Ministerul Educatjei gi Cercetari Directia Generala Minoritii si Relatia cu Parlamentul OLIMPIADA UNIVERSUL CUNOASTERH PRIN LECTURA pentru elevii din mediul rural Etapa judeteana, 29 februarie 2020 Clasa a V-a ‘Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Partea I (20 de puncte) Citeste cu atentie textele urmatoare, apoi scrie raspunsul la fiecare dintre cerintele date: In plopul meu isi pune cuibul luna, Din care iese noaptea ca un corb $i stele-i cad din aripi, dar le sorb Prin iazuri broaste, una cate una Céci broastele inghit buca{i de noapte Si sar din ml in iaz rotind inele Si se lungesc pe burta lor de lapte In care se topesc atdtea stele. (Pastorel Teodoreanu - Broastele) 1, Transerie doud cuvinte din cimpul semantic al nopfit 2. Notea7i, pe foaia de concurs, litera in dreptul careia se afld varianta corectd de rispuns: Inelele din iaz se formeaza datoriti: a. luminii luni; b, siriturii broastelor in apa; c. stelelor care se oglindese in apa. 3. Rescrie enunturile urmitoare in ordinea aparitiei lor in fragment, a. pe burta lor (...) se topese atatea stele. b. isi pune cuibul luna. ¢. broastele (...) sar din mall in iaz. d. iese noaptea ca un corb. 4. Explicd, in minimum 20 de cuvinte, intelesul versului fn plopul meu isi pune cuibul luna. 5. Prezinta, intr-un text descriptiv de minimum 50 de cuvinte, elementele care compun tabloul de naturd din poezia Broastele de Pastorel Teodoreanu. vc clasa V_etapa judefeani,_subiect pagina | din 3 4p. 4p. 4p.Partea a Il-a (20 de puncte) Se da textu In farile nordice, atunci cand se instaleazé frigul, unele broaste se scufundd in alti, se ingroapa in noroi si petrec toatd iarna acolo. Existé circa 30 de specii de broaste in lume. Cele mai comune dintre ele sunt broscoiul, broasca-leopard si broasca de lemn. Broastele au culori, dimensiuni si forme diferite. Unele broaste mici de copaci au sub 2.5 centimetri lungime. Broastele-leopard sunt lungi de 5 — 10 centimetri, iar broscoiul atinge, de obicei, 20 centimetri si are picioarele de 25 centimetri. Un broscoi matur are, de obicei, culoarea verde inchis si poate fi vaézut cu greu prin iarbé sau in locuri noroioase. Ce fac aceste broaste pe perioada iernii? In tarile nordice, atunci cand se instaleazd frigul, unele broaste se scufunda in balti, se ingroapé in noroi si petrec toaté iarna acolo, Baltile nu ingheata in intregime, desi unele ierni sunt aspre, asa cd nici broasca nu ingheaja. Insii, devin foarte reci. Broasca este un amfibian ce face parte din grupul creaturilor cu sdnge rece, care traiese in api si pe uscat. Atunci cand un amfibian este rece, are nevoie de foarte pufin oxigen, pentru cé arde o cantitate mica de méancare. Asta explicé de ce broasca poate sta sub apa toata iarna, fara sd aiba nevoie de aer. Apa confine putin oxigen, iar broasca isi procurd din apa oxigenul necesar pe timpul iernii, prin pele, Uneori, broasca petrece iarna intr-o groapé, un banc de nisip sau grupate sub pietre si pamant. Stiai cit exista broaste care traiesc in copaci? Broastele de copaci sunt destul de ‘ici si au ventuze sau discuri lipicioase pe picioare, care le ajutd sd se cajare. Sursa: https://www.descopera.ro/mari-intrebari/14460578. intmplasiarna cu broastele? intampl: u-broastele Cese rn: | Precizeaza dou curiozitati despre broasca, in timpul iernii. 2.Transcrie o secventa din text, care evidentiazi marimea diferiti a broastelor. 3. Scrie, pe foaia de concurs, litera in dreptul cdreia este menfionati varianta care confine informajia corectd, conform textului dat: a) Unele ierni sunt aspre si broasca ingheafé. b) Un amfibian are nevoie de foarte putin oxigen ©) Broastele de copaci sunt mari si au ventuze. 