Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Universitatea POLITEHNICA din Bucure ş ti Prof. Dr. Ing. Aurelian VI Ş AN, Conf. Dr. Ing.

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU

TOLERAN Ţ E

Pentru uzul studenţilor

Partea întâi BAZELE TEORETICE ALE PRESCRIERII PRECIZIEI CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ALE PRODUSELOR

Capitolul 7

PRESCRIEREA PRECIZIEI ASAMBLĂRILOR

Rezumat

Bucureşti, UPB, Catedra TCM

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

2

Capitolul 7

PRESCRIEREA PRECIZIEI ASAMBLĂRILOR

Noţiuni lămuritoare privind precizia asamblărilor. Conceptele de ajustaj, joc şi strângere

Conform standardului SR EN 20.286-1/1997.

a. Aspectele preciziei asamblărilor

Din punct de vedere al naturii caracteristicilor care determină precizia asamblărilor aceasta poate fi:

Precizie dimensională a asamblărilor;

Precizie de poziţie relativă a asamblărilor.

b. Definirea conceptelor de ajustaj, joc si strângere

Pentru a prescrie şi a evalua precizia dimensională a unei asamblări se definesc conceptele de ajustaj, joc şi strângere.

AJUSTAJ: relaţia rezultată din diferenţa, înainte de asamblare, dintre dimensiunile a două piese, alezaj şi arbore, care trebuie să fie asamblate şi care „au aceeaşi dimensiune nominală”. Relaţia rezultată din diferenţa, înainte de asamblare, poate fi de două feluri:

Joc;

Strângere.

JOCUL:

diametrul arborelui este mai mic decât diametrul alezajului” (fig. 7.1):

diferenţa

dintre

dimensiunea

alezajului

şi arborelui, înainte de asamblare, atunci când

Joc D d Fig. 7.1. Reprezentarea jocului
Joc
D
d
Fig. 7.1. Reprezentarea jocului

Joc = D - d > 0; d < D.

(7.1)

STRÂNGEREA: diferenţa negativă dintre dimensiunile alezajului şi arborelui, înainte de asamblare, atunci când diametrul arborelui este mai mare decât diametrul alezajului” (fig. 7.2):

Strângere D d Fig. 7.2. Reprezentarea strângerii
Strângere
D
d
Fig. 7.2. Reprezentarea strângerii

Strângere = - (D – d) = d - D > 0; d > D.

(7.2)

PRINCIPALELE TIPURI DE AJUSTAJE. Tipurile de ajustaje se identifică şi se denumesc în funcţie de relaţia existentă înainte de asamblare, respectiv:

1. Ajustaje cu joc;

2. Ajustaje cu strângere;

3. Ajustaje intermediare.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

3

7.1. PRESCRIEREA PRECIZIEI DIMENSIONALE A ASAMBLĂRILOR PE BAZA AJUSTAJELOR CU JOC

A. Definirea şi reprezentarea ajustajelor cu joc

DEFINIŢIE: ajustajul cu joc este “ajustajul care după asamblare asigură întotdeauna un joc între alezaj şi arbore, adică un ajustaj la care dimensiunea minimă a alezajului este sau mai mare sau, în caz extrem, egală cu dimensiunea maximă a arborelui”.

+ 0,015 − 0,013 • EXEMPLU: fie ajustajul D = φ 10 H7 şi d
+
0,015
0,013
• EXEMPLU: fie ajustajul D = φ 10 H7 şi d = φ 10 f6 sau
D
10
şi
d =φ
10
0
− 0,022
• REPREZENTAREA GRAFICĂ a ajustajelor cu joc
(+)
As
TD
As=+0,2
+ 0,015
TD
0
Linia
Ai=0
Ai=0
ai=-0,2
- 0,022
as
zero
Jmin
as=- 0,013
as=-0,1
J min
Jmax
ai
Td
Td
(-)
max
D nom
=
d nom = D min
Dnon=Dmin=dnom
dmin
dmax
Abateri
Dnon=Dmin=dnom=10
dmax
dmin
Jmax
Dmax

Figura 7.3. Reprezentarea completa şi simplificată a ajustajelor cu joc Precizare. La ajustajele cu joc întotdeauna toleranţa alezajului se află deasupra toleranţei arborelui.

B. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor prescrise

1. Jocurile limită, respectiv

Jocul maxim,

J max

: “diferenţa pozitivă dintre dimensiunea maximă a alezajului şi dimensiunea

minimă a arborelui”, ţinând seama că D nom = d nom , rezultă:

2.

J

max

= D

d

min

=

(

D

nom

s

)(

d

max

J

min

+ A

nom

+ a = A a .

i

max

)

s

=

A

i

s

a

i

 

(7.3)

=

0,015

(

− −

0,022 )

= +

0,037

mm.

Pentru exemplul considerat jocul maxim este: J

Jocul minim,

maximă a arborelui”, ţinând seama că D nom = d nom , rezultă:

: „diferenţa pozitivă dintre dimensiunea minimă a alezajului şi dimensiunea

J

min

= D

min

d

=

max

(

D

nom

+ A

i

)(

d

nom

+ a

s

)

= A

Pentru exemplul considerat jocul minim este: J

min

=

a

i

i

A

s

.

a

s

Jocul mediu, J

med

, considerat ca fiind jocul nominal,

J

med

=

J

=

nom

(J

max

+

J

min

)/

2

.

J

nom

:

 

(7.4)

= − −

0

(

0,013 )

= +

0,013

mm.

 

(7.5)

Pentru exemplul considerat jocul mediu este: J med = J nom =(J

)/2

+ J

max

min

= (0,037+0,013)/ 2 = +0,050 mm.

3. Toleranţa jocului,

T

j

, sau toleranţa ajustajului cu joc,

T

aj. j

: diferenţa dintre cele două valori limită ale jocului:

T j =

T

aj. j

=

J

max

J

min

=(

D

max

d

min

)(

D

min

d

)=

max

(D

max

D

min

)(d

+

max

d

min

)

=

T

D

+

T

d

>

0

. (7.6)

Pentru exemplul considerat toleranţa jocului este:

T

j

=

T

aj. j

=

T

D

+

T

d

=

0,015 + 0,009 = 0,024 mm.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

4

C. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor probabile

În producţia de serie mare şi masă, la prelucrarea a două loturi de piese, alezaje şi

arbori, valorile dimensiunilor efective se obţin după o anumită lege de distribuţie, a cărei cunoaştere permite calculul

jocurilor probabile, şi J , cunoscând jocurilor prescrise, conform schemei din figura 7.4. J max
jocurilor probabile,
şi J
, cunoscând jocurilor prescrise, conform schemei din figura 7.4.
J max .prob
min .prob
Tj = Taj j
Tj prob = Taj j prob
0
J min
J min prob
J max prob J max
Frecvenţa valorii
jocului efectiv

Figura. 7.4. Schema stabilirii mărimilor limită probabile ale unui ajustaj cu joc

1. Calculul toleranţei probabile. În ipoteza că legea de distribuţie a dimensiunilor efective este distribuţia normală, Gauss - Laplace (fig. 7.4), toleranţa probabilă a ajustajului cu joc se determină pornind de la proprietatea dispersiei, D, conform căreia:

D ( asambl. )(D

=

D

+

d

)

=

(

D

D

)

+

D

(

d

)

.

(7.7)

Dacă se înlocuieşte dispersia, D, cu abaterea medie pătratică, σ, se obţine:

2

σ asambl

σ

asambl

= σ

2

( D d )

+

= σ

2

()D

2

(

D )

+σ

2

()d

.

= σ

+σ

2

( d )

sau

(7.8)

(7.9)

Prin înmulţirea cu 6 a ambilor membri ai ecuaţiei (7.9) rezultă:

6 σ

asambl

=

[ ( 2 6 ⋅σ D )] + 6 ⋅σ d [ ( )] 2
[
(
2
6 ⋅σ
D
)]
+ 6 ⋅σ d
[
(
)]
2
.

