Consilierea elevilor în vederea orientarii

școlare si profesionale de success

Caiet de lucru
Modulul 1: Noțiuni introductive privind consilierea și orientarea școlară și profesională
1.1. Consiliere si orientare școlară și profesională – Conceptualizare. Caracteristici și
obiective ale consilierii.

Exercițiu:
Realizați o ierarhie a factorilor prezentați mai sus,care intervin în realizarea orientării școlare
și profesionale, în funcție de importanța pe care considerați că o au.

Exercițiu:
Exemplificați câteva deprinderi care trebuie evitate în procesul de ascultare activă.

Exerciții:
1. Formulaţi câte trei exemple de acceptare necondiţionată, de parafrazare şi sumarizare
a unei situaţii educaţionale întâlnite în procesul consilierii și orientării școlare și
profesionale.
2. Formulați un feedback constructiv pentru un elev care:
- întârzie frecvent la ore;
- are un comportament agresiv față de ceilalți colegi;
- are note mici la matematică.

Exercițiu:
Care sunt obstacolele care pot interveni în dezvoltarea acceptării necondiționate?

Exercițiu:
Enumerați cinci modalități de îmbunătățire a comunicării empatice.

Exercițiu:

Identificați 3 probleme educaţionale în care abilitatea de colaborare este cea mai indicată în
procesul consilierii.
Modulul 2: Autocunoaștere și dezvoltare personală
2.1. Cunoașterea de sine și imaginea de sine

Aplicație:

O poveste: ”Despre curajul de a risca o încercare”

Un rege își puse curtea la o încercare pentru un post important. Numeroși oameni puternici și
înțelepți se aflau în jurul lui. ”Voi sunteți niște oameni înțelepți” a spus regele."Am o
problemă și vreau să văd care dintre voi este în stare să o rezolve."El a condus oamenii la o
ușă uriașă, mai mare decât s-a văzut vreodată. Regele a explicat:"Aici vedeți cea mai mare și
mai grea ușă din regatul meu. Care dintre voi o poate deschide?"Unii dintre curteni scuturară
doar din cap. Alții, care se numărau printre cei înțelepti, se uitară la ușă mai de aproape, dar
recunoscură că nu pot să o facă. Când oamenii înțelepți au spus acest lucru, restul curții a fost
de accord că această problemă este greu de rezolvat. Doar un singur vizitator a mers către
ușă. El a privit-o și a pipăit-o, a încercat în mai multe feluri să o miște, iar în final a doborât-o
cu o lovitură și ușa s-a deschis. A lăsat-o pur și simplu întredeschisă, și nimic mai mult nu a
fost necesar decât dorința de a realiza acest lucru și curajul de a acționa îndrăzneț.
Regele a spus:”Vei obține o poziție la curte, pentru tine nu contează doar ceea ce vezi sau
auzi; tu ți-ai pus puterea în acțiune și ai riscat o încercare.”
(Nossrat Peseschkian. "Povești orientale ca instrument de psihoterapie")

Răspundeți la următoarele întrebări, argumentând răspunsurile:

1. În ce măsură modul în care ne percepem forțele proprii determină modul în care evaluăm
realitatea?
2. Imaginea de sine pozitivă ne determină "să riscăm o încercare", acceptând în același timp
că s-ar putea să reușim sau să eșuăm?

3. De ce o imagine de sine negativă ne face să evităm o acțiune, considerând-o ca fiind peste

puterile noastre și ne influențează alegerile?
4. De ce părerea celorlalți contează?

2.1. Metode de autocunoaştere

Exercițiu:
Enumerați care sunt cele mai importante trei elemente externe și trei elemente interne în
formarea imaginii de sine, raportându-vă la experiența trăită de dumneavoastră. Argumentați
alegerile făcute.

2.3. Autocunoaștere și intercunoaștere

Exercițiu:
De ce empatia joacă un rol esențial în procesul intercunoașterii? Argumentați răspunsul.

Exercițiu:

Identificaţi în cadrul claselor la care predaţi tipurile de relaţii dintre elevi şi rolul lor în
dezvoltarea personalităţii acestora.
2.4. Stima de sine
Exerciții:

1. Realizaţi un portret al elevului cu dificultăți de învățare, cu stimă de sine scăzută.

Identificaţi modalităţi prin care cadrele didactice dezvoltă stima de sine a elevului cu
dificultăți de învățare. Exemplificați reacţii ale adulţilor care favorizează formarea
unei stime de sine scăzute.
2. Atitudinile negative faţă de sine sunt generate atât de comportamentul celorlalţi, cât
şi de modul personal de a gândi faţă de propria persoană. Distorsiunile cognitive sunt
deprinderi negative de a folosi frecvent anumite gânduri în interpretarea eronată a
realităţii. Enumerați și descrieți pe scurt trei modalităţi greşite de a gândi despre sine
(de exemplu: etichetarea, autoînvinovățirea, suprageneralizarea, ș.a.).

Modulul 3: Abilități de comunicare. Gestionarea conflictelor

3.1. Conceptualizare. Forme ale comunicării. Rolul comunicării.

Exercițiu:
”Este o vorbă la noi!”
Obiectiv: utilizarea exclusiv a comunicării nonverbale în transmiterea unui mesaj.
Formă de organizare: în perechi
Fiecare pereche va primi un cartonaș cu o zicătoare/ proverb cunoscut. Sarcina lor este de a
reprezenta pantomimic acea zicătoare/ acel proverb.
Ceilalți participanți au sarcina de a descoperi despre ce proverb este vorba.

3.2. Bariere în comunicare:

Activitate pe grupe: Cursanții sunt împărțiți în 4 grupe.

Sarcini:
1. Daţi exemple de câte două situaţii concrete (din mediul educaţional) în care se manifestă
barierele amintite anterior. Identificaţi pentru fiecare tip de barieră modalităţi de înlăturare a
lor.
2. Bariere - poster
Grupa 1: fizice, sociale, personale
Grupa 2: culturale, semantice
Grupa 3: cognitive, psihologice, ambientale
Grupa 4: manageriale, organizatorice.

3.3. Stiluri de comunicare

Exercițiu:
Activitate pe grupe: joc de rol
Cursanții sunt împărțiți în 3 grupe. Din fiecare grupă se alege o persoană care va avea rol de
observator.
Sarcină: în max 15 minute, fiecare grupă își construiește dialogul – grupa 1 – comunicare
agresivă
grupa 2 – comunicare pasivă
grupa 3 – comunicare asertivă
Observatorii (de la fiecare grupă) vor nota, pentru grupa lor: expresiile verbale, indici
nonverbali, reacții personale (ce ar fi făcut, ce ar fi spus etc.) Scenariu:
Un prieten a tot întârziat în ultima vreme la întâlnirile programate cu tine. Ai fost din ce în ce
mai supărat din cauza asta. De această dată, prietenul a întârziat 45 de minute și, în sfârșit,
decizi să-i spui ce ai pe suflet, din moment ce te simți atât de supărat și nu te simți respectat.

