UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI

Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii

(Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi
exemple de calcul)

Nr. contract: 453/2010

Nr. fază: Redactarea 1-a. Ancheta publica si sinteza observatiilor

Bucureşti, Martie 2011

1
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI

Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii

(Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi
exemple de calcul)

Nr. contract: 453/2010

Nr. fază: Redactarea 1-a. Ancheta publica si sinteza observatiilor

RECTOR,
Prof. dr. ing. Johan Neuner

RESPONSABIL DE LUCRARE,
Prof. dr. ing. Dan Lungu

Bucureşti, Martie 2011

2
 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii
(Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi
exemple de calcul)

Colectiv de redactare, UTCB

Prof. dr. ing. Dan Lungu - responsabil de lucrare
Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu
S.l. dr. ing. Cristian Arion
Conf. dr. ing. Alexandru Aldea
Prof. dr. ing. Sorin Demetriu

3
 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii
(Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi
exemple de calcul)

Cuprins
INTRODUCERE................................................................................................................................................... 6

1. ELEMENTE GENERALE............................................................................................................................... 6
1.1 SCOP ............................................................................................................................................................. 6
1.2 REFERINłE .................................................................................................................................................... 6
1.3 IPOTEZE ......................................................................................................................................................... 6
1.4 DEFINIłII ŞI TERMENI DE SPECIALITATE ........................................................................................................ 6
1.4.1 Termeni pentru proiectare.................................................................................................................... 6
1.4.2 Termeni pentru acŃiuni ......................................................................................................................... 7
1.4.3 Termeni pentru proprietăŃile materialelor structurale ......................................................................... 9
1.4.4 Termeni pentru geometria structurii .................................................................................................... 9
1.5 SIMBOLURI .................................................................................................................................................. 10
2. REGULI/CERINłE DE BAZĂ ..................................................................................................................... 11
2.1 REGULI/CERINłE DE BAZĂ ........................................................................................................................... 11
2.2 MANAGEMENTUL SIGURANłEI .................................................................................................................... 12
2.3 DURATA DE VIAłĂ PROIECTATĂ .................................................................................................................. 12
2.4 DURABILITATEA STRUCTURII/CONSTRUCłIEI .............................................................................................. 12
2.5 MANAGEMENTUL CALITĂłII........................................................................................................................ 13
3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ .................................................................................. 13
3.1 ELEMENTE GENERALE ................................................................................................................................. 13
3.2 SITUAłII DE PROIECTARE............................................................................................................................. 13
3.3 STĂRI LIMITĂ ULTIME.................................................................................................................................. 13
3.4 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU .......................................................................................................................... 14
3.5 PROIECTAREA LA STĂRI LIMITĂ ................................................................................................................... 14
4. VARIABILE DE BAZĂ ................................................................................................................................. 15
4.1 ACłIUNI ...................................................................................................................................................... 15
4.1.1 Clasificarea acŃiunilor........................................................................................................................ 15
4.1.2 Valori caracteristice ale acŃiunilor .................................................................................................... 15
4.1.3 Alte valori reprezentative ale acŃiunilor variabile.............................................................................. 16
4.1.4 Reprezentarea acŃiunilor pentru structurile sensibile la oboseală ..................................................... 16
4.1.5 Reprezentarea acŃiunilor dinamice..................................................................................................... 16
4.1.6 AcŃiuni geotehnice .............................................................................................................................. 17
4.1.7 InfluenŃa mediului............................................................................................................................... 17
4.2 PROPRIETĂłILE/REZISTENłELE MATERIALELOR .......................................................................................... 17
4.3 GEOMETRIA STRUCTURII ............................................................................................................................. 17
5. MODELAREA ANALIZEI STRUCTURALE............................................................................................. 18

6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENłILOR PARłIALI DE SIGURANłĂ........................ 18

6.1 ELEMENTE GENERALE ................................................................................................................................. 18
6.2 LIMITĂRI ..................................................................................................................................................... 19

4
 6.3 VALORI DE PROIECTARE .............................................................................................................................. 19
6.3.1 Valori de proiectare ale acŃiunilor ..................................................................................................... 19
6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor acŃiunilor ...................................................................................... 19
6.3.3 Valori de proiectare ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor ..................................................... 20
6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistenŃele elementelor structurale ....................................................... 20
6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice................................................................................... 21
6.4 STĂRI LIMITĂ ULTIME.................................................................................................................................. 21
6.4.1 Elemente generale .............................................................................................................................. 21
6.4.2 Verificarea rezistenŃei structurii şi a echilibrului static ..................................................................... 21
6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) acŃiunilor................................................................................ 22
6.4.4 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni şi combinarea efectelor acŃiunilor ................................. 23
6.4.5 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru materiale ............................................................................. 23
6.5 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU ......................................................................................................................... 23
6.5.1 Verificări ............................................................................................................................................ 23
6.5.2 Criterii de serviciu.............................................................................................................................. 24
6.5.3 Combinarea (efectelor) acŃiunilor...................................................................................................... 24
6.5.4 CoeficienŃi parŃiali (de siguranŃă) pentru materiale în starea limită de serviciu ............................... 24
7. COMBINAREA EFECTELOR ACłIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLĂDIRILOR ŞI
STRUCTURILOR............................................................................................................................................... 25
7.1 DOMENIU DE APLICARE ............................................................................................................................... 25
7.2 COMBINAREA (EFECTELOR) ACłIUNILOR .................................................................................................... 25
7.2.1 Elemente generale .............................................................................................................................. 25
7.3 STĂRI LIMITĂ ULTIME.................................................................................................................................. 25
7.3.1 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare persistentă şi tranzitorie
..................................................................................................................................................................... 25
7.3.2 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare accidentale şi seismice
..................................................................................................................................................................... 27
7.4 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU .......................................................................................................................... 27
7.4.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni ................................................................................ 27
7.4.2 Criterii de serviciu.............................................................................................................................. 28
REFERINłE ....................................................................................................................................................... 29

Anexa B1. Managementul siguranŃei structurilor pentru lucrări de construcŃii (informativă)................... 30

B1.1 SCOP ......................................................................................................................................................... 30
B1.2 CLASE DE CONSECINTE ............................................................................................................................. 30
B1.3 DIFERENłIEREA NIVELULUI DE SIGURANłEI ............................................................................................. 30
B1.4 DIFERENłIEREA SUPERVIZĂRII PROIECTĂRII ............................................................................................. 30
B1.5 INSPECłIA ÎN TIMPUL EXECUłIEI ............................................................................................................... 31
Anexa B2. Baze probabilistice pentru analizele de siguranŃă şi proiectarea cu factori de siguranŃă parŃiali
(informativă)........................................................................................................................................................ 32
B2.1 SCOP ......................................................................................................................................................... 32
B2.2 METODE DE EVALUARE A SIGURANłEI ..................................................................................................... 32
B2.3 COEFICIENłI PARłIALI DE SIGURANłĂ ...................................................................................................... 32
B2.4 FACTORII DE COMBINARE/GRUPARE A (EFECTELOR) ACłIUNILOR Ψ0 ........................................................ 33
Anexa B3. AplicaŃii pentru poduri .................................................................................................................... 34

Anexa B4. Proiectare asistată de încercări (informativă)................................................................................ 35

5
INTRODUCERE

Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru proiectarea
clădirilor şi structurilor armonizate cu şi preluate după formatul, principiile şi regulile de
aplicare şi valorile cuprinse în SR EN 1990.
Codul se înscrie în procesul de armonizare a legislaŃiei tehnice româneşti pentru proiectarea
construcŃiilor cu cea din Comunitatea Europeană, cu scopul perfecŃionării nivelului siguranŃei
functionalităŃii şi durabilităŃii structurilor şi construcŃiilor din România.

1. ELEMENTE GENERALE

1.1 Scop

Codul este valabil pentru proiectarea şi verificarea clădirilor şi structurilor noi sau a celor
existente, în vederea reabilitării sau schimbării funcŃiunii acestora.

Codul nu cuprinde prevederi referitoare la construcŃii speciale, de exemplu construcŃii

nucleare, baraje etc.

1.2 ReferinŃe

Codul poate fi aplicat împreună cu prevederile din Eurocodurile: SR EN 1991÷SR EN 1999

sau cu cele din codurile naŃionale armonizate cu Eurocodurile structurale.

1.3 Ipoteze

Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt:

- alegerea sistemului structural şi proiectarea structurii sunt făcute de personal
calificat şi cu experienŃă;
- execuŃia lucrărilor este efectuată de personal având experienŃa şi cunostinŃele
corespunzătoare;
- materialele de construcŃie şi produsele utilizate respectă specificaŃiile de material şi
produs conform cerinŃelor europene;
- structura este adecvat întreŃinută în exploatare;
- structura este utilizată în acord cu ipotezele din proiectare.

