Diagnosticul sinuzitei odontogene

Dumitru Ilie Hîțu Summary

Doctor în medicină,
Conferențiar universitar, Diagnostic of Sinus of Odontogenus .There were treated 131
Catedra de chirurgie patients with inflammatory processes of the maxillary sinus during
oro-maxilo-facială 2003-2006 years at the Republican Centre of oro-maxillo facial
(șef.d.h.m.,prof univ.
surgery department from Chișinău .63 of them were women ,the
D.Șcerbatiuc )
Universitatea de Stat de
means are 68 from the total number of cases .Most of the patients
Medicină și Farmacie were employed -58 % were working.The majority of the patients were
“Nicolae Testemițanu” from Chisinau -60%.The average age of those suffering of sinus
inflammation was about 43 years old .52 % of patiens addressed by
themselves at the ORO-MAXILLO -FACIAL DEPARTAMENT
during the first week ,the rest were sent here by other medical
institutions.There were registered oro -sinusal communications in
73% of cases because of the anatomo-topographical peculiarities or
nearby teeth extraction complications.

Rezumat
Pe parcursul anilor 2003-2006 în clinica de Chirurgie OMF s-
au tratat 131 de bolnavi cu procese inflamatorii ale sinusului
maxilar ,dintre care 68 bărbați și 63 femei.Marea majoritate a
pacienților -55% sunt încadrați în câmpul muncii ,din municipiul
Chișinău -60%.Vârsta medie a pacientilor care au prezentat inflamația
sinusului maxilar este de 43 de ani.O bună parte din pacienți s-au
adresat desinestătător la secția de chirurgie-52% cee ace denotă un
tablou clinic specific ,ușor sesizat chiar și de către pacient,facîndu-l sa
se adreseze la medic.Merită să mentionam faptul că în 73% cazuri s-a
evidențiat perforația peretelui sinusal cu o ulterioară comunicare buco-
sinusală.
Introducere

Sinusita odontogenă aduce un prejudiciu nu numai prin deteriorarea sănătății

pacientului ,aflarea la tratament mult timp ,suportul financiar suportat de societate ,dar și prin
complicațiile grave la care poate să ducă (1-5).”Sinusit”-inflamația mucoasei sinusurilor
paranazale.Sinusul maxilar are raporturi anatomice de vecinătate cu dinții de pe arcada
superioară.O parte importantă a patologiei sinusului maxilar este legată de afectiunile periapicale
a dinților ,de manevrele de tratament endodontic a dinților arcadei superioare.Una din
principalele cazuri ale morbidității sinusului maxilar de origine odontogenă este traumatizarea
fundului sinusului maxilar în timpul și după diverse manipulații chirurgicale asupra dinților
arcadelor superioare (6,8).Datorită particularităților anatomo-topografice a regiunii maxilo-
faciale și otorinolaringologice această patologie este studiată de ambele specialități.Leziunile
traumatice și infecționase de origine odontogenă sunt rezolvate de chirurg oro-maxilo-facial iar
cele de origine rinogenă de otorinolaringolog.Sinusita odontogenă nu cu mult se deosebește de
clinica sinusitei rinogene, în acelaș timp au multe particularități diagnostic și de tratament.Din
aceste considerente colaborarea între aceste două specialități este inevitabilă și
recomandabilă.Prelegerea este organizată conform programului pentru publicații și este dedicate
studenților .