Exercițiu: Pe baza textului de mai jos, identificați stilul de comunicare al personajului

principal, așa cum reies din poveste, cauzele acestui stil de comunicare și modalități de
modificare/ modelare.
Povestea iepurașului

Această poveste este despre un iepuraș care dorea să-și gătească 8 ouă.
Ieprurașul are de gatit 8 ouă, dar nu are o tigaie în care să le prăjească. Stă el, se gândește, și
își aduce aminte că Ursul are o tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului să-i ceară tigaia
cu împrumut!
Mergând ... mergând, ieprurașul se întreabă: dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă?
Hm.... și își răspunde: Asta e, îi dau lui două ouă mai rămân eu cu 6 și asta e, mi-ajung șase!
Merge el ce merge, și se întreabă din nou: Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc!
Dar ce să fac, ursul e singurul din pădure care îmi poate împrumuta tigaia! Apoi, așa e în
afaceri, caștigul se împarte jumate-jumate! Fie și așa, dacă-mi cere 4 mai rămân și eu cu 4 și
îmi ajung și patru până la urmă!
Mai avea puțin până a ajunge la bârlogul Ursului și-i mai veni o nouă idee: Din ce-l cunosc
eu pe urs, acesta va lua și pielea de pe mine, în plus, e și cam nesimțit, cred că o să-mi lase
doar două ouă! Of... Doamne, și eu care aveam 8 ouă! Să rămân doar cu două ouă? Delicată
situație, dar, asta e! Până la urmă decât să mor de foame, îi dau lui 6 și eu sunt mai mic rămân
cu două ouă! Aceste ouă o să-mi țină de foame astăzi!
În sfârșit, Iepurașul ajunse în fața bârlogului! Căzu din nou pe gânduri, era din ce în ce mai
stresat, pentru că în tot acest timp el s-a gândit să-l împace și pe urs și pe el și a tras niste
concluzii clare. Dar nu-și pusese o singura întrebare: Dacă ursul îmi cere toate ouăle? Ce fac?
Hm.... Asta ar fi foarte delicat!
Se hotărăște și bate la ușa ursului!
Ursul iese cu un zâmbet larg și spune: Zi-mi Iepurașule, ce problemă ai, cu ce te pot ajuta?
Ieprurașul: Mai ursule, știi ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! întoarce spatele și pleacă!

3.4. Conflictul şi managementul conflictelor

Activitate pe grupe: Cursanții sunt împărțiți în 4 grupe.

Sarcini: Descrieţi un conflict din şcoala dvs. parcurgând următorii pași:
1.Prezentaţi conflictul
2. Identificați categoriile de conflicte în care poate fi încadrat
3. Identificați minim trei cauze ale conflictului
4. Prezentaţi câteva consecinţe ale menținerii şi/sau amplificării conflictului respectiv
5. Prezentaţi o modalitate de soluţionare sub forma unui joc de rol
Aplicație:
Test de autoevaluare - Thomas-Kilmann

Identificaţi modalitatea dv. preferată de soluţionare a conflictelor!

Încercuiţi literele din dreptul afirmaţiilor adevărate!

1 A Sunt momente în care las altora responsabilitatea rezolvării problemelor

1.1.1. B DECÂT SĂ NEGOCIEZ ASPECTELE ASUPRA CĂRORA NU SUNTEM

DE ACORD MAI BINE INSIST ASUPRA CELOR PE

1.1.2. CARE LE AGREEM.

2 A Încerc să găsesc o soluţie de compromis.

B Încerc să rezolv atât problemele mele cât şi pe ale celuilalt.

3 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.

B Urmăresc să respect sentimentele celorlalţi şi să păstrez relaţia.

4 A Încerc să găsesc o soluţie de compromis.

B Uneori îmi sacrific propriile dorinţe în favoarea satisfacerii dorinţelor celuilalt.

5 A În mod constant solicit ajutorul celorlalţi pentru rezolvarea problemelor

B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutule.

6 A Încerc să nu-mi creez neplăceri personale.

B Încerc să-mi câştig poziţia.

7 A Încerc să amân rezolvarea problemei până voi avea timp să reflectez asupra ei.
B Renunţ la nişte puncte pentru a obţine altele.

8 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.

 B Urmăresc să scot imediat la iveală toate îngrijorările şi problemele .

9 A Cred că diferenţele de opinie nu trebuie să ne preocupe.

B Depun unefort destul de mare pentru a-mi găsi calea.

10 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.

B Urmăresc găsirea unei soluţii de compromis.

11 A Urmăresc să scot imediat la iveală toate îngrijorările şi problemele .

B Urmăresc să respect sentimentele celorlalţi şi să păstrez relaţia.

12 A Uneori evit luarea unor poziţii care ar crea controverse.

B Îl voi lăsa să câştige câteva din punctele sale dacă şi el îmi va permite câştigarea
câtorva din punctele mele.

13 A Propun o cale de mijloc.

B Fac presiuni pentru a-mi câştiga punctele.

14 A Îi comunic ideile mele şi îl rog să mi le expună pe ale sale.

B Încerc să-I arăt logicaşi avantajele poziţiei mele.

15 A Urmăresc să respect sentimentele celorlalţi şi să păstrez relaţia.

B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile.

16 A Încerc să nu afectez sentimentele nimănui.

B Încerc să-l conving pe celălalt de meritele poziţiei mele.

17 A Sunt de obicei ferm în atingerea obiectivelor mele.

B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutule.

18 A Dacă acestea îl fac fericit , îl las să-şi menţină părerile.

 B Îl voi lăsa să câştige câteva din punctele sale dacă şi el îmi va permite
câştigarea,câtorva din
punctele mele.

19 A Urmăresc să scot imediat la iveală toate îngrijorările şi problemele .

B Încerc să amân rezolvarea problemei până voi avea timp să reflectez asupra ei.

20 A Încerc imediat să aplanez diferendele dintre noi.

B Încerc să creez o combinaţie satisfăcătoare de pierderi şi câştiguri pentru ambele
părţi.

21 A În negocieri, încerc să consider şi dorinţele celeilalte persoane.

B Întotdeauna conduc către o discuţie deschisă a problemei.

22 A Încerc să găsesc o poziţie intermediară între cele două aflate în conflict.

B Îmi expun părerile.

23 A Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinţelor noastre.
B Sunt momente în care las altora responsabilitatea rezolvării problemelor.

24 A Dacă menţinerea poziţiei este foarte importană pentru el, încerc să îl ajut să-şi
împlinească dorinţele.
B Încerc sâ-l determin să facă un compromis.

25 A Încerc să-I arăt logica şi avantajele poziţiei mele.

B În negocieri, încerc să consider şi dorinţele celeilalte persoane.

26 A Propun o cale de mijloc.

B Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinţelor noastre.

27 A Uneori evit luarea unor poziţii care ar crea controverse.

 B Dacă acestea îl fac fericit , îl las să-şi menţină părerile.