1.4 DefiniŃii şi termeni de specialitate

1.4.1 Termeni pentru proiectare

- Criterii de proiectare: formulări cantitative care descriu condiŃiile ce trebuie

indeplinite în diferite stări limită;
- SituaŃii de proiectare: set de condiŃii fizice reprezentând situaŃiile reale ce au loc
într-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigură că stările limită
relevante nu sunt depăşite;
- SituaŃie tranzitorie de proiectare: situaŃie de proiectare care este relevantă pe o
durată de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieŃii structurii şi care are o
probabilitate mare de a se produce;

6
 - SituaŃie persistentă de proiectare: situaŃie de proiectare ce este relevantă pe un
interval de timp de acelaşi ordin cu durata vieŃii structurii (condiŃia normală de
proiectare);
- SituaŃie accidentală de proiectare: situaŃie ce implică condiŃii de expunere
excepŃională a structurii la foc, explozii, impact, cedare locală;
- SituaŃie de proiectare seismică: situaŃie de proiectare excepŃională când structura
este expusă unui eveniment seismic;
- Proiectare la incendiu: situaŃie de proiectare a performanŃei necesare în caz de
incendiu;
- Durata de utilizare proiectată: durata de timp considerată pentru care structura sau
parte a acesteia trebuie utilizată fără reparaŃii majore în condiŃii normale de
intretinere/mentenanŃă;
- Hazard: un eveniment neuzual şi sever provenind din mediul natural, o rezistenŃă
insuficientă sau abateri dimensionale excesive;
- Stare limită: stare dincolo de care structura nu mai indeplineşte criteriile de
proiectare;
- Stare limită ultimă: stare asociată cu ruperea elementelor structurale şi alte forme
de cedare structurală care pot pune în pericol siguranŃa vieŃii oamenilor;
- Stare limită de serviciu: stare dincolo de care cerinŃele de serviciu specificate pentru
structură şi elementele sale structurale nu mai sunt îndeplinite. În cazul în care
consecinŃele acŃiunilor ce au provocat depăşirea cerinŃelor de serviciu rămân şi după
ce acŃiunile respective au fost îndepărtate, starea limită de serviciu este denumită
ireversibilă; în caz contrar este denumită stare limită de serviciu reversibilă.
- Variabilă de bază: variabilă reprezentând mărimi fizice ce caracterizează acŃiunile,
geometria şi proprietăŃile materialelor, inclusiv proprietăŃile terenului;
- Valoare nominală: valoare fixată pe baze nestatistice;
- ReparaŃie: refacerea sau înnoirea oricărei părŃi degradate sau avariate din
construcŃii cu scopul de a obŃine acelaşi nivel de rezistenŃă, rigiditate şi/sau
ductilitate, cu cel anterior degradării;
- Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei părŃi a construcŃiei (a unor elemente
sau ansamblu de elemente) în scopul obŃinerii unei capacităŃi structurale sporite, de
exemplu, capacitate de rezistenŃă superioară, rigiditate mai mare, ductilitate mai
amplă.

1.4.2 Termeni pentru acŃiuni

1.4.2.1 AcŃiuni (F)

AcŃiunile asupra construcŃiilor se pot exprima prin:
a) ForŃe/încărcări aplicate asupra structurii (acŃiuni directe);
b) AcceleraŃii provocate de cutremure sau alte surse (acŃiuni indirecte);
c) DeformaŃii impuse cauzate de variaŃii de temperatură, umiditate, tasări diferenŃiate
sau provocate de cutremure (acŃiuni indirecte).

1.4.2.2 Efect al acŃiunii (E)

Efectul acŃiunii/acŃiunilor pe structură se poate exprima în termeni de efort secŃional şi/sau
efort unitar în elementele structurale, precum şi în termeni de deplasare şi/sau rotire pentru
elementele structurale şi structură în ansamblu.

7
 1.4.2.3 AcŃiune permanentă (G)
AcŃiune pentru care variaŃia în timp a parametrilor ce caracterizează acŃiunea este nulă sau
neglijabilă.

1.4.2.4 AcŃiune variabilă (Q)

AcŃiune pentru care variaŃia în timp a parametrilor ce caracterizează acŃiunea nu este nici
monotonă nici neglijabilă.

1.4.2.5 AcŃiune accidentală (A)

AcŃiune de durată scurtă dar de intensitate semnificativă, pentru care există o probabilitate
redusă de a se exercita asupra structurii în timpul duratei sale de viaŃă proiectate.
De exemplu, impactul si impulsul sunt acŃiuni accidentale, iar zăpada şi vântul sunt acŃiuni variabile.

1.4.2.6 AcŃiune seismică (AE)

AcŃiune asupra structurii datorată mişcării terenului provocată de cutremure.

1.4.2.7 AcŃiune geotehnică

AcŃiune transmisă structurii de către pământ, umplutură şi apa subterană.

1.4.2.8 AcŃiune fixă si acŃiune liberă

AcŃiunea fixă are distribuŃia şi poziŃia fixe pe structură. AcŃiunea liberă poate avea diverse
distribuŃii şi poziŃii pe structură.

1.4.2.9 AcŃiune statică

AcŃiune ce nu provoacă forŃe de inerŃie pe structură şi în elementele sale componente.

1.4.2.10 AcŃiune dinamică

AcŃiune care provoacă forŃe de inerŃie semnificative pe structură şi în elementele sale componente.

1.4.2.11 AcŃiunea cvasistatică

AcŃiune dinamică reprezentată printr-o acŃiune statică echivalentă.

1.4.2.12 Valoare caracteristică a unei acŃiuni (Fk)

Valoarea caracteristică a unei acŃiuni (Fk) reprezintă principala valoare reprezentativă a acŃiunii.
Valoarea caracteristică a unei acŃiuni corespunde unei probabilităŃi mici de depăşire a acŃiunii
în sensul defavorabil pentru siguranŃa structurii în timpul unui interval de timp de referinŃă.
Valoarea caracteristică se determină ca fractil al repartiŃiei statistice a acŃiunii.

1.4.2.13 Valoare de proiectare a unei acŃiuni (Fd)

Valoare obŃinută prin multiplicarea valorii caracteristice, Fk cu un coeficient parŃial de
siguranŃă, γf ce ia în consideraŃie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra
siguranŃei structurale, ce caracterizează acŃiunea.

8
 1.4.2.14 Valoare cvasipermanentă a unei acŃiuni variabile (ψ2Qk)
Valoare determinată astfel încât durata totală în care aceasta este depaşită este un procent
ridicat din durata de viaŃă a structurii.
Valoare exprimată ca o fracŃiune din valoarea caracteristică a acŃiunii printr-un coeficient ψ2 ≤ 1.

1.4.2.15 Valoarea frecventă a unei acŃiuni variabile (ψ1Qk)

Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice astfel încât pe durata de viaŃă a structurii
această valoare se întâlneşte frecvent; se exprimă ca o fracŃiune din valoarea caracteristică a
acŃiunii utilizând factorul ψ1 ≤ 1.

1.4.2.16 Valoarea de combinare/grupare a unei acŃiuni variabile (ψ0Qk)

Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice, astfel încât probabilitatea de depăşire a
efectelor provocate de combinaŃia (gruparea) de încărcări din care face parte este aproximativ
aceeaşi cu probabilitatea de depăşire a valorii sale caracteristice; se exprimă ca o fracŃiune din
valoarea caracteristică a acŃiunii utilizând factorul ψ0 ≤ 1.

1.4.3 Termeni pentru proprietăŃile materialelor structurale

1.4.3.1 Valoare caracteristică a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe (Xk sau Rk)

Valoarea caracteristică a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe a materialului structural
corespunde unei probabilităŃi mici de valori mai mici decât valoarea caracteristică. Valoarea
caracteristică se determină ca fractil inferior al repartiŃiei statistice a proprietăŃii
mecanice/rezistenŃei materialului.
În lipsa datelor statistice poate fi folosită ca valoare caracteristică o valoare nominală stabilită
determinist.

1.4.3.2 Valoare de proiectare a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe (Xd sau Rd)

Valoarea de proiectare a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe este obŃinută prin împărŃirea
valorii caracteristice, Xk sau Rk la un coeficient parŃial de siguranŃă, γm sau γM ce ia în
considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranŃei structurale.

1.4.3.3 Valoare nominală (Xnom sau Rnom)

Valoarea nominală este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizată
în lipsa datelor statistice.

1.4.4 Termeni pentru geometria structurii

1.4.4.1 Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice (ak)

Valoarea caracteristică a unei proprietăŃi geometrice (ak) corespunde, de obicei, dimensiunilor
specificate în proiect.

1.4.4.2 Valoare de proiectare a unei proprietăŃi geometrice (ad)

Valoarea de proiectare a unei proprietăŃi geometrice este egală, în general, cu valoarea nominală.

