Sunteți pe pagina 1din 11

1

UNIVERSITATEA BABES -BOLYAI FACULTATEA DE TEOLOGIE

VIA A

I OPERA MARELUI DUHOVNIC ARSENIE PAPACIOC

PROFESOR ALEXANDRU MORAR

MASTERAND DUMA RAUL

CLUJ-NAPOCA 2011

Via a i opera mareului duhovnic Arsenie Papacioc

Arsenie Papacioc s-a nascut in satul Misleanu din judetul Ialomita in data de 15 august 1914 ca al saptelea copil al parintilor Vasile si Stanca. Inca din copilarie a dat dovada de o inteligenta v ie si de o memorie prodigioasa. Anghel, asa cum se numea cu numele de botez, a intrat in Cercul literar Vraja unde si -a revelat inclinatiile artistice si literare. Ca o dovada a inzestrarilor sale intelectuale si totodata fizice, obtine la mai multe concursuri de atletism si de sarituri, locul I la Bucuresti. Dup vrsta de dou zeci de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebit , a avut inten ia de a intra ca frate la M n stirea Fr sinei din Vlcea . Stare ul m n stirii, p rintele Simeon, l-a refuzat spunndu-i: Nu te pot primi, frate. Te v d c e ti ni el mai nv at i nu te pot pune la boi. Ce o s zic fra ii? Pe acesta l i pe noi ne pui la greu?. i a mers la manastirea Cozia unde a fost primit i pred educa ia ii la cancelarie

Nu a renun at la gndul s u

n ob tea monahilor. Tot acolo prime te ascultarea de paraclisier Vlcea i-au interzis s mai propov duiasc celor mici nv nevoit s p r seasc m n stirea Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a r mas un an

civic elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuni tii din Rmnicu tura cre tin . A fost i jum tate, de unde a fost i i -a i s-a retras la o mo ie pe care c lug rii de la

luat de p rintele Gherasim Iscu, stare ul M n stirii Tismana. Acesta l -a ascuns la Ciclovina. Mitropolitul Firmilian, a aflat ns de cel care st tea la Cioclovina acest gest al mitropolitului iar na propus postul de spiritual al Seminarului Teologic. Securitatea ns nu a aprobat i fratele Anghel a ajuns la Manastirea Sihastria. Acolo a fost c lug rit, la slujb participnd p rintele Sofian Boghiu, p rintele Benedict Ghi u , de c lug rie a fost p rintele Petroniu T nase. Pe de alta parte marele duhovnic a avut prilejul de a participa la intalnirile extrem de fructuoase pe plan spiritual de la Rugul aprins realizate in jurul lui

Dumitru Staniloae, Sandu Frunza, e tc. Fara indoiala acest lucru a avut o inraurire importanta pentru isihastul Arsenie pe plan duhovnicesc. Iata ce ne marturiseste legat de Rugul aprins: Acolo, la Antim, se discuta foarte mult despre rugaciunea lui Iisus. Aveam "Sbornicul" adus de un ieromonah rus, Ioan Kulaghin. Noi ii spuneam "Ioan cel strain". Eram foarte influentati de el, caci era un mare traitor. Si mai era acolo un Parinte, Gheorghe Rosea, de asemenea mare traitor, care, cand a vazut crucea de calugarie pe care o sculptasem, a spus ca imi da un "Sbornic", numai sa-i fac si lui o cruce. I-am zis: "Nu iau nici un Sbornic, nu fac nici o cruce. Pentru ca nu sunt de acord cu ce se discuta aici. Prea multa vorba despre rugaciunea inimii. lui Hristos?" Si a venit un tanar la mine, a batut la usa la chilia mea si a zis smerit: "Saru mana, parinte! Vreau sa-mi dati si mie Sbornicul." Iar cartea nu exista decat in doua -trei exemplare in tot Bucurestiul. A aparut acum, dar atunci nu era de gasit. Iar eu ii zic: "Da, va dau cu placere!" Si am luat o pereche de metanii si i -am dat-o. Ii zic: "Poftiti! Taci si zi! Aceasta este Sbornicul!".Nu ignoram "Sbornicul", dar eram nitel pornit pentru a zice rugaciunea, pentru a o trai cu orice chip. Acesta a fost punctul meu de vedere: o tacere adanca inseamna o rugaciune adanca!"Taci si zi!" Nu te va mantui faptul ca tu ai fost intr-o imprejurare induhovnicita cu exemple si cu citate extraordinare, nemaiintalnite, asa ca sa satisfaca numai ratiunea ta. Nu te mantuiesti! Asta este una din marile greseli care se face de catre lumea care si -a pus sincer problema: abandoneaza intr-o oarecare masura si nu tintesc cu orice chip la idealul cel mai inalt, cucerirea vesniciei in fiecare zi, in fiecare clipa daca se poate! Se multumesc cu realizari foarte mici, care de fapt nu sunt realizari. Pentru ca, daca nu esti stapan pe tine, n-ai o acoperire in ceea ce esti. Ca sa poti sa rezisti, trebuie sa fii sincer pe o pozitie de smerenie cu orice chip. Numai atunci poti sa lovesti cu orice chip pe draci si sa stai de vorba cu slabiciunile tale. Nu te poti realiza imediat, dar sa fii mereu pe pozitia de a lupta impotriva patimilor. Si atunci am avut o intalnire, adica m -am dus la Parintele Daniil (Sandu Tudor), cu o treaba in chilia dansului. Statea in clopotnita. M -am dus acolo cu sfiala, ca il respectam noi toti, acolo, dar eram liberi, sti ti. Eram Fratele Anghel atunci. Si mi a spus asa: "Frate Anghele, plangi?"Zic:"E un lucru asa de mare ce ma indreptateste Rosteste-o tainic si taci! Asta e