MATERIALE ȘI METODE la bolnavii cu afecțiuni ale sinusului maxilar

variză începând cu un diagnostic
Pentru atingerea scopului scontat s-au
superficial ,extracții
studiat fișele medicale a 131 de bolnavi cu
dentare ,periostotomii,puncții ,sututrarea
sinusită maxilară din cadrul arhivei
comunicării oro-sinusale ,indicarea
Centrului Național Ștințifico-Practic
tratamentului conservative,lavaj.De
Medicină de Urgență.
asemenea a fost înregistrat un procental de 2
când pacienții au fost aduși de ambulanță.S-
REZULTATE OBȚINUTE ȘI a înregistrat o prevalență marcată a
DISCUȚIILOR
adresărilor în cazul sinusitelor în faze
Pe parcusul anilor 2003-2006 în clinica de
avansate ,depistndu-se 25% din cazuri de
Chirurgie OMF s-au tratat 131 de bolnavi cu
sinusită maxilară acută seroasă ,și 16% de
procese inflamtorii ale sinusului
sinusită acută purulentă.Însă în cazul
maxilar ,dintre care 68 bărbați și 63
sinusitelor cornice purulente și celor
femei.După datele Clinicii de Chirurgie -
exarcebate s-au înregistrat 42% și respective
Oro-Maxilo-Facială ,or.Chișinău media pe
16 % din cazuri .Merită să menționăm faptul
ultimii 4 ani nu diferă semnificativ.Pe
că în 73% cazuri s-a evidențiat perforația
parcursul a 4 ani se observă o scădere de la
peretelui sinusal cu o ulterioară comunicare
38 la 26 pacienți .Din municipiul Chișinău
buco-sinusală.Cauza cea mai frecventă de
au fost 60% de bolnavi și 40% din alte
apariție a sinusitei este odontogenă 89%,un
localități ale republicii.Vârsta medie a
rol primordial revinindu-I dintelui 6 cu
pacienților constituia 43 de ani.Conform
44%.Datorită particularităților anatomo-
statului social,am devizat pacienții în
topografice de a erupe pe primul dintre dinții
următoarele grupe,prezentînd și raportul
permanenți ,mai des este afectat de carie și
procentual :muncitor 77%,șomeri 13% și
complicațiile ei și topografiei pe care o
pensionary 8%.O bună parte din pacienți s-
posedă față de sinusul maxilar.Locul doi
au adresat desinestătător la secția de
fiind ocupat cu 18% de prezența corpilor
chirurgie -52%,ceea ce denotă un tablou
străini în sinus ,urmată de chisturile
clinic specific ,ușor sesizat chiar și de către
odontogene a maxilarului superior 10%.S-au
alți meidici 46%.Tratamentul prespitalicesc
determinat și câteva cazuri de tumori și
prezența implanturilor în declanșarea rezidual;granuloma ;odontom;holeastoma.Tr
sinusitei.De la primele manifestări ale aumatici-tratamentul endodontic -cu
patologiei timp de o saptamana ,s-au adresat împingerea țesutului infecțios dincolo de
69%,iar restul 31% s-au adresat după 7 ape,extracția traumatică,chiuretajul
zile .Scopul diagnosticului este de a exagerat,propulsarea materialului de
determina focarul causal ,determinarea obturare după apex,ruperea instrumentului
raspandirii procesului infecțios ,comunicarea în canal după apex.Corpi străini în SM -
oro-sinusală ,diagnosticul rădăcini dentare,dinți ,meșe de
diferenciat,diagnosticul definitiv. iodoform ,drenajuri ,material de
obturare.Implante,rezecții
Etiologia sinusitelor
apicale ,premolarizări,operațiiplastice,osteos
Factori favorizanți -polipi sinuzali ,deviații inteze.Stenoze post chirurgicale,stenoze
de sept ,granulații ,hipertrofii de post-traumatice(fracturiale oaselor
cornete ,vegetații adenoide ,celulele agger nazale,complexului zigomatic,maxilarului
nazale proeminente care provoacă obstrucția superior ,și fracturi de bază de craniu).Mai
miatului mijlociu ,obstrucția ostiumului des pot fi depistați următoarele culturi
maxilar prin edem a mucoasei ,conha buloza microbiene:Pneumococul,Haemophilusinflu
,process ucinat hipoplastic ,sinus maxilar enzae,S.Pneumonia,S.Piogenes,colibacili,kle
hypoplastic ,sinus sclerotic.Scăderea besielele,aerobacteriile,proteus,piocianici.
rezistenței organismului ,gripa ,infecții
Anatomia patologică
virotice acute,alergii,noxe
chimice,diabet ,surmenaj fizic și Modificările patologice initial sunt localizate
psihic ,suprarăcirea și în vecinătatea dintelui causal ,apoi se
supraîncălzirea,maladii ale sângelui ,stări extinde.Sinuzita acută congestivă (catarală)-
decompensate,pneumonii,alergii,dereglări edem și congestie a mucoasei ,infiltrat
metabolice,hiperplazia mucoasei . leucocitar ,process reversibil.Celulele și
glandele mucoasei au o hiperfuncție
Factori determinanți .Infecțioși-odontogeni
secretorie.Mucoasa este îngroșată .Volumul
șineodontogeni.Odontogeni:Pulpita.Parodon
SM e micșorat .Sinusita acută purulentă -
tita apiccronică.Periostita.Osteomielita.Dinte
alterare a epiteliului ciliat,mucoasa îngroșată
inclus și retinat ,distopat.Parodontoza-pungi
și congestionată ,hiperplazia
parodontale.Alveolita.Neodontogeni:Maladii
mucoasei ,edemul închide SM ,secretul
specifice (mai ales
devine mucopurulente ,infiltratul inflamator
actinomicotice).Renite.Dacriocistite.Etmoidi
crește ,se asociază microbii,se dereglează
te.Frontite.Tumori benigne:chist-
circulatia ,apar ulcerații și puroi.Sinuzita
radicular,follicular sau
cronică:mucoasa prezintă un infltrat 100% este infectat şi un edem moderat a
inflamator limfoplasmocitar,apar procese de mucoasei si- nusului maxilar fara infiltrat
fibroză ,polipi care pot proemina în alveolă leucocitar.
sau în fosa nazală.Când orificiile de dranare
Căile de infectare:
se obturează secretele retentionate în SM
determină apariția empiemului sinuzal si 1. Directă.

reacutizareaproceselorinflamatorii.Fetiditate 2. Percontinua.

a secrețiilor este dată de prezența germenilor 3. Limfatica.

anaerobi.Schimbari au loc și în os.Pereții 4. Vasculară.

sinusului unde este procesul se micsorează Clasificarea

în grosime ca rezultat al rezorbției cauzată
Până la ora actuală nu a fost
de presiune .Lipsa osteoclaștilor.Au loc
standardizată clasificarea sinuzitelor
formarea sechestrelor (ca la osteomielită)
maxilare odontogene. Fiecare autor
poate transformarea periostiului în
având criterii personale de clasificare, iar
cartilaginos.
prezentarea lor n-ar face decât să încarce
Trebuie de accentuat un lucru că sinusita memoria cititorului. Din acest motiv,
poate apărea (primar) și după o extracție optăm pentru clasamente cât mai simple,
blîndă ,fără chiuretaj exagerat sau care să vină în sprijinul raționamentului
propulsarea rădăcinii în sinus.Deoarece diagnostic, evolutiv şi terapeutic.
procesul periapical a dus la o distrugere a
După origine: odontogenă şi
septului alveolosinusal cu implicarea
neodontogenă; infecţioasă şi traumatică,
mucoasei sinusale,extractia sau tratamentul
rinogenă, alergică, specifică,
endodontic servește ca un declansator a
hematogenă, neurovegitative. După
infectiei cornice în sinus ,cel mai correct în
cazurile acestea se stabilește diagnosticul de clinică: Acută-congestivă şi purulentă.

sinusita cronica odontogenă Cronică (primară sau secundară) -

exarcebată .Bolnavul poate să spună că el nu catarală, pu- rulentă, (hiperplastică),

a suferit de sinusită.În multe cazuri semnul cazeoasă, necrotică, atrofică, cronică cu