9
1.5 Simboluri

Litere latine majuscule

A AcŃiune accidentală
Ad Valoarea de proiectare a acŃiunii accidentale
AEd Valoare de proiectare a acŃiunii seismice
AEk Valoare caracteristică a acŃiunii seismice
Cd Valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat
E Efect al acŃiunii
Ed Valoare de proiectare a efectului acŃiunilor
Ed,dst Valoare de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect defavorabil asupra stabilităŃii structurale
Ed,stb Valoare de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect favorabil asupra stabilităŃii structurale
F AcŃiune
Fd Valoare de proiectare a unei acŃiuni
Fk Valoare caracteristică a unei acŃiuni
Frep Valoare reprezentativa a unei acŃiuni
G Actiunea permanentă
Gd Valoare de proiectare a acŃiunii permanente
Gd,inf Valoare inferioară de calcul a acŃiunii permanente
Gd,sup Valoare superioara de calcul a acŃiunii permanente
Gk Valoare caracteristică a acŃiunii permanente
Gk,j Valoare caracteristică a actiunii permanente j
Gkj,sup/ Gkj,inf Valoare caracteristică superioară/inferioară a acŃiunii permanente j
P Valoare reprezentativă a acŃiunii precomprimării
Pd Valoare de proiectare a acŃiunii precomprimării
Pk Valoare caracteristică a acŃiunii precomprimării
Pm Valoare medie a acŃiunii precomprimare
Q AcŃiune variabilă
Qd Valoare de proiectare a unei acŃiuni variabile
Qk Valoare caracteristică a unei acŃiuni variabile
Qk,l Valoare caracteristică a principalei acŃiuni variabile, 1
Qk,i Valoare caracteristică a unei acŃiuni variabile asociate, i
R RezistenŃa
Rd Valoare de proiectare a unei rezistenŃe
Rk Valoare caracteristica a unei rezistenŃe
X Proprietate a materialului
Xd Valoare de proiectare a unei proprietăŃi a materialului
Xk Valoare caracteristica a unei proprietăŃi a materialului

Litere latine mici

ad Valoare de proiectare a unei proprietăŃi geometrice

ak Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice
anom Valoare nominală a unei proprietăŃi geometrice

Litere grecesti majuscule

∆a Abaterile, erorile nefavorabile faŃă de valorile nominale şi efectul cumulativ al
producerii simultane a mai multor abateri geometrice

10
Litere grecesti mici
γ Coeficient parŃial de siguranŃa
γf Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni ce tine seama de posibilitatea unor
abateri nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acŃiunii de la valoarea sa caracteristică
γF Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni, care Ńine seama de incertitudinile
modelului şi de variaŃiile dimensionale
γg Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni permanente, ce Ńine seama de posibilitatea
unor abateri nefavorabile ale valorilor acŃiunii de la valorile reprezentative
γG Coeficient parŃial pentru acŃiuni permanente, ce Ńine seama de incertitudinile modelării
acŃiunii şi de variaŃiile dimensionale
γG,j Coeficient parŃial pentru acŃiunea permanentă j
γGj,sup/γGj,inf CoeficienŃi parŃiali de siguranŃa pentru acŃiunea permanenta j
γI Factor de importanŃa si expunere a construcŃiei
γm Coeficientul parŃial de siguranŃa pentru rezistenŃa materialului ce Ńine seama de
posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare ale rezistenŃei materialului de la
valoarea sa caracteristică;
γM Coeficient parŃial de siguranŃa pentru o proprietate de material, ce Ńine seama de
incertitudinile modelului şi de variaŃiile dimensionale
γP Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni de precomprimare
γq Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni variabile, ce Ńine seama de posibilitatea
unor abateri nefavorabile ale valorilor acŃiunii de la valorile sale reprezentative
γQ Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni variabile, ce Ńine seama de incertitudinile
modelului şi de variaŃii dimensionale
γQ,i Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiunea variabilă i (i = 1,2…)
γRd Coeficient parŃial de siguranŃa ce evaluează incertitudinea modelului de calcul al rezistenŃei
γSd Coeficient parŃial de siguranŃa ce evaluează incertitudinile privind modelul de calcul al
efectului in sectiune al actiunii Fd si, in unele cazuri, in modelarea acŃiunii
η Valoarea medie a factorului de conversie ce Ńine cont de efectele de volum, scara, de
umiditate, temperatura, timp si de alŃi parametrii asupra rezistenŃei materialului testat;
ψ0 Factorul pentru valoarea de grupare a unei acŃiuni variabile
ψ1 Factorul pentru valoarea frecvenŃa a unei acŃiuni variabile
ψ2 Factorul pentru valoarea cvasipermanentă a unei acŃiuni variabile.

2. REGULI/CERINłE DE BAZĂ

2.1 Reguli/cerinŃe de bază

2.1.1 Structurile vor fi proiectate şi executate astfel încât în timpul duratei lor de viaŃă, cu un grad
de siguranŃă corespunzător şi în mod economic, vor prelua toate acŃiunile din timpul execuŃiei si
exploatării construcŃiei si vor rămâne funcŃionale pentru scopul pentru care au fost proiectate.
2.1.2 Structurile vor fi proiectate şi executate astfel încât să nu fie degradate intr-o măsură
excesivă (in raport cu exploatarea acestora) de către incendii, explozii, impact şi consecinŃele
erorilor umane.

2.1.3 Avarierea şi degradarea potenŃială a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
- eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusă;

11
 - alegerea unui tip de structură ce este puŃin vulnerabilă la hazardurile considerate;
- evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fără avertisment;
- utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucrează în
preluarea acŃiunilor.

2.2 Managementul siguranŃei

2.2.1 Nivelul de siguranŃa cerut pentru structurile proiectate în acord cu prezentul cod se
poate realiza prin:
a) proiectarea structurilor conform reglementărilor tehnice in construcŃii in vigoare in
România,
b) execuŃie corespunzatoare si măsuri de management al calităŃii lucrărilor.

2.2.2 Nivelele de siguranŃa pentru rezistenŃa structurală si funcŃionalitatea construcŃiei pot fi

adoptate diferit.

2.2.3 Alegerea nivelelor de siguranŃă pentru o structură va lua în considerare factori relevanŃi
precum:
- cauzele posibile si modul de evoluŃie a structurii spre o stare limită (ultimă şi/sau
de serviciu);
- consecinŃele posibile ale cedării exprimate în termeni de risc de pierdere a vieŃii şi
de pierderi economice potenŃiale;
- reacŃia publicului faŃa de cedarea structurii;
- costul reducerii a riscului de cedare (a structurii).

2.2.4 Nivelul de siguranŃă al unei structuri poate fi definit prin considerarea structurii ca
ansamblu şi prin considerarea separată a elementelor sale componente.

2.3 Durata de viaŃă proiectată

Durata de viaŃă a structurii/construcŃiei trebuie specificată. Durata de viaŃă proiectată a
structurii/construcŃiei poate fi simplificat evaluată ca în Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 - Durate de viaŃă indicative pentru structuri/construcŃii

Categoria Durata de viaŃă
duratei vieŃii proiectată, în ani
5 ≥ 100
4 50
3 15 - 30
2 10 - 25
1 10
Notă - Structurile sau părŃi ale structurilor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca
temporare
Exemple
Clădiri monumentale şi structuri ingineresti
importante
Clădiri si structuri curente
ConstrucŃii agricole sau similare
PărŃi de structură ce pot fi înlocuite
Structuri temporare

2.4 Durabilitatea structurii/construcŃiei

2.4.1 În faza de proiectare se vor identifica condiŃiile de mediu şi se vor evalua influenŃele
acestora asupra durabilităŃii şi protecŃiei materialelor structurii.

12
2.4.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetărilor experimentale şi/sau a
experienŃei obŃinute de la construcŃiile similare precedente.

2.5 Managementul calităŃii

2.5.1 În vederea realizării unei structuri ce corespunde regulilor şi ipotezelor considerate la
proiectare trebuie luate măsuri de management al calităŃii lucrarilor privind definirea cerinŃelor de
siguranŃa precum şi măsuri organizatorice şi de control în stadiile de proiectare, execuŃie si
funcŃionare a clădirii.

3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ

3.1 Elemente generale

3.1.1 Trebuie facută distincŃia între stările limită ultime şi stările limită de serviciu.

3.1.2 Verificarea uneia dintre cele două categorii de stări limită poate fi omisă dacă există
suficiente informaŃii ce demonstrează că una este satisfacută de cealaltă stare.

3.1.3 Stările limită sunt corelate cu situaŃiile de proiectare (pct. 3.2)

3.1.4 Verificarea stărilor limită care se referă la efecte dependente de timp trebuie asociată cu
durata de viaŃă proiectată a structurii. Se notează că în general efectele dependente de timp
sunt cumulative.

3.2 SituaŃii de proiectare

3.2.1 SituaŃiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanŃelor în care structura este
obligată sa-şi îndeplineasca funcŃiunea.

3.2.2 SituaŃiile de proiectare vor fi clasificate după cum urmează:

- SituaŃii de proiectare persistente sau normale, care se referă la condiŃii de
utilizare/funcŃionare normală;
- SituaŃii de proiectare tranzitorii, care se referă la condiŃii temporare aplicabile
structurii, de exemplu în timpul execuŃiei sau reparaŃiilor;
- SituaŃii de proiectare accidentale, care se referă la condiŃii excepŃionale la care este
expusă structura (de exemplu foc, explozii, impact şi consecinŃele degradării
locale);
- SituaŃii de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse acŃiunii seismice.
3.2.3 SituaŃiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe şi variate pentru a cuprinde
toate condiŃiile care pot fi raŃional prevazute în timpul execuŃiei şi utilizării construcŃiei.

3.3 Stări limită ultime

3.3.1 Stările limită ce implică protecŃia vieŃii oamenilor şi a siguranŃei structurii sunt
clasificate ca stări limită ultime.

3.3.2 Stările limită ce implică protecŃia unor bunuri de valoare deosebită trebuie deasemenea
clasificate ca stări limită ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de către client şi autoritatea
relevantă.

