ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI Facultatea de Economie

PROIECT ECONOMIE PUBLICA

ESTE NECESARA REGLEMENTAREA CONCURENTEI?

CUPRINS:
1

Monopolul. Ineficiena Pareto......................................................................................................3 Alternative la situaia de monopol.......................................................................................3 Oligopolul. Ineficiena Pareto.......................................................................................................4 Forme de cooperare..............................................................................................................4 Modaliti de cooperare.......................................................................................................4 Dificultatea cordonrii.........................................................................................................4 Concurena monopolistic.....5 Reglementarea concurentei...........................................................................................................5 Integrarea orizontal.....................................................................................................................5 Criterii de stabilire a nclcrii concurenei.....5 Integrarea vertical.......................................................................................................................6 Criterii de stabilire a nclcrii concurenei.6 Clauze ce restrictioneaza concurenta pe piata relevanta..........................................................7 Studiu de caz..................................................................................................................................8 Bibliografie...................................................................................................................................15

REGLEMENTAREA CONCURENTEI
2

Existenta unor norme in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesara interventia externa, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Elementele necesare functionarii corecte a pietelor in Romania sunt prevazute de Legea concurentei numarul 21/1996, ce are ca scop protejarea, mentinerea si stimularea concurentei in folosul consumatorilor. Societile sunt structurate instituional. Acestea au la baz anumite reguli de comportament i organisme (instituii) care vegheaz asupra comportamentelor ndividuale pentru ncadrarea lor n limite sociale acceptabile. Instituiile politice sunt dominante: acestea sunt rezultatul unor raporturi de putere n societate. Sistemul economiei de pia este performant atunci cnd forele politice reuesc s organizeze activitile economice de aa manier astfel nct pieele s funcioneaze eficient. O funcionare eficient a pieelor este posibil atunci cnd acestea sunt ct mai aproape de concurena perfect.

Monopolul. Ineficiena Pareto

Monopolul reflecta inexistena concurenei pe piaa unui bun. Astfel ofertantul are puteri discreionare privind stabilirea condiiilor de funcionare a pieei unui bun. Monopolul (n toate formele sale) genereaz ineficien Pareto. Alternative la situaia de monopol: firmele care produc bunuri substituibile n raport cu bunul realizat de monopol. Ex.: dac o firm deine monopolul ofertei de cafea, orice ofertant de ceai va reprezenta un concurent. orice alt firm, datorit caracterului limitat al veniturilor pe termen scurt; orice cretere a consumului dintr-un bun va duce la o reducerea consumului din alt bun, indiferent de relaia de substituibilitate sau complementaritate. Ex.: dac un individ cheltuiete mai mult pentru alimente, va avea mai puin bani pentru achiziionarea bunurilor pentru confortul locativ. Strategiile firmei monopoliste nu conduc la stri de optimalitate social n sens Pareto. Aici intervine legislatia antitrust care sancioneaz comportamentul de tip monopol i mai puin monopolul n sine. Teoria economic consider acceptabil monopolul tehnologic (mbuntirea performanelor tehnologice se poate regsi n mbuntiri ale bunstrii, pe termen mediu sau lung). Furnizarea unui bun prin intermediul unui monopol de stat ar putea fi o soluie pentru evitarea strategiilor specifice acestora, respectiv pierderea de eficien Pareto; protejat de tutela statului, monopolul public poate s piard din adaptabilitate i s devin ineficient ceea ce duce la naionalizarea ntreprinderii n cauz. Soluia monopolului n proprietate mixt este total ineficient Pareto, deoarece strategiile monopoliste vor beneficia de tutela statului. Majoritatea sistemelor juridice antitrust din rile dezvoltate sancioneaz comportamentul de tip monopol.

Oligopolul. Ineficiena Pareto

Ineficiena n sens Pareto a oligopolului se datoreaz n primul rnd instabilitii firmei oligopoliste, precum i instabilitii asociate cu alte cauze ale eecului pieei: creterea incertitudinii i informaia incomplet.
3

Firma oligopolist are dou alternative: fie s negocieze cu celelalte firme, fie s adopte o poziie singular de firm recalcitrant. n cazul n care se ajunge la o nelegere comportamentul firmelor din oligopol devine de tip monopol. Cooperarea ntre firmele din oligopol evit frngerea cererii, iar firma ctig deoarece venitul datorat creterii de pre este mai mare dect pierderile de venit datorate diminurii cantitii vndute.

Forme de cooperare:
trustul: firmele sunt integrate orizontal printr-o asociere a capitalurilor; conglomeratul rezultat reprezint un monopol, chiar dac este o structur de tip holding. cartelul: firmele i pstreaz autonomia; coordonarea se poate face pe baza unor acorduri negociate de participani (cu privire la preuri, piee de desfacere, cotele fiecrei firme). Ex.: OPEC (Organizaia rilor Exportatoare de Petrol). supremaia firmei dominante: firma cu cea mai bun poziie pe pia lanseaz o ofert special din care celelalte firme deduc care sunt condiiile de cooperare (de regul, prin stabilirea unui pre director).

