Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Hristea - Sinteze de Limba Romana

    Încărcat de

    Zina Tihanov
    31 vizualizări45 pagini
    Limba română pentru examene

    Titlu original

    Hristea_sinteze de limba romana

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Limba română pentru examene

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    31 vizualizări45 pagini

    Hristea - Sinteze de Limba Romana

    Încărcat de

    Zina Tihanov
    Limba română pentru examene

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 45
    nisi capitol, o bibl Z ie vorba THEODOR HRISTEA ular ace care ui prima pe bas © lexicologie si ni, care studiaz’ vd bi la un mon i ‘mom si o lexicologie diacron re et de cercetare il constitute a sau dezvoltai de-a lungul timpului si in strinsi legitura cu evoluti 2. Majoritatea cercetat ' inglobind in ea tot ce fine de P side etimologie (interosita 1 de formarea cuvintelor, ur, de lexicogr afic (care © mai v inde inceputurile ei rudimentare dateaz cologie, lesico te principille $1 metodele de futoemire dicfionare acest sens este, desigur, primordiat si se suprapy i analizi, peste cel (mi mondiale IMPORTANTA VOCABULARULUI In inviifimintul nostra de toate gradele, studiul lexiculai merit atentie mult mai ma acorda in momentul d a faptul ca \ soul rind, de bogétin ea voc bularului ei, tezi unanim acceptati atit in lingvistica general, eit si in cea remancased, In al doilea rind, se admite (iarisi ind) mt nei al Tingvist il ‘ mn loe particular intre int sociologic pschirile dintre stilurile arc} se reduc, in. prime m admis c4, incl de Ta cmul gramatical al Himbii ¢ si folosirea lor corecta visa optimizaré ult fn ultima vreme) ‘Avind in vedere rat pe larg in LL, nr. t rida i ve fuvetig sonor susce ptibid vii, Ca unitate lexical dictions, . . : outst tn CUVINTUL IN RAPORTURILE LUI CU VAR ip decit ¢ . i e fat’, eb P fi. A dowa procizare se refer unit Hg pda R, L. Wa lictionare ele trebui fermen trebuie sk i i ae ce si ortoepice in ntre ele 0 limbi vii, iar wa 0 c& mai omit si ¢ de s H ee uvintelor pe care le inregistr Citeodatt, astiet de omt nstionte, ea in eazul cunoseut fal le VAcadémie frangaise (aptrut tm: ai 68 Rivet 1681 dvi in numele unei com ie uaa a daca nw chiar de noint 2 A : 3.1 i r face limbii romane (DLR) T 1 4 © im ¢ r val e sili Timbii_ ron LR ele de circula riinolog toate regionalisi t ponmnniental cuvintele de onalisicle ic -stiingiticl poate fi F ical id instalate in vo bazi, all 1 rse md ‘ . Dini le pot intra in v 3 Numele unor pirfi ale corpului om Numele ano Numele unor at : 7 ', Numele unor culori mai imy Numele membrilor de fam , : hh. Namele zilelor siptiminii si altele, p 1 Dintre parti foarte bit : pina la 10 foarte mult intrebuinate (a multe derivate saa i care i numeroase | i Astiel, despre cuvintul cap vom afir ( certitudin arf ine fondului principal lexical, nu numai pentru ci der nofiune fund mentala sub raportil importan{ei sau pentre ‘i fru c& e folosit intr-un numt&r impresiona 1 t et de locutiuni si expr ME 4 psolut tofi vorbitorii unei limbi, sal He sint gi foarte veehi_ si traies e, prin - tea de a da nastere la der i cuvintele din vocabula; cit celeialte unititi lexical destinate invapirii limbilor stra trebuie sa intre fe apartin numai dupa aceea un numir main mai mare de cuvint an de a romanesc. O Unele cin madului prin¢ e dows parti aracteristicd ta condluaia ca vocab nial al limbii romdne actuale cor laruhul de baza al limbii romaine te fara umbra de indoiala caracteru se rind, picior, deget, curl, Tnainte de a inch abularul fundamental, mee subliniem ea nu este potrivit al vocabularul re ts Fate, wba on pentru cuvintel a apartin fondului pri Dupa cum sa wecponmi, telor romanesti (mai exact’ spus’ circa 90 nititilor lexic omestibil Inregistrate fh dictionarele noastre). Afirmatia fiind valabila $1 pentra whan limbi, nu incape indoialk lui principal lexical i se opune, in realitate, gir, megris, verde, albastray ” avulut sa vocahufarul secundar (cum fi spune 6. ) WOLOGICA A LEXICULUI spatial mune perm tate in f wuza c& la formarea lui at contribuit neobignuit de ate felusile), snum cu latina, care sti la baza limbii romane. Studiind ate (af tt compozitia ctimologica a lexicului romanesc modern, D. Mactea a ajur ch cele’ 49 642 de cuvinte inregistrate in DLRM atal con intel ha con’ ee Sct wm fi ‘cate dupa origine in 76 de grupe. Dintre acestea, numai 14 depasesc rouse locufiuni si expresii %%, si anume: elementele Iatine hi-slave (1,98%), bulgaresti i certitudinea ca apartine sirbesti (1,51%) fare (2,178 funda francces (38,420 italtene’"(1,72°) pe “tat derde ca pul 1 c a0 an cap, tn ruptil ebm | Sat propeisis ir i gasite in DELR, ter 7 radacini aps jor pe care le-am usor_corec precizate, ch iifica totusi