28 A Sunt de obicei ferm în urmărirea scopurilor mele.

B De obicei solicit ajutorul celorlalţi pentru soluţionarea unor probleme.

29 A Propun o cale de mijloc.

B Cred că diferenţele de opine nu trebuie să ne preocupe prea mult.

30 A Încerc să nu rănesc sentimentele celorlalţi.

B Întotdeauna discut problema cu cealaltă persoană pentru a o putea rezolva.

Marcaţi literele afirmaţiilor adevărate pe tabelul centralizator al rezultatelor. Adunaţi câte un

punct pentru fiecare literă marcată şi faceţi totalul pe fiecare coloană. Ordinea descrescătoare
a punctajelor indică preferinţele individuale ale dumneavoastră.

Punctajul

Nr. rechinul bufniţa vulpea broasca ursuleţul

crt. ţestoasă

1 A B
2 B A
3 A B
4 A B
5 A B
6 B A
7 B A
8 A B
9 B A
10 A B
 11 A B
12 B A
13 B A
14 B A
15 B A
16 B A
17 A B
18 B A
19 A B
20 A B
21 B A
22 B A
23 A B
24 B A
25 A B
26 B A
27 A B
28 A B
29 A B
30 B A

Total

Puşi în faţa unor confruntări interpersonale, oamenii tind să aibă anumite reacţii.
Acestea reflectă gradele diferite de cooperare (adică efortul fiecăruia de a satisface
interesele celuilalt) şi de autoimpunere (efortul fiecăruia de a-şi satisface propriile
interese). Ele pot fi clasificate în cinci categorii:
1.Confruntare (reprimare,victorie/înfrângere)
2.Colaborare (victorie/victorie)
3.Compromis
4.Evitare (abandon)
5.Acomodare (convertirea coflictului în şansă)

1.Confruntare (reprimare, forţare, victorie/înfrângere) - rechinul

Rechinul încearcă să îşi domine adversarii prin a-i face să accepte soluţia lui în cazul unui
conflict. Scopurile sale personale sunt sunt dominante în raport cu relaţiile interpersonale,
pe care le sacrifică foarte uşor. Caută să îşi atingă ţelurile cu orice preţ. Nu îl interesează
nevoile celorlalţi. Nu îl interesează dacă ceilalţi îl plac sau îl acceptă. Rechinul crede că
un conflict se câştigă atunci când o parte învinge iar cealaltă este înfrântă. El vrea să fie
câştigătorul cu orice preţ. “Victoria”, îi dă rechinului un sentiment de mândrie şi de
realizare personală. Înfrângerea îi dă un sentiment de slăbiciune, neadaptare şi ratare.
Încearcă să câştige prin atac, copleşire sau intimidare.

2. Colaborare (victorie/victorie) - bufniţa

Bufniţa preţuieşte în egală măsură scopurile personale cât şi relaţiile cu ceilalţi. Ea vede
conflictele ca pe probleme ce trebuie rezolvate şi caută soluţii care să satisfacă atât
interesele personale cât şi cele ale celorlalţi. Bufniţa vede conflictul ca pe o metodă de
îmbunătăţire a relaţiilor prin reducarea tensiunii dintre două persoane sau grupuri.
Încearcă să pornească o discuţie pentru a identifica conflictul ca problemă. Bufniţa nu
este mulţumită până când nu găseşte o soluţie care să satisfacă ambele părţi.

3. Compromis - vulpea
Vulpea este interesată atât de scopurile personale cât şi de relaţiile cu ceilalţi. ea tinde
însă să facă compromisuri, renunţând parţial la scopurile ei convingând cealaltă parte să
procedeze la fel. Într-o situaţie conflictuală soluţia vulpii este va fi ca fiecare parte
implicată să piardă şi să câştige câte ceva. Este capabilă să renunţe temporar la scopurile
ei pentru a depăşi situaţia de criză.

4. Evitare (abandon) – broasca ţestoasă

Broasca ţestoasă se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictul. Ea renunţă la
scopurile şi relaţiiile ei personale. Stă departe de zonele de conflict şi evită persoanele
care crează sau întreţine stări conflictuale. Broasca ţestoasă crede că nu există speranţă în
 încercarea de a rezolva un conflict. Se simte neajutorată. Crede că este mai bine să te
retragi decât să intri într-un conflict.

5. Acomodare (convertirea coflictului în şansă) – ursuleţul

Pentru ursuleţ relaţiile interpersonale sunt foarte importante în timp ce propriile scopuri
au o importanţă mai mică. Ursuleţul doreşte să fie plăcut şi acceptat de ceilalţi. el
consideră conflictele ca pe ceva ce trebuie evitat în favoarea armoniei şi mai crede că
oamenii nu pot discuta în contradictoriu fără a afecta relaţiile dintre ei. Se teme că dacă
conflictul continuă cineva are de suferit şi asta va compromite relaţiile cu acea persoană.
De aceea încearcă cu orice preţ, chiar renunţând la scopurile personale, să aplaneze
conflictul din teama de a nu periclita relaţiile interpersonale.

Modul 4: Managementul informațiilor și învățării

4.1 Învățarea. Stiluri de învățare (identificare si rolul lor)
Exerciții:

1. Cum influențează factorii biologici învățarea? Argumentați răspunsul.

2. Cum influențează factorii psihologici învățarea? Argumentați răspunsul.
3. Cum influențează factorii socio-organizaționali învățarea? Argumentați răspunsul.
4. Cum influențează factorii temporali învățarea? Argumentați răspunsul.
5. Cum influențează factorii psihoergonomici învățarea? Argumentați răspunsul.

Exercițiu:

Enumerați și descrieți pe scurt trei strategii de motivare a elevilor pe care profesorul le poate
utiliza la clasă.

Exerciții:

1. Identificați avantajele și dezavantajele stilului de învățare auditiv.

2. Identificați avantajele și dezavantajele stilului de învățare vizual.
 3. Identificați avantajele și dezavantajele stilului de învățare tactil-kinestezic.
4. Identificați care sunt strategiile de învățare specifice stilului auditiv.
5. Identificați care sunt strategiile de învățare specifice stilului vizual.
6. Identificați care sunt strategiile de învățare specifice stilului tactil-kinestezic.
7. Concepeți un ghid/broșurăcu recomandări privind adaptarea stilurilor de predare ale
cadrelor didactice, astfel încât să acopere toate cele trei stiluride învățare ale elevilor (vizual,
auditiv, tactil-kinestezic).

4.2 Deprinderi eficiente de studiu. Strategii eficiente de învățare

Exercițiu:

Dați 3 exemple de modalități prin care se facilitează elaborarea şi înţelegerea materialului.

Exercițiu:

Descrieți pe scurt care sunt cele mai eficiente modalități de dezvoltare a strategiilor
metacognitive la elevi.

Exercițiu:

Identificați trei motive pentru care elevii nu utilizează strategii eficiente de învăţare.

Comentați următorul citat: "Cine se opreşte din învăţat, fie la 15, sau 25, sau 80 de ani, acela
este un om bătrân. Cine învaţă mereu, rămâne tânăr." (Henri Ford)

4.3 Aplicații
Exercițiu:
Numiți 10 cuvinte care descriu fenomenul de stres. Desenați un simbol care să reprezinte
stresul.
Modul 5: Stresul și controlul stresului
5.1. Conceptualizare. Componentele stresului.
Exerciții:
1. Din lista de mai sus, alegeți 5 stresori care, din punctul dumneavoastră de vedere,
generează stres la locul de muncă. Alcătuiți un ”Top 3” argumentând alegerea făcută.
2. “Ce as simți dacă... “
Scrieți vă rog câte 3 răspunsuri pentru fiecare situație, la întrebarea ce aș simti dacă... ?
- directorul și cu mine nu ne potrivim deloc în gândire
- directorul imi dă prea mult de lucru și nu reușesc să fac față
- e posibil să îmi pierd slujba
- termenele limită de predare a rapoartelor/ proiectelor sunt foarte apropiate
- mă aștept ca directorul să mă aprecieze și el mă critică
- familia mea este nemulțumită de serviciul pe care îl am
- munca mea nu mă satisface pe deplin, parcă nu este pentru mine
- am multe probleme la serviciu și nu le fac față
3. Completați Fișa personală

Fișă personală
Reacţiile mele fizice obişnuite la stres sunt:
1. 2.

3. 4.

Reacţiile mele psihologice la stres sunt:

1. 2.

3. 4.

Reacţiile mele comportamentale la stres sunt:

1. 2.
3. 4.

Lucrurile cele mai stresante pentru mine sunt:

1. 2.

3. 4.

5. 6.

În situații de stres mă bazez pe:

1. 2.

3. 4.

5. 6.

Persoanele care îmi acordă sprijin sunt:

1. 2.

3. 4.

5. 6.
5.2 Tipuri de stres

Exercițiu:
Cursanții sunt împărțiți în 4 grupe.
Sarcina de realizat: fiecare grup primește un plic cu 15 cuvinte. Cursanții vor scrie o
povestioară, care să conțină, într-o manieră umoristică, descrierea principalilor stresori din
instituția în care lucrează, utilizând toate cuvintele date.

5.3 Modalități de management al stresului

Exercițiu:

Alegeți o 3 situații recentă în care ați resimțit stres. Identificați pentru fiecare situație
gândurile și emoțiile determinate de acestea.

Aplicații:

1. Aplicați metoda rezolvării de probleme, alegând o problemă cu care vă confruntați în

prezent. Descrieți fiecare pas.

2. Analizați în ce măsură situațiile prezentate în lista de probleme reprezintă o sursă de stres

pentru dumneavoastră.

Lista de probleme

AMENINŢĂRI
Frică exagerată 0 1 2 3
Dificultăţi financiare 0 1 2 3
Preocupări privind mediul 0 1 2 3
Preocupări privind problemele omenirii 0 1 2 3
Preocupări privind problemele comunităţii 0 1 2 3
STIL DE VIAŢĂ
Boli sau deficienţe 0 1 2 3
Lipsa exerciţiilor fizice 0 1 2 3
Probleme privind greutatea corporală 0 1 2 3
Probleme legate de droguri, alcool 0 1 2 3
Fumat 0 1 2 3
Odihnă şi momente de relaxare insuficiente 0 1 2 3
SCHIMBĂRI
Schimbarea domiciliului, a locului de muncă 0 1 2 3
Schimbări dorite 0 1 2 3
Schimbări nedorite 0 1 2 3
Pierderi ireparabile, privaţiuni 0 1 2 3
SOLICITĂRI
Prea multe solicitări, presiunea timpului 0 1 2 3
Mari responsabilităţi 0 1 2 3
Situaţii stresante (aglomeraţie) 0 1 2 3
Lipsa stimulării (absenţa scopurilor) 0 1 2 3
Lipsa unui echilibru între muncă şi relaxare 0 1 2 3
VIAŢA DE FAMILIE
Probleme familiale 0 1 2 3
Dificultăţi în exprimarea gândurilor şi sentimentelor 0 1 2 3
Dificultăţi în a refuza solicitările 0 1 2 3
Aşteptări nerealiste („vom fi fericiţi pentru totdeauna”) 0 1 2 3
Lipsa aprecierii din partea celorlalţi 0 1 2 3
Sentimentul de a fi sub controlul celorlalţi 0 1 2 3
Singurătate, lipsa suportului, izolare socială 0 1 2 3
Conflicte între generaţii 0 1 2 3
VIAŢA SOCIALĂ
Lipsa prietenilor, singurătate 0 1 2 3
Lipsa suportului social, izolare socială 0 1 2 3
Dificultăţi sociale 0 1 2 3
MUNCĂ / ȘCOALĂ
Prea multe sarcini 0 1 2 3
Prea puţine sarcini 0 1 2 3
Rutină 0 1 2 3
Sarcini prea complexe sau dificile 0 1 2 3
Prea puţină responsabilitate sau autonomie 0 1 2 3
Amânări, întârzieri, absenteism 0 1 2 3
Condiţii de muncă inadecvate 0 1 2 3
Perspective reduse de promovare 0 1 2 3
Conflicte cu colegii 0 1 2 3

0 1 2 3
Deloc stresante Puţin stresante Moderat stresante Foarte stresante

Exercițiu:

Situația: Numiți o situație importantă pentru dumneavoastră în care ați fost pus să alegeți și
notați alternativele posibile.

Situația aleasă:…………………………………………………………………

Pasul 1: numiți alegerile sau alternativele implicate în decizia voastră

a…………………………………………………………………………………

b…………………………………………………………………………………

c…………………………………………………………………………………

Pasul 2: Strângeți informații referitoare la decizia voastră (luați în considerare valorile voastre
personale, obiectivele voastre și alți factori pe care trebuie sa îi cunoașteți.)

…………………………………………………………………………………….

Pasul 3: enumerați avantajele si dezavantajele fiecarei alegeri.

Alternativa 1:

………………………………………………………………………………..

Avantajele………………………………………………………………………

Dezavantajele…………………………………………………………………

Alternativa 2:

…………………………………………………………………………………

Avantajele………………………………………………………………………

Dezavantajele…………………………………………………………………..

Alternativa 3:

………………………………………………………………………………..

Avantajele…………………………………………………………………….

Dezavantajele…………………………………………………………………..

Pasul 4: Luați decizia, enumerați și explicați motivele acestei alegeri.

……………………………………………………………………………..

Activitate pe grupe

Realizați harta mentală a stresului

Etape pentru crearea hărţie mentale: inseraţi în centrul unei coli de hârtie UN DESEN, UN
SIMBOL care să reprezinte problema/ tema, folosind cel puţin 3 culori;

- folosiţi-vă de imagini, simboluri, coduri etc., atunci când concepeţi harta;

- dispuneţi noile idei în jurul temei centrale, formulându-le în cuvinte cheie sau în imagini
potrivite;
 - fiecare idee/desen să fie ilustrat(ă) individual, pe niveluri şi distanţe diferite faţă de ideea
centrală;

- legăturile dintre tema centrală şi noile idei vor fi stabilite pornind de la ideea centrală
spre exterior; legăturile importante să fie trasate cu linii mai groase;

- pentru o ilustrare mai vie, folosiţi diverse culori cu semnificaţii diferite.

Exercițiu

Participanții sunt împărțiți în perechi. Fiecare pereche va avea sarcina de a identifica: minim
10 ”hoți de timp” (raportându-se la experiența fiecărui membru al grupului); ”prietenii”
hoților de timp, ce cauze (ce țin de mediul extern sau individuali) ce favorizează pierderea
timpului. Pentru fiecare ”hoț”, ”polițistul” potrivit – soluția/ soluțiile cele mai potrivite.

Exercițiu

Pe baza textului de mai jos, se va scoate în evidenţă cum stabilirea priorităţilor şi planificarea
sunt elementele cheie ale unui management eficient al timpului.

Povestea borcanului cu pietre

La un moment dat, instructorul a spus: „Bine, e timpul să facem un test“. A băgat mâna sub
masă şi a scos un borcan mare. L-a pus pe masă şi l-a aşezat lângă o farfurie pe care erau
nişte pietroaie de mărimea unui pumn.
„Câte pietroaie credeţi că putem pune în borcan?“ a întrebat.
După ce ne-am dat cu părerea, a spus: „Bine, să aflăm“.
A pus un pietroi în borcan, după aceea încă unul şi încă unul. Nu îmi amintesc câte au
încăput, dar borcanul se umpluse.
Apoi a întrebat: „Borcanul e plin?“
Toată lumea a răspuns afirmativ.
Acesta a oftat. A băgat mâna sub masă şi a scos o găleată cu pietricele.
A turnat din ea peste pietroaie, a scuturat borcanul şi acestea au intrat în spaţiile mari dintre
ele. Apoi a surâs poznaş şi a întrebat: „Acum este plin borcanul?“
Ne prinsesem deja. „Probabil că nu“.
„Bine“, a replicat. De sub masă a scos o găleată cu nisip. A turnat din ea în borcan, iar nisipul
umplea spaţiile dintre pietroaie şi pietriş. S-a mai uitat o dată la noi şi ne-a întrebat: „E plin
borcanul?“
„Nu,“ am răspuns cu tărie, într-un glas.
A spus: „Bine!“ şi a turnat apă în borcan. Cred că a intrat cam un sfert de litru. Apoi a spus:
„Ei, bine, ce am vrut să demonstrez?“
Cineva a spus: „Există şi momente moarte şi, dacă te străduieşti, poţi să faci mai multe în
această viaţă!“
„Nu“, a răspuns el. „Ideea e: dacă nu aţi fi băgat pietrele mari mai întâi, aţi mai fi putut să le
introduceţi după aceea?“

Stephen Covey

Modul 6: Inteligența emoțională

6.1 Inteligența emoțională – predictor al adaptării școlare, profesionale și sociale

Exerciţiu:

Vă pregătiţi pentru întâlnirea cu un vechi prieten, din liceu, care după terminarea facultăţii a
plecat în străinătate, are o poziţie financiară foarte bună, este căsătorit, are 2 copii şi ocupă un
post important într-o firmă multinaţională. Imaginaţi-vă această întâlnire în care
dumneavoastră vă veţi prezenta traseul personal şi profesional din anii în care nu v-aţi mai
văzut cu respectiva persoană.

- Ce emoţii simţiţi gândidu-vă la această întâlnire?

- Ce aţi povesti din istoricul dumneavoastră personal şi profesional?
- Ce nu aţi povesti?
- Consideraţi că aţi avut reuşite în această perioadă? Care calităţi personale v-au ajutat să
obţineţi acele reuşite?
- Ce emoţii aţi trăi pe parcursul acestei întâlniri?
Exercițiu:

1. Amintiți-vă o emoție trăită la clasă și analizați-o pe cele 4 nivele.

2. Amintiți-vă o emoție trăită în relația cu partenerul de viață sau prietenii și analizați-o

pe cele 4 nivele.

3. Amintiți-vă o emoție trăită în timpul unei conversații cu directorul dvs. și analizați-o

pe cele 4 nivele.

Exercițiu:

Realizați o listă cu 10 emoții trăite și încercați să le clasificați după un criteriu la alegere,

subiectiv.

Exercițiu: Pornind de la lista cu cele 10 emoții încercați să le încadrați în categoriile sus-

amintite

Exercițiu:

Gândiți-vă la 3 situații pe baza cărora completați următoarea fișă:

Exercițiu Brainstorming:

Gânduri dezadaptative:

Dirigintele fiicei mele îmi spune tot timpul că este indisciplinată, nu învață și este neatentă.
Sunt o mamă groaznică, din cauza mea a ajuns așa, nu m-am ocupat suficient de ea.
În fiecare an elevii pregătiți de mine trebuie să ocupe primele locuri la olimpiada județeană.
Trebuie să fiu cel/cea mai bună, trebuie să vadă toți acest lucru.

Trebuie să reprezint catedra de specialitatea X din școala noastră prin prezentarea unei lucrări
la Conferința Națională Y. Ce mă fac? Dacă uit ce am de spus? Dacă mă bâlbâi? Dacă
greșesc? Toți vor zice că sunt un/o incompetent/ă.

Soțul/soția meu/mea să mă înșele? Imposibil! Nu se poate întâmpla așa ceva. Ar fi groaznic

pentru mine, nu aș putea trece peste așa ceva.

Mi-au furat telefonul în autobuz venind spre școală. Numai mie mi se putea întâmpla așa
ceva. De ce nu l-au furat celui ce stătea pe scaunul din față? Sau celui din spatele meu? Păi
ceilalți erau atenți la lucrurile personale, nu mai e nimeni așa aiurit/ă și neglijent/ă ca mine.

Analiza fiecărei situații de către cursanți în vederea identificării soluțiilor personale în

modificarea gândurilor dezadaptative

Exercițiu: Cursanții vor fi împărțiți în 5 grupe, fiecare grupă trebuind să descrie demersul
modificării gândurilor dezadaptative, folosindu-se de ”tehnicile” sus-amintite. Fiecare
grupă va primi câte o situație din exercițiul anterior.

6.2 Inteligenţa emoţională – conceptualizare. Teorii explicative

Exerciţiu:

Cursanţii vor fi împărţiţi în trei grupe fiecare grupă răspunzând la un set de întrebări.
Răspunsurile vor fi completate în următoarea fişă.

Întrebări:

Ce înţelegeţi prin inteligenţa emoţională?

Cum recunoaștem o persoană cu inteligență emoțională ridicată? Prin ce se manifestă?

Care credeţi că sunt factorii care contribuie la dezvoltarea inteligenței emoționale?

Exercițiu: Lucrând în echipe de 4-5 persoane, identificați argumente pro și contra pentru
realizarea activităților ce vizează dezvoltarea inteligenței emoționale la clasa dumneavoastră.

