LSD-25 ( dietilenamida acidului lizergic)

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann in 1938, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba si fara miros, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate. In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.

ntre ieri i azi.

In Evul mediu, sistemele militare, dar si sacerdotale (Vaticanul) foloseau o paine de secara infestata cu claviceps purpureea, o ciuperca, numita mai tarziu ergontina, pentru a-i face pe prizonieri sa spuna adevarul. Consecintele acestei intoxicari erau foarte grave: vene si artere distruse, necroze, cangrene, supuratii. Daca doza era depasita, fie si cu putin, victimei i se innegreau membrele si se desprindeau de trup. Uneori taranii interogati cu aceasta ciuperca incepeau sa delireze zvarcolindu-se de durere. Simptomele aratau ca la posedare. Ne este lesne acum sa intelegem ca uneori inchizitia pentru a obtine efecetele scontate atacau constient acuzatul cu aceasta secara infestata. La sfarsitul sec. al XVIII-lea, abatele Tessier a explicat intreaga fenomenologie, analizand ciuperca din secara. In epoca moderna, alte substante aveau sa ia locul claviceps purpureii, cum ar fi, de exemplu pentotalul (serul adevarului). Dupa cel de-al doilea razboi mondial, serviciile secrete au facut cercetari si experimente cu LSD. In compozitia acestuia se afla un derivat chimic al ciupercii parazite a cornului de secara (dietilamida a acidului lisergic), mult mai puternica decat mescalina. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se gaseste ca atare in aceste plante. In seva de Rivea Corymbosa, concentratia de ergina (un acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele

acestor plante au fost cunoscute inca din vechime diferitelor culturi umane. In studiul "Drumul catre Eleusius" (Hoffman, Wasson si Ruck) este prezentata existenta unei religii secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in anul 400 e.n. cand a fost respinsa de catre crestinism). Oricine vorbea limba greaca si nu comisese nici o crima putea deveni membru. Dupa o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din Eleusius unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au ramas secrete pana la descoperirile din anii 1970). Explicatia pe care o aduc autorii este ca secretul ritualului consta in viziunile induse de consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de derivati lisergici. De asemenea, populatiile aztece foloseau in mod curent bauturi preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe consemnari referitoare la efectele halucilogene ale acestora. [1] In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care

isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.". Substanta era recomandata in special pentru psihoterapia analitica, precum si pentru studii experimentale asupra natura psihozelor. Este necesara precautie in administrarea la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este iminenta. Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional cateva zile. Delysid trebuie administrat numai sub supraveghere medicala stricta. Supravegherea nu trebuie incetata pana cand efectele medicamentului nu au disparut complet.". LSD se g se te n natur n Cornul secarei (ergot, o forma iune tare, negricioas care apare n spicul de secar ca urmare a infest rii acesteia cu ciuperca parazit Claviceps Purpurea). Din ergot au fost izola i pe cale chimic , printre altele, un grup de alcaloizi cu un nucleu comun: acidul lisergic i deriva ii s i, din care se extrag, exclusiv prin sintetizare n laborator, dozele cu efect psihotrop de LSD. Substan a a fost sintetizat pentru prima oar de Albert Hofmann i A. Stoll n 1938, iar efectul psihotrop a fost descoperit ntmpl tor, cnd Hofmann a nghi it din gre eal o cantitate mic de substan , ceea ce i-a provocat halucina ii. LSD-ul este sensibil la oxigen, lumin ultraviolet i clor, mai ales sub form lichid , de i poten a sa se poate men ine ani de zile, dac este depozitat la rece, departe de lumin i umezeal . Astazi se comercializeaz sub forma unor doze impregnate pe carton (o doz reprezint un p tr el de 4-6 mm - blotter), micro dots pastile minuscule, chiar i ct g m lia unui ac, lipite cu band adeziv , sub form lichid i, relativ rar, sub form de comprimate sau capsule. O doz tipic de LSD poate varia ntre 100 i 200 migrograme (o zecime din masa unui gr unte de nisip), dar efectul se face sim it i la 20 de micrograme. Colile de carton sunt imprimate cu desene, ce pot varia de la personaje de desene animate la figura lui Einstein, sigle a varii evenimente culturale sau politice. Se administreaz pe cale oral i/sau prin absorb ie la nivelul pielii. n argou, LSD este cunoscut sub denumiri ca acid , trip , timbru , carton sau vierme . Substan a este ilegal n toat lumea, iar n Romnia este ncadrat ca drog de mare risc (tabelul 1 din Legea 143/2000), de inerea i/sau vnzarea/cump rarea sa fiind pasibile de pedepse cu nchisoarea de la