Valsava la extracție este negativ. acutizare (exacerbată). Polipoase şi

nepo- depo lipoase. După suprafață:
Conform datelor lui Maлaxona M. A.,
Limitată și difuză. Deschisă și închisă.
(2005) analizele microbilologice şi
Sinusită perforativă-acută și cronică. De
patomorfologice la bolnavii cu perforația
obicei în diagnostic se include: etiologia,
sinusului maxilar şi prezența corpilor straini
faza clinică, partea afectată.
a sinusului în prima zi dupa odontectomie in
Intraoperator sau postoperator se
depistează; limitată sau difuză, polipoasă declivă a capului și la
sau nepolipoasă. Lucomschii a clasificat zdruncinături.Senzațiile dolore sunt
sinusitele în: septice și toxice. După legate de obturarea ostiumului
timp: acută până la 4 săptămâni; maxilar(edem a mucoase) ce dereglează
subacută acute 4-8 săptămâni; cronică de drenarea secretului. Poziționarea capului
la 8 săptămâni până la 1 an; dacă timp de pe partea sanatoasă și aplicarea capului
un an au fost 2-3 acutizări exacerbată. anterior sporeşte drenarea din SM a
După sediu: sinusita odontogenă, secretului şi micşorarea durerii.
rinogenă, etmoidită, frontită. După Cacosmie subiectiva şi obiectivă.
localizare: drept, stång.Sinusita cronica Obturarea fosei nazale unilaterale(rino-
poate fi primara si secundara. gena-bilateral). Dereglarea mirosului.
Senzații de tensiune şi plenititudine.
Sinusita acută odontogenă(SAO)
Eliminări sero-purulente unila- terale din
Sinusită acută — inflamația acută a fosa nazală. 7.T=37,50- 380.
mucoasei sinusului maxilar. Sinusită
2. Exobucal: fata nemodificată, rar-
odontogenă - inflamația în mucoasei
edem şi congestia tegumentelor
sinusului maxilar ca rezultat a
unilaterale, se şterge relieful plicilor şi
pătrunderii rea infecţiei din focarul
şanţurilor. La palparea fosei canine
odontogen. Clinica sinusitei odontogene
uneori durere.
nu prezintă mari dificultăți, în general.
Sinusita odontogenă puțin cu ce se 3. Endonazal prin rinoscopie anterioară
deosebește de cea rinogenă. Acuzele sau inspecție vizuală, mucoasa edemată
sunt tipice dureri, eliminări nazale, şi congestionată,vegetaţii adenoide,
senzaţii de o tensiune, şi altele. Un rol deviații de sept, secreții seroase și
important are istoricul dezvoltării bolii la purulente. Presiunea digitală exercitată
care medicul specialist trebuie să fie pe peretele sinuzal e dureroasă.
foarte atent. Bolnavul leagă debutul cu Eliminări seroase sau seropurulente din
un tratament endodontic, extracție fosa nazală în deosebi in meatul nazal
dentară, sau alte cauze. mijlociu şi inferior. Simptomul Frankel-
scurgerea puroiului la înclinarea
1. Debutul acut cu dureri în dintele
capulului, prin narina din partea afectată.
cauzal sau locul alveolei dintelui extras,
Obturarea unilaterală a fosei nazale,
care poate cuprinde intreg etajul mijlociu
dereglarea respirației şi fonației,
al feței, durerile iradiază în orbită,
dereglarea mirosului disosmii. Toate
regiunea temporală,occipitală, se
înteţeşte (exacer bează) în poziția
simptoamele sunt unilaterale, dar la Durerea-mai ales dimineața, se măreşte
renită bilaterale. la obturarea căilor de drenare, mai ales
în poziția declivă a capului. Poate debuta
4. Endobucal-congestia şi edemul
inițial sub formă cronică sau survine ca o
mucoasei la nivelul vestibulului dintelui
cronicizare a sinusitei acute (SA).
cauzal din partea afectată. Palparea fosei
Senzații de tensiu ne. Cacosmie
canine dolore. Dintele cauzal modificat
subectivă permanentă. Obturarea
in culoare, cu defect de țesut, cu
unilaterală a fosei nazale. Dereglarea
obturație, cu coroana atrofică, , lipseşte-
respirației. Dereglarea mirosului.
alveola postextracțională acoperită cu
Obiectiv: Rinoscopia anterioară-
depozit suriu, sau goală, resturi
eliminări sero-purulente unilaterale
radiculare. In cazul comunicării oro-
abundente, mucoasa ede- mată,
sinusale (COS) stiletele butonate påtrund
hiperemiată, îngroşată, acoperită cu
în SM. Valsalva-pozitiv. Eliminări
cruste, care daca încercăm să le
seroase sau a clinică, sero-purulente din
înlăturăm lasă ulcerații, polipi, uneori
alveola care nu are tendința să se
acoperiți cu cruste de puroi. Arcada
închidă. Percuția dinților din partea
dentară-alveola goală, rest radicular,
afectată doloră.
polip, fistula. Buretele lui Kauffman-
5. Starea generale alterată - apatie, proliferarea mucoasei sinuzale la nivelul
inapetență, cefalee, slăbiciuni, febră, meatului mijlociu (aspectul unui burete).
insomnii. Durata sinusitei subacută acute Exobu cal-poate fi uşor edem de partea
de obicei este de 2-3 săptămâni. afectată, relieful osos și a şanţurilor sau
plicilor șters. Puncția sinusală-efectuata
Sinuzită cronică
la nivelul meteatului inferior-
Clinica poate fi și asimptomatică. puroi ,indreptat la
Sinusită cronică — inflamația cronică a antiobioticograma.Palparea peretelui
mucoasei sinusului maxilar. Sinusita sinusal-dureros.Endobucal-usor edem si
cronică exacerbată -pe fonul inflamației congestive pe vestibul din partea
cronice a mucoasei sinusului maxilar are afectata.Dintele causal sau COS-
loc reacutizarea procesului cronic. Valsalva pozitiv sau refluarea lichidului
Debutează lent, pe fonul inflamației din cavitatea bucala prin nas.Starea
acute ori comunicării oro-sinusale cu generala rar afectata,dar poate fi stari
dureri mația în etajul mijlociu al fetei subfebrile,apatii,astenici ,indispozitie ,ob
mai rar, doar când se obturează drenarea oseala.
secretului. Mai frecvent ca cea acută.
Diagnosticul
1.Inspecţia vizuală a arcadei alveolare detalii privind anatomia și patologia
evidentiază: leziunile dento-parodontale, sinusului maxilar, erorile intre examinatori
fistula oro-sinusală, alveola goală, granulații fiind sub 2%, dar aceasta necesită o
sau un polip. manipulare complexă a imaginii şi un soft
complex format și costisitor (9). Examenul
2. Percuția peretelui sinuzal afectat e mai bil
radiologic stabileşte factorul etiologic
la percuție, comparativ cu cel sănătos.
odontogen-parodontita, chist, granulom,
3. Puncția-puncția sinusală practicată în osteomielita: dinte inclus şi retinat, distopat;
meatul inferior sau peretele anterior a SM- rădăcini în SM, dinte in SM, material de
puroi. Puncţia cul diagnostică şi curativă. obturare în SM, COS-prin lipsa țesutului
osos, să de meşă iodoformată, corp străin-
glonte, alice, freze, ace. R-gen-opacitate
4. Valsalva-pacientul suflă nasul cu nările
omogenă unilaterală a sinusului maxilar, mai
pensate a in de către medic, aerul din nas
accentuată la periferie. Acută-catarală-
ajunge în SM, de unde aleg prin fistul
radiotransparenţa sinusului apare de obicei
(alveolă) în cavitatea bucală, cu un sunet,
nemodificată. Empiem sinusal-
ope eliminări purulente sau sangvine în
radioopacitate uniformă, intensă, cu un nivel
cazul COS proaspåt diagnosticate.
de lichid uneori. Sinusita acută purulentă-
5. Rinoscopia anterioară - se constată radioopacitate uniformă, omogenă, se poate
eliminarea secrețiilor mucopurulente evidenția opacitate mai intensă la periferie şi
unilaterale. Mucoasa nazalä edemată, în centru mai scăzută, de grosime variabilă
hiperemiată, acoperită cu cruste, în forma datorită îngroşării mucoasei diferită în
cronică se pot observa polipi sinuzali ce au diferite sectoare. Sinusita cronică pulipoasă-
proliferat prin ostium în meatul mijlociu, radioopacitate mai intense marginal de-a
fosa nazală relativ micşorată în volum. lungul peretilor sinusali,formand un chenar
neregulat ,uneori destul de gros datorita
6. Suprapunerea scheletului facial şi altor
ingrosarii mucoasei neunifrome si prezentii
sinusuri paranazale peste porțiunea sinusului
polipilor.Micsorarea volumului SM ,cu
maxilar,face ca radiografiile convenționale
contrast se vad si polipii .Se poate determina
să nu asigure acurateţea adecvată,
forma SM.
ortopantomografiile oferă imagini distorsi
onate sau lărgite excesiv, pe când imaginile -Dacă se introduce stiletul butonat in
CT oferă, in plan, detalii de cea mai mare alveolă, radiografia arată prezența acestuia
acuratete pentru măsurători cantitativi. în cavitatea sinusului, lipsa ţesutului osos ce
Perella şi colab. (2003) consideră că separă SM de alveolă.
reconstrucția 3D aduce cele mai precise
- Renthgen cu substanțe de contrast timp scurt de la debutul bolii. Undele
(iodolipol, diagnost, cardiotrast, verografin) ultrasonore au proprietatea de a trece in
interiorul obiectului studiat şi de a reflecta
Ortopantomografia ne solicită informații
de la pereti mediului de densitate diferită
despre starea tesuturilor periapicale.
Aerul este un obstacol absolut în calea
Radiologic chistul prezintă: opacitate
undelor. In limitile normei undele nu
omogenă, cu graniţele bine delimitate, forma
pătrund în sinus. In cazul când mucoasa
ovală, de obicei ocupă partea inferioară a
sinuzală este inflamată sau când în sinus este
sinusului. Dimensiunile ei, raportul rădăcinii
prezent un corp străin undele ultrtasonore se
cu cavitatea chistului şi sinusului.
propagă şi se reflectă de formațiunile
patologice. Permite de a scana sinusul la