Modaliti de cooperare:
informal (tacit): concuren mai puin aprig, cerere n expansiune i pericol redus al apariiei de noi concureni. formal (acorduri de coordonare).

Dificultatea cordonrii:
nontransparena strategiilor de pre: firmele nu fac ntotdeauna publice informaiile privind stabilirea preurilor. Coordonarea va fi dificil deoarece nu se pot determina reaciile de adaptare. vnzrile en-gros: tranzaciile ntre productor i angrositi se desfoar n loturi mari de produse, la intervale mai mari de timp, pe baza unor contracte cadru de lung durat. Riscul pierderii unor clieni datorit unor creteri de pre din partea unui furnizor este redus. bunuri complexe i nonfungibile: dac bunul este divizibil i omogen, politica de coordonare este uor de realizat. concentrarea pieei: cu ct piaa este mai puin concentrat, cu att mai mult vor fi tentate firmele s adopte strategii de pre mai competitive. legislaia antitrust: sancioneaz practicile de coordonare n cadrul oligopolului. Coordonarea oligopolului nu este o situaie stabil; ineficiena Pareto a oligopolului face posibil i necesar funcia de reglementare a statului.

Concurena monopolistic
Eficiena n sens Pareto depinde de perioada de timp. Pe termen scurt o firm de pe o astfel de pia poate obine supraprofit valorificndu-i poziia de monopol de marc n raport cu
4

clientela fidel. Pe termen mediu i lung, pe msur ce intr noi firme pe pia, cererea pentru produsele firmei se reduce, iar posibilitile de obinere a supraprofitului dispar.

Reglementarea concurentei
Funcia de reglementare a statului este necesar pentru a evita transformarea concurenei monopolistice n concuren de oligopol i, deci apariia strii de monopol coordonat. Potrivit legii numarul 21/1996, sunt interzise intelegerile intre agentii economici sau practicile concertate care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata Romaniei sau pe o parte a acesteia. Intelegerile sunt calificate drept verticale sau orizontale in functie de pozitia pe piata a partilor la intelegere. Vorbim despre o intelegere orizontala in situatia in care aceasta se incheie intre agenti economici concurenti pe o anumita piata. Intelegerile verticale sunt acele intelegeri incheiate intre agentii economici aflati pe pozitii diferite in lantul productie-distributie.

Integrarea orizontal
intereseaz monopolurile, firmele dominante i oligopolurile; legislaia antitrust condamn mai ales tendinele de monopolizare i mai puin existena monopolului; n domeniul oligopolurilor, legislaia antitrust are n vedere fuziunile. Criterii de stabilire a nclcrii concurenei: 1. Definirea pieei: are drept scop delimitarea pieei care face obiectul analizei, asupra creia s-ar putea exercita puterea din partea structurii integraioniste. Piaa este definit ca un produs (sau un grup de produse) vndut de un grup de ofertani, care dac ar aciona concertat ar putea s majoreze preurile semnificativ, pentru o perioad important de timp. Ex.: Departamentul de Justiie al S.U.A. consider o cretere de preuri de 5% pe timp de un an ca fiind suficient pentru a interveni. 2. Concentrarea vnzrilor (gradul de concentrare a pieei). Ultimile reglementri din legislaia antitrust utilizeaz indicele Herfindahl-Hirschman. Ex.: un duopol n care o firm deine 70% din vnzri, iar cealalt 30% are un indice H-H de 5800 (702 + 302). Fuziunile care conduc la indici sub 1.000 nu sunt periculoase, pe cnd cele cu indicele H-H>1.800 tind s devin periculoase. 3. Intrarea pe pia: uurina de a ptrunde pe o anumit pia; referina este dat de inteniile unor noi firme de a ptrunde pe o pia la o cretere semnificativ de pre, ntr-un interval de doi ani. Gradul de dificultate al ptrunderii depinde de caracteristicile pieei, respectiv ale bunului tranzacionat. Ex.: ptrunderea pe piaa microprocesoarelor este foarte dificil necesitnd fonduri uriae pentru cercetare-dezvoltare. 4. Alte caracteristici ale pieei: nivelul de concentrare a achiziiilor, gradul de complexitate n calitatea bunului oferit, istoria ofertanilor de pe acea pia. 5. Eficiena i reducerea costurilor: eficiena structurii rezultate din fuzionare este un factor favorizant. Este dificil de verificat sporul de eficien realizat. Sunt avute n vedere n primul rnd: cooperarea n scopul limitrii concurenei, conspiraia, monopolizarea i comportamentul prdtor.
5