tot. Pentru ce trebuie sa asteptati indicatii? N -ai simtit nici pana acum ca tu esti omul

sa intreb: "Sfintia voastra plangeti?", "Da!" raspunde el. Zic: "Nu va suparati, sunteti mai putin ortodox!" Mi-am luat curajul sa vorbesc fata de un parinte care era o mare valoare. "Pentru ca nu stiti sa taceti, sa pastrati valoare Vesnica plansului dumneavoastra!". A tacut si mi-a facut o reclama ... pe-acolo, prin manastirea Antim si de-atunci ma numeau "Arsenie, omul lui Dumnezeu". Acum nu va mai spun ca toti oamenii aceia care erau divini, ce sa va mai spun, luati asa pe rand toti, ca erau destui: Parintele Sofian, Petroniu, Parintele Agaton (Sandu Tudor) erau oameni de care te foloseai numai daca le vedeai miscarile, chiar daca nu asteptai nici un raspuns. Nu erau multumiti cu ce spun, se cunostea ca doreau sa spuna intr -un cuvant tot ce exista, tot ce se poate spune. Daca erai receptiv la astfel de patrundere a sufletului celui din fata ta, insemna ca Dumnezeu are pretentii de la tine, ca deja ai o mare raspundere. Punctul meu de vedere pe care l -am exprimat la Antim nu era de a teoretiza, ci era de a trai. Si am ramas cu el. Si astazi imi spun mie si altora tot asa. Dup ce a primit preo ia, p rintele Arsenie a fost numit spirit ual la Seminarul Monahal de la Neam . A urmat mutarea la Manastirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat interminabile anchete i dus la Suceava, inut n anchet nou zeci de zile, b tut i chinuit pentru acuza ii f r nici un suport real. Dup ani de deten ie, d e i deplas ri de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lag r de munc for at , la temuta nchisoare de la Aiud, p rintele a fost eliberat i i s-a permis s slujeasc la o parohie din Ardeal. De aici, a ajuns, n 1976 , la Manastirea Sfanta Maria-Techirghiol, unde poate fi ntlnit i ast zi. aptelea copil ase

Intr-una din marturisirile dansului aflam urmatoarele: Am fost al Ialomi a. P rin ii se numeau Vasile sate

la p rin i, n scut n 1914, la 15 august, comuna Perie i, satul Misleanu, jude ul i Stanca. Tata a fost agent sanitar peste i a contribuit masiv la constructia Bisericii din sat. M cheam Papacioc. i de aici i i s-a spus: Popa cu cioc - Papacioc. Dar la origine ne i s -a instalat pe

Pentru c tat l bunicului meu a fost preot n Macedonia, n nordul Greciei. vine numele. Era aromn chema Albu. i bunicul meu a venit cu mii de oi din Macedonia