(7.10)

La limită, se poate considera că precizia maşinii-unelte este

W

= 6 σ =

T

j prob

=

T

aj. j prob

<

T

j

= T

aj. j

T j prob

=

T aj. j prob

=

2 2 T + T . D d
2
2
T
+
T
.
D
d

, astfel încât relaţia (7.10) devine:

2. Calculul jocurilor limită probabile. Conform schemei din figura 7.4

J

max .prob

J

min .prob

=

=

J

max

J

min

T

j

T

j prob

2

+

T

j

T

j prob

2

;

.

J

max .prob

şi J

min .prob

:

(7.11)

(7.12)

(7.13)

Pentru exemplul din figura 7.3 valorile celor trei mărimi probabile sunt:

T

J

J

=

2

0,015

+

2

0,009

=

j prob

max .prob =

min .prob =

=

T

aj. j prob

0,017

mm <

T =0,024 mm;

j

0,037

( 0,024

0,017 ) / 2

= +

0,0335

mm;

0,013

+

( 0,024

0,017 ) / 2

= +

0,0165

mm.

D. Recomandări privind alegerea ajustajelor cu joc

Prescrierea preciziei pe baza ajustajelor cu joc se recomandă când se cer o serie de condiţii, precum:

Asamblarea este mobilă, iar piesele asamblate execută o mişcare relativă, de rotaţie sau de translaţie;

Frecvenţa montării şi demontării componentelor asamblate este mare.

Valorile jocurilor limită prescrise se aleg în funcţie de factorii care caracterizează asamblarea:

1. Materialul şi construcţia pieselor componente (lungimea asamblării);

2. Tipul şi mărimea solicitărilor;

3. Viteza şi durata mişcării relative;

4. Condiţiile de exploatare: mediul, temperatura, posibilităţile de montare-demontare, deplasarea axială etc.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

5

7.2. PRESCRIEREA PRECIZIEI DIMENSIONALE A ASAMBLĂRILOR PE BAZA AJUSTAJELOR CU STRÂNGERE

A. Definirea şi reprezentarea grafică a ajustajelor cu strângere

DEFINIŢIE: ajustaj cu strângere

=

o

strângere între alezaj şi arbore, adică un ajustaj în care dimensiunea maximă a alezajului este mai mică sau, în caz extrem, egală cu dimensiunea minimă a arborelui”.

ajustajul

care

după

asamblare

asigură

întotdeauna

EXEMPLU: fie ajustajul D = φ 10 H7 şi d = φ 10 r6 sau D 10

=φ

+

0

0,015

şi =φ

d

10

+

+

0,028

0,019

.

REPREZENTAREA GRAFICĂ a ajustajelor cu strângere

(+) Td Td as ai TD As = 0,015 As TD 0 Linia Ai=0 Ai=0
(+)
Td
Td
as
ai
TD
As = 0,015
As
TD
0
Linia
Ai=0
Ai=0
zero
(-)
Figura 7.5.
Figura 7.7.
Reprezentarea completă şi simplificată a ajustajelor cu strângere
max
D
D nom =D min
nom = D min
=
d nom
= d nom
Dnon=Dmin=dnom
smax
smin
d min
ai =0,019
as =0,028
dmax
Abateri
as=+0,6
ai
ai=+0,4
Dnon=Dmin=dnom=10
dmin
As=0,2
As
Smin
Smax
Dmax

Precizare.

La ajustajele cu

strângere întotdeauna toleranţa arborelui se află

deasupra toleranţei

alezajului.

B. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor prescrise ale ajustajelor cu strângere

1. Strângerile limită, respectiv

Strângerea

minimă

maximă,

alezajului

D nom = d nom , rezultă:

a

S

max

şi

:

diferenţa

negativă,

înainte

de

asamblare,

dintre

dimensiunea

dimensiunea

maximă

a

arborelui”,

respectiv,

ţinând seama că

=−(

S D

max

min

d

max

)=

d

max

D

min

=

(d

nom

+

a

s

Pentru exemplul considerat strângerea maximă este:

)(D

nom

S max

=

+

a

s

A

i

)

=

A

i

a

=

s

A

i

0,028

>

0

.

0

− = +

(7.14)

0,028

mm.