6. Cooperarea i nelegerea secret (conspiraia): forme gradual diferite de coordonare a aciunilor pe piaa unui bun cu scopul restrngerii concurenei i obinerii de supraprofit Sunt interzise: aranjamentele privind fixarea n comun a preurilor, practicile de aderare la cri comune de preuri i orice aciuni care limiteaz eterogenitatea preurilor. n plus, sunt sancionate i schimburile de informaii privind preurile dintre competitorii direci. 7. Monopolizarea i comportamentul prdtor: reprezint aciuni corelate de limitare a concurenei. Comportamentul prdtor este adoptat de firma dominant i are n vedere acapararea pieei prin diminuarea preurilor. O astfel de strategie este util pe termen lung (pentru a putea recupera pierderile provocate de reducerea preurilor). Uneori comportamentul prdtor este folosit pentru acapararea unor firme, iar alte ori pentru prevenirea intrrii altor firme pe pia. Instituiile antitrust urmresc anumite scheme specifice de preuri i costuri. Astfel, se consider c situarea preului firmei sub costul marginal, este un indiciu clar al adoptrii unor atitudini prdalnice.

Integrarea vertical
nu exist o limit natural (o limit peste care s se poat semnala periculozitatea structurilor integraioniste verticale) a acestui tip de integrare. factori favorizani: starea tehnologiei utilizate, antreprenoriatul, costurile, anumite aranjamente legale privind impozitarea. apare, de regul, prin fuzionarea dintre dou firme independente care efectuaser tranzacii, una fiind furnizorul celeilalte. Ex.: fuziunea unei exploatri forestiere cu o fabric de cherestea. alte forme de integrare parial: contracte pe termen lung, franchising, vnzri n leasing, licenierea, vnzri exclusive, cerine contractuale, restricii teritoriale, meninerea preurilor de revnzare, limitri informaionale. Criterii de stabilire a nclcrii concurenei: 1. Meninerea preului de revnzare: reprezint o strategie de pre utilizat de productor pentru controla preul pn la consumatorul final; productorul negociaz marja de adaos comercial a firmelor din canalul de distribuie, astfel nct preul cu care bunul ajunge la consumator s fie cel calculat. Scopul acestei strategii, este de a evita vnzarea bunului la un pre superior celui al bunurilor competitorilor. 2. Restriciile teritoriale: reprezint o consecin direct a existenei unor dealeri exclusivi pentru bunul productorului; consecinele pot fi negative pentru concurena de pe anumite piee locale, atunci cnd dealerii autorizai acioneaz doar n anumite zone; indivizii care locuiesc n zone pentru care productorul nu are dealeri autorizai nu au acces la beneficiile acelui bun, rezultnd pierderi de eficien n sens Pareto. 3. Alte restricii verticale nonpre: au n vedere n special contractele de vnzri condiionate i aranjamentele de vnzare exclusiv; primele condiioneaz livrarea unui bun de cumprarea altui bun (se limiteaz libertatea cumprtorului de a alege pe piaa unui bun). Vnzrile exclusive sunt incriminate fiind considerate rspunztoare de ridicarea de bariere la intrare mpotriva altor dealeri care doresc s revnd bunul unui productor.

