreg mapamondul beneficiazã de asistenþã rapidã din partea
þãrilor participante. Experienþa anterioarã în asemenea intervenþii a
contribuit semnificativ la îmbunãtãþirea rãspunsului la asemenea
conjuncturi nefaste.
Mecanismul de protecþie civilã al UE ºi-a fãcut simþitã
prezenþa în cazuri dramatice precum uraganul Katrina din Statele
Unite ale Americii (2005), tsunami-ul din Asia de Sud (2004),
incendiile de pãdure din Portugalia (2003-2005) sau cutremurele din
Algeria (2003), Iran (2003-2005), Maroc (2004), Haiti (2010).
Bunãoarã, în cazul unuia dintre cele mai recente evenimente,
cutremurul din Haiti din primãvara lui 2010, activarea mecanismului
de protecþie civilã al UE a dus la salvarea a sute de vieþi omeneºti. Cele
trei echipe de protecþie civilã trimise la locul dezastrului, ce a afectat
mai bine de 1,3 milioane de oameni în Haiti, au reuºit sã scoatã din
dãrâmãturi 30 de persoane; s-au instalat posturi medicale de urgenþã,
fiind operaþi în medie 50 de pacienþi zilnic; instalaþiile de purificare a
apei au produs circa 15 tone de apa potabilã zilnic pentru populaþia
afectatã de seism.
De asemenea, printre catastrofele majore care au necesitat
asistenþã se numãrã ºi inundaþiile iunie 2010, când Dunãrea atingea
cel mai mare nivel din istorie la Galaþi, ameninþând cu apele sale
întreg oraºul. Siretul ºi Prutul mãturaserã din calea lor sute de case,
lãsând în urmã mii de sinistraþi, ºi din nefericire, ºi 22 de victime
omeneºti. În seara zilei de 2 iulie 2010, autoritãþile din România s-au
vãzut nevoite sã cearã ajutorul comunitar, activând Mecanismul de
protecþie civilã al UE. La doar câteva ore dupã acest apel, primele
oferte de asistenþã soseau deja din partea statelor vecine, sub forma
unor echipe de specialiºti, sisteme de pompare ºi filtrare a apei ºi
generatoare de electricitate. În zilele urmãtoare, asistenþa a continuat
sã soseascã, iar oficialii UE au apreciat solidaritatea europeanã
demonstratã ºi în cazul inundaþiilor din România.
Lt. col. Virgil TOMA
Pompierii Argeºeni
2 - 19 -
Pompierii din aer ?
Serviciile de management al incendiilor forestiere au încercat sã
foloseascã avantajul aeronavelor din momentul inventãrii acestora.
În 1919 existau mai multe servicii aeriene ce patrulau pãdurile
din California ºi Oregon în scopul prevenirii izbucnirii unor eventuale
incendii. Primul strop de apã aruncat dintr-un avion s-a înregistrat în
1930. În timpul anilor 1930, tehnologiile s-au dezvoltat în direcþia
paraºutãrii cargourilor pompierilor aflaþi pe sol, iar echipamentul uºor
cum ar fi sacii de dormit, se aruncau pur ºi simplu. Combinaþia dintre
tehnologie, personal ºi tehnica de intervenþie s-a concretizat în Serviciul
Forestier. Eliberarea baloanelor de apã asupra incendiilor s-a dovedit a
fi m-ai periculoase pentru pompierii de la sol decât pentru incendiul cu
care se lupta.
La începutul anilor 1950 oficialii siguranþei publice din
California au recunoscut potenþialul luptei aeriene cu flãcãrile ºi s-au
aliat cu Serviciile Forestiere pentru a crea un rezervor aerian cu care sã
lupte împotriva incendiilor de pãdure.
În iulie 1955, Joe Ely s-a întâlnit cu mai mulþi operatori de zbor
ce aveau ca sarcini stingerea incendiilor sãlbatice pentru a discuta ideea.