4, PrecizeazA numarul aproximativ al speciilor de broaste in lume 5.Explicd, in minimum 30 de cuvinte, semnificatia enuntului: Broasca este un amfibian ce face parte din grupul creaturilor cu sdinge rece. Partea a III-a (50 de puncte) 1, Numeste, intr-un enunt, un element comun identificat in cele doud text 2. Transerie, din textele propuse, trei substantive articulate cu articol hotarat si dou’ substantive insotite de artico! nehotarat. 3. Alcdtuieste un enunt in care sa folosesti o sintagma care denumeste 0 zona geograficd din Europa, identificata de tine in al doilea text. vc clasa V_etapa judefeani,_subiect pagina 2 din 34, Explicd, in minimum 30 de cuvinte, semnificatia secvenjei: Caci broastele inghit bucifi de Sp. noapte, 5. Construieste un dialog imaginar, de 8 — 10 replici, dintre doud broscute care discuta despre modul diferit in care isi petree iarma. 15p. 6, Prezinta, intr-o compunere narativa de minimum 150 de cuvinte, o intimplare imaginara in care personajul principal si fie © broasca de copac. : 15p. clasa V_etapa judefeani,_subiect pagina 3 din 3Ministerul Educatjei gi Cercetari Directia Generala Minovitati si Relatia cu Partamentul OLIMPIADA UNIVERSUL CUNOASTERI PRIN LECTURA pentru elevii din mediul rural Etapa judeteana 29 februarie 2020 Clasa a Vi-a ‘Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 punete din oficiu. Partea I (20 de puncte) Citeste cu atentie textele urmatoare, apoi scrie raspunsul la fiecare dintre cerintele date: Pe verdea margine de sant Cum se miscau catifelate, Crestea macesul singuratic, Gatite toate-n rochi de bal, Dar vantul serii nebunatic De vantul seri sdrutate, Pofti-ntr-o zi pe flori la dany. Intai patrunse printre foi, De vantul serii sdrutate. $i le vorbi cu voce lina, Scdldate-n razele de sus, De dorul lui le spuse-apoi, Muiate in argintul lunei, Si suspind — cum se suspind. S-au dat in bratele minciunei, Si rand pe rand in vant s-au dus. Si suspind — cum se suspina. Jar vantul dulce le soptea, Ludndu-le pe fiecare, Albeata lor de trandafiri, S-un val} nebun se invartea, Zambind prin roua primaverei, Un valt — din ce in ce mai tare La mangdierile-adierei A tresarit cu dulci simtiri. Un val{ — din ce in ce mai tare. Pdreau naluci de carnaval (Alexandru Macedonski — Valjul rozelor) 1. Precizeaz tema poeziei, folosind doua cuvinte/structuri din text. 4p. 2. Transerie un epitet si o personificare din prima strof& a textului dat. 4p. 3. Noteaza, pe foaia de concurs, litera in dreptul cdreia se afli varianta corecti de rispuns. in 4p. versurile ,, $-un valf nebun se invartea,/ Un val} — din ce in ce mai tare” exist’: a. o imagine olfactiva; . o imagine vizuala; c. 0 imagine auditiva. 4, Formuleazi, pentru prima strofii a poeziei, o idee poetic’, in relafie cu titlul poeziei. 4p. 5. Explicd, in minimum $0 de cuvinte, semnificatia seeventei: ,Sedldate-n razele de sus,/Muiate 4p. in argintul lunei,/ S-au dat in bratele minciunei,/ $i rand pe rand in vant s-au dus UCL_clasa VI_etapa judefeani_subiect pagina 1 din 3Partea a II-a (20 de puncte) Se da textul Trandafirul a fost creat de om prin selectie artificiald din maces. Macesul este un arbust care creste pand la sase metri indlfime, izolat in pajisti sau la marginea padurilor. In pddure creste mult mai inalt, cajdrandu-se pe arbori, ca si ajungé la lumind. Pe corzi are spini arcuifi, frunze palmate si flori cu cinci petale. Denumirea stiingifica de Rosa canina face aluzie la spinii asemandtori cu caninii cdinilor, dar denumirea vine de la credinja vechilor greci ci rédacina de méces vindecé muscitura céinelui turbat. Numele englezesc, Dog tose, are aceeasi conotafie. Printre nenumératele soiuri de trandafir create din médces se numird si Rosa