Clauze ce restrictioneaza concurenta pe piata relevanta

6

Regulamentul privind aplicarea art. 5 alin. 2 din Legea concurentei nr. 21/1996 cuprinde, in cazul intelegerilor verticale, clauze ce pot restrictiona concurenta, in special in contextul unor acorduri de tipul distributiei exclusive (exclusivitate teritoriala, exclusivitate de marca, alocare exclusiva a consumatorilor), distributiei selective, cumpararii exclusive, vanzarii exclusive, francizei, intelegerii dintre agentii economici si vanzarii conditionate. Contractul de franciza reprezinta un exemplu de conventie ce poate contine clauze care ingradesc concurenta. In general, contractele de franciza prevad clauze prin care ii obliga pe francizati sa practice anumite preturi de vanzare, sa cumpere marfuri numai de la anumiti furnizori, sa nu concureze intre ei si sa actioneze doar intr-o anumita zona de exclusivitate teritoriala. Francizorului nu-i este permis sa restranga libertatea francizatului de a-si determina pretul de vanzare. Acesta poate cel mult sa faca o recomandare in legatura cu pretul sau sa fixeze o valoare maxima. Specific contractului de franciza este si dreptul de exclusivitate zonala oferit francizatului, in acelasi timp nepermitandu-i-se sa efectueze vanzari active in alt teritoriu decat cel alocat. O afectare a concurentei survine si in cazul contractului de agentie, cand comitentul isi asuma obligatia de a nu angaja o alta persoana pentru indeplinirea obligatiei pentru care s-a contractat. Astfel, agentul castiga un drept exclusiv de reprezentare a comitentului in detrimentul celorlalti agenti de pe piata. Obligatiile directe sau indirecte de nonconcurenta a caror durata este nedeterminata sau depaseste cinci ani pot restrange concurenta pe piata relevanta. O obligatie de nonconcurenta care poate fi reinnoita tacit dupa o perioada de cinci ani este considerata ca fiind asumata pentru o perioada nedeterminata. Concurenta este afectata si in situatiile in care prin contractul incheiat intre furnizor si cumparator sunt inserate clauze care il obliga pe acesta din urma sa nu fabrice, cumpere, vanda sau revanda produse sau servicii. Cu toate acestea, astfel de prevederi sunt considerate legitime atunci cand se refera la produse sau servicii care sunt in concurenta cu cele care fac obiectul contractului, se limiteaza la spatiile in care cumparatorul a operat pe parcursul contractului sau se doreste protejarea know-how-lui transferat de catre furnizor cumparatorului. Vanzarea exclusiva este o obligatie directa sau indirecta care impune furnizorului sa vanda produsele sau serviciile care fac obiectul intelegerii unui singur cumparator din cadrul unui teritoriu delimitat, in vederea revanzarii sau a unei utilizari specifice. Riscul cel mai important, din punct de vedere concurential, in cazul vanzarii exclusive, este inchiderea pietei pentru ceilalti cumparatori. Este important de mentionat ca oportunitatea intelegerilor verticale trebuie apreciata luandu-se in considerare pozitia pe piata a participantilor. Regulamentul stabileste prezumtia ca efectul asupra concurentei este limitat daca nu este depasita cota de 30% din piata relevanta pe care se vand produsele si serviciile vizate de intelegere. In caz contrar, trebuie stabilit, de la caz la caz, daca efectele benefice compenseaza eventualele efecte negative asupra pietei relevante.

Studiu de caz: Amenzi si Autorizari acordate in vederea reglementarii concurentei

Legislatia in vigoare obliga companiile sa obtina acordul Consiliului Concurentei inainte de a demara orice actiune de concentrare economica. Firmele care formeaza marile carteluri din Romania lucreaza intr-o complicitate perfecta. Tehnicile lor sunt variate. Ele isi impart pietele, trucheaza licitatiile, fixeaza preturile sau stabilesc cat sa produca. Scopul este clar: sa ucida prin orice mijloace concurenta. Pana in prezent niciuna dintre firmele in cauza nu a tradat. Ca sa sparga aceste intelegeri ilegale, Consiliul Concurentei a lansat anul trecut asanumita politica de clementa, dar demersul nu a avut niciun efect. Ce presupune aceasta politica? Daca una dintre companiile implicate intr-un cartel se decide sa dea in vileag ilegalitatea si prezinta dovezi elocvente in acest sens, este iertata de la pedeapsa sau incaseaza o amenda mai mica. Constituirea unui cartel este una dintre cele mai grave incalcari a Legii concurentei. In caz ca sunt descoperite, firmele participante risca amenzi care pot merge pana la 10a din cifra de afaceri la nivel mondial. Ce se intampla in Europa? Politica de clementa in Uniunea Europena este privita altfel decat in Romania. De exemplu, in Olanda, in numai sase luni, s-au inregistrat 470 de plangeri. In Franta, un caz elocvent este cel in care o firma participanta la cartelul constituit pe piata acidului monocloracetic a hotarat sa rupa tacerea. Prin urmare, trei companii - Akzo Nobel, Atofina si Hoechst - au primit amenzi in valoare totala de 217 milioane de euro. Denuntatorul, firma Clariant, a scapat basma curata. Amenzile-record incasate de companiile de pe piata cimentului pot fi depasite. Consiliul Concurentei a declansat o investigatie care are ca obiect un posibil abuz de putere savarsit de greii telefoniei mobile, Orange si Vodafone, precum si de Romtelecom, care controleaza piata telefoniei fixe.Daca se demonstreaza incalcarea Legii concurentei, amenzile pot ajunge la 80-90 milioane de euro pentru o singura companie.