13
3.3.3 Stările limită anterioare colapsului structural care, pentru simplitate, sunt considerate în
locul colapsului propriu zis, pot fi tratate ca stări limită ultime.

3.3.4 Dacă sunt relevante pentru siguranŃa structurii şi următoarele stări limită ultime vor fi
verificate:
- pierderea echilibrului structurii sau a unei părŃi a acesteia, considerate ca un corp
rigid;
- cedarea prin deformaŃii excesive, transformarea structurii sau a oricarei părŃi a
acesteia într-un mecanism, pierderea stabilitaŃii structurii sau a oricărei parŃi a
acesteia, incluzând reazemele şi fundaŃiile;
- cedarea cauzată de oboseală şi de alte efecte dependente de timp.

3.4 Stări limită de serviciu

3.4.1 Stările limită ce iau în considerare (i) funcŃionarea structurii sau a elementelor
structurale în condiŃii normale de exploatare, (ii) confortul oamenilor/ocupanŃilor construcŃiei
respectiv limitarea vibraŃiilor, deplasărilor si deformaŃiilor structurii si (iii) estetica (sau
aspectul) construcŃiei sunt clasificate ca stări limită de serviciu.

3.4.2 Va fi făcută o distincŃie între stări limită de serviciu reversibile şi ireversibile.

3.4.3 Verificarea stărilor limită de serviciu se va baza pe criterii privind urmatoarele aspecte:
a) deformaŃii ce afectează aspectul structurii, confortul utilizatorilor si funcŃionarea
construcŃiei sau ce cauzează degradarea finisajelor si elementelor nestructurale;
b) vibraŃii ce provoacă disconfortul ocupanŃilor sau care limitează funcŃionarea
efectivă a structurii şi/sau a aparatelor, utilajelor şi echipamentelor din
clădire/structură;
c) Alte degradări ce afecteaza defavorabil aspectul, durabilitatea si funcŃionalitatea
clădirii/structurii.

3.5 Proiectarea la stări limită

3.5.1 Proiectarea la stări limită trebuie să se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a
acŃiunilor şi de calcul structural corespunzătoare stărilor limită considerate.

3.5.2 Se va verifica nedepăşirea stărilor limită atunci când sunt utilizate valorile relevante
(pentru proiectare) ale acŃiunilor, proprietăŃilor materialelor şi datelor geometrice.
3.5.3 Verificările trebuie efectuate pentru toate situaŃiile de proiectare relevante şi critice de
combinare de încărcări/efecte ale încărcărilor.

3.5.4 CerinŃele de proiectare în raport cu starea limită pot fi îndeplinite utilizând coeficienŃii de
siguranŃa parŃiali enunŃaŃi în Capitolul 6 si exemplificaŃi în Capitolul 7.

3.5.5 La proiectare trebuie să se Ńină seama şi de posibilele abateri de la modul de acŃiune

presupus al unor incărcări precum şi de eventualele imperfecŃiuni geometrice ale construcŃiei.

3.5.6 Informativ, poate fi efectuată şi o proiectare bazată pe metode probabilistice atunci când
se dispune de datele si modelele probabilistice necesare (vezi Anexele B1 şi B2).

14
4. VARIABILE DE BAZĂ

4.1 AcŃiuni
4.1.1 Clasificarea acŃiunilor

4.1.1.1 AcŃiunile pot fi clasificate după variaŃia lor în timp astfel:

- AcŃiuni permanente (G), de exemplu acŃiuni directe precum greutatea proprie a
construcŃiei, a echipamentelor fixate pe construcŃii si acŃiuni indirecte, de exemplu
datorate contracŃiei betonului si tasărilor diferenŃiate;
- AcŃiuni variabile (Q), de exemplu acŃiuni pe planşeele şi acoperişurile clădirilor,
acŃiunea zăpezii, acŃiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor şi a
materialelor pulverulente;
- AcŃiuni accidentale (A), de exemplu acŃiuni din explozii, acŃiuni din impact;
- AcŃiunea seismică (AE).

4.1.1.2 AcŃiunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile,
în funcŃie de variaŃia intensităŃii lor în timp.

4.1.1.3 AcŃiunile pot fi deasemenea clasificate

- după origine, ca directe sau indirecte;
- după variaŃia spaŃiala, ca fixe sau libere;
- după natura şi/sau după răspunsul structurii, ca statice sau dinamice.

4.1.2 Valori caracteristice ale acŃiunilor

4.1.2.1 Valoarea caracteristică, Fk a unei acŃiuni numită si valoarea sa reprezentativa poate fi

determinată:
- pe baze probabilistice printr-un fractil, de obicei superior (dar şi inferior în unele
cazuri) al repartiŃiei statistice a acŃiunii;
- pe baze deterministe, printr-o valoare nominală, utilizată în documentaŃia proiectului în
lipsa datelor statistice.

4.1.2.2 Valoarea caracteristică, a unei acŃiuni permanente, Gk va fi evaluată dupa cum urmează:
- dacă variabilitatea lui G poate fi considerată redusă, se va utiliza o singură valoare Gk;
- dacă variabilitatea lui G nu poate fi considerată redusă, vor fi utilizate două valori: o
valoare superioară, Gk,sup si o valoare inferioară, Gk,inf.

4.1.2.3 Variabilitatea lui G poate fi neglijată dacă G nu variază semnificativ în timpul duratei
de viaŃă a structurii şi coeficientul său de variaŃie este mic (0,05÷ 0,1). În acest caz Gk va fi
luat egal cu valoarea sa medie.

4.1.2.4 Dacă variabilitatea statistică a acŃiunii G nu poate fi neglijată (coeficientul de variaŃie

al acŃiunii peste 0,10) şi/sau pentru structurile a căror siguranŃă este sensibilă la variaŃia lui G,
în proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui G ce au un efect defavorabil asupra siguranŃei.
Acele valori pot fi dupa caz fie Gk,inf – reprezentat de fractilul 5% al repartiŃiei statistice a
acŃiunii G, fie Gk,sup – reprezentat de fractilul 95% al repartiŃiei statistice a acŃiunii G.
RepartiŃia statistica a lui G poate fi considerată normală.

4.1.2.5 Determinist, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentată de o singură valoare

caracteristică, valoare calculată pe baza dimensiunilor nominale şi a greutăŃii specifice
(unitare) medii.

15
4.1.2.6 Pretensionarea (P) trebuie clasificată ca o acŃiune permanentă cauzată de forŃe
controlate şi/sau de deformaŃii controlate impuse pe structura. Tipul de pretensionare trebuie
diferenŃiat în funcŃie de soluŃia tehnologică (de exemplu pretensionare prin toroane/tendoane,
pretensionarea prin deformaŃii impuse reazemelor).
Valorile caracteristice ale pretensionării, la un timp t, pot fi o valoare superioară Pk,sup(t) şi o
valoare inferioară Pk,inf(t). Pentru stările limită ultime va fi utilizată o valoare medie Pm(t).

4.1.2.7 Pentru acŃiunile variabile valoarea caracteristică Qk va corespunde:

- fie unei valori superioare cu o probabilitate specificată de a nu fi depăşită într-un
interval de timp precizat;
- fie unei valori nominale în cazurile unde reprezentarea statistică nu este cunoscută.

4.1.2.8 În general, valoarea caracteristică a acŃiunilor din vânt si din zăpadă se defineşte prin
probabilitatea de nedepăşire de 2% într-un an, ceea ce corespunde unui interval mediu de
recurenŃă de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristică, IMR=50 ani. În
anumite cazuri valoarea caracteristică a acŃiunilor climatice se poate defini şi cu alte
probabilitaŃi de nedepăşire într-un an.

4.1.2.9 Pentru acŃiuni accidentale, valoarea de proiectare Ad trebuie specificată pentru fiecare
proiect individual în parte.

4.1.2.10 Pentru acŃiuni seismice valoarea de proiectare AEd va fi determinată din valoarea
caracteristică AEk din codul P 100/1 in vigoare.
Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificată explicit şi cu valori superioare celor din
P100-1, in funcŃie de intervalul mediu de recurenŃă a unei valori mai mari decât AEd: de
exemplu IMR = 475 ani, respectiv 10% probabilitate de depăşire a valorii AEd in 50 ani.

4.1.3 Alte valori reprezentative ale acŃiunilor variabile

4.1.3.1 Alte valori reprezentative ale unei acŃiuni variabile sunt:
a) Valoarea de combinare/grupare a unei acŃiuni reprezentată de produsul ψ0Qk, utilizată
pentru verificari la stări limită ultime şi stări limită de serviciu ireversibile;
b) Valoarea frecventă, reprezentată de produsul ψ1Qk utilizată pentru verificări la stări
limită ultime ce implică acŃiuni variabile şi pentru verificări la stări limită de serviciu
reversibile;
c) Valoarea cvasipermanentă, reprezentată de produsul ψ2Qk; această valoare este
utilizată pentru verificarea la stări limită ultime ce implică acŃiuni accidentale şi pentru
verificarea la stări limită de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt
utilizate şi pentru calculul efectelor de lungă durată.