canina assisiensis, singura care nu are spini. Macesul este 0 planta sdlbatica raspandita in toata Europa, nord-vestul Africii si vestul Asiei. Are flori de culoare roz sau alba si fructul, globulos, bogat in vitamin C, de culoare rosie. In maceasa se gdseste un numdr mare de seminje, acoperite cu o pasla de fepi aspri. Fructele ramén atasate de planta iarna si sunt o sursi de hrand de supravietuire pentru specii de pasdiri care nu migreazé (mécéleandrul, mierla neagré, sturzul de vasc, sturzul viilor). Totodaté, aceste pasdri sunt principalul mijloc de rdspandire a macesului. in bucataria tradijionala transilvana ‘macesele sunt folosite in prepararea gemului. Ameliorarea miilor de soiuri si hibrizi de trandafiri a avut ca scop cresterea numérului de petale ale florit, o paleta cat mai larga de culori ale acestora si objinerea unei game cat mai variate de mirosuri. Uleiul de trandafiri, apreciat in industria parfumurilor, se obtine prin topirea petalelor (pentru un gram este nevoie de circa 2 000 de flori). Bulgaria este unul din cei ‘mai mari furnizori de produse din trandafir. Trandafirul a fost simbolul a doud case aristocrate englezesti rivale, York (alb) si Lancaster (rosu), de la care ne-a rémas conflictul armat numit Rézboiul celor doud Roze. Regele Henrie al VIII-lea a unit cele doud simboluri, care sunt si astdézi insemnele Marii Britanii Sursa: Macesul (Rosa caning) hitps:l/www.tomanianeimblanzita.ro/invata/macesul-28 1, Noteaza, intr-un enunt, care este originea denumirii stiingifice de Rosa canina. 2. Transcrie, din textul dat, secventa care arata o utilizare a macegului in scop alimentar 3. Precizeaz, intr-un enunt, cum se obtine uleiul de trandafiri 4, Rescrie enunfurile urmitoare, in ordinea aparitiei lor intext: a) Bulgaria este unul din cei mai mari furnizori de produse din trandafir. b) Trandafirul a fost creat de om prin selectie artificiald din maces. c) fn bucdtéria traditional transilvand mdcegele sunt folosite in prepararea gemului. 4) Totodata, aceste pasari sunt principalul mijloc de raspandire a macesului. 5. Formuleazi un enun{ in care si prezinti numele caselor aristocrate englezesti al ciror simbol este trandafirul. Partea a IIl-a (50 de puncte) 1, Numeste un element comun, de continut, identificat in cele dou texte. 2. Transcrie, din primul text, un enunt format dintr-o singura propozitie 3. Formuleazi cate o comparatie cu termenii macesul (textul A) si spinii (textul B). UCE_clasa VI_etapa judeteanit_subiect pagina 2 din 34, Explica, pe baza celui de-al doilea text, scopul ameliorarii soiurilor si hibrizilor de trandafiri 5p. 5. Prezinta, intr-un text de circa 100 de cuvinte, o stare/un sentiment transmis de poezia lui Alexandru Macedonski. 15p. 6. Pornind de la cele doud texte-suport, scrie o compunere narativa, de minimum 150 de cuvinte, cu titlul Visul mécesului singuratic, in care personajele si fie din lumea florilor si a micilor 15p. necuvantitoare, UCL_clasa VI_etapa judeteani_subiect pagina 3 din 3Ministerul Educatiei si Ceroetar Directia General Minoritati si Relatia cu Parlamentul OLIMPIADA UNIVERSUL CUNOASTERI PRIN LECTURA pentru elevii din mediul rural Etapa judeteani, 29 februarie 2020 Clasa a VIIa Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligato Se acordi 10 puncte din oficiu. Partea I (20 de puncte) Citeste cu atenfie textele urmitoare, apoi serie rispunsul la fiecare dintre cerinfele date. Se da textul: Ti-ai manat prin veacuri turmele pe plai, Din stejarul Romei tu mladija ruptéa, $i-fi céntai amarul din caval si nai. Dar cumplit tu fost-ai cand te-au dus in lupta Stefan si Mihai Cand fi-or pune piedici dusmanii sa cazi Spada ta sd fie si de-acum, roméne, Fulger