Suspecti la zi Suspiciuni de incalcare a Legii concurentei sunt si pe piata bancara. Consiliul Concurentei verifica daca organzatiile Visa si Master Card si bancile au impus un comision pentru tranzactiile realizate la punctele de vanzare atunci cand se foloseste ca instrument de plata cardul. De asemenea, cinci banci - BCR, BRD, Bancpost, Raiffeisen si Banca Tiriac - sunt banuite ca au stabilit comisionul de retragere de numerar perceput detinatorilor de carduri care utilizeaza bancomatul altei banci decat pe al celei emitente. Pe piata tigaretelor este investigata firma Philip Morris care, spune Consiliul Cocurentei, foloseste un sistem de distributie exclusiva a produselor sale pe baza de contracte cu mai multi parteneri-distribuitori. Realizari
8

Cele mai mari amenzi RON 1. Lafarge 37.723.000 2. Carpatcement 31.328.000 3. Holcim 29.004.000 4. Colgate-Palmolive 10.600.000 5. Wrigley 8.100.000 6. Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari-Fluviali 7.296.000 7. Administratia Porturilor Maritime Constanta 2.931.000 8. LA-RO Impex 2001 SRL 1.900.000 9. Prestige Trading 1.500.000 10. Pronto Universal 1.100.000 Momeala - Cum scapa colaboratorii Firmele care furnizeaza informatii Consiliului Concurentei legate de cartelul din care fac parte vor fi scutite de amenzi sau primesc sanctiuni mai mici, in functie de ordinea in care demasca acea intelegere ilegala. Astfel, societatea care aduce primele informatii ce incrimineaza cartelul are imunitate. Apoi, a doua firma participanta la acelasi cartel care se hotaraste sa colaboreze cu autoritatea pentru concurenta are o reducere a amenzii ce poate varia intre 30% si 50%. Daca si al treilea membru al cartelului rupe tacerea, poate primi o reducere de 20%-30%, iar al patrulea pana la 20%. Amenda pentru compania Wrigley

Consiliul Concurentei a decis sanctionarea producatorului de guma de mestecat Wrigley Romania si a 26 de agenti economici distribuitori de produse Wrigley, cu amenzi in valoare totala de 201 miliarde de lei vechi (circa 5,5 milioane de euro), potrivit presedintelui institutiei, Mihai Berinde. Consiliul Concurentei a audiat, compania si firmele de distributie in cadrul unei investigatii privind o posibila incalcare a legii concurentei. Institutia a stabilit ca Wrigley si cei 26 agenti economici, din care 25 fosti si actuali distribuitori, si societatea Rodipet in calitate de partener comercial direct al Wrigley, au incalcat legea concurentei prin fixarea pretului de revanzare, direct prin clauza contractuala referitoare la pret si indirect prin fixarea nivelului discounturilor acordate in piata in baza unei politici de vanzari riguros stabilita, , precum si impartirea pietelor de desfacere si alocarea clientilor. Astfel, pe prima veriga a lantului de distributie se stabilea, printr-o intelegere verticala, pretul la care cumparau agentii economici de pe cea de-a doua veriga, majoritatea acestora fiind magazine care se adreseaza consumatorului final. In cazul societatii Rodipet, care se aprovizioneaza direct de la Wrigley si nu prin intermediul unui distribuitor, intelegerea cu producatorul de guma a avut ca obiect stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul in chioscurile Rodipet. Stabilirea pretului de revanzare si alocarea clientilor a eliminat complet concurenta dintre distribuitori. Prin practicarea preturilor convenite consumatorul final a fost afectat, fiind obligat sa plateasca pentru produsele Wrigley un pret care nu s-a format pe baza jocului liber dintre cerere si oferta pe toate verigile lantului de distributie.
9

Consiliului Concurentei a dispus, de asemenea, interdictia pentru Wrigley de a recomanda pretul de revanzare al produselor sale, chiar la nivel maximal, distribuitorilor sai sau oricarui partener comercial, ca urmare a faptului ca a fost constatata incheierea unor intelegeri avand ca obiect stabilirea pretului de revanzare. Compania de distributie Interbrands Marketing & Distribution SRL, cea mai mare firma de profil din Romania, a inaintat anul trecut la Consiliul Concurentei o plangere impotriva producatorului de guma de mestecat, dupa ce acesta a depus o cerere de exceptare de la prevederile legii in cazul contractelor de cumparare si distributie a gumei de mestecat incheiate cu o serie de agenti economici.Consiliului Concurentei a apreciat ca Wrigley nu a incalcat legea concurentei prin manifestarea abuzului de pozitie dominanta, asa cum a fost sesizat de catre Interbrands, fost distribuitor al acestuia, deoarece investigatia a relevat faptul ca existau suficiente alternative viabile pentru a comercializa produsele concurente Wrigley si pentru a le promova.Cu toate acestea, conventiile incheiate de Wrigley cu anumite magazine, prin care produselor Wrigley li se asigura exclusivitatea in zona caselor de marcat, chiar daca nu au afectat semnificativ concurenta pe piata gumei de mestecat in perioada analizata in investigatie, pot constitui bariere suplimentare la intrarea pe piata, in opinia Consiliului.Ca urmare, a fost recomandat companiei Wrigley sa nu mai incheie astfel de acorduri de exclusivitate pentru zonele de impuls, in special in zona caselor de marcat din orice spatiu comercial. Wrigley este principalul competitor pe piata romaneasca a gumei de mestecat, avand o cota de peste 90%. In primele 11 luni ale anului valoarea totala a amenzilor aplicate agentilor economici a fost de 28 de ori mai ridicat decat cel consemnat in perioada similara a anului 2004, totalizand 139,8 milioane de lei (1,3 miliarde de lei vechi). Din aceasta suma, amenzile aplicate in cazul intelegerilor anticoncurentiale reprezinta circa 89%. Amenzi-record pe piata cimentului