Ialomi a, unde era cmpie. Satele erau rare... Opera p rintelui duhovnic este destul de ampl , surprinznd toa te aspectele vie ii cre tine, de la smerenie, la faptele bune, la dobndirea raiului; ori modurile mereu actuale prin care ne putem apropria virtu iile i maniera n care fugim de

patimi. Nu n ultimul rnd p rintele ne aduce clarific ri n duhul ortodoxie i cu privire la problemele pus de bioetica contemporana, ori despre avort, ecumenism, lista putand continua. O list a c r ilor duhovnicului Arsenie Papacioc ar fi urm toarea: Convorbiri duhovnice ti - 2 vol. (1984-1986); Ne vorbe te P rintele Arsenie (2004); Ve nicia ascuns ntr-o clip (2004). n cele care urmeaz vom trece n revist , de manier rezumativ , coordonatele gndirii p rintelui Arsenie, a a cum apar acestea n c r ile, convorbirile i articolele sale existente.
Smerenia . Cu siguran

c de i pare o virtute desuet n timpurile noastre, pentru a putea nainta urcu ul duhovnicesc.

smerenia este o condi ie preliminar

P rintele Arsenie este foarte clar n privin a con inutului smereniei, adic a a cum trebuie s fie ea. Smerenia este arta care te trimite la tine, s stai cu tine, smerit n tine. Procesul care a rnduit ntreaga stare de lucruri, soarta ntregii creatii a lui Dumnezeu si care a fost f cut printr-un act de mare smerenie, nfricosndu-se ngerii si toate puterile ceresti, este ntruparea Mntuitorului. Sigur, Dumnezeu fiind, v nchipuiti ce pogor mnt, dincolo de orice putere de ntelegere, a f cut, pentru a lua chip de om1. Pe de alt parte avem de-a face i cu o fals smerenie care este d un toare asemenea mndriei. De fapt, trebuie s stim toti c niciodat un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru c n-ar mai fi smerit. Precum spune un sfnt p rinte n Pateric: Ce este smerenia, p rinte?" A te vedea pe tine sub toat f ptura, fiule". F ptur e si viermele, faptur e si cinele. Cum ar putea fi fiinta asta rational sub toat vor f ptura? Pentru c si viermele si oricare fiint stiu precis ce vor: s tr iasc .

n sensul acesta se zbate, se ncovoaie s ajung existenta vietii. Biologic, c e vierme. "Fiti ntelepti ca serpii", spune Mntuitorul, "si blnzi ca porumbeii". De ce ntelept ca sarpele, care-i att de odios ntre fiare, ntre animale? Pentru c Si capul nimic!" nostru e Hristos. Trebuie, cu orice chip, identificat sarpele si fereste capul. S nu-1 lovesti la cap, c moare. Dac l lovesti oriunde, nu piere. cu El si ferit Hristos, s nu cumva s sufere Hristos, Care a spus: "F r de mine nu puteti face

Arsenie Papacios, Ne vorbe te p rintele Arsenie, ed. M n stirii Sihastria, 1996, p. 4

Lumea, la astfel de cuvinte, dup mii de ani, cerbicoas , consider c aceste cuvinte din Scriptur au fost cnd au fost. La anul 419 s-a tinut un Sinod local la Cartagina si printre alte teme care s-au discutat a fost si problema aceasta: grija Bisericii la cele ce a spus Hristos, stiind c tot ce a spus Hristos e adev rat. La canonul 184 spune asa: Dac totusi zici c poti ceva f r fii!" Pentru via a cre tinului rug ciunea este un alt capitol extrem de important. Ea este dialogul nostru cu Dumnezeu i modul specific n care rela ion m cu El. Inti, ce trebuie spus e c se vorbeste prea mult despre rug ciune. nu trebuie vorbit, ci trebuie f cut. St n firea si n sta -i unlucru care puterea oricui Hristos, anatema s

s priceap lucrul sta. Eu personal nu sunt pentru rugciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai, ales disciplinar. Omul nu trebuie s fie tipicar. Trebuie s fie tipicar ca procedeu, n ce priveste dorinta de a se nduhovnici. Nu avem numaidect nevoie de o rug ciune de tipic. Avem nevoie de o prezent continu a inimii, aceast stare continu de dragoste, de relatie cu Dumnezeu, asta este esenta rug ciunii. nseamn o rug ciune adnc . Si o rug ciune Pentru c si o t cere adnc

adnc nseamn o t cere adnc . Dac faci rug ciunea asta care e obligatorie, o poti face. Dar dac se face o rugciune din aceasta dup tipic, dup ce se termin , omul se consider de obligatia rug ciunii din inim De aceea m si se retrage f r s -l tin prezent. Adic sunt mai mult pentru o continu achitat nimic de la ceea ce ar trebui tres rire duhovniceasc .