care-aprinde, vant ce rupe brazi, Si te-ncrede-a pururi cit vei fi si maine Tare cum esti azi. ‘Sus ridica fruntea, vrednice popor! Céti vorbim o limba si purtém un nume, Tofi s-avem o finta si un singur dor - Mandru sd se nalfe peste toate-n lume Steagul tricolor! George Cosbuc - Cantec 1.Tranerie din text doud structuri care au valoare de indemn, 4p. 2. Notea; apare aceasta in textul dat. 4p. a) Din stejarul Romei tu mladita rupta; pe foaia de concurs, litera in dreptul cdreia este redati ideea de unitate nafionala, aga cum b) Si te-ncrede-a pururi ca vei fi si mdine/Tare cum esti azi: c) Cafi vorbim o limba si purtdm un nume. UCL_clasa Vil etapa judeteand_subiect pagina 1 din 33.Aranjeaz ideile urmatoare in ordinea aparitiei lor in fragmentul dat: 4p. a) Romania intregitd a fost si ramane un ideal asumat de toate generatiile; b) Simbol national, tricolorul i-a insufletit pe roméni in momente grele de lupta, dar si de bucurie; ) Originea latina a poporului roman; 4) Glorioasa istorie a neamului romanese. 4, Explicd, in minimum 50 de cuvinte, semnificatia versului: Sus ridicd fruntea, vrednice popor!”. 4p, 5. Descrie, in minimum 50 de cuvinte, drapelul national, valorificand informatiile din. textul-suport. 4p. Partea a Il-a: (20 de puncte) Se di textul: Legenda formirii tricolorului national prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei gi al Tari Roménesti s-a niscut dupa 1860, probabil din dorinta de a impaca pe toatd lumea in privinta alegerii steagului revolujionar muntean de la 1848 ca drapel al intregii Roménii, Aceast legend’ a fost favorizata si de potrivirea coloristica a drapelelor atribuite celor doua principate romane la acel moment (rosu si albastru pentru Moldova si albastru si galben pentru Tara Roméneasca) { Nasturel, Petre Vasiliu, Steagul, stema romané, insemnele domnesti, trofee, Bucuresti, 1903.]. (...) P. V. Nasturel combate aceasta legend, aratand ca tricolorul rosu-galben-albastru era anterior unirii principatelor si c& cele trei culori, in dispozitia vertical, reprezinti drapelul nafionalitajii romane din toate teritoriile locuite de romani [Nasturel, Petre Vasiliu, Steagul, stema roménd, insemnele domnesti, trofee, Bucuresti, 1903]. De altfel, tricolorul a fost prezent in 1848 si la Focsani si Ramnicu Sarat, cu prilejul unor manifestajii de infrajire intre moldoveni si munteni [Vasile, Alexandru, Drapelul este istoria intreagd a Roméniei in ,Lupta intregului popor”, nr. 1 (3) din 1985. ], iar in preajma Adundrii ad-hoc din Moldova, in 1857, populatia civil’ a adoptat tricolorul ca simbol al unirii, fapt constatat si de contele Alexandre Walewski, ministrul de extene al Franjei [Ghenadie Petrescu si D. A. Sturza, Acte si documente relative la istoria renasterii Romdniei, IV, Bucuresti, 1899, p. 351, 409, 414.) Nu in ultimul rand, ministrul de externe al Guvernului provizoriu al ‘Tari Roménesti il asigura in 1848 pe trimisul extraordinar al Portii Otomane, Suleiman Pasa, de faptul cd cele trei culori ale drapelului sunt ,,de demult, strabunii nostri le purtau pe pavilionul lor si pe steagurile lor. Deci ele nu sunt un imprumut si o imitafie din prezent sau o amenintare pentru viitor” [Dogaru, Maria, Tricolorul si cocardele in contextul luptei revolufionarilor pasoptisti in Revista de istorie” nr. 5 din 31 mai 1978 (extras).]. (...) Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Drapelul_ Rom%C3%A2niei#Legenda_contopirii_culorilor_principatelor 1. PrecizeazA care au fost principatele romane ale cAror drapele s-au contopit. 4p. 2. Mentioneaza cand a devenit tricolorul simbol al unirii. 4p. 3. Transcrie numele a doi istorici care au scris despre tricolorul nafional. 