De mai bine de un an, pe adresa Consiliului Concurentei nu a venit decat o plangere. Dar s-a dovedit a fi o alarma falsa. Cu toate acestea, in Romania au fost descoperite si sanctionate firme mari care au format carteluri. Cel mai elocvent exemplu este cartelul cimentului. Cei trei mari jucatori de pe piata autohtona - Carpatcement, Lafarge si Holcim - au primit o amenda totala de aproape 30 de milioane de euro. Consiliul le-a sanctionat pe motiv de fixare a preturilor de vanzare. La scurt timp dupa anuntarea deciziei prin care le incrimina, companiile, care au proprietari firme din Germania, Franta si, respectiv, Elvetia, au amenintat ca vor da in judecata Consiliul Concurentei. Insa si-au retras plangerea si, mai mult, au achitat amenda in mai putin de o luna. Allianz-iriac Asigurri, acuzat c ncalc legislaia Allianz-iriac Asigurri este cea mai mare companie de profil din Romnia, cu o cot de 16% la finele anului 2008. "ntr-o prim faz au fost demarate procedurile legale n vederea verificrii activitii companiei de asigurare de ctre instituiile abilitate, urmnd s facem n continuare toate
10

demersurile necesare pentru a se pune capt oricror practici constatate a fi contrare legii, anticoncureniale sau abuzive", a spus cordonatorul departamentului Asigurri al societii de avocai Botina i Asociaii, Ovidiu Tibuleac, ntr-un comunicat remis, luni, ageniei MEDIAFAX. Contactat de MEDIAFAX, directorul de relaii publice al Allianz-iriac Asigurri, Marius Onofrei, a respins acuzaiile i a afirmat c toate operaiunile desfurate companie respect legislaia. n sesizarea transmis CSA, ASSAI atrage atenia cu privire la unele acte i operaiuni ale Allianz-iriac Asigurri, care s-ar desfura n afara obiectului unic de activitate al companiei. Consiliul Concurenei a fost informat de ASSAI cu privire la actele i operaiunile nelegale i anticoncureniale desfurate de Allianz-iriac Asigurri n raporturile derulate cu societile de service auto independente din Romnia, conform sursei citate. n sesizarea transmis Grzii Financiare, asociaia a prezentat informaii cu privire la activitile i operaiunile comerciale ilicite desfurate de asigurtor. "Solicitm autoritilor s cerceteze de urgen plngerile noastre deoarece credem c Allianz-iriac ncalc n mod constant reglementrile n domeniu, abuznd n relaiile cu partenerii si contractuali" a declarat directorul general al ASSAI, Cristian Muntean. El a adugat c asociaia deine documente care stau la baza acestor demersuri. ASSAI este o asociaie profesional care reprezint interesele a peste 500 de service-uri auto din Romnia. Societile reprezentate numr peste 15.000 de angajai i deruleaz anual afaceri de peste 400 milioane de euro. Allianz-iriac Asigurri a subscris prime de 1,38 miliarde de lei, n cretere cu 12,1 fa de 2007. Colgate-Palmolive, amenda pentru abuz de pozitie dominanta Consiliul Concurentei a mai anchetat o data compania pentru practicile sale, aceasta fiind amendata cu 10,6 milioane de lei in iulie 2005. Consiliul Concurentei a declansat o investigatie referitoare la practicile companiei de bunuri de larg consum Colgate-Palmolive Romania pe pietele pe care activeaza si care ar putea afecta mediul concurential. "Consiliul Concurentei a decis declansarea unei investigatii avind ca obiect evaluarea comportamentului societatii Colgate-Palmolive Romania, in raport cu prevederile art. 6 lit. c) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata", se arata intr-un comunicat al institutiei. Articolul 6 litera c) din lege specifica faptul ca este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocind in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala. Aceasta inseamna, ca societatea Colgate-Palmolive ar fi putut impune anumite preturi sau clauze contractuale unora dintre distribuitorii sai, avantajindu-i astfel nejustificat in fata altora, ceea ce ar putea distorsiona mediul concurential de pe piata.