4.1.4 Reprezentarea acŃiunilor pentru structurile sensibile la oboseală

4.1.4.1 Structurile sensibile la oboseala trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicării
repetate a acŃiunilor specifice (ex. vibraŃii, vânt etc) conform codurilor de specialitate.

4.1.5 Reprezentarea acŃiunilor dinamice

4.1.5.1 Modelele pentru acŃiuni dinamice includ efectele acceleraŃiei structurii provocate de
acŃiunile dinamice fie implicit în acŃiunea caracteristică fie explicit prin aplicarea unui factor
dinamic la acŃiunea statică.

16
4.1.5.2 Actiunile dinamice sunt exprimate, simplificat, ca acŃiuni statice echivalente aplicând
coeficienŃi dinamici de amplificare unei încărcări statice.

4.1.5.3 Atunci când acŃiunile dinamice produc un răspuns dinamic semnificativ al structurii
(acceleraŃii mari), analiza structurii trebuie să fie o analiză dinamică.

4.1.6 AcŃiuni geotehnice

4.1.6.1 AcŃiunile geotehnice se evaluează conform codului NP 122, Normativ privind

determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici.

4.1.7 InfluenŃa mediului

4.1.7.1 În alegerea materialelor, concepŃiei structurii şi pentru proiectarea de detaliu trebuie
considerată influenŃa factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii.
4.1.7.2 Acolo unde este posibil efectele mediului vor fi evaluate cantitativ.

4.2 ProprietăŃile/rezistenŃele materialelor

4.2.1 ProprietăŃile/rezistenŃele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi
reprezentate de valori caracteristice.

4.2.2 Pentru verificările la stări limită sensibile la variabilitatea proprietăŃilor/rezistenŃelor

materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare şi superioare.

4.2.3 Dacă valoarea inferioară a proprietăŃilor/rezistenŃelor unui material este nefavorabilă

pentru siguranŃa structurii, valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului
5% a repartiŃiei statistice.
Dacă valoarea superioară a proprietăŃilor/rezistenŃelor unui material este nefavorabilă pentru
siguranŃa structurii, valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului 95% a
repartiŃiei statistice.

4.2.4 Valorile proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor vor fi determinate din teste standard

efectuate conform codurilor de specialitate şi consultând datele informative din Anexa B4.

4.2.5 Dacă datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile
caracteristice ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor şi produselor, valorile nominale vor
fi adoptate ca valori caracteristice.
4.2.6 În cazurile în care este necesară o estimare superioară a rezistentei vor fi folosite
acoperitor valorile medii ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor structurale .

4.2.7 Parametrii ce descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate, coeficienŃi de curgere

lentă) şi coeficienŃii de dilatare termică vor fi reprezentaŃi de valori medii.

4.3 Geometria structurii

4.3.1 Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate in proiect.

4.3.2 Dimensiunile specificate în proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale

dimensiunilor.

17
4.3.3 Dacă distribuŃia statistică a mărimilor geometrice este suficient cunoscută valorile
caracteristice pot fi reprezentate prin fractili ai distribuŃiei statistice.

4.3.4 ToleranŃele pentru elementele ce se conectează trebuie să fie reciproc compatibile.

5. MODELAREA ANALIZEI STRUCTURALE

5.1 Modelele structurale trebuie alese astfel încât să permită evaluarea comportării structurii
cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie să fie cele corespunzătoare
stărilor limită considerate.

5.2 Modelul structural ce trebuie folosit pentru determinarea efectelor acŃiunilor dinamice va
fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante, masele acestora,
caracteristicile lor de rezistenŃă, rigiditate şi amortizare precum şi elementele nestructurale
relevante pentru comportarea dinamică a structurii (cu proprietăŃile respective).

5.3 Atunci când acŃiunile dinamice sunt considerate ca acŃionând cvasistatic, efectele
dinamice pot fi considerate fie, uzual, prin aplicarea de coeficienŃi echivalenŃi de amplificare
dinamică la acŃiunile statice, fie prin încluderea lor în valorile statice.

5.4 Pentru structuri cu geometrie regulată şi distribuŃie regulată a rigidităŃii şi maselor, dacă
numai modul fundamental este relevant pentru răspunsul structurii, analiza modală explicită
poate fi înlocuită de o analiză cu acŃiuni statice echivalente.

5.5 AcŃiunile dinamice pot fi exprimate nu numai în domeniul timp ci şi în domeniul

frecvenŃă iar răspunsul structurii la aceste actiuni va fi determinat, în consecinŃă, prin
metodele dinamicii stochastice.

5.6 Când acŃiunile dinamice produc vibraŃii cu amplitudini şi frecvenŃe ce pot depăşi cerinŃele
de exploatare, se va efectua şi verificarea la starea limită de serviciu a construcŃiei.

5.7 Analiza de proiectare structurală la incendiu trebuie să se bazeze pe scenarii de incendiu

(vezi SR EN 1991-1-2 şi SR EN 1991-1-2/NA).

5.8 CerinŃele structurii expuse la foc sunt verificate fie prin analiza globală, analiza sub-
ansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor încercărilor.
5.9 Modelele de comportare fizică a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie sa
fie neliniare.

6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENłILOR PARłIALI DE

SIGURANłĂ

6.1 Elemente generale

6.1.1 Metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă constă în verificarea tuturor situaŃiilor de

proiectare astfel încat nici o stare limită să nu fie depaşită atunci când în modelele de calcul
sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru acŃiuni şi efectele lor pe structură şi (ii) valorile
de proiectare pentru rezistenŃe.

18
6.1.2 Pentru situaŃiile de proiectare selectate si stările limită considerate, acŃiunile individuale
vor fi grupate conform regulilor din acest capitol şi din Capitolul 7; evident acŃiunile care nu
pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreună în grupări de acŃiuni/efecte
structurale ale acŃiunilor.

6.1.3 Valorile de proiectare vor fi obŃinute din valorile caracteristice sau alte valori
reprezentative utilizându-se coeficienŃii parŃiali de siguranŃă sau alŃi factori de grupare definiŃi
în acest capitol.

6.1.4 Valorile de proiectare pot fi alese şi direct atunci când se aleg valori acoperitoare.

6.2 Limitări

6.2.1 Metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă se referă la verificările la starea limită ultimă
şi la starea limită de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice, precum şi la cazurile în
care efectele dinamice pe structură sunt determinate folosind încărcări statice echivalente (de
exemplu efectele dinamice produse de vânt).
Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare şi pentru calculul structurilor
la oboseală trebuie aplicate reguli specifice din codurile de specialitate.

6.3 Valori de proiectare

6.3.1 Valori de proiectare ale acŃiunilor

6.3.1.1 Efectele pe structură ale acŃiunilor pot fi exprimate fie în eforturi secŃionale fie în
eforturi unitare.

Valoarea de proiectare, Fd a unei acŃiuni F se exprimă în general astfel:

Fd = γf Frep (6.1.a)
cu
Frep =ψFk (6.1.b)
unde:
Fk este valoarea caracteristică a acŃiunii;
Frep este o valoare reprezentativă a acŃiunii;
γf - coeficient parŃial de siguranŃă pentru acŃiune ce Ńine seama de posibilitatea unor abateri
nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acŃiunii de la valoarea sa caracteristică;
ψ este, dupa caz, ψ0 sau ψ1 sau ψ2 .

6.3.1.2 Pentru acŃiunea seismică valoarea de proiectare AEd va fi determinată conform codului
P100-1 in vigoare. Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificată explicit şi cu valori
superioare celor din P100-1 (vezi pct. 4.1.2.9).

6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor acŃiunilor

6.3.2.1 Valoarea de proiectare a efectului pe structură al unei acŃiuni, Ed se calculează ca fiind

efectul pe structură al acŃiunii, E(Fd) înmulŃit cu coeficientul parŃial de siguranŃă γSd:
Ed = γ Sd ⋅ E (Fd ) (6.2)

19
Coeficientul parŃial de siguranŃă, γSd evaluează incertitudinile din modelul de calcul al
efectului pe structură al acŃiunii Fd şi, în unele cazuri, în modelarea acŃiunii.

6.3.2.2 Alternativ, efectele acŃiunilor pe structură, Ed se pot exprima simplificat şi sub forma:

( ) (
Ed = E γ Sd ⋅ γ f ⋅ Frep = E γ F ⋅ Frep . ) (6.2.a)

unde:
γ Sd ⋅ γ f =γF (6.2.b)

6.3.2.3 În cazurile în care trebuie facută o distincŃie între efectele favorabile şi nefavorabile
ale acŃiunii permanente vor fi utilizaŃi doi factori parŃiali de siguranŃă: γ G ,inf ,γ G ,sup .

6.3.3 Valori de proiectare ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor

6.3.3.1 Valoarile de proiectare ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor, Xd se exprimă astfel:

Xk
Xd =η ⋅ (6.3)
γm
unde:
Xk este valoarea caracteristică a proprieŃătii/rezistenŃei materialului (vezi pct. 4.2);
γm - coeficientul parŃial de siguranŃă pentru proprietatea/rezistenŃa materialului ce tine seama
de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale proprietăŃii/rezistenŃei
materialului de la valoarea sa caracteristică;
η - valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercărilor experimentale in
rezultate pentru proiectare, ce Ńine seama de efectele de volum, scară, umiditate,
temperatură, timp şi de alŃi parametri asupra proprietăŃii/rezistenŃei materialului testat.