7. Diafanoscopia - semnul Heryng- fdiferite nivele la o frecvență de 3,0 MNz.

transparență scazută a SM. Ecografia permite un examen

8. Tomografia comuterizată-este metodă de indispensabil unui inclus serviciu modern de

investigație avansată, de elecție în stabilirea chirurgie capabil să măsoare anumiți

diagnosticului. Ea oferă informații despre parametri necesari în clinică şi chirurgie

dimensiuni, structură, localizarea, forma, facială, să detecteze și să localizeze anumite

extensia, studiul rapoartelor, a invaziei procese patologice la faţă cu medii opace, să

locale sau de vecinătat în cazul tumorilor, de tranşeze un diagnostic ferențial sau să

unde alegerea conduitei terapeutice, alegerea urmărească eficiența unei intervenţii

conduitei operatorii. De asemenea este operatorii. Prin absenţa efectelor nocive

importantă monitorizarea în dinamică asupra țesuturilor investigate, ea constituie o

postterapeutică şi postchirurgicală a metodă neinvazivă , valoroasă la care poate

pacienților. apela oricare clinician.

9. Rezonanța magnetică nucleară. 12. Semnul Davidson-lipsa de iluminare a

Elaborarea acetei noi tehnici de investigare papilei de partea afectate a SM

deschis perspective mari șanselor de 13. Dacă vom aplica pe mucoasa foselor
vizualizaredeteriorărilor din substanță. nazal vazoconstrictorii se vor elimina puroi

10. Scintiografia - relevă schimbări mai abudent - test diagnostic.

morfofuncționale ale mucoasei sinuzale, 14. Semnul Garel-bolnavul nu percepe

leziuni osoase, leziuni dento-parodontale. lumina de partea afectată.