11

Cartelul de pe piata insulinei amendat de Consiliul Concurentei cu 22,6 milioane euro

Consiliul Concurentei a sanctionat companiile Eli Lilly Export Elvetia, A&A Medical, Relad Pharma si Mediplus Exim cu amenda in valoare totala de 83,7 milioane de lei, echivalentul a 22,6 milioane de euro, pentru incheierea unei intelegeri anticoncurentiale, se arata intr-un comunicat al institutiei. Totodata, Concurenta a constatat ca Ministerul Sanatatii Publice a incalcarea dispozitiilor Legii concurentei prin faptul ca nu a organizat anual licitatii pentru realizarea Programului National pentru Diabet. Investigatia Consiliului Concurentei a pornit de la o cercetare realizata in anul 2005 de un departament de la Cotroceni. Autoritatea romana de concurenta a constatat in urma unei investigatii derulate piata insulinei ca, intre producatorul Eli Lilly Export si distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma si Mediplus Exim s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect impartirea portofoliului de produse pentru diabet al societatii elvetiene. Ca urmare, Consiliul Concurentei a decis sanctionarea societatilor implicate cu amenzi in valoare de 3,82 milioane de lei pentru Eli Lilly Export, 4,33 milioane de lei pentru A&A Medical si 26,31 milioane de lei pentru Relad Pharma. Cea mai mare sanctiune a fost primita de Mediplus Exim, amendata cu 49,23 milioane de lei. Amenzi de 22,6 mil. euro in industria pharma Patru companii de top din piata pharma au fost amendati de Consiliul Concurentei pentru practici anticoncurentiale desfasurate pe piata insulinei in ultimii ani. Concurenta a sanctionat cu amenzi in valoare totala de aproximativ 83,7 milioane lei (echivalentul a 22,6 milioane euro) companiile Eli Lilly Export SA, Elvetia, SC A&A Medical SRL, SC Relad Pharma SRL si SC Mediplus Exim SRL, anunta autoritatea. In urma finalizarii investigatiei derulate piata insulinei, autoritatea romana de concurenta a constatat ca, intre producatorul Eli Lilly Export SA, pe de o parte, si distribuitorii SC A&A Medical SRL, SC Relad Pharma SRL si SC Mediplus Exim SRL, pe de alta parte, s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect impartirea portofoliului de produse pentru diabet al societatii Eli Lilly Export SA. Ca urmare, Plenul Consiliul Concurentei a decis sanctionarea partilor implicate cu amenzi in valoare de 3.823.710,36 lei pentru Eli Lilly Export SA, 4,3 milioane de lei pentru SC A&A Medical SRL, 26,3 milioane de lei pentru SC Relad Pharma SRL respectiv 49,2 milioane de lei pentru SC Mediplus Exim SRL. Totodata, Consiliul Concurentei a constatat incalcarea dispozitiilor Legii concurentei de catre Ministerul Sanatatii Publice, prin faptul ca, in perioada 2004 - 2006, nu a organizat anual, conform legii, licitatii pentru realizarea Programului National pentru Diabet, eliminand astfel concurenta pe piata insulinei din Romania. Decizia Consiliului Concurentei, care va fi publicata pe site-ul institutiei, poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile de la comunicat. Consiliul Concurentei a autorizat achizitia de catre Mega Image a patru magazine Prodas
12

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea de catre lantul de supermarketuri Mega Image a patru magazine Prodas Holding Supermarket, apartinand Mialan Comimpex, apreciind ca efectele asupra mediului concurential nu sunt semnificative, potrivit unui comunicat al autoritatii de concurenta. Compania belgiana Delhaize, operatorul retelei de supermarketuri Mega Image, anunta in data de 7 iulie ca a finalizat procesul de achizitie a supermarketurilor Prodas din Bucuresti. "In urma analizei concentrarii economice notificate s-a constatat ca, desi aceasta conduce la suprapuneri pe orizontala ale activitatilor de comert cu amanuntul de produse de consum curent apartinand Mega Image si Mialan in municipiul Bucuresti, efectele asupra mediului concurential nu sunt semnificative si nu conduc la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante a achizitorului pe piata", se arata in comunicatul autoritatii. La finele anului trecut, reteaua Mega Image numara 40 de magazine, dintre care 37 in Bucuresti, iar restul in Constanta si Ploiesti. Cele patru supermarketuri recent achizitionate, care au avut anul trecut venituri de 12,3 milioane de euro, vor fi integrate in reteaua Mega Image. Mega Image face parte din grupul Delhaize, care desfasoara activitati in Belgia, Grecia, SUA, Indonezia. Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Zapp de catre Cosmote