3 la 15 ani i cu interzicerea unor drepturi. Conform studiului Prevalen a consumului de droguri n Romnia realizat de Agen ia Na ional Antidrog (ANA) n 2004, 0,2% din popula ia rii consumase LSD. Cum actioneaz ? LSD ac ioneaz la nivelul transmi torilor i receptorilor de serotonin din creier. Serotonina este un neurotransmi tor prezent n sistemul nervos central, considerat responsabil pentru reglarea unor func ii motorii i hormonale, procese mintale i afective, presiune arterial , termoreglare, producerea somnului. Din punct de vedere chimic, LSD este similar cu serotonina; este interesant c uneori LSD inhib , alteori stimuleaz produc ia de serotonin i de aceea are un efect senzorial complex, experien a variind de la un consumator la altul. Cele mai frecvente efecte cunoscute in de alterarea percep iei, intensificarea sim urilor (culorile sunt percepute ca fiind mai vii sau mirosurile mai intense), distorsionarea percep iei asupra formei, dimensiunii i stabilit ii diverselor obiecte; pot fi alterate, de asemenea, percep ia timpului, a spa iului i a sunetelor din jur. Consumatorul poate suferi, de asemenea, alter ri ale imaginii proprii se poate percepe mai nalt, mai u or sau, dimpotriv , i se poate accentua percep ia unor defecte fizice sau psihice reale sau imaginare, se poate crede un erou invincibil sau, dimpotriv , poate deveni violent, imaginndu- i c este urm rit. Unii consumatori descriu experien a ca pe o revela ie spiritual , mistic sau chiar religioas , asociind consumul de LSD cu o poten are a sentimentului de bine, de comuniune cu oamenii, natura i divinitatea. Se poate ntmpla, mai ales n cazul consumatorilor cu antecedente depresive sau care s-au confruntat cu diverse probleme cu pu in timp nainte de a consuma, ca substan a s le induc st ri de panic , tulbur ri i episoade psihotice (o astfel de experien se nume te bad trip ). [2] Din punct de vedere farmacocinetic, LSD-ul se absoarbe rapid i se metabolizeaz la nivel hepatic. Fiind o substan liposolubil , are o afinitate crescut pentru esutul adipos, la nivelul c ruia de depoziteaz . Eliminarea se face pe cale urinar . Important de men ionat este faptul c trece bariera placentar (afectnd f tul). Modul de actiune al LSD nu este inca cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod selectiv. Analogii nonhalucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care una are o afinitate mai mare pentru LSD. In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii neurotransmitatorilor). Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina8B-carboxamida. Numai unul dintre izomeri (cel "d-") este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma "l-". Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin administrarea de

50 mg de clorpromazina. S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi de carbon pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.

Si uneori se intampla lucruri ciudate

Efectele periferice ale LSD includ contractia vaselor sanguine si scaderea presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia. Aceste efecte au natura simpatica si pot fi indepartate prin blocarea ganglionilor. Efectele parasimpatice includ salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si brahicardie. Dozele mici stimuleaza respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia, nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen. Cea mai comuna varianta a drogului este N-acetil-LSD (ALD-52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent). Se intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate. Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de innebunire. Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de 24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive) inspaimantatoare, anxietate exagerata pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la paranoism. Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita spitalizare sunt deseori denumite "psihoze LSD" includ un grup eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista niste reguli bine stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte. Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri psihadelice. Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi: - Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun dupa un timp si cauzeaza reactii adverse. LSD este un solid cristalin usor solubil in apa, deci nu poate forma depozite in organism. In plus, este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore. Reactiile adverse sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in organism. - LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu este adevarat. Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul neavand efecte fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat doza normala, facandu-l (din punct de vedere toxic) unul dintre cele mai "sigure" droguri cunoscute. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele "reveniri", termen utilizat pentru a desemna reaparitia unor emotii sau perceptii din timpul aflarii sub influenta drogului. O revenire poate dura secunde sau ore intregi, poate reproduce oricare din multitudinea de aspecte ale unei halucinatii si poate fi placuta, interesanta, suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt momente de distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului, simptome fizice (resimtite de organism) sau emotii puternice. De obicei sunt foarte putin deranjante, in special datorita faptului ca persoana care le resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in cand ele dureaza mai mult, iar intr-un numar redus de cazuri se transforma in imagini sau ganduri inspaimantatoare.

In majoritatea situatiilor insa numarul aparitiilor precum si intensitatea lor descresc rapid si apar rareori mai mult de cateva luni dupa consumul drogului. Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se numara stresul, oboseala, betia si consumul de alte droguri. LSD isi exercita efectele psihotomimetice prin antagonizarea activitatii serotoninergice in trunchiul cerebral. Se produc astfel halucinatii prin deformarea realitatii; simturile devin confuze iar senzatiile sunt amplificate si amestecate. Are loc un fenomen de sinestezie, de amestecare a senzatiilor si se inverseaza modul de perceptie a spatiului si timpului, se "vad" sunete si se "aud" culori, apar distorsiuni ale marimii obiectelor, subestimari sau supraestimari ale distantelor si marimilor. Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, de fapt, decat pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape intotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale. Dintre cei 4 diastereomeri sintetici ai LSD doar d-LSD prezinta capacitatea de a induce alterarea activitatii mentale. D-LSD este unul dintre cei mai puternici agenti halucinogeni, dar riscul de a deveni toxic pentru organism este foarte mic (se poate administra in doze mari fara sa produca decesul consumatorului). Ce spun consumatorii? nainte s iau pentru prima dat LSD, am l sat casa n ordine i am rezolvat toate lucrurile presante, ne tiind, n ciuda tuturor documentarilor i m rturiilor, la ce s m a tept. De i e indicat s ai n preajm un mic aman , am decis s consum primul timbru mpreun cu un prieten, la rndul lui neofit. ns eu am preferat s m confrunt neasistat cu limitele mai mult sau mai pu in vizibile, iar siguran a de sine a func ionat perfect drept c l uz . Prin urmare, am mp r it cu amicul meu buc ica de carton imprimat cu simbolul ying-yang, primit cadou de la un prieten olandez, cu o emo ie de o intensitate f r precedent. Am pus sub limb cei c iva milimetri de hrtie mbibat cu acid, al c rui gust u or amar a fost prima form de cunoa tere direct , fizic , a substan ei care hr nise creierele multora dintre eroii mei, de la scriitori, la muzicieni, arti ti i filosofi. A teptam amndoi cumin i, pe canapea, ca miraculosul brainchild al lