Sunteți pe pagina 1din 7

JURNAL DE LECTURA LEGENDELE OLIMPULUI - ZEII ALEXANDRU MITRU

15 ianuarie 2011, ora 15.00 Draga jurnalule, Daca lumea copilariei este taramul magiei si al imaginatiei atunci Legendele Olimpului sunt leaganul copilariei noastre. Despre Alexandru Mitru Alexandru Mitru (nascut la 6 noiembrie 1914 in Craiova, decedat in anul 1989) a fost un prozator romn, autor de literatur pentru copii i tineret. Printre scrierile sale se numr Legendele Olimpului i volumul de poveti Cciula fermecat. Legendele Olimpului, ciclu de povestiri inspirate din miturile grecilor, au jucat un rol nsemnat n apropierea publicului tnr din Romnia de bazele gndirii i de istoria mitic a Greciei Antice. Lucrarea poate fi pus n coresponden cu Legendele i miturile Greciei Antice, elaborat de ctre autorul rus N.A. Kun. Legendele Olimpului este structurat n dou volume: Zeii descrie panteonul grecesc, iar Eroii relateaz biografiile eroilor legendari ai acestui popor. Scriitorul Alexandru Mitru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremuri si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. El nu si-a propus sa dea absolut toate miturile
1

Olimpului, ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Olimpului si, inainte de ei, cu Haosul, Gheea, Uranus, Cronos etc. Astazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. Dar imaginatia omului primitiv, in lipsa unei ratiuni patrunzatoare, a creat figurile mitice ale zeilor, atribuindu-le toate fenomenele pe care nu si le putea explica. Astfel s-au plasmuit mitologiile popoarelor antice, dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. Mitologia grecilor este extrem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei, eroi, a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. Dar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. Luaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor, de pe vremea lui Pericle, au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. Dar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: Amfitria, sotia lui Poseidon; Nereu, fiul lui Poseidon; Nereidele, fiicele lui Nereu; Tetis, o alta divinitate a marii; Triton, fiul lui Poseidon sau al lui Nereu etc. In conceptia vechilor greci, zeii nu traiau izolati de muritori, ci se amestecau in viata lor, aducandu-le fericire sau nenorocire. De aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Astfel, Ares era zeul razboiului, zeita Hera proteja casnicia, Hermes era protectorul negustorilor, imparatia mortilor o conducea Hades. Uneori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. Miturile Olimpului au fost create intr-o epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. La inceput, grecii si-au inchipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite, in special pietre si lemne, numite fetisuri. De pilda, in orasul Thespiae, in Beotia, forta atribuita mai tarziu zeului Eros, zeul iubirii, era inchipuita de o piatra necioplita.
2

La constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. De aceea zeul aparea in chipuri diferite. De pilda un mit spunea ca zeita Afrodita se nascuse din sangele lui Uranus, cazut in valurile marii, in timp ce la Homer, Afrodita este fiica lui Zeus si a Dionei. Dar, oricat de variate ar fi fost, in legendele Olimpului se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. Olimpul homeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor, de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. Poetii care au urmat dupa Homer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor, contribuind astfel la imbunatatirea tezaurului mitologic grec, care si asa era extrem de bogat.

LEGENDELE OLIMPULUI EROII Legendele incep cu descrierea orasului Argos in care traia un rege ce se numea Acrisiu. El avea o fiica foarte frumoasa cu numele de Danae. Acestia au avut o viata plina de tot ce si-au dorit. Singura lor nemultumire era faptul ca aveau putine grane din cauza lipsei precipitatiilor. Acrisiu isi dorea un fiu cara sa se ocupe de toate treburile si s-a dus la zei sa le ceara acest lucru. Zeii l-au refuzat spunandu-I ca este mult prea batran dar ca fiica sa Danae va avea un baiat. Mare i-a fost bucuria lui Acrisiu la auzul acestei vesti dar la fel de mare i-a fost mahnirea cand zeii i-au spus san u se bucure prea tare deoarece intr-o zi el va fi ucis de mana aceslui baiat si nimeni nu v-a putea impiedica acest lucru. Acrisiu s-a speriat si la intoarcerea lui in regat a poruncit sa se construiasca o temnita sub pamnat unde sa fie inchisa fiica lui Danae. In acel timp Hermes a dus vestea la Zeus, zeu zeilor, care s-a hotrt ca Danae s fie soia lui n regat. Hermes nu prea crezu acest lucru dar Zeus avea metodele lui. Acesta s-a transformat ntr-o ploaie argintie i aa s-a strecurat printre reuind s ajunga in temnia subteran. Astfel Danae a devent soia lui Zeus. Timpul trecea i Danae a adus pe lume copilul prezis de zei. Era un biat voinic care nu se deosebea de ceilalti copii: rdea si plngea. Intr-o zi cand Acrisiu trecea pe lng temnia unde era inchisa fica sa auzi plnsul copilului. A deschis temnia i o vazu pe fica sa cu un copila n brae. Acesta s-a nfuriat i nu a crezut-o pe fica sa cand aceasta i-a marturisit c Zeus este tatl copilului. Acrisiu a chemat niste meteri ca s fac un cufr. In acel cufr acesta o nchise pe fica sa mpreun cu bebelul ei i a zvrlit cufrul pe valuri.