faceti s spun c orice clip poate s fie un timp si orice suspinare unei minti

poate s fie o rug ciune. Suspinarea nu se face asa: Uf!", ci o faci lui Dumnezeu, ca plecnd din adnc spre El. Asa ni se va ar ta. C ci El nu se arat numai cel care are inima curat , cel care are inima spre El, continuu. Deci, o viat continu de prezent duhovniceasc nseamn un om mai nduhovnicit. Pentru c dac te rogi, esti mereu prezent. Rug ciunea s tipical poti lesne s o termini ntr-o jum tate de ceas, un ceas, dar pe urm ? Vedeti, nu trebuie renuntat la ele, dar s nu fie singura treab duhovniceasc , singura rug ciune. Dac ai citit un Paraclis e foarte bine, sau ceea ce mai ai de citit. Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunostint , pentru a se ntelege, pentru c lucrul sta e mai putin discutat, e prezenta inimii continu . Si te rogi. zicem ascutite. "Nu tot cel ce zice Doamne, Doamne" va intra n mp r tia Mea!" Ci

Pentru c se rugau sfintii si st teau n genunchi pn se f cea dimineat ap rea soarele. Si la r s rit tot n genunchi erau.

si

Un alt topic important al p rintelui Arsenie este cel cu privire la Taine. Ele sunt maniera obiectiv n care harul ni se transmite n chip v dit. Re inem n acest context unele cuvinte ale marelui duhovnic cu privire la Taina Cununiei. i mai ales nainte de toate care sunt condi iile ntemeierii unei familii? Conditiile de ntemeiere a unei familii sunt la fel, n orice moment istoric. Exist am nunte de care trebuie s tinem seama, precum s r cia, dar nu asta mpiedic valoarea tr iniciei unei familii, pentru c iubirea mbog teste orice. Ce dulce este iubirea!... Dar s nu se mearg pe instincte si pe pl ceri ntr-o c snicie, ci gndind la un scop suprem: mntuirea reciproc . Stimularea continu reciproc spre acest scop ntr-o este obligatorie, pentru c e o mare r spundere. Valoarea unei flori nu st dragii mei, o c snicie se poate ntemeia pe o iubire adev rat

petal pe care a luat-o vntul, ci trebuie v zut valoarea intrinsec a florii. Asa c , si pe o coordonat exclusiv crestin . E o mare greseal s te ndr gostesti de un b iat sau de o fat , si punem problema c s toriei pentru c mi-e drag de el sau de ea. Nu, nu. Trebuie v zut, ct de ct, dac sunt str b tuti de fiorii sfintei r spunderi pe care o cere c s toria. Pentru c o femeie care se c s toreste, ea va naste si ea trebuie s renasc copilul, prin educatie. Deci trebuie s fie foarte preg tit Eu opresc o serie ntreag de tineri care vin s m cerceteze n sensul sta de a se am gi prin s rut ri, care mai apoi se consum si pier. C bine a zis cine a zis, c : este mai lung calea pn la s rut dect aceea pn la p catul cel mare. Si se consum n felul acesta de a-si manifesta iubirea, nct nu se deosebesc de p gnii care se c s toresc pentru pl ceri. A gresit un b iat cu o fat ; dar ea a rezistat la nceput, iar el i -a zis: "Nu, asta face parte din ritmul dragostei..." "... Si un prunc la anul, blnd si mic, s creasc un pic, si la botez!" - datorit mai schimbe, dar trebuie mare si voinic, si noi s mai discut m departe frumusetea crestin din ritmului dragostei. Pentru c frumusetea o s se s r mn mai

fiecare, pentru fiecare. Asta e verigheta, care se si d : iubirea celuilalt c tre cel lalt. Adic iubirea nu are nici nceput, nici sfrsit - asta ar fi semnificatia verighetei. Exist mai multe conditii, din punct de vedere strict religios, pe care trebuie tinerii, si printre ele sunt si acestea dou : s se iubeasc , s le ndeplineasc

si s fie si p rintii de acord. Aici, de multe ori, este un conflict ntre iubirea tinerilor si

acordul p rintilor. Si atunci trebuie s opt m pentru unul din dou , dac lucrurile nu mai pot r mne pe loc: s se iubeasc n Hristos, cu scopul c s toriei 2. F r ndoial nu putea lipsi din expunerea duhovnicului vorbirea despre iubire, virtutea cea mai mare a cre tinului. Exist s se respecte toat porunc n nv t tura crestin : f ptura, cu att mai mult fiinta o- meneasc , care are

"chip" si "asem nare". Si firea pervertit , binenteles, te ndeamn s tii cont numai de al t u, si foarte greu te rupi si pentru cel lalt. Si tocmai asta e porunca: s te rupi. Eu v-am spus uneori; dac nu, spun acum: Era ntr-o situatie, parc era vis, dar tare a fost parc real, asa... Murisem, si m uitam, cum se spune, la moartea mea, c ci sufletul nu moare. M uitam la mine n cosciug si cnd a ajuns cosciugul s intre n groap am zis: "Ce bine este dac lasi ceva din tine afar ! Aceea te va ajuta si pe tine s tr iesti mereu". Milostenia este ceva din tine. Si Alexandru Vlahut zice: "Mila e toat Scriptura!" A milostivi pe unul, pe altul, aici se arat c acela pe care l ajuti poate s fie c tu esti Hristos. Apoi, nici nu stii mna s -i dai. Hristos. El nu ntinde

El ntindemna s -ti dea mp r tia cerului si tu nu observi. Si, de regul , oamenii caut b nutul cel mai mic. Fratii mei, tineti minte: cersetorii sunt personaje biblice! Ai trecut pe lng mntuirea ta asa de usor! Si mai grozav, l-ai dispretuit pe cersetor! Cersetorii nu pier niciodat . Fac sobor la margine de drum si mpart ce s-a c p tat, si zic: "Asta-i de la cutare. Pomeneste-l, Doamne, ntru mp r tia Ta!" Si are valoare. Mntuitorul, ca s ne ncurajeze, a spus: nsutit veti primi! Vrei s te mbog testi? D Sfntului Ioan cel Milostiv, v-ati a nsp imnta! "Ct Sfntul Ioan, cnd s-a tot ce ai! dus Si i n s-a Primesti nsutit! Lucrul acesta nu-l vorbesc de la mine. Dac ati cunoaste viata respectiva arhiepiscopie, ntrebat: aur are arhiepis-copia?"

r spuns: "Attea litre de aur!" "Dati-i la s raci!" Cnd au auzit, economii ia au zis c i s r ceste. Si a venit napoi nsutit fat de ct a dat. Iar d dea, iar venea nsutit. Economii crteau mereu! Vezi, nu observ omul cnd primeste, dar observ cnd d . Dar venea nsutit cu precizie! Este cuvnt din Scriptur . Eu nu am dreptul s -l contrazic pe acest cuvnt. Si obisnuiti-v cu autoritatea cuvintelor din Sfnta Scriptur . Tainele Bisericii s-au f cut pe temeiul cuvintelor din Scriptur . "Ce dezlegati voi, dezleg si Eu". Asa a luat nastere Taina Poc intei.

P rintele Arsenie Papacioc, Convorbiri duhovnice ti, IBMBOR, Bucure ti, 2010,p. 31

n plus dialogul cu tinerii a fost mereu o preocupare a p rintelui, pentru c tinerii sunt categoria social cea mai expus patimilor i ispitelor de tot felul. te tii la distant , iar si e de discutat. nti de toate, o dat i mai ales in ce prive te rela iile dintre un b iat i o fat . Si s te implici, e de discutat , si s cu vrsta cresc si sentimentele. Exist un obicei - mai mult: a devenit traditie - s ai un iubit. Acum nu-i mai spune iubit, i spune prieten. E un paravan acesta; nu exist prieteni e ntre b iat si fat , dect iubire. Se merge cu mintea foarte adnc, pe intimit ti, iar prietenia e cu totul altceva; f r nici cel mai mic interes. Deci nu e bine spus prietenie. Fata are un instinct de conservare mai dezvoltat si o crestere a puterii ra tionale mai din vreme dect b iatul. Ea poate s fie mam si la 13 ani - citeam acum ntr-un ziar c o fat a n scut la 11 ani chiar!? pe cnd un b iat nu poate s fie tat la vrsta asta. Dar si puterea ei de a acumula rational e mai scurt ? pn la 20 -25 de ani, pe cnd a b rbatului pn la 30 de ani. ncepe s se mearg pe linia unor interese de viitor. Avnd un mai mare instinct de conservare, vrea s pun mna chiar pe Alexandru Macedon ? adic pe un mare erou. Si dac tu esti erou ntr -un fel, te-a ochit. Cunosc un b iat foarte destept, student. Era si b iat serios, nu -si pierdea vremea - toate la vremea lor. Si o fat , mediocr din punct de vedere intelectual, nu s -a l sat cu nici un chip - i scria scrisori, st tea n calea lui... Si a ntrebat -o o coleg : "Tie nu ti -e rusine?" Ea ia r spuns: "Vreau s v d cum reactioneaz un om destept la astfel de propuneri". Dac acel b iat era mai putin st pn pe el, punea mna pe el, asa c ei i convenea aceast lupt si ntr-un sens si n altul. Dac este destept, este destept peste tot, si atunci las lucrurile la vremea lor 3. Mai este si altceva, o problem mai intim : sunt convins c cei mai multi tineri se gndesc la o c s torie pentru pl ceri, mai nti, ceea ce este o mare greseal . Aceste lucruri ti le-a dat Dumnezeu gratuit, nu trebuie s te mai preocupe. Nu pentru nasterea de copii e un scop suprem al c s toriei, ci stimularea reciproc