4p. UCL_clasa Vil etapa judeteand_subiect Pagina 2 din 34. Scrie, pe foaia de concurs, litera in dreptul cdreia este scrisi afirmatia corect, aga cum apare in textul dat. 4p. a) culorile drapelului pentru Moldova erau albastru si galben; b) tricolorul rosu-galben-albastru era anterior unirii principatelor; ©) populatia civila a adoptat tricolorul ca simbol al unirii in 1848, odatit cu Adunarea ad-hoc din Moldova; 4) culorile drapelului pentru Tara Roméneascé erau rosu si albastru. 5. Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, sentimentele resimfite Ja intonarea imnului national, valorificdnd textul dat. 4p. Partea a I1]-a: (50 de puncte) 1, Formuleaz doud idei principale din al doilea text suport, sub forma de enunt. Sp. 2. Precizeazi cum a combitut P. V. Nasturel legenda formérii tricolorului national, asa cum reiese din al doilea text. Sp. 3. incadreaza fiecare din cele dowa texte intr-o categorie (literar/nonliterar). Sp. 4. Prezinti, in minimum $0 de cuvinte, motivul pentru care, in 1848, ministrul de exteme al Trii Romanesti a dat explicatii lui Suleiman Pasa despre cele trei culori ale drapelului 5p. 5, Exprimé-ti opinia, intr-un text de minimum 100 de cuvinte, despre importanta cunoasterii unor informatii corecte din domeniul istoriei national 15p. 6. Redacteazi 0 compunere narativi de minimum 200 de cuvinte in care si povestesti o intamplare petrecut intr-o vizita imaginara la un muzeul de istorie. 15p. UCL_clasa Vi etapa judeteand_subiect Pagina 3 din 3Ministerul Educatiei si Cercetarii Directia Generala Minoritati si Relatia cu Parlamentul OLIMPIADA UNIVERSUL CUNOASTERII PRIN LECTURA pentru clevii din mediul rural Etapa judefean’ 29 februarie 2020 Clasa a VII-a ‘Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu. Partea I (20 de puncte) Citeste cu atentie textele urmitoare, ap Céndya arborii aveau ochi, Pot sé jur, Stiu sigur Ca vedeam céind eram arbore, Imi amintese ed mi mirau Cindatele aripi ale pasarilor Care-mi treceau pe dinainte, Dar daca pasérile banuiau Ochi mei, Asta nu imi mai adue aminte Caut zadarnic ochii arborilor acum. Poate nu-i vid Pentru ca arbore nu mai sunt, Sau poate-au coborat pe rédacini in pamant, Sau poate, Cine stie Mi s-a parut numai mie $i arborii sunt orbi dintru-nceput. Dar atunci de ce Cénd tree de ei aproape Simt cum Ma urmarese cu privirile, Intr-un fel cunoscut, De ce, cand fosnese $i clipes Din miile lor de pleoape, Imi vine sa strig - Ce-ati vazut?. ‘Ana Blandiana - Candva arborit aveau ochi 1. Transcrie, din text, doud personificari. 2. Note: sirul a) canva, dinainte, ei, pleoape, ) candva, dinainte, ei, pleoape, ©) cdndva, dinnainte, ei, pleoape, &) céndva, dinainte, iei, ploape. UCL_elasa VIII_ etapa judefeand_subiect pagina | din 3 rie rdispunsul la fiecare dintre cerintele date. pe foaia de concurs, litera in dreptul cdreia se afla varianta corecta a tuturor cuvintelor din 4p. 4p.4p. 3.Aranjeaz secvenele urmatoare in ordinea aparitiei in text: a) hi vine sa strig b) Ochi mei ©) $i arborii sunt orbi dintru-nceput. 4) In pamént 4, Explicd, in minimum 50 de cuvinte, semnificatia enunqului: Caut zadarnic ochii arborilor acum. 4p. 5. Deserie, in minimum 100 de cuvinte, relatia dintre sufletul fiinfei umane si natura, valorificénd 4p. informariile din textul-suport. Partea a [l-a (20 de puncte) Citeste cu atentie textele urmitoare, apoi serie rispunsul la fiecare dintre cerinfele date, Faimoasa Teorie a Relativitaii enuntata de Albert Einstein este compusd de fapt din doud teorii. Teoria sa special despre relativitate, publicata in anul 1905 in periodicul The Electrodynamics of Moving Bodies si teoria sa general despre relativitate, publicaté in anul 1916 sub titlul de Fundamentele Generale ale