Strângerea minimă,

S min

: “diferenţa negativă , înainte de asamblare, dintre dimensiunea maximă

a alezajului şi dimensiunea minimă a arborelui”, respectiv, ţinând seama că D nom = d nom , rezultă:

=−(

S D

min

max

d

min

)=

d

min

D

=

max

(d

nom

+

a

i

)(D

nom

+

A

s

Pentru exemplul considerat strângerea minimă este:

S

min

=

a

i

A

s

=

0,019

(

− −

0,015)

= +

0,004

mm.

2. Strângerea medie, S

med

S

med

=

S

=

nom

(S

max

, considerată ca fiind strângerea nominală,

+

S

min

)/

2

.

Pentru exemplul dat strângerea medie este:

S med

=

(

S S

=

nom

max

+

S

min

)/

2

=

(0,028

+

0,004) / 2

=

0,016

mm.

)

=

a

i

S

nom

A

s

>

0

.

(7.15)

, se calculează cu relaţia:

(7.16)

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

6

3. Toleranţa strângerii

T s , denumită şi toleranţă ajustajului cu strângere,

cele două valori limită ale strângerii, respectiv:

T aj. s

: diferenţa dintre

T

s

=

T

aj . s

=

S

max

S

min

=(

d

max

D

min

)(

d

min

D

max

)=

Pentru exemplul considerat toleranţa strângerii este:

=

T

s

(d

=

max

d

min

)(D

+

max

D

min

T

aj. s

=

T

d

+

T

D

=

0,015

)

=

+

T

d

+

T

D

0,009

=

>

0

.(7.17)

0,024

mm.

C. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor probabile ale ajustajelor

cu strângere

Relaţiile pentru calculul mărimilor probabile ale ajustajelor cu strângere se obţin pe baza unor ipoteze asemănătoare celor prezentate în cazul ajustajelor cu joc, prezentate în paragraful 7.2.3.

1. Calculul toleranţei probabile a ajustajului cu strângere

2.

T s prob

=

T aj. s prob

=

2 2 T + T . D d
2
2
T
+
T
.
D
d

(7.18)

Calculul strângerilor limită

probabile, respectiv

figura 7.4:

S

max .prob

şi

S

probabile.

limită

, se obţin pe baza unei scheme similară celei prezentate în

Relaţiile

pentru

calculul

strângerilor

min .prob

S

max .prob

=

S

max

T

s

T

s prob

2

;

(7.19)

S

min .prob

=

S

min

+

T

s

T

s prob

2

.

(7.20)

Pentru exemplul prezentat mărimile probabile au valorile:

T

s prob

=

T

aj . s prob

S

max .prob =

S

min . prob

=

0,028

0 ,004

=

0,015

2

+

 

0,009

2

= 0,017

mm < T s =0,024mm;

( 0,024

+

0,017 ) / 2

= +

0,0245

mm;

+

( 0 ,024

0 ,017 ) / 2

= +

0 ,075

mm.

D. Recomandări privind alegerea ajustajelor cu strângere

Prescrierea preciziei pe baza ajustajelor cu joc se recomandă atunci când în funcţionare se cer o serie de condiţii:

Asamblarea este fixă, iar piesele componente nu trebuie să aibă o mişcare relativă;

Utilizarea asamblării cu strângere pentru oprirea deplasărilor relative între piesele asamblate, înlocuind elementele de fixare.

Valorile jocurilor limită prescrise se aleg în funcţie de factorii care caracterizează asamblarea:

1. Materialul şi construcţia pieselor componente (lungimea asamblării);

2. Tipul şi mărimea solicitărilor;

3. Condiţiile de exploatare - mediul, temperatura de funcţionare etc.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

7

7.3. PRESCRIEREA PRECIZIEI DIMENSIONALE A ASAMBLĂRILOR PE BAZA AJUSTAJELOR INTERMEDIARE

A. Definirea şi reprezentarea ajustajelor intermediare

DEFINIŢIE: ajustajul intermediar este un “ajustaj care, după asamblare, poate asigura fie un joc fie o strângere în funcţie de dimensiunile efective ale alezajului şi arborelui, adică câmpurile de toleranţe ale alezajului şi arborelui se suprapun parţial sau total”.