11. Ultrasonografia permite de a diagnostica 15. Endoscopia - vizualizarea sinsului

acurateţea schimbările mucoasei într-un maxilar cu ajutorul endoscopului optic are
importanță diagnostică şi cu scop terapeutic. fosa canină Anestezie locală prin spray sau
Meritul îi aparține savantului W. infiltrativă cu lidocai nă şi cu adrenalina.
Messerklinger în dezvoltarea endoscopiei Varful toracarului străbate mu coasa la
nazale și paranazale. Tehnologia nivelul superior a fosei canine, deasupra zo

endoscopica se foloseste in di agnosticul şi nei dintre rădăcinile caninului şi primului

tratamentul nu numai a maladiilor sinu premolar. inferiolateral de foramenul

surilor paranazale dar şi a altor maladii infraorbital. Cu o mişcare de rotatie, vârful

maxilo-faciale ca: maladii a articulației străbate peretele anterior alsinusului

temporomandibulare, chisturilor maxilar, de grosime variabilă, până ce

maxilarelor, fracturi eschiloase ale pătrunde in sinus. Prin canula se aspirà

complexului zigomatic, fractura procesului secretule si apoi se Introduce endoscopul, se

articular a mandibulei. tumori ale sinusului examinează sinusul maxilar. Rezultatul:

maxilarului superior, drenarea abcesului Mucoasa-normală sau discret moderată,

retrobulbar, biopsia tumorilor. Este edem moderat sau însemnat, aspect polipoid

superioară radiografici şi permite: depistarea și fungozități la suprafață. Cantitatea

secrețiilor sinusale, vizualizarea directa a secrețiilor-absenţa secreţiilor, cantitate

starii țesuturilor moi, mai permite examenul moderată, secreții abundente.

bacteriologic, micotic, cito logic, histologic,
prezența corpilor străini şi uneori inlaturarea
lor. Sinusoscopia se efectuiază de regula
prin fosa canina, meatul nazal inferior şi
mediu sau prin fistula. Sinusoscopia
maxilarelor este superioară radiografici
standart in depistarea secrețiilor, edem şi
ingrosarea mucoasei este indispensabil
pentru formularea diagnosticului diferențial.
Sinusoscopia prin peretele lateral al miatul
nazal inferior. Anestezie locală prin spray
sau infiltrativă a lidocainei cu adre- nalină.
Cu specula se ridică capul cornetului
inferior. Toracarul se poziționează la 1.5 cm
posterior de capul cornetului inferior, cu
vârful orientat spre peretele lateral. Se
pătrunde in sinus, se aspiră secrețiile și se
introduce endoscopul. Sinusoscopia prin
16. EOD pentru a diferenția sinusitei odon-
togene de rinogene. În cazul sinuzitei
odontoge ne receptivitatea pulpei dentre
scade considerabil. Molari 50-80 mA;
premolari - 30-60 mA; caninii 38-45mA.
Antibioticograma-identificarea germenilor şi
testarea sensibilitățiilor la antibiotici.
Examenul histologic-biopsia-tot ce se
înlătură de la bolnav e supus histologiei.
Laborator-sângele, urina, masele fecale.
Termometria-obligatorie la orice bol- nav.
Olfactometria. ECG și consultația
internistului la pacienții după 40 de ani.
Diagnosticul diferenciat
1. Sinusita acută rinogenă — debutează
după o rnită acută, gripă, este bilaterală, se
pot întâlni dureri dentare dar cauzate datorită
difuzării infecției de la mucoasa SM spre ența sunt evidente, pe când in SAP abía
dinți. Este bilaterală. Lipsește factorul vizibile. Drenarea în cazul PAP duce la
etiologic dento-parodontal. Sunt prezente vindecarea bolnavului ceea ce nu se poate
tulburări evidențiate în ventilarea sinusului. spune în cazul sinusitei.