Aplicaţie:

„Mintea emoţională operează mult mai rapid decât cea raţională.(...). acţiunile care izvorăsc
din mintea emoţională poartă cu ele o senzaţie puternică şi specială de certitudine, sunt
produse bine direcţionate şi reprezintă o modalitate simplificată de abordarea lucrurilor, care
poate fi absolut năucitoare pentru mintea raţională. ” (Daniel Goleman)

Cursanţii sunt împărţiţi în două grupe. Pornind de la citatul sus-amintit (D. Goleman), prima
grupă are ca sarcină identificarea de argumente prin care să susţină cele afirmate de Goleman
iar grupa a doua are ca sarcină identificarea de argumente contra.

TEST PENTRU INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

(pentru adulţi)

*adaptat de Mihaela Roco după Bar-On şi D. Goleman

Prezentăm în continuare zece situaţii (scenarii) în care se poate afla orice om.
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în situaţiile respective şi arătaţi cum veţi proceda în mod concret.

Pentru aceasta veţi alege una dintre cele patru variante de răspuns.
 1. Sunteţi într-un avion care intră brusc într-o zonă de turbulenţă şi începe să se
balanseze puternic într-o parte şi alta. Ce faceţi?

a. Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film, dând puţină atenţie turbulenţei.

b. Vă îngrijoraţi, urmăriţi stewardesa şi citiţi fişa cu instrucţiuni în caz de pericol.

c. Câte puţin din a şi b.

d. Nu observaţi nimic.

2. Mergeţi în parc cu un grup de copii de 4 ani. O fetiţă începe să plângă deoarece

ceilalţi nu vor să se joace cu ea. Ce faceţi?

a. Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema.

b. Vorbiţi cu ea şi o ajutaţi să găsească o modalitate de a-i face pe ceilalţi să se joace

cu ea.

c. Îi spuneţi cu o voce blândă să nu plângă.

d. Încercaţi să-i distrageţi atenţia şi îi arătaţi câteva lucruri cu care se poate juca.

3. Imaginaţi-vă că sunteţi student şi doriţi să obţineţi o medie mare pentru bursă. Aţi
constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceţi?

a. Vă faceţi un plan special pentru a vă îmbunătăţi nota la cursul respectiv, fiind

hotărât să urmaţi planul

b. Vă propuneţi ca în viitor să luaţi note mai bune la acest curs

c. Consideraţi că nu contează mult ceea ce aţi făcut la acest curs şi vă concentraţi

asupra altor cursuri la care notele dumneavoastră sunt mai mari

d. Mergeţi la profesor şi încercaţi să discutaţi cu el obţinerea unei note mai mari.

 4. Imaginaţi-vă că sunteţi agent de asigurări şi telefonaţi la clienţi pentru prospectare.
15 persoane la rând v-au închis telefonul şi sunteţi descurajat. Ce faceţi?

a. Vă spuneţi „ajunge pentru azi”, sperând că veţi avea mai mult noroc mâine

b. Vă evaluaţi calităţile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a face

vânzări

c. Încercaţi ceva nou la următorul apel telefonic şi vă străduiţi să nu vă blocaţi

d. Găsiţi altceva de lucru

5. Sunteţi managerul unei organizaţii care încearcă să încurajeze respectul pentru

diversitatea etnică şi rasială. Surprindeţi pe cineva spunând un banc rasist. Ce faceţi?

a. Nu-l luaţi în seamă – este numai o glumă

b. Chemaţi persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a-i face observaţie

c. Vorbiţi pe faţă, pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite şi nu vor fi

tolerate în organizaţia dumneavoastră

d. Îi sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze un program de şcolarizare privind

diversitatea.

6. Încercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care era să-l accidenteze foarte
grav. Ce faceţi?

a. Îi spuneţi să uite evenimentul pentru că nu a păţit nimic

b. Încercaţi să-i distrageţi atenţia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile

care îi plac foarte mult sau care îl interesează

c. Îi daţi dreptate, considerând, la fel ca şi el, că celălalt i-a pus în pericol viaţa
 d. Îi relataţi că şi dv. vi s-a întâmplat mai demult, ceva asemănător, dar după aceea v-
aţi dat seama că, după cum conduce, şoferul va ajunge în mod sigur la spitalul de urgenţă.

7. Dumneavoastră şi partenerul de viaţă (prietenul) aţi intrat într-o discuţie aprinsă,

care a devenit foarte repede un meci de ţipete. Sunteţi amândoi furioşi şi, în focul furiei,
recurgeţi la atacuri personale pe care într-adevăr nu le înţelegeţi, dar le continuaţi. Care este
cel mai bun lucru de făcut?

a. Luaţi o pauză de 20 de minute şi apoi reluaţi discuţia

b. Opriţi cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dumneavoastră

c. Spuneţi că vă pare rău şi îi cereţi partenerului să îşi ceară la rândul său iertare

d. Vă opriţi un moment, vă adunaţi gândurile şi, apoi, vă precizaţi punctul

dumneavoastră de vedere.

8. Imaginaţi-vă că aţi fost numit şeful unei noi echipe care încearcă să găsească o
soluţie creativă la o problemă sâcâietoare de serviciu. Care este primul lucru pe care îl faceţi?

a. Notaţi paşii necesari pentru rezolvarea rapidă şi eficientă a problemei

b. Cereţi oamenilor să-şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine între ei

c. Începeţi prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cât timp
ideile sunt proaspete

d. Începeţi printr-o şedinţă de dezlănţuire a ideilor (brainstorming), încurajând pe

fiecare să spună orice idee îi vine în minte, indiferent cât de fantastică pare.

9. Fiul dumneavoastră este extrem de timid şi a fost foarte sensibil şi un pic înfricoşat
de locurile şi oamenii străini, de când s-a născut. Ce faceţi?
 a. Acceptaţi că are un temperament sfios, timid şi căutaţi căi de a-l proteja de situaţii
care să-l tulbure

b. Îl duceţi la un psihiatru de copii

c. Îi expuneţi intenţionat la mai mulţi oameni şi în locuri străine, astfel încât să-şi
poată înfrânge frica

d. Organizaţi o serie neîntreruptă de experienţe care să-l înveţe pe copil să ia treptat

contact cu oameni şi cu situaţii noi.

10. Consideraţi că de mulţi ani aţi dorit să reîncepeţi să practicaţi un sport pe care l-aţi
încercat şi în copilărie, iar acum pentru distracţie, în sfârşit, v-aţi hotărât să începeţi. Doriţi să
vă folosiţi cât mai eficient timpul. Ce faceţi?

a. Vă limitaţi la timpul strict de exerciţiu în fiecare zi

b. Alegeţi exerciţii care vă forţează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele)

c. Exersaţi numai când, în mod real, aveţi dispoziţie

d. Încercaţi exerciţii care sunt cu mult peste abilităţile dumneavoastră.