EXEMPLU: fie ajustajul D =φ 10 H7 şi d = φ 10 n6 sau

REPREZENTAREA GRAFICĂ a ajustajelor intermediare

D

=φ

10 +

0

0,015

şi

d

=φ

10

+

+

0,019

0,010

.

(+) Td Td TD TD Td1 Td1 Linia zero (-) xad m m 1xaS nid
(+)
Td
Td
TD
TD
Td1
Td1
Linia
zero
(-)
xad
m
m 1xaS
nid
m
1xaJ
m
m=D
n
mo
d
on
mi=
D
n
m xaD
J
m
xa
d
m
ni
S
m
xa
d
m xa
retA
ab
i
xad
m
nid
m
S
m
1xa
m aJ
1x
xaD
m
D
n
no
om
m=
d
m=
niD
xaJ
m
m xad
d
m
ni
m xaS

Figura 7.6. Reprezentarea completă şi simplificată a ajustajelor intermediare

Precizare. La ajustajele intermediare toleranţele alezajului şi arborelui se suprapun parţial sau total.

B. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor prescrise ale ajustajelor intermediare

1. Mărimi limită sunt: jocul maxim şi strângerea maximă.

Jocul maxim este o strângere minimă negativă, respectiv:

J max

= D

max

d

min

=

A

s

a

− = −

i

(

a i

A

s )

Pentru exemplul precizat se obţine:

J

max = −

S min

= −

S

min

=

A

s

a

i

=

0,015

0,010

= +

0,005

(7.21)

mm.

Strângerea maximă este un joc minim negativ, respectiv:

S

max

=−

(

D min

d max

)

=

d

max

D

min

=

a

s

Pentru exemplul prezentat se obţine:

S

max = −

J

A

i

min

=

=

(

A

i

a

s

A

i

a

=

2. Mărimi medii: sunt jocul mediu, J

med

, şi strângerea medie,

J

med

S

med

=

=

J

nom

S

nom

=

=

J

max

+

J

min

2

=

J

max

S

max

2

,

S

max

+

S

min

2

=

S

max

J

max

2

=−

J

med

.

Pentru exemplul prezentat se obţine:

,

J

med =

(0,005 0,019)/ 2

= −

0,007mm

S

med =

( 0,019

0,005 ) / 2

= +

s

)

= −

0,019

J

− = +

min

0

0,019

mm.

(7.22)

S

med

şi sunt considerate mărimi nominale:

(7.23)

(7.24)

0,007

mm, rezultă că

S med

=−

J

med

.

3. Toleranţa ajustajului intermediar, T

ai. i

se poate calcula în două moduri, şi anume:

Ca toleranţă a jocului, respectiv

T

aj. i

=

T

j

=

J J

max

min

=

J

max

Ca toleranţă a strângerii, şi anume

T

aj. i

=

T

s

=

S S

max

min

=

S

max

+

+

S

max

J

max

= D max - d min + d max - D min = T D + T d .

= d max - D min + D max - d min = T D + T d .

Pentru exemplul dat:

T D =

0,015

mm şi

T d =

0,009

mm şi T

aj. i =

0,005

+

0,019

=

0,015

+

0,009

=

(7.25)

(7.26)

0,024

mm.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

8

4. Stabilirea caracterului ajustajului intermediar pe baza mărimilor limită prescrise. În

funcţie de relaţia dintre

J

max

şi S se poate stabili caracterul unui ajustaj intermediar astfel:

max

Dacă

Dacă

Dacă

J

max

J

max

J

max

> S

= S

max

max

< S

max

, ajustajul se consideră preponderent cu joc;

, probabilitatea de obţinere a jocurilor este egală cu cea de obţinere a strângerilor;

, ajustajul se consideră preponderent cu strângere.