Floyd Nolta, un pilot respectabil de la Serviciul Aerian Willows a pãrut
foarte interesat de idee. El a fãcut o gaurã la partea de jos a unui Boeing
Stearman 75 Kaydet sub unul din scaunele din faþã. El a adãugat o uºã cu
un cârlig acþionatã manual, cu ajutorul unei frânghii, de cãtre pilot. Ca o
demonstraþie practicã, a urmat imediat fratele sãu, Vance, care a eliberat
600 de litri de apã lichidând incendiul de lângã pistã. În presa localã
tancul aerian a fost numit “vagon de stins incendii”.
Prima lichidare a unui incendiu cu ajutorul unui tanc aerian la un
incendiu sãlbatic a fost la Incendiul Mendenhall pe 13 august 1955 în
Rezervaþia Naturalã Mendocino. Vance Nolta a zburat în acest zbor
istoric într-un Stearman, aruncând 6 încãrcãturi de apã în sprijinul
pompierilor aflaþi la sol ºi care se luptau cu incendiul. Aceastã
intervenþie a fost consideratã un succes, iar primul „pompier pilot” a
avut a doua zo o nouã intervenþie.
În 1956 alte teste au arãtat cã în timpul zilelor foarte cãlduroase
apa eliberatã de tancurile aeriene abia ajungea la sol, ºi acest lucru
datoritã piloþilor care zburau foarte jos. Personalul Serviciilor
Forestiere au gãsit o soluþie mai eficientã alcãtuitã din sodiu ºi calciu
borat amestecate cu apã. Dupã 1956 s-a descoperit cã acest amestec
borat steriliza pãmântul unde cãdea. Serviciile Forestiere au schimbat
soluþia într-una formatã din bentonitã ºi apã pentru câþiva ani (cu toate
acestea, datoritã presei, industria tancurilor de apã a pãstrat numele de
“bombardier borat” ). Unele incendii au fost aºa de mari încât camioane
de ciment au fost trimise la locul incendiului pentru a alimenta tancurile
aeriene.
Pentru a creºte eficacitatea în suprimarea incendiilor, Serviciile
Forestiere au angajat alþi antreprenoir cu aeronave mai mari ºi mai
rapide. Multe TMB ale marinei au fost convertite pentru a putea arunca
soluþiile asupra incendiilor, devenind primele aeronave dedicate
bombardãrii incendiului ce eliberau a mai mult de 2 tone dintr-o singurã
datã. Un TMB Avenger a fost de curând restaurat USS Hornet Museum.
Decizia de a apela la aeronavele folosite în al doilea razboi
mondial s-a dovedit a fi una foarte înþeleaptã din mai multe motive:
surplusul de aeronave era deja existent ºi relativ ieftin; construite iniþial
pentru a transporta bombe sau cargouri pe distanþe mari, ele erau ideale
pentru a suporta substanþele chimice stingãtoare sau apa necesare unei
stingeri aeriene eficiente; fiind manevrabile ºi rapide puteau acþiona în
orice condiþii meteorologice; erau foarte solide ºi încãpãtoare, ceea ce a
permis adaptarea rezervoarelor cu substanþe stingãtoare ºi apã.
ZIUA POMPIERILOR DIN AER
Datoritã istoriei îndelungate a acestui serviciu pe teritoriul SUA,
s-a stabilit ca 27 noiembrie sã fie ziua pompierilor din aer. Cu o vechime
de 52 de ani, acest serviciu de urgenþã din Statele Unite ale Americii este
unul din cele mai vechi pe plan internaþional.
Ca o recompensã ºi mulþumire, aceºti curajoºi salvatori ai
aerului se pot mândri cu un muzeu al lor, localizat în Alameda, cu
aeronave din 1943, care au participat chiar la al doilea rãzboi mondial ºi
la rãzboiul din Vietnam, dar ºi aeronave mai noi care au asistat la
aterizarea primelor staþiilor orbitale având oameni la bord - Apollo11 ºi
Apollo 12.
Lt. Alin DINCÃ
INSPECTORATUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDEÞULUI ARGEª
Adresa: Piteºti, Str. Traian, nr. 26
Telefon 0248 217 400; 0248 206 164,
Fax 0248 611 301
E-mail: rel.pub@isuarges.ro
www.isuarges.ro