Modul de notare şi interpretare a răspunsurilor:

Nr. itemi Notarea răspunsurilor

1 a) sau b) sau c) 20 puncte

2 b) 20 puncte

3 a) 20 puncte

4 c) 20 puncte
 5 c) 20 puncte

6 b) sau c) 5 puncte

d) 20 puncte

7 a) 20 puncte

8 b) 20 puncte

b) 5 puncte

9 d) 20 puncte

10 b) 20 puncte

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri.

Semnificaţia scorului global este:

- LA 100: SUB MEDIE

- 100-150: MEDIU
- peste 150: PESTE MEDIE
- 200: EXCEPŢIONAL

6.3 Dezvoltarea inteligenței emoționale în școală

Exercițiu: Cursanții vor fi împărțiți în 2 grupe, exceptând trei persoane. O grupă va reprezenta
corpul profesoral al unei școli care promovează prioritar dezvoltarea inteligenței educaționale
iar a doua grupă va reprezenta corpul profesoral al unei școli care promovează prioritar
dezvoltarea inteligenței emoționale. Ceilalți trei cursanți sunt reprezentanți ai părinților. Cele
două grupe vor trebui să aducă argumente șă să-i convingă pe părinți că școala pe care o
reprezintă este cea mai potrivită.

Exercițiu:
Pe baza textului de mai jos, conturați cele două profile de cadre didactice, așa cum reies din
poveste.

Băiețelul și floarea - poveste

Într-o zi un băiețel s-a dus la școală. Baiețelul era mic, iar școala era mare. Dar când baiețelul
a văzut că intrarea în clasa lui se facea printr-o ușă direct din curte a fost

foarte fericit… iar școala nu i s-a mai părut atât de mare ca la început.

Într-o dimineață când băiețelul se afla în clasă, profesoara le-a spus copiilor:

- Astăzi o să facem un desen.

„Grozav”, și-a spus băiețelul, căci îi plăcea foarte mult să deseneze. (știa să deseneze o
mulțime de lucruri: lei și tigri, pui și vaci, trenulețe și vapoare. (i și-a scos cutiuța cu creioane
colorate și a început să deseneze…

Dar profesoara a zis

- Asteptați, nu începeți încă

(i a așteptat până când i s-a părut că toți copiii sunt pregătiți.

- Acum o să desenăm o floare, a zis profesoara.

”Grozav”, s-a gândit băiețelul, căci îi plăcea să deseneze flori. (și a început să

deseneze flori frumoase și le-a colorat în roz, portocaliu, albastru…)

Dar profesoara le-a zis copiilor:

- Asteptați, vă voi arăta eu cum să colorați. (și a desenat o floare roșie cu o tulpină verde.

- Acum puteți începe, a zis profesoara.

Băiețelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai
frumoasă decât a profesoarei; dar n-a spus nimic. A întors doar pagina și a desenat o floare ca
cea a profesoarei… Era roșie, cu o tulpină verde.

Într-o altă zi, când băiețelul intrase în clasă prin ușa din curte, profesoara le-a spus

copiilor:

- Astăzi o sa facem ceva din argilă.

”Grozav”, și-a spus băiețelul, căci îi plăcea să lucreze cu argila. (știa să facă tot felul

de lucruri din argilă: șerpi și oameni de zapadă, elefanți și camioane). Dar a așteptat

până ce toți copiii au fost gata.

- Acum o să facem o farfurie, a zis profesoara.

„Grozav”, s-a gândit baiețelul, căci îi plăcea să facă farfurii de toate formele și

mărimile. (și a început să facă farfurii de toate formele și mărimile).

Dar profesoara le-a spus copiilor:

- Așteptați, vă arăt eu cum se face! și le-a arătat cum să facă o farfurie adâncă.

- Acum puteți începe, a zis profesoara.

Băiețelul s-a uitat la farfuria profesoarei și apoi la ale sale. Îi plăceau mai mult

farfuriile lui, decât farfuria adâncă a profesoarei. Dar n-a spus niciun cuvânt. (și-a

transformat farfuriile lui într-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adâncă

și mare ca cea făcută de profesoară; și foarte curând băiețelul a învățat să aștepte și să

privească și să facă lucruri ca cele făcute de profesoară, iar foarte curând n-a mai făcut nimic
de unul singur.

S-a întâmplat într-o zi că băiețelul și familia lui s-au mutat într-o altă casă, într-un alt

oraș. Băiețelul a trebuit să meargă la altă școală. Școala cea nouă era și mai mare și
nu mai avea nici o ușă prin care să intre direct din curte în clasă. Trebuia să urce niște trepte
înalte și să meargă de-a lungul unui coridor lung până ajungea în clasa lui.

În prima zi de școală profesoara le-a zis copiilor:

- Astăzi o să facem un desen!

„ Grozav”, a zis băiețelul și a asteptat să-i spună profesoara ce să facă… Dar ea n-a

zis nimic. S-a plimbat prin clasă. Când a ajuns lângă băiețel, i-a spus:

- Tu nu vrei să desenezi?

- Ba da! a zis băiețelul. „Ce desen facem?”.

- Nu știu până nu-l faci, a zis profesoara.

- Cum să-l fac? a întrebat băiețelul.

- Cum îți place ție! răspunse ea.

- Să-l colorez cum vreau eu? a mai întrebat băiețelul.

- Cum vrei tu, a fost răspunsul ei. Dacă toți ați face același desen și l-ați colora la fel,

cum să știu eu cine l-a făcut?

- Nu știu zise baiețelul... și a început să deseneze o floare roșie cu o tulpină verde…

Dr. Maurice Elias, specialist în psihologia copilului, cercetător și expert în dezvoltarea

emoțională și socială de la Rutgers University explică pericolele omiterii programelor sociale
și emoționale adresate elevilor, astfel că „multe din problemele școlilor noastre sunt rezultatul
dificultăților sociale și emoționale de care suferă copiii și ale căror consecințe continuă să se
manifeste.” Copiii în clasă sunt „asediați” de un „arsenal” de emoții și sentimente confuze,
dureroase și dăunatoare ceea ce-i impiedică efectiv sa învețe. Modul în care ne comportăm
este expresia emoțiilor noastre. De emoțiile pe care le trăim depind modul în care învățăm și
rezultatele învățării. Avem o stare bună, eficiența învățării crește.
Încă din anii 1950/1960, psihiatrii au investigat dificultățile foarte mari în exprimarea verbală
a emoțiilor, la pacienții cu tulburări psihosomatice. Apare astfel termenul de alexitimie (Peter
E. Sifneos, 1972), care presupune incapacitatea de a vorbi

despre emoții, de a exprima ceea ce simți, de a recunoaște propriile emoții.

Dificultățile în identificarea și descrierea emoțiilor nu trebuie confundate cu lipsa emoțiilor.

Înțelegerea și managementul emoțiilor cuplate cu abilitățile sociale (a relaționa efectiv cu
ceilalti, a negocia, a rezolva creativ problemele sociale, a fi lideri și colaboratori, a fi asertivi
și responsabili) pot fi învațăte și dezvoltate la orice vârstă, dar cu cât implicarea în programe
de dezvoltare socială și emoțională se produce cât mai devreme, avantajele sunt mult mai
mari.