mntuire. Nasterea de copii e o consecint . Sigur c ai s te bucuri si de aceste lucruri, dar s nu fie o lun de miere si o viat de amar. O c snicie trebuie s fie dintru nceput solid . Cum se zice, dac tr iesti prezentul, repari trecutul si cstigi si viitorul. Asadar, este o greseal Trebuie gndit dac ea rezist s construiesti o relatie pe niste motive imediate. la toate greut tile binecuvntate ale c sniciei.

V mai spun ceva: mama naste, mama renaste; ea se ocup de copii. Si, desigur,

P rintele Arsenie Papacioc, Ve nicia ascuns ntr-o clip , ed. Arhiepiscopia Alba-Iulia, Alba-Iulia, 2004, p.81

10

foloseste cea mai frumoas metod , din instinct, din iubire: l ng duie pe copil orice ar face acesta. Dac b iatul e n valn ic, viteaz, i-a intrat n cap s cucereasc lumea, de ce s nu? Dar n ntlnirea cu prietenii, el ncepe s se vad inferior, pentru c la primul contact cu lumea n-a biruit, si se ntoarce plngnd la mama sa. Dac este inevitabil o ntlnire ntre un b iat si o fat , acesta trebuie s o cultive, s i semene calitatea de a fi productiv din punct de vedere sufletesc - pentru c , trupeste, cum am spus, nu e o problem . Trebuie s fie preg tit s duc toate aceste lucruri, iar tu trebuie s o ntretii cu orice chip problemele ei, s o stimulezi continuu. Ea nu se bag n problemele tale, nici nu are cum ? dac esti o personalitate; dac ncearc , d gres. Ea r mne pe pozitia ei de mam si de sotie. Am cununat odat pe cineva, si cnd am ajuns la rug ciunea aceea unde preotul spune: "iar femeia s asculte de b rbat", toat lumea s -a uitat la mireas si mireasa a plecat capul. Mie nu mi -a fetita aceea a fost la cuvintele de mai convenit acest moment care a st pnit ceremonia, pentru c cuvnt, si i-a spus: "Am constatat c lumea n-a fost atent

njosit n cel mai mare moment din viata ei. Dar am t cut pn mi-a venit vremea la nainte, care spuneau c b rbatul este dator s -si iubeasc nevasta. Drag mireas , dac nu te iubeste, s nu-l asculti!" S nu ne juc m cu cuvintele! Fata nu e numai o juc rie de pat sau o juc rie de buc t rie; suntem plini de obligatii, suntem plini de datorii. Prin urmare, trebuie s vezi ntr-o iubit de la nceput, cnd poti s judeci pentru c dac te-ai ndr gostit, nu mai judeci - niste lucruri pentru viitor, pn la sfrsitul vietii. F r ndoial c personalitatea arhimandritului Arsenie Papacioc este de mare anvergur att din prisma marelui duhovnic care e i pe de alt parte a actualit ii gndirii sale care se str duie s de-a r spuns problemelor actuale care fr mnt credincio ii Bisericii ortodoxe, i nu numai.

11

Bibliografie

P rintele Arsenie Papacioc, Ve nicia ascuns ntr-o clip , ed. Arhiepiscopia Alba-Iulia, Alba-Iulia, 2004 P rintele Arsenie Papacioc, Convorbiri duhovnice ti, IBMBOR, Bucure ti, 2010 Arsenie Papacios, Ne vorbe te p rintele Arsenie , ed. M n stirii Sihastria, 1996