Teoriei Relativitajii. Einstein a cautat sa injeleaga si sa explice situasiile in care fizica pe principii newtoniene era inutild in incercarea de a injelege fenomenul relativiiii. Teoria lui Einstein a dus la schimbari revolutionare in conceptele omenesti despre timp, spatiu si gravitati. Conceptul de bazt prezent in aceste dowd teorii este acela c& timpul si distanfele unui eveniment oarecare masurate de doi obsevatori distincti au, in general, valori diferite, dar se supun intotdeauna acelorasi legi fizice. Teoria relativitatii se mai bazeaza pe doud mari postulate*, primul susfine ca viteza luminii este constanta pentru tofi observatorii, iar al doilea sustine cd observatorii care se miscé la viteze constante se supun acelorasi legi fizice, Urmand aceasta logicd, Einstein a teoretizat cd timpul se schimba conform vitezei unui anume obiect fata de ipunctul sizu de observatie, Cercetitorii au testat ulterior teoria prin experimente, demonstrand spre exemplu cit un ceas atomic ticiie mai incet atunci cand circuld eu viteze mari decét in lipsa oricdrei migcari Esenja teoriei lui Albert Einstein este ct atét spatiul, eat si timpul sunt concepte mai degrabié relative decat absolute. Materia si energia sunt echivalente una alteia, si o singura particula de materie poate fi transformataé intr-o cantitate imensa de energie, Cum teoria relativitatii functioneaza doar in lipsa unui camp gravitational, Einstein s-a strdduit timp de 11 ani sit introducd factorul gravitational in ecuatia sa pentru a descoperi in cele din urma cum teoria relativitajii poate functiona si in aceste conditii Sursa: Ce este Teoria Relativitiii? https://www.descopera ro/mari-intrebari/12708025-ce-este-teoria-relativitatii *Postulat, postulate, s.n. Adevar fundamental care apare ca evident si care nu are nevoie si fie demonstrat; principiu de baza, norma, # Enunt logic considerat primul intr-un sistem deductiv. - Din fr. postulat, lat, postulatum, 1, Mentioneaza anul end a fost publicatd teoria speciald a lui Albert Einste 4p. 2. Transerie, din text, seeventa care prezinti conceptul de bazd al celor doud teorii ale lui Einstein. 4p. 3. Precizeazi cele doua postulate pe care se bazeaza teoria relativitati 4p. 4, Serie, pe foaia de concurs, litera in dreptul cArcia se afld afirmatia corectd, aga cum apare in textul dat: 4p. a) Teoria relativitati functioneazd doar in lipsa unui cémp gravitational; b) Teoria relativitatii nu functioneazé in lipsa unui cémp gravitational; ©) Teoria relativitatii functioneazdé numai in lipsa unui camp gravitational. 5. Prezintd, in minimum 60 de cuvinte, efectul vitezei asupra timpului, valorificdnd textul dat. 4p. Partea a III-a (50 de puncte) 1. Identificd un element comun de continut prezent in cele doua texte. 5p. 2. Precizeaz perioada de timp in care Albert Binstein s-a striduit ca si introducd factorul gravitational in Sp. ecuatia sa, 3. Transerie, din text, secventa ce face referire la schimbarile revolutionare aduse in stiinta de teoria lui Sp. Einstein UCL_elasa VIII_ etapa judefeand_subiect pagina 2 din 34, Mentioneas in minimum 50 de cuvinte, o posibili explicatie a versurilor: Poate nu-i vad/Pentru cd Sp. arbore nu mai sunt, valorificdnd secventa Materia si energia sunt echivalente una alteia, si 0 singurd particuld de materie poate fi transformata intr-o cantitate imensd de energie din al doilea text. 5 Exprimd-i opinia despre timp, intr-un text de minimum 150 de cuvinte, valorificdnd ambele texte. 6. Redacteazi 0 compunere narativ 15p. , de minimum 200 de cuvinte, in care si relatezi o intimplare imaginara petrecuta in satul natal, in urma cu o sutd de ani, 15p. UCL_clasa VIII_ etapa judeteana_subiect pagina 3 din 3