6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistenŃele elementelor structurale

6.3.4.1 RezistenŃele elementelor structurale, Rd pot fi exprimate fie in termeni de rezistenŃe

secŃionale (sau capacităŃi portante secŃionale) fie in termeni de eforturi unitare (sau tensiuni).
Valoarea de proiectare a rezistenŃei, Rd se exprimă sub forma:

⋅ R( X d )
1
Rd = (6.4)
γ Rd

1
unde coeficientul parŃial de siguranŃă evaluează incertitudinile privind modelul de calcul
γ Rd
al rezistenŃei, inclusiv abaterile geometrice dacă acestea nu sunt modelate explicit.

6.3.4.2 Alternativ, rezistenŃa Rd se poate exprima şi sub forma:

 1 1   1 
Rd = Rη ⋅ ⋅ ⋅ X k  = R ⋅ X k  (6.5.a)
 γ Rd γ m  γ M 

20
 1 1 1
unde şi coeficientul η a fost încorporat în împreuna cu si .
γM γ Rd γm

6.3.4.3 Alternativ expresiei (6.5.a) Rd poate fi obŃinută direct din valoarea sa caracteristică Rk:

Rk
Rd = (6.5.b)
γM
unde

Rk = R( X k ) (6.5.c)

6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice

6.3.5.1 Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor
structurale, pot fi reprezenate de valorile lor nominale.
a d = a nom (6.6)
6.3.5.2 În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziŃia reazemelor sau
poziŃiile de aplicare ale acŃiunilor) sunt semnificative pentru siguranŃa structurii (de exemplu
provoaca momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite
sub forma
a d = anom ± ∆a (6.6)
unde ∆a ia în considerare abaterile, erorile nefavorabile faŃă de valorile nominale şi efectul
cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.

6.4 Stări limită ultime

6.4.1 Elemente generale

6.4.1.1 Verificarea structurilor se face la următoarele stări limită ultime:

a) STR: Pierderea capacităŃii portante a elementelor structurale şi a structurii sau
deformarea excesivă a structurii şi elementelor sale componente;
b) GEO: Pierderea capacităŃii portante a terenului sau deformarea excesivă a
acestuia;
c) ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei parŃi a acesteia,
considerată solid rigid;
d) OB: Oboseala structurii şi a elementelor structurale. Verificarea structurilor la
starea limită de oboseală se detaliază în coduri de specialitate.

6.4.1.2 Valorile de proiectare ale acŃiunilor sunt conform datelor din Capitolul 7.

6.4.2 Verificarea rezistenŃei structurii şi a echilibrului static

6.4.2.1 Pentru verificarea la o stare limită ultimă a elementelor structurii şi/sau a terenului de
fundare, sau de deformare excesivă a acestora (STR / GEO) se va folosi relaŃia:
Ed ≤ Rd (6.7)

21
 unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului acŃiunilor reprezentat fie prin eforturi secŃionale fie
prin eforturi unitare (în secŃiunea care se verifică);
Rd este valoarea de proiectare a rezistenŃei având aceiaşi natură fizică cu efectul acŃiunii.

Expresia (6.7) nu se referă la verificările de flambaj.

6.4.2.2 Pentru verificarea la starea limită de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi
relaŃia:
Ed,dst ≤ Ed,stb (6.8)
unde:
Ed,dst este valoarea de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect defavorabil asupra stabilităŃii;
Ed,stb este valoarea de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect favorabil asupra stabilităŃii.

6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) acŃiunilor

6.4.3.1 Elemente generale
6.4.3.1.1 Pentru fiecare caz de încărcare, valorile de proiectare ale efectelor acŃiunilor (Ed) vor fi
determinate combinând valorile provenind din acŃiuni ce sunt considerate că pot exista
simultan.
6.4.3.1.2 Orice combinare sau grupare de acŃiuni (efecte ale acŃiunilor) va include o acŃiune
variabilă predominantă sau o acŃiune accidentală.
6.4.3.1.3 În cazurile în care rezultatele verificării sunt sensibile la variaŃiile de intensitate ale
acŃiunii permanente aplicate în diverse locaŃii pe structură, valorile acestei acŃiuni vor fi luate
pentru ambele cazuri: favorabil şi nefavorabil.
6.4.3.2 Combinarea (efectelor) acŃiunilor
Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime poate fi clasificată
în urmatoarele trei tipuri de grupări:
- Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare persistentă sau
normală şi tranzitorie (Gruparea fundamentală).
Combinarea efectelor acŃiunilor în Gruparea fundamentală se bazează pe:
(i) Valoarea de proiectare a acŃiunii variabile predominante (γSd·Qk,1);
(ii) Valorile de grupare (ψ0,i·Qk,i) ale acŃiunilor variabile ce acŃionează
combinat cu acŃiunea predominantă multiplicate cu coeficienŃii parŃiali de
siguranŃă corespunzători, respectiv (γSd· ψ0,i·Qk,i);
Combinarea (efectelor) acŃiunilor în Gruparea fundamentală poate fi exprimată astfel:
n m
Ed = ∑ γ G , j Gk , j + γ p P + γ Q ,1Qk ,1 + ∑ γ Q ,iψ 0 ,i Qk ,i (6.9)
j =1 i =2

- Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃia de proiectarea accidentală

(Gruparea accidentală).
Combinarea efectelor acŃiunilor în Gruparea accidentală fie implică explicit o acŃiune
accidentală A (foc, impact, impuls) fie se referă la situaŃia de dupa accident (A=0). Pentru

22
acŃiuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.2 si 4.3 din SR EN 1991-1-2 şi
SR EN 1991-1-2/NA.
Combinarea (efectelor) acŃiunilor în Gruparea accidentală poate fi exprimată după cum
urmează:
n m
Ed = ∑ Gk , j + P + Ad + (ψ 1,1 sau ψ 2 ,1 )Qk ,1 + ∑ ψ 2 ,i Qk ,i (6.10)
j =1 i=2

- Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃia de proiectarea seismică

(Gruparea seismică), poate fi exprimată după cum urmează:
n m
Ed = ∑ Gk , j + P + AEd + ∑ ψ 2 ,i Qk ,i (6.11)
j =1 i =1

unde semnificaŃiile simbolurilor sunt explicitate şi în Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 şi 7.4.
De exemplu:
- În cazul unei structuri acŃionată predominant de efectele acŃiunii vântului, relaŃia de grupare
a (efectelor) acŃiunilor din greutate proprie, din vânt şi din zăpadă se scrie:
n
1,35 ∑
j =1
Gk,j + 1,5 Vk + (1,5 x 0,7) Zk

şi similar, în cazul unei structuri acŃionată de aceleaşi acŃiuni, unde însă predomină efectul
acŃiunii zăpezii, relaŃia de grupare se scrie:
n
1,35 ∑
j =1
Gk,j + 1,5 Zk + (1,5 x 0,7) Vk

unde:
Gk este valoarea efectului acŃiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a acŃiunilor permanente;
Zk - valoarea efectului acŃiunii din zăpadă pe structură, calculată cu valoarea caracteristică a
incărcării din zăpadă;
Vk - valoarea efectului acŃiunii vântului pe structură, calculat cu valoarea caracteristică a
acŃiunilor vântului;

6.4.4 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni şi combinarea efectelor acŃiunilor

CoeficienŃii parŃiali (de siguranŃă) pentru acŃiuni şi combinarea efectelor acŃiunilor sunt
indicaŃi în Capitolul 7.

6.4.5 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru materiale

CoeficienŃii parŃiali (de siguranŃă) pentru materiale sunt indicaŃi în codurile de specialitate
pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidărie, s.a.) şi pentru
proiectarea infrastructurii.

6.5 Stări limită de serviciu

6.5.1 Verificări

6.5.1.1 Starea limită de serviciu a structurii şi elementelor sale componente se verifică cu relaŃia:

23
 Ed ≤ Cd (6.12)
unde:
Cd este valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat;
Ed este valoarea de proiectare a efectului combinat al acŃiunilor, specificat în criteriul de
serviciu, determinată pe baza combinaŃiei de acŃiuni recomandate de cod.

6.5.2 Criterii de serviciu

Criteriile de serviciu pentru structuri şi elementele lor componente sunt indicate pentru
clădiri în Capitolul 7. Acestea pot fi completate şi cu alte criterii conform codurilor de
specialitate pentru proiectarea structurilor şi construcŃiilor.