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Zapp de catre Cosmote, considerand ca nu se creeaza sau se consolideaza o pozitie dominanta in piata de telefonie mobila, a anuntat marti autoritatea. Achizitia, spun oficialii autoritatii, va dinamiza concurenta pe pietele serviciilor de comunicatii electronice mobile, in special pe piata serviciilor de telefonie mobila si a accesului la Internet. Prin aceasta operatiune, practic, se creeaza premisele dinamizarii concurentei pe pietele serviciilor de comunicatii electronice mobile, in special pe piata serviciilor de telefonie mobila si a accesului la Internet, rezultatul anticipat fiind cresterea posibilitatilor de alegere ale consumatorului final. In prezent, nu am identificat probleme care ar putea afecta concurenta, dar vom monitoriza evolutia acestor piete si vom colabora in continuare cu ANCOM, iar in 2012 ii vom sprijini in reanalizarea alocarii licentelor in banda de 400 MHz a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Conform datelor transmise de autoritatea de reglementare in comunicatii electronice (ANCOM), in martie 2012 expira termenul de valabilitate a licentei din banda 450 MHz detinuta de Telemobil (operatorul Zapp). In analiza acestei tranzactii, Consiliul Concurentei a luat in calcul inclusiv informatiile si datele transmise de catre Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), de partile implicate precum si concurentii acestora, fiind luate in considerare si posibilele probleme de concurenta ridicate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice mobile. Orange spune ca se va supune deciziei Concurentei Liderul pietei de telefonie mobila din Romania, Orange, a fost primul si singurul operator care si-a exprimat oficial ingrijorarea legata de acapararea unor resurse de spectru tot mai mari de catre grupul Cosmote-Romtelecom. Intrebat saptamana trecuta in cadrul evenimentului Global Forum 2009, daca Orange va incerca sa conteste operatiunea in cazul unui aviz pozitiv
13

din partea Concurentei fata de preluarea Zapp, Dorin Odiatiu, directorul de marketing al Orange Romania, a spus pentru HotNews.ro ca Orange se va supune deciziei autoritatii. "In cazul in care Consiliul Concurentei da unda verde inseamna ca se considera ca nu este o problema competitionala si atunci noi trebuie sa acceptam aceasta situatie ca atare. Din moment ce Consiliul Concurentei a analizat luni de zile si a considerat ca nu sunt probleme cu concurenta ce am putea sa mai facem?", a spus Odiatiu. La inceputul lui iulie 2009, Orange avertizase ca grupul Romtelecom-Cosmote acumuleaza prea multe resurse de spectru. "Observam ca aceasta miscare de consolidare a facut ca grupul Romtelecom-Cosmote sa concentreze un numar semnificativ de resurse de spectru dintre care amintim ambele licente CDMA in Romania si licenta 3G. Acumularea acestui numar mare de licente va face ca grupul Romtelecom-Cosmote sa detina pe langa pozitia dominanta pe care o are pe piata de acces fix (bucla locala) si o pozitie similara pe piata de acces mobil. Asteptam ca Autoritatea de Reglementare si Consiliul Concurentei sa rezolve cat mai curand atat situatia licentelor CDMA cat si a buclei locale", a precizat, la acea data, Dorin Odiatiu. Chris Bataillard, CEO Zapp, declara la inceputul lunii septembrie a acestui an pentru HotNews.ro ca nu crede ca vor exista probleme din partea Consiliului Concurentei "deoarece Zapp si Cosmote au o cota cumulata de circa 20% pe piata telefoniei mobile". La randul sau, autoritatea de reglementare (ANCOM) a precizat la scurt timp dupa anuntul tranzactiei ca "legislatia de specialitate din domeniul comunicatiilor nu contine o prevedere care sa interzica cumularea licentelor detinute de catre cei doi operatori", decizia privind modul in care este afectat mediul concurential intrand in atributiile Consiliului Concurentei. Grupul Cosmote a semnat la sfarsitul lunii iunie a acestui an acordul de achizitie al Telemobil (Zapp), urmand sa plateasca circa 61 milioane euro pentru actiunile Zapp si aproximativ 146 milioane euro pentru obligatiile si datoriile acestui operator.

Bibliografie:
***http://www.financiarul.com/articol_324/delimitare--ce-face-concurenta-nu-ducereglementarea--si-viceversa.html ***http://news.softpedia.com/news/Wrigley-Romania-amendata-cu-5-5-milioane-deeuro-ro-15201.shtml ***http://www.mybank.ro/ultimele-stiri/cartelurile-nu-vor-sa-se-tradeze-usor-v3542.html ***http://www.mediafax.ro/economic/allianz-tiriac-asigurari-acuzata-ca-incalcalegislatia-4448337/ ***http://business.rol.ro/content/view/20874/3/ ***http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6365524-consiliul-concurentei-autorizatpreluarea-zapp-catre-cosmote.htm ***http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-5982055-consiliul-concurentei-autorizatachizitia-catre-mega-image-patru-magazine-prodas.htm *** http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2

14

15