Pentru exemplul prezentat deoarece S preponderent cu strângere.

max =

0,019

mm >

J

max =

0,005

mm rezultă că ajustajul este

C. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor probabile ale ajustajelor intermediare

Mărimile probabile ale ajustajelor intermediare, respectiv toleranţa probabilă, T aj. i prob , şi mărimile limită, şi

anume jocul maxim probabil,

considerentelor prezentate în cazul ajustajelor cu joc şi cu strângere în subcapitolele 7.2 şi 7.3.

J

max .prob

şi strângerea maximă probabilă, S

max .prob

, se calculează pe baza

1.

2.

3.

Calculul toleranţei probabile a ajustajului intermediar

T aj. i prob

=

2 2 T + T ; D d
2
2
T
+ T
;
D
d

(7.27)

Calculul mărimilor limită probabile ale ajustajului intermediar

J

max .prob

S

max .prob

=

=

J

max

S

max

T

aj. i

T

aj. i prob

T

aj. i

2

T

aj. i prob

2

;

(7.28)

.

(7.29)

Pentru exemplul prezentat mărimile probabile ale ajustajului intermediar au următoarele valori:

T

aj . i

prob

=

J

S

max. prob =

max. prob =

0 ,015

2

+

0 ,009

2

=

0 ,017

mm <

T

aj. i

0,005

(0,024

0,017 ) / 2

=

0,0015

mm;

0,019

(0,024

0,017 ) / 2

=

0,0155

mm.

=

0,024

mm;

Stabilirea caracterului ajustajului intermediar pe baza mărimilor limită probabile. În acest caz stabilirea

şi

caracterului

ajustajului

intermediar

se

face

prin

compararea

valorilor

mărimilor probabile

J

max .prob

S max .prob

Dacă

, după cum urmează.

J max .prob

> S

max .prob

ajustajul este preponderent cu joc, deoarece probabilitatea de obţinere a

jocului este mai mare decât probabilitatea de obţinere a strângerii;

Dacă

respectiv, a strângerii;

= S

J

max .prob

max .prob

ajustajul intermediar are probabilităţi egale de obţinere a jocului şi,

Dacă

a jocului este mai mică decât probabilitatea de obţinere a strângerii.

J

max .prob

< S

max .prob

ajustajul este preponderent cu strângere, deoarece probabilitatea de obţinere

Pentru exemplul prezentat rezultă că, deoarece

ajustajul este preponderent cu strângere, rezultat identic cu cel obţinut pa baza mărimile limită prescrise.

S

max. prob =

0,0155

mm >

J max. prob =

0,0015

mm,

D. Recomandări privind alegerea ajustajelor intermediare

Prescrierea preciziei pe baza ajustajelor intermediare se recomandă atunci când în funcţionare se cer o serie de condiţii:

Poziţionarea şi orientarea precisă a piesele asamblate;

Asigurarea montării şi demontării relativ uşoare, fără deteriorarea suprafeţelor de asamblare.

Valorile jocurilor şi strângerilor prescrise se aleg în funcţie de factorii care caracterizează asamblarea:

1. Materialul şi construcţia pieselor componente (lungimea asamblării);

2. Tipul şi mărimea solicitărilor;

3. Condiţiile de exploatare - mediul, temperatura de funcţionare, posibilităţile de montare - demontare etc.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

9

7.4. SISTEME DE AJUSTAJE PENTRU PRESCRIEREA PRECIZIEI DIMENSIONALE A ASAMBLĂRILOR

CONCEPTUL DE SISTEM DE AJUSTAJE

DEFINIŢIE: sistemul de ajustaje este „un ansamblu ordonat de ajustaje realizat într-o anumită bază, alezaj unitar sau arbore unitar, pe baza căruia se pot obţine diferite ajustaje cu valori diferite ale jocurilor limită şi strângerilor limită”.

PRINCIPALELE TIPURI DE SISTEME DE AJUSTAJE: se folosesc două sisteme de ajustaje:

1. Sistemul de ajustaje alezaj unitar;

2. Sistemul de ajustaje arbore unitar.

A. Prescrierea preciziei dimensionale a asamblărilor în sistemul „ALEZAJ UNITAR”

a.