2. Sinusita cronică rinogena: survine după 6. Periodontità acuta purulentă și acutizarea

puseuri rinosinusale repetate acute, periodontitei cronice
bilaterală, lipsește factorul etiologic
Semnele comune a ambelor infectii: dureri
odontogen.
spontane ce iradiază in orbità, ureche,
3.Celulita geniana odontogena-prezent temporala. Dureri la percuția dinților şi
factorul odontogen ,tegumentele si compresia dintelui(dintele a crescut). In SAP
mucoasele cu semne de inflamatie ,lipseste apar cefalei, senzații de tensiune în regiunea
rinoree mucopurulenta. infraorbitală, Semnele comune a ambelor
infecții: dureri spontane ce iradiază în orbită,
4.Osteomielita starea generală alterată, feno-
ureche, temporală. dureri la palparea
mene inflamatorii cutaneo-mucoase,
regiunii infraorbitale, leziuni
mobilitate a dinților, eliminări purulente de
dentoparodontale lipsesc şi opacitate a SM.
sub gingie, procesul bilateral de procesul
In parodontita cronică sau acutizarea -
alveolar.
semnele SAP lipsesc ca: senzații de tensiune
5. Periostità acuta purulenta (PAP): Semnele în regiunea infraorbi- tală, obstrucție nazală
co-mune a ambelor infecții: dureri spontane unilaterală, eliminări purulente nazale
ce iradiază in orbită, ureche, regiunea unilaterale, dureri la palparea regiunii
temporală. Dureri la percuția dinților. infraor- bitale, leziuni dentoparodontale sunt
Periostita de la incizivii centrali poate se prezente şi opacitate a SM lipseşte.
fistualizeze in cavitatea nasului, cu eliminări
7. Nevralgia nervului tirgemen(NNT):
purulente nazale. In cazul sinusitei acute
Semnele comune a ambelor infecții: dureri
puruente(SAP) eliminările purulente sunt
spontane ce iradiază pe traiectul nervului
din meatul nazal mijlociu, pe când în cazul
trigemen — în orbită, ureche, regiunea
periostitei eliminările purulente sunt de sub
temporală, dinți arcadei superioare. În SAO
mucoasă. Puncția SM in SAP-puroi, pe cînd
otici. durerile sunt permanente şi se
In PAP puncţia fără eliminări purulente.
acutizează la percuția de la dinților superior,
Radiologic in SAP opacitate a SM, pe cind
pe când la Nevralgia nervului trigemen
in PAP opacitatea SM lipseşte, dar se
(NNT) durerile sunt spontane și nu se
evidențiază leziuni dentoparodontale. Local
majorează bol- la percuție. În SAP —
in PAP-edem, hiperemie, bombarea, fluctu
eliminări purulente unilaterale, lui la
dereglarea sensibilităţii olfactive, eliminările
purulente se majorează la aplecarea capului
înainte. Edem, hiperemie şi eliminări
purulente unilaterale nazale, opacitate a SM
- SAP. Deteriorarea stării generale in SAO -
febră, cefalee, slăbiciuni, care nu-s in NNT.
In dureri NNT durerile apar sinestätätor, nu-
s legate de un oa- recare proces patologic.
Durerile în NNT cu caracter de acces, pot
părea la atingerea pielii, berberit, rås,
vorbire, masticație, spălatul feței, (la
percuția dintilor superiori durerile lipsesc),
cum au apărut aşa şi dispar, de scurtă durată.
ÎnNNT lipsesc: edem, hiperemie şi eliminări
purulente unilaterale nazale, SM fără
modificări patologice. In NNT febra
lipseşte.
Chisturi: (radiculare, foliculare, reziduala)-
ra- diologic se prezinta o formațiune bine
delimitata, rotunda, în vecinătatea sinusului,
în grosimea proce- sului alveolar, dar pot se
pătrundă şi în sinus. Chist radiclar-se
dezvoltă ca rezultat a procesului infecțios a
periodontitei în regiunea apicală, care trece
prin mai multe faze: periodontita cronică,
granulom, chistogranulom, care treptat se
măresc în volum şi se transforma in chist
radicular. Ca rezultat a dezvoltării chistului
țesutul din jur se atrofiază și rădăcina dinte-
lui cauzal" se găsește in cavitatea chistului şi
corona în afara cavității chistului. Cavitatea
chistului e cu lchid galbui, transparent, cu
cristale de colesterol. In cazul inflamației
chistului infecția se poate transmite şi în
sinusul maxilar cu apariția sinusitei
odontoge- se transformă în concrement. ne.
Simptomul divergenței coroanelor. Chistul
foli-cular-In cavitatea chistică se găsesc mai
mulți dinți sau rudimente dentare. Chistul
crește încet. Ca rezultat a creșterii, presiunea
atrofiază osul, care la rândul său se
micşorează in volum. Penetrează în cavitatea
sinusului. In aşa cazuri apare simptomul
„Dipiuitren", ca capacul de plasmas, jucării
de la copii. Radiologic chistul folicular
coroana dintelui se află în cavita tea
chistului dar rădăcinile în afara cavității
chistice. Chist odontogen: creştere lentă,
ajungând la peretele inferior a sinusului
incepe a creşte in sus. Initial cis- tul este
delimitat de sinus periost și os. Mai târziu
sub presiunea din chist are loc rezorbția
osului.
8. Tumori chistice suprainfectate deformaţia
există de multă vreme-determinat prin
anamneză, radiologic-imagine chistică
radiculară sau foliculară.
9. Chist intrasinusal (mucocelul)- lipseşte
focaruldentar, deseori asimptomatic sau cu
dureri. Dureri de intensitate moderată,
eliminări mucozale sau purulente unilaterale
.Rdiologic -opacitate partiala ,omogena,cu
convexitatea superioara (soare care
rasare)restul cavitatii SM are o transparenta
normala.
10. Tumori chistice odontogene Epiteliom -
poate avea clinica sinuzitei, secreții nazale
unilaterale însțite de mici hemoragii,
Cacosmie subiectivă și obiectivă. Radiologic
modificări caracteristice caracteristice nazale bilaterale. Eozinofilele sunt majorate
tumorilor. și dau reacții pozitive cu testele alergice.
Lipsa efectului curativ în tratamentul
11. Sinuzitele specifice (tuberculoasă,
sinusitei alergice cu vazoconstrictori.
leutică, acti- nomicotică): tuberculoza
Sinuzita alergică are o incapacitate de
sinusului maxilar rar localizate, însoţită de
muncă mai mare decât sinuzita odontogenă.
fistule, adenopatii cervicale și focare
pulmonare. Sifilisul sinusal mai frecvent 14. Antrolit: apare spontan pietre cum sunt
localizat în bolta palatină, goma putând şi în alte organe. La baza mecanismului stå
fistualiza în sinus. staza secretu- lui, la care se mai adaugă
fungii care în timp precipita se transforma in
Sinuzita actinomicotică este rară,
concrement.
caracterizată prin fistule cutanate şi
mucozale.