Cufarul plutea pe mare mpreun cu Danae i cu fiul su Perseu. Erau flmnzi i nsetai. Ins o furtun ridica lada i o trnti de stnci pn cand auajuns n Ciclade. In acea zi un pescar pe nume Dictis iesise la pescuit si din greal a tras lada pe uscat. Cnd a deschis-o a vzut nuntrul ei o femeie cu un prunc. Le-a dat de mancare si intre timp Danae i-a povestit pescarului cine este ea si povestea vietii ei din temnita i cum a venit pe lume Perseu. La auzul acestei povesti triste Dictis a cerut-o de soie i ea a acceptat. Pe insula insa mai traia cineva. Un rege lacom pe nume Polidecte care dei era fratele a lui Dictis l ura foarte mult i l-a izgonit din palat. Intr-o sear acest rege a observat-o pe soia lui Dictis, pe Danae. Regle gelos se gndea c nu e corect ca un biet pescar s aib o soie aa de frumoas i ntr-o diminaa cnd Dictis s-a dus s pescuiasc el a intrat n casa lor. A cerut-o pe Danae de soie. Aceasta l-a refuzat, i cnd a vrut s o duc cu for a venit Perseu - care deja se fcuse un flcu mare i voinic s o salveze. Trecuse un timp i regele porunci ca vrea s-l vad pe Perseu. I-a povestit despre cele trei creaturi care bntuiesc aceast lume i c cea mai mic Meduza este muritoare. Regele cerea capul Meduzei iar Danae va rmne la palatul lui Polidecte pn el se va ntoarce. Perseu se duse la templul lui Zeus s-I ceara ajutorul. Cel care il ajuta era Hermes mesagerul lui Zeus care i-i d lui Perseu o sabie i un scut i-l atenion asupra puterii Meduzei, adic dac se uit in ochii ei, se va transforma in piatr. Perseu lua sabia i scutul i porni la drum. A mers pn ajunsese la locul unde se aflau cele trei gaie ale mrii (surori cu cele trei gorgoane).Erau btrne i aveau un singur ochi pe care-l foloseau cu schimbul. Peseu spa o groap i se adposti acolo.
5

A stat acolo trei zile, dar intr-a treia noapte observa cum scoate btrna ochiul din orbit il ntindea celelilalte. Atunci Perseu s-a repezit, le-a smuls ochiul i l-a aruncat in groap. I-a zis c dac ele il ajut vor recpta ochiul. Ele au jurat c il vor ajuta. I-au povestit despre nimfele care tineau casca lui Hades, ce il va face invizibil, despre o pereche de sandale naripate si un sac n care incape orice. Perseu s-a dus la nimfe unde el primi toate acestea. Era timpul s mearg n lupt. A ajuns la insula gorgoanelor, unde acestea tocmai dormeau. Dintr-o lovitur I-a tiat capul Meduzei i a inlat spre cer. Zburau deasupra Africii cnd lui Perseu is-a fcut foame i s-a oprit in ara unui titan pe nume Atlas. Atlas avea o grdin n care pomii fceau fructe din aur. Se temea marele titan deoarece Oracolul i-a zis c va veni fiul lui Zeus s fure fructele de aur. Cnd Perseu a aterizat titanul s-a npustit asupra lui i l-a lovit. Perseu nu a vrut s fac ru nimnui dar titanul l-a lovi, aa c a scos capul Zbura mai departe pn ajunsese in Etiopia. Aici a zrit pe malul mrii o fat pe jumtate goal n lanuri, Lng mal erau regele Cefeu, regina i mai departe oamenii din regat. Se spune c soia regelui Cefeu, Cassiopeia se luda la nimfele mrii c fata sa Andromeda este cu mult mai frumoas dect ele. Nimfele s-au suprat si i-au zis zeului Poseidon. El a trimis ctre regatul lui Cefeu cei mai odiosi montri. Cefeu a cerut sfatul lui Zeus. Acesta i-a spus ca daca vrea s plece montrii trebuie s-i dea pe fiica sa monstrulor s o mnnce. Regele s-a dus acas a povestit familiei ce l-a sftuit marele Zeus. Nu au mai avut ce face, asa ca au luat fata i au legat-o pe stnc ce ieise din mare. Meduzei din sac i privirea acesteia l-a inpietrit pe titan

Atunci a aparut Perseu i a ntrebat-o pe fat ce s-a ntmplat. Cand vroia s o elibereze din adncul mrii apruse monstrul. Dupa o apriga lupta acesta rapune mosntrul si o ia de sotie pe Andromeda. Chiar Zeus era impotriva acestui lucru incercad sa trimita un fulger cadre Perseu isi aminti de o prezicere a lui Uranus care spunea ca Perseu se va casatori cu o fata pe care o va salva de la moarte, ca vor avea un fiu Heracle care va deveni un mare erou si care il va apara chiar pe Zeus intr-o batalie cu graoznicii giganti.