6.5.3 Combinarea (efectelor) acŃiunilor

6.5.3.1 Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru proiectarea la stări limită de serviciu poate fi
clasificată în urmatoarele trei tipuri de grupări:
- CombinaŃia (gruparea) caracteristică;
n m
∑ Gk , j + P + Qk ,1 + ∑ ψ 0 ,i Qk ,i (6.13)
j =1 i=2

- CombinaŃia (gruparea) frecventă;

n m
∑ Gk , j + P + ψ 1,1Qk ,1 + ∑ ψ 2 ,i Qk ,i (6.14)
j =1 i=2

- CombinaŃia (gruparea) cvasipermanentă;

n m
∑ Gk , j + P + ∑ ψ 2 ,i Qk ,i (6.15)
j =1 i =1

De exemplu, în cazul unei structuri acŃionată predominant de efectele acŃiunii vântului, relaŃia
de grupare a (efectelor) acŃiunilor din greutate proprie, din vânt si datorate exploatării (birouri
sau, respectiv, arii de depozitare), se scrie:
n
1,0 ∑ Gk,j + 1,0 Vk + (0,7 sau, respectiv,1,0) Uk
j =1

6.5.3.2 Efectele acŃiunilor datorate deformaŃiilor impuse se vor considera atunci când acestea
sunt semnificative faŃă de celelalte efecte ale acŃiunilor.

6.5.4 CoeficienŃi parŃiali (de siguranŃă) pentru materiale în starea limită de serviciu
CoeficienŃii partiali (de siguranŃă) pentru materiale sunt indicaŃi în codurile de specialitate
pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie) şi respectiv
pentru proiectarea infrastructurii.

24
7. COMBINAREA EFECTELOR ACłIUNILOR PENTRU PROIECTAREA
CLĂDIRILOR ŞI STRUCTURILOR

7.1 Domeniu de aplicare

Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor acŃiunilor pentru proiectarea clădirilor şi
structurilor.

7.2 Combinarea (efectelor) acŃiunilor

7.2.1 Elemente generale

7.2.1.1 Efectele acŃiunilor ce nu pot exista simultan nu vor fi considerate împreună în proiectare.

7.2.1.2 Valorile factorilor ψ0, ψ1 si ψ2 pentru combinarea/gruparea (efectelor) acŃiunilor ce pot

exista simultan sunt indicate în Tabelul 7.1, unde semnificaŃiile simbolurilor sunt următoarele:
ψ0 – Factorul pentru valoarea de grupare a acŃiunii variabile
ψ1 – Factorul pentru valoarea frecventă a acŃiunii variabile
ψ2 – Factorul pentru valoarea cvasipermanentă a acŃiunii variabile.

Tabelul 7.1 Valori recomandate pentru factorii de grupare (combinare) a

acŃiunilor variabile la clădiri
Factori de grupare
AcŃiunea
ψ0 ψ1 ψ2
AcŃiuni provenind din funcŃiunea clădirii
- Rezidentială 0,7 0,5 0,3
- Birouri 0,7 0,5 0,3
- Întrunire/Adunare 0,7 0,7 0,6
- Magazine 0,7 0,7 0,6
- Depozite 1,0 0,9 0,8
AcŃiuni din trafic
- Greutatea vehiculelor <30kN 0,7 0,7 0,6
- Greutatea vehiculelor 30 ÷ 160kN 0,7 0,5 0,3
Acoperişuri 0,7 0 0
AcŃiuni din zăpadă 0,7 0,5 0,4
AcŃiuni din vânt 0,7 0,2 0
AcŃiuni din variaŃii de temperatură 0,6 0,5 0

7.3 Stări limită ultime

7.3.1 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare

persistentă şi tranzitorie
7.3.1.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru
proiectarea la stări limită ultime în situaŃiile de proiectare persistentă şi tranzitorie sunt
indicaŃi în Tabelele 7.2 şi 7.3.

25
7.3.1.2 La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 şi 7.3, pentru cazurile în care starea limită
ultimă este sensibilă faŃă de variaŃiile de intensitate ale acŃiunilor permanente se recomandă
utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime cât şi a celor minime.

7.3.1.3 Proiectarea elementelor structurale va fi efectuată utilizând valorile de proiectare ale

acŃiunilor din Tabelul 7.2.

Tabelul 7.2 Stări limită ultime de pierdere a capacităŃii portante STR/GEO. CoeficienŃi parŃiali
de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în situaŃii de proiectare persistente şi
tranzitorii (Gruparea fundamentală)
AcŃiuni permanente, Gk,j Alte acŃiuni variabile, Qk,i
AcŃiunea
Cu efect Cu efect
AcŃiuni variabilă Cea Altele
nefavorabil favorabil
caracteristice predominată, principală Qk,i
asupra asupra
Qk,1 (dacă există) i≥2
siguranŃei siguranŃei
Coeficient
parŃial de γ G j ,sup γ G j ,inf γ Q ,1 - γ Q ,i
siguranŃă
Valori ale
coeficienŃilor 1,35 1,0 1,5 - 1,5 ⋅ψ 0 ,i *
parŃiali
* Pentru valorileψ 0 ,i vezi Tabelul 7.1

În cazurile in care acŃiunile variabile (predominantă sau alte acŃiuni) au efect favorabil asupra
siguranŃei, efectele acestor acŃiuni se pot neglija in gruparea fundamentală de proiectare.
Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente şi fundaŃiilor pot fi folosiŃi
si alŃi coeficienŃi parŃiali de siguranŃă decât cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deformaŃii
si deplăsări), coeficienŃi ce vor fi indicaŃi in codurile de specialitate.

7.3.1.4 Echilibrul static pentru structuri va fi verificat utilizând valorile de proiectare ale
acŃiunilor din Tabelul 7.3.
Tabelul 7.3 Starea limită ultimă de pierdere a echilibrului static ECH. CoeficienŃi parŃiali de
siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în situaŃii de proiectare persistente şi
tranzitorii (Gruparea fundamentală)
AcŃiuni permanente, Gk,j Alte acŃiuni variabile, Qk,i
AcŃiunea variabilă
AcŃiuni Cea Altele
Cu efect Cu efect predominată,
caracteristice principală Qk,i
stabilizator destabilizator Qk,1
(dacă există) i≥2
Coeficient
partial de γ G j ,sup γ G j ,inf γ Q ,1 - γ Q ,i
siguranŃă
Valori ale
coeficienŃilor 1,10 0,90 1,5 - 1,5 ⋅ψ 0 ,i *
parŃiali
* Pentru valorileψ 0 ,i vezi Tabelul 7.1

26
 7.3.2 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare
accidentale şi seismice

7.3.2.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru

proiectarea la stări limită ultime în situaŃiile de proiectare accidentală şi seismică sunt indicaŃi
în Tabelul 7.4.
7.3.2.2 În cazul situaŃiilor de proiectare accidentale, principala acŃiune variabilă poate fi luată
cu valoarea sa frecventă sau ca în Gruparea seismică – cu valoarea sa cvasipermanentă.

Tabelul 7.4 Stări limită ultime de pierdere a capacităŃii portante STR/GEO. CoeficienŃi parŃiali
de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în situaŃiile de proiectare accidentală şi
seismică (Gruparea accidentală şi Gruparea seismică)
AcŃiuni permanente AcŃiunea Alte acŃiuni variabile*
Cu efect Cu efect accidentală
AcŃiuni nefavorabil favorabil predominată Ad Cea principală Altele
caracteristice asupra asupra sau (dacă există) Qk,i
siguranŃei, siguranŃei, AcŃiunea seismică Qk,i
Gk,sup Gk,inf γI · AE k sau AE d
CoeficienŃii
acŃiunilor în
gruparea
1,0 1,0 1,0 (ψ 1,1 sau ψ 2,1 ) ψ 2 ,i
i≥2
accidentală
CoeficienŃii
acŃiunilor în ψ 2 ,i
1,0 1,0 1,0
gruparea i≥2
seismică
* Ad - Valoarea de proiectare a acŃiunii accidentale
AE - Valoarea de proiectare a acŃiunii seismice AE = γI · AE
d d k
AE k - Valoarea caracteristică a acŃiunii seismice
γI - Factor de importanŃă şi expunere a constructiei (vezi codul P100-1)

7.4 Stări limită de serviciu

7.4.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni

7.4.1.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru stările limită de serviciu vor fi luaŃi egali cu
1,0 cu excepŃia altor valori indicate în Tabelul 7.5 sau în codurile de specialitate.

27
 Tabelul 7.5 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în
verificările la stări limită de serviciu
AcŃiuni permanente AcŃiuni variabile
Cu efect Cu efect AcŃiunea
Alte acŃiuni
CombinaŃia/gruparea nefavorabil favorabil principală
Qk,i
de acŃiuni asupra asupra sau
i≥2
siguranŃei, siguranŃei, predominantă
Gk,sup Gk,inf Qk,1
Caracteristică 1,0 ψ 0 ,i ·1,0
Frecventă 1,0 1,0 ψ 1,1 ·1,0
ψ 2 ,i ·1,0
Cvasi-permanentă ψ 2,1 ·1,0

7.4.2 Criterii de serviciu

7.4.2.1 Criteriile de serviciu pentru clădiri vor lua în consideratie, de exemplu, rigiditatea
planşeului, deplasările relative de nivel, deplasarea laterală a clădirii, rigiditatea acoperişului
s.a.
Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasărilor orizontale sau verticale precum şi
ca limite de confort pentru vibraŃii.

7.4.2.2 Criteriile de serviciu vor fi specificate pentru fiecare proiect şi acceptate de client.

7.4.2.3 Criteriile de serviciu depind de funcŃiunea clădirii şi pot fi independente de materialele

structurale utilizate în structură.