12. Carcinomul de mezostructua- secreții 15. Tumoare a sinusului maxilar-debutul

nazale unilaterale, mici hemoragii, cacosmie asimptomatic, depistat radiologic
subiectivă și obiectivă, tulburări de întâmplător sau în timpul operației.
sensibilitate pe traectul n. in- fraorbital, Radiologic pe baza distrucției osoase și
radiologic modificări ale oaselor. defectului fără graniță bine delimitate.
Eliminaril neinemnate, uneori cu sânge.
13. Sinusita alergică: din anamneză se
determină maladii alergice -exeme,
neirodermatite, conjunctivite alergice,
16. Osteom,odontom-radiologic este
edemul Kwinke, diateze exudative, diateze
caracteristic granite bine delimitată şi
alimentare, intoleranță la medicamente. În
cavitatea tumorii, opacitate intensă, crește
cazul sinuzitei alergice nu există legătură cu
foarte incet, element ce aminteşte dintele.
factorul etiologic odontogen. Pentru sinuzita
Histologic diagnosticul calitativ.
alergică este caracteristică acutizarea şi
remisiile dese, unele legate de anotimp. CONCLUZII

Sinuza alergica este însoțită de afectarea 1. Cei mai frecvent dinți cauzali implicați in

altor sinu- suri paramaxilare-nazal, etmoidal, declanşarea sinusitei sunt dinții 6.

frontal. Clinica sinuzitei alergice este 2. Perforația sinusului maxilar s-a depistat in
insoțită de: mucoasa foselor nazale este 73%
edemată intens, de o culoare visinie, de o
3. Deschiderea sinusului în timpul extracției
consistență dehidratată, uneori cu polipi,
dentare şi propulsarea radacinii in cavitatea
eliminări mucozale transparente abundente
sinusului, constituie o indicație urgentă catre
spitalizare.

4.Diagnostiul determina focarul

etiologic ,determinarea raspandirii
procesului infectios si permite planificarea
tacticii de tratament.

Bibliografia

1. Ababii, I. Otorinolaringologie: (vademecum clinic) / V. Popa, I. Ababli. — Chişinău: CEP

Medicina, 2002. — P.

2. Albu, S. Chirurgia funcțională a foselor nazale / S. Al- bu. - Cluj-Napoca, 2001.-P. 45-58.

3. Călin D., Antohe D., Varlam H., Moldovanu E. Incadrarea ariei periapicale dentare în
organizarea sinusului maxilar. Medicina stomatologică. România, 2003, Suppl. pag. 318-325.

4. Gutan A. şi colaboratorii catedrei, Chirurgia stamatologică. Chişinău. 1999. Partea I, II, III,
pag. 51-57. 5. Gutan A. Prelegerea pe tema „Sinusita odontogenă" Chișinău,1989, pag. 18.

6. Perrella A., Rocha S. S., Cavalcanti M. Quantitative analyses of maxillary sinus using
computed tomograph. J Appl Oral Sci, 2003, 11 (3): 229-233.

7. Pălărie V. Sinuzitele maxilare odontogene de geneză posttrau- matică. Teza de licență.

Choşinău. 2002.

8. Kasabah S., Slezak R., Simunek A., Krug L, Lecaro M. Evaluation of the accuracy of
panoramic radiograph in the definition of maxillarysinus septa. Acta Medica. 2002, 451(4):173-
175.

9. Кручинский Г. В., В. И. Филиппенко. Одонтогенный верхнечелюстной синусит. Минск.

«Высшая школа*, 1991.158 cTp.

10. Муковозов Н. И. Диференциальная диагностика ХЗЯЛО. Ленинград Медицина», 1982.

105-112

Prezentat la 29.06.07