asupra Tului eminescian si dovedese, Fira umbra de indoial I creatiile sale lit Eminescu ia dat fn p ontan n demonstra mai pe larg eu all Tot atlt de tutemciati ni se pare gi conchuzia cl f CL XVIIL (1967), ur. 2 PROBLEME DE OBIECTUL DE CERCETAL 1. Desi rel nit’ in comparatic ev diseip mant au semasiologia) a luat, mai ales i exceptional dezvel indu-si obiectul de cerectare i excep! totodati, metodele de investigatie. Din picate, spatiul de c ne permite di ubliniem importanja acestel di fn dnvifimintul nostra de cultura generali), si ara de cercctare si si ne oprim, pe scurt, asupra. prin semasiolog sre sint: polisemia, omonimia, antonimia, nimia (ultima tratati intr-un capitol special). Est paginile urmatoare, nu ne intereseaz decit’ seman in care (ew anumite rezerve) vedem 0 parte compon pstiintel despre cuvin 1913), autor al Ineririi Ess Desi, in mare miisur’, aceasta este ntiictatea compatriotului nostra La 10 ani inaintea Ini M. Bréal, a public fespectiv), imtitulatii: Tn ine, pri 1b ele nomenul cunoscut sul 2. Desi cuvintul izolat se pr ri, th context el are un si vinte. ortante), Oricit de mime tt a mai mult o I r te spune c& fille de inrndir leosebi di marae o stiintiis i tal: ml se 1 Int t el sje : cul dejun (de obicel impreun’ t a masa, adica a min \ , cu care apare intr ; Giscutie a ajuns si'se Intrebuinfeze i In expresil ie in ll a nut care prima parte a zie in patten zilei car nauk il aratat aici, masa a devenit nu numai un cuyint poli- semantic’ foarte complex, ci si unul eu o frazcolosi ai Introducere ta Supacamiaza). In 1 imtitnlat chiar bogati, flinde’ intra ca element constituent in presii, dintre care uncle au fost citate m in dictiouar Auituri de simplele alune ae ses st fndan polisemiei o constituie tro pt £ 1 int : tante gi mal cunoscute slat melafora, sindcd nel y tiv asupra tropilor, precum $l asupra mecapismulut eonotay v - teanu, ERC (vol. 1, p. 40 gl urm), precum sl Iucrarile ci he Aid aostaingt Invely ort tuumerelet 2, 18 $1 21). O foacte Importenté sursk a po ic pel eaulisisensnc eae {pentru care veri pp. 111-114 2 purtitor de mai multe * Fee eee as atille EVOLUTIA SEMANTICA epistoli”, nu si ..tom! raful precedent (pe mit a TERE EM, 4 unul dint le n d i tie est intelor 1 e' nck ste fark nie verbului a face, ci oeabmilaral une liv tte), Orieit dé numeroase [Refesitor la. ca fotieauna mai mult or cris enorm si adeseo ected ments comune, ceca ce sint extrem de num jiat t totalmente diferite ca spreiilistilor sint de acord c&, in evolufia sen ist titeva tendinfe mai generale, cunoseute sub 1 sme ‘rarsalneronicl sului; b)restringerea sensult PF b nelor dowa tipuri (prin succesin sare i diversele c eae or sitmultani). Un exompla de extensiune semanti mstit rn Aceasta exp mai putea fi gi un eale dupa fi y Te pi DLRM siin DEX I t ie (de origine shiva) a pill 1 t 4 poate fi ilus- ti", Cu timpal, satiocas pric 1 . : wal cuvintului, De aici oval Ind fe resi ‘ i it un singur pas, ugurat, salutar ( . ‘ are"), Care aus posbil¢ i 1 i ie senent ¢ i am a 1 " 1 vi punctul sa f 1 th cl Indeosebi MIA §{ ANTONIMIA LE 1, Discutind fell in care un ¢ poate schim! t deven J tot { 1 ri m ocupat i legitura eu i Cn i inti IMIA, pt leger ied H sirae t na ch omonimele su cuvinte ide n f on i ed ‘ rite in coca ce privest al. Inte i etimolo ardial vcuvintel I, ta fel « 7 teva { baned? (scan mai tur , it ta a incetat d [banca le insti \ 1 iil fs r alergare’ i 1 plural acee in schin multion . ngusti frtie, metal ¢ In al di a forr I y chia ‘semana! a ar 1 lat. 5 dintr-un_cuvint polisem nero) pot fi con disti stfel, § pire di n caz aveia, if mie, brease imal anufibiu) si broasel? (mecan ‘ . stului cuvint polisemantic a dis nimeni nu ‘nd nin cavintul broasci? (cu sensul de_,incwict 1 4 antic si de cel logic, dispun ” c F 2 ia omonimia de polisemie — problema descbit Li p tudiati. in dou dintre artice a i c . 1 (i : ‘ 2 bsolut necesari se refera Ja tonim al entru fiecar i vecbiul tncrey md. Atragem atentia ci sebun oa lo pentr it ne ale cuvin oscbi icila, daz p murdar, tob-nimic § itm fr ale mte nu pot contracta relafii de antonimie gf ‘ ‘ 1 cease © ultima y ; u acclo antouinie pe eare + eepemenony ities asti categorie inciudem, de pildi, perechi corelative de felal lat barat . Inveterata Dupi 0 Densn 7 ea mai clar i tn acest fi folosiren apro ia hi i 1 si polit magog Nae Cat 1 cdrui di ntr-adev) florat on acest ,parazit a Or, mal intl sit ati ob por care ate at pe li P voi In mod exceptior tia un paronim asupra altui te solda mtr © foarte usoari modificare de ordia formal, ea lui corobore, care (pistrindu-si scustl Iui obignit) devine, citeod: vrabora sub influenta lui ¢ a. Situaliile de acest fel sint thsi atit rare, incit se poate afirma ca, in m i foare a cazurilor, atracf (

    S-ar putea să vă placă și