28
REFERINłE

ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures,
2005.
”Eurocodes, Building codes for Europe”, June 2002, Brussels, Documents of reference of the
Conference.
SR EN 1990-2006. Eurocod – Bazele proiectarii structurilor.
SR EN 1990:2004/NA: 2006, Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexa natională.
SR EN 1990:2002/A1:2005/AC: 2008, Eurocod - Bazele proiectarii structurilor. Aplicatie
pentru poduri
SR EN 1990/A1/NA:2009, Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Aplicatie pentru poduri.
Anexa naŃională.
SR EN 1991-1-2:2004. Eurocod 1. Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale. Actiuni
asupra structurilor expuse la foc.
NP122/2008 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici.
P100-1:2006. Cod de proiectare seismica. Partea I. Prevederi de proiectare pentru cladiri.
Gulvanessian, H., J-A Calgaro, M. Holicky, 2002. Designer’s Guide to EN 1990 Eurocode :
Basis of structural design. Thomas Telford, 1992pp.
Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construcŃiilor, Editura Tehnică,
Bucureşti
Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE
Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and
application of Eurocode 1. pp. 25 - 33.

29
Anexa B1. Managementul siguranŃei structurilor pentru lucrări de
construcŃii (informativă)

B1.1 Scop

Anexa recomandă criterii ce permit o diferenŃiere moderată a coeficienŃilor parŃiali de

siguranŃă pentru acŃiuni şi rezistenŃe în funcŃie de Clasele de consecinte ale pierderii
siguranŃei.

B1.2 Clase de consecinte

Clasele de consecinŃe pentru diferenŃierea siguranŃei se stabilesc pe baza consecinŃelor

pierderii capacităŃii portante şi/sau funcŃionalităŃii construcŃiilor conform Tabelului B1.1.

Tabelul B1.1 DefiniŃia Claselor de consecinŃe (CC)

Clasa de Descriere Exemple de clădiri şi
consecinŃe structuri
CC3 Mari pierderi de vieŃi omeneşti. Stadioane, clădiri
Foarte mari consecinŃe economice, sociale şi publice
pentru mediul natural
CC2 Pierderi moderate de vieŃi omeneşti. Clădiri de locuit şi
Considerabile consecinŃe economice, sociale birouri
şi pentru mediul natural
CC1 Pierderi reduse de vieŃi omeneşti. Clădiri agricole,
Mici sau neglijabile consecinŃe economice, depozite, sere
sociale şi pentru mediul natural

B1.3 DiferenŃierea nivelului de siguranŃei

Claselor de consecinŃe CC1, CC2 şi CC3 li se atribuie clasele de siguranŃă CS1, CS2 şi CS3.

O posibilitate de a obŃine diferenŃierea nivelului de siguranŃă structurală in funcŃie de Clasele

de consecinŃe este diferenŃierea coeficientilor parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni cu ajutorul
factorului KFI (aplicat la acŃiuni), factor exemplificat orientativ în Tabelul B1.2.

Tabelul B1.2 Factorii KFI pentru acŃiuni

Clase de siguranŃă
CS1 CS2 CS3
Factorul KFI 0,9 1,0 1,1

Pentru rezistenŃele materialelor nu se recomandă aplicarea unor factori suplimentari de

siguranŃă de tipul celor din Tabelul B1.2 pentru acŃiuni.

B1.4 DiferenŃierea supervizării proiectării

DiferenŃierea supervizării/verificării lucrărilor de proiectare a construcŃiilor se poate face pe

baza diferenŃierii măsurilor de control al calităŃii proiectării în funcŃie de clasa de siguranŃă a
construcŃiei. Această diferenŃiere se poate face pe baza clasificării (atestării) proiectanŃilor şi a

30
autorităŃilor ce efectuează verificările în funcŃie de competenŃa, experienŃa şi organizaŃia din
care provin. În Tabelul B1.3 sunt exemplificate trei posibile nivele de supervizare/verificare a
proiectării (DSL).

Tabelul B1.3 Nivele de supervizare/verificare a proiectării (DSL)

Nivelul de Caracterizarea Recomandări minime pentru verificarea

supervizare supervizării calculelor, desenelor şi specificaŃiilor de
proiectare
DSL3, pentru CS3 Extinsă Verificarea efectuată de o alta organizaŃie decât
cea care a efectuat proiectarea
DSL2, pentru CS2 Normală Verificarea efectuată de alte persoane decât
cele care au proiectat lucrările, dar din aceeaşi
organizaŃie
DSL1, pentru CS1 Normală Verificarea efectuată de aceleaşi persoane care
au proiectat lucrările

B1.5 InspecŃia în timpul execuŃiei

În tabelul B1.4 sunt introduse trei nivele de inspecŃie a execuŃiei în funcŃie de cele 3 clase de
siguranŃă.

Tabelul B1.4 Nivele de inspecŃie a execuŃiei (IL)

Descrierea
Nivelul inspecŃiei CerinŃe pentru efectuarea inspecŃiei
inspecŃiei
IL3, pentru CS3 Extinsă De către altă organizaŃie
IL2, pentru CS2 Normală De organizaŃia ce execută lucrările
IL1, pentru CS1 Normală Propria inspecŃie a responsabilului de lucrare

31
Anexa B2. Baze probabilistice pentru analizele de siguranŃă şi
proiectarea cu factori de siguranŃă parŃiali (informativă)

B2.1 Scop

Anexa B2 promovează baze probabilistice pentru analizele de siguranŃă şi calibrarea unor

valori de proiectare şi a unor coeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru proiectarea construcŃiilor
în formatul Eurocodurilor.

B2.2 Metode de evaluare a siguranŃei

O prezentare sintetică a metodelor de calibrare a siguranŃei şi coeficienŃilor parŃiali de

siguranŃă pentru proiectarea la stări limită ultime este prezentată în Figura B2.1.

Metode deterministe Metode probabilistice

Metode aproximative Metode integral
Metode empirice
(de Nivel II) probabilistice
Metode istorice
(de Nivel III)

Metode
semiprobabilistice
(de Nivel I)

Metoda b

Metoda coeficienŃilor parŃiali de

Metoda a siguranŃă Metoda c

Figura B2.1. Metode de analiză a siguranŃei

Figura B2.1. explică geneza Metodei coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă din: (i) Metodele
probabilistice aproximative (de Nivel II) şi Metodele semiprobabilistice (de Nivel I) cu
influenŃe din (ii) Metodele integral probabilistice (de Nivel III) precum şi din Metodele
empirice şi istorice.

B2.3 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă

RelaŃia dintre coeficienŃii parŃiali de siguranŃă din prezentul cod este schematic indicată în
Figura B2.2.

32
 Incertitudini privid valorile reprezentative ale
acŃiunilor γf

γF
Incertitudini în modelarea acŃiunilor şi
γsd
efectelor acŃiunilor

Incertitudini în modelarea rezistenŃei γRd

elementelor structurale
γM

Incertitudini privid proprietăŃilor materialelor γm

Figura B2.2 RelaŃia dintre coeficienŃii parŃiali de siguranŃă

B2.4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) acŃiunilor ψ0

În funcŃie de tipul repartiŃiei statistice a (efectelor) acŃiunilor, valorile factorilor de combinare

/ grupare ψ0 pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare /
grupare a (efectelor) acŃiunilor din cod sunt fundamentate pe asemenea baze.

33
Anexa B3. AplicaŃii pentru poduri

Conform practicii de proiectare şi execuŃie a podurilor de şosea, cale ferată, pasarelelor etc
din România, regulile şi metodele de combinare a acŃiunilor pentru verificările la stările limită
ultime şi de serviciu ale acestor structuri nu pot fi elaborate ca o anexă a codului CR0 si in
acest scop se recomandă utilizarea SR EN 1990/A1 şi SR EN 1990/A1/NA.

34
Anexa B4. Proiectare asistată de încercări (informativă)

Pentru determinarea valorilor caracteristice ale rezistenŃelor materialelor având 5%

probabilitate de valori mai mici se recomandă utilizarea relaŃiei generale:

Xk(n) = η mX [1- kn VX] (B4.1)

unde Vx este coeficientul de variaŃie al rezistentelor iar mx este media rezultatelor.

Valorile kn pentru repartiŃia normală sunt indicate în Tabelul B4.1. η este un factor de
conversie a rezultatelor obŃinute din teste în rezultate pentru materialele din structură.

Tabelul B4.1 Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n)

n, număr încercări 1 2 3 4 5 6 8 10 20 30 ∞
kn 2,31 2,01 1,89 1,83 1,80 1,77 1,74 1,72 1,68 1,67 1,64

Pentru a determinare directă a valorilor de proiectare ale rezistenŃelor materialelor pentru

verificarea la stările limită ultime se poate utiliza relaŃia aproximativă:

Xd = η mX [1- kd,n VX] (B4.2)

unde valorile kd,n sunt indicate în Tabelul B4.2.

Tabelul B4.2. Valorile kd,n pentru determinarea valorilor de proiectare Xd

n, număr încercări 1 2 3 4 5 6 8 10 20 30 ∞
kd,n 4,36 3,77 3,56 3,44 3,37 3,33 3,27 3,23 3,16 3,13 3,04

Notă: Detalierea elementelor din Anexele B1÷ B4 depăşeşte cadrul şi scopul prezentului
cod.

35