Modul 7: Consiliere în carieră

7.1. Carieră – Conceptualizare. Teorii specifice ale dezvoltării carierei

Exercițiul 1:

Grupul este împărțit în două subgrupe. Sarcina lor este de a susține, cu argumente,
necesitatea (subgrupa pro) și lipsa necesității (subgrupa contra) serviciilor de dezvoltare a
carierei în societatea românească.
Exercițiul 2:

Se formează patru grupe.

Cariera se construiește pas cu pas și este reprezentată de o suintă de experiențe și evenimente

care au avut loc în trecut, sunt în desfășurare în prezent și vor avea loc în viitor.

Identifică, alături de colegii din grupă, experiențele și evenimentele care construiesc cariera
fiecăruia dintre noi.

Experiențe și evenimente

-
-
-
-
-
TRECUT

-
-
-
- PREZENT
-
-
-
-
- VIITOR
-
7.3. Explorarea caracteristicilor personale importante în alegerea carierei

Exercițiu:

1. Enumeră trei interese care au stat la baza alegerii carierei tale profesionale.
Argumentați răspunsul.

2. Deoarece cariera tinde să ocupe cea mai mare parte din viaţa unei persoane,
identifică trei obiective legate de propria carieră pentru următorii 5, 10, 20 de ani. Încearcă
să fii concret şi specific.
Exercițiu:

Completați tabelul de mai jos, acordând punctaj de la 1 pentru cea mai importantă valoare
până la 10 pentru cea mai puţin importantă pentru a vă da seama care este ierarhia acestora în
viziunea dumneavoastră.

VALORILE MELE PUNCTAJ ACORDAT

Familia

Avansarea

Religia

Prietenia

Justiția

Cultura

Colaborarea

Banii

Responsabilitatea

Independența

Exercițiu:
Care sunt calitățile care vă recomandă pentru locul de muncă pe care îl ocupați? Argumentați
răspunsul.

Exercițiu:
Enumerați și exemplificați trei modalități de explorare a posibilităților de carieră utilizate în
parcursul dumneavoastră profesional.
Exercițiu:

Care este stilul decizional pe care îl abordați în cele mai multe situații/contexte? Argumentați
răspunsul.

7.6. Elemente de marketing personal

Exercițiu:

Activitate pe grupe: Discutați despre principalele calităţi personale şi profesionale care ar

putea convinge angajatorul să vă ofere postul dorit.

Exercițiu:

Elaboraţi propriul CV cronologic și funcţional, apoi discutaţi principalele dificultăţi întâmpinate

în elaborarea fiecărui tip de CV şi propuneţi soluţii.

Activitate pe grupe: ”Elevul cel confuz” (Sursa: Cariera - Ghid de orientare școlară și
profesională, CJRAE Galați)

Participanţilor li se prezintă povestea unui elev de clasa a VIII-a care ar dori să

devină arhitect (fişa de lucru „Arhitectul din vis"). Sarcina este aceea de a-i oferi elevului
visător o imagine cât mai realistă asupra meseriei de arhitect, pe baza căreia să facă o decizie
corectă în ceea ce priveşte alegerea profesiunii din viitor.

Pentru aceasta, grupul este împărţit în subgrupe, fiecare dintre ele având o sarcină
specifică în a-l ghida pe elev în formarea unei imagini cât mai realiste privind profesia dorită.

Grupa 1: are sarcina de a construi (pe baza fişei de lucru „Profilul ocupaţional arhitect") o
schiţă a profiluluiocupaţional al profesiei de arhitect.

Grupa 2: are sarcina de a-i oferi o listă cu cât mai multe surse de informare pe care să le
exploreze în vedereaformării unei imagini realiste privitoare la această profesie. De
asemenea, grupa trebuie să identifice cel puţin 2 mituri cu privire la această profesie şi să le
combată.

Grupa 3: are sarcina de a-i oferi o listă cu cât mai multe surse de informare pe care să le
exploreze pentru avedea cererea şi oferta pe piaţa muncii vis-a-vis de această profesie.

Grupa 4: are sarcina de a-i oferi o listă cu cât mai multe surse de informare pe care să le
exploreze, în vedereagăsirii celor mai potrivite trasee educaţionale pentru această profesie (se
vor preciza nu numai studiile necesare, dar şi ce instituţii trebuie să acceseze pentru a avea
profesia dorită).

Fiecare grupă prezintă rezultatele activităţii sale şi explică modalităţile de informare,

documentare şi sintetizare. Discuţiile au în vedere sublinierea rolului pe care îl are
managementul informaţiei în stabilirea scopurilor personale şi profesionale şi alegerea
profesiei potrivite.

Fișă de lucru: Arhitectul din vis

”Dintotdeauna am visat să fiu un om care să lase în urma lui ceva …măreţ dacă se poate…
De mic m-a urmărit această dorinţă, de pe vremea când citeam despre mari împăraţi, mari
voievozi, mari inventatori. Dar, pe lângă acest vis, m-au urmărit clădirile…Când eram mic mi
se păreau aşa măreţe...şi mă întrebam, cu mintea neastâmpărată a unui copil de câţiva
anişori… cum şi cine au putut să le ridice atât de sus, atât de aproape de cer. Şi am aflat de la
tata că “arhitecţii” şi “inginerii” deţineau cheia mirăriimele.

Timpul a trecut, dar mirarea mea pentru construcţii a rămas aceeaşi. Sunt în stare să urmăresc
ceasuri întregi felul în care o casă, un bloc, o mănăstire… au fost gândite şi transformate în
clădiri, pentru ca apoi să le surprind într-o schiţă personală. Mulţi îmi spun că sunt talentat la
desen… şi cred asta… şi poate, la fel de mulţi îmi spun că sunt un matematician înnăscut.
Dar mă întreb, de la o vreme, dacă acest lucru e suficient pentru a ajunge un arhitect.
Ce mi-ar mai trebui? Ce am şi este încă nevalorificat? Ce nu am şi ar trebui să îmi
îmbunătaţesc? Care e adevărata faţetă a profesiei de “arhitect”? Mă poate ajuta cineva să văd
această meserie dincolo de visul meu de fost copil… şi actual adolescent?”

Fișă de lucru: Profilul ocupațional - Arhitect

Program de lucru (număr de ore deplasări, activitate în weekend): ______________________

Modul de desfăşurare (în aer liber, în birou, în ateliere, hale; cu instrumente, aparate, cu
oameni etc.): ________________________________________________________________
Situaţii de risc: ______________________________________________________________
Studii și durata lor:
Cerinţe / aptitudini (atenţie, spirit de observaţie, inteligenţă, adaptare la schimbare, abilităţi de
comunicare, abilităţi manuale, de calcul etc.): ___________________________________
Salarizare, avantaje: __________________________________________________________
Profesii înrudite: _____________________________________________________________