Definirea, reprezentarea şi caracteristicile sistemului de ajustaje „ALEZAJ UNITAR”

DEFINIŢIE: SISTEMUL DE AJUSTAJE ALEZAJ UNITAR este „un sistem de ajustaje în care jocurile sau strângerile cerute sunt obţinute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranţe cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranţe unică”.

REPREZENTARE GRAFICĂ a sistemului de ajustaje alezaj unitar - figura 7.7 şi figura 7.8. În funcţie de poziţia câmpului de toleranţă al arborelui, pot fi obţinute ajustaje cu joc, ajustaje intermediare şi ajustaje cu strângere.

Ajustaje cu joc Ajustaje intermediare Ajustaje cu strângere Dmin = Dnom Dmax
Ajustaje cu joc
Ajustaje intermediare
Ajustaje cu strângere
Dmin = Dnom
Dmax

Figura 7.7. Reprezentarea convenţional completă a ajustajelor în sistemul alezaj unitar

(+) Ajustaje cu joc Ajustaje Ajustaje cu strângere intermediare zc TD = H zb z
(+)
Ajustaje cu joc
Ajustaje
Ajustaje cu strângere
intermediare
zc
TD = H
zb
z za
y
a f = ei
Linia zero
ef
f
fg g h
s
r
t
u
v
x
0
e
k m n p
a f = es
cd d
j
c
js
b
a
(-)
Abateri fundamentale
D nom = D min

Figura 7.8. Reprezentarea convenţional simplificata a ajustajelor în sistemul alezaj unitar

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.

Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat

10

CARACTERISTICILE SISTEMULUI de ajustaje ALEZAJ UNITARsunt (fig. 7.7 şi fig. 7.8):

1. Suprafaţa sau piesa unitară este alezajul;

2. Simbolul abaterii fundamentale asociat toleranţei alezajului este H;

3. Abaterea fundamentală a câmpului H este zero, EI = A i = 0, respectiv D nom = D min .

b. Înscrierea în desene a preciziei asamblărilor în sistemul de ajustaje „ALEZAJ UNITAR

REGULA GENERALĂ de înscriere în desene a ajustajelor: se face prin indicarea următoarelor elemente:

1. Dimensiunea nominală comună a celor două suprafeţe, alezaj şi arbore, urmată de o fracţie, în care:

2. La numărător se indică, întotdeauna, clasa de toleranţe a alezajului,

3. La numitor se indică, întotdeauna, clasa de toleranţe a arborelui.

CARACTERISTICA ESENŢIALĂ a indicării unui ajustaj în sistemul alezaj unitar este înscrierea la numărător a simbolului H al abaterii fundamentale a toleranţei alezajului, de exemplu:

Ajustaje cu joc, de exemplu: H12/b12, H7/c8, H7/d8, H6/e7, H8/h8;

Ajustaje intermediare, de exemplu: H6/js5, H6/j5, H7/k6, H7/m6;

Ajustaje cu strângere, de exemplu: H6/n5, H7/p5, H7/r6, H7/s6, H6/t5.

AJUSTAJELE PREFERENŢIALE în sistemul alezaj unitar - se fac următoarele recomandări:

1. Ajustajele preferenţiale se recomandă pentru “a evita o multiplicare inutilă a sculelor şi a instrumentelor de măsurat şi de a îndruma utilizatorul spre câmpurile de toleranţe preferenţiale pentru arbori şi alezaje care să fie utilizate la constituirea ajustajelor”.

2. Ajustajele preferenţiale se pot obţin din clasele de toleranţe preferenţiale şi sunt scrise cu caractere îngroşate.

Ajustajele preferenţiale în sistemul alezaj unitar, STAS 8100/4-1988

Tabelul 7.1

Clasa toler

   

Abaterile fundamentale ale arborilor

 

alezaj

a

b

c

d

e

 

f

g

h

js

k

m

n

p

r

s

t

 

AJUSTAJELE ÎN SISTEMUL ALEZAJ UNITAR RECOMANDATE

 
         

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

H6

e7

 

f6

g5

h5

js5

k5

m5

n5

p5

r5

s5

t5

H7

   

H7

H7

H7 H7

H7 H7

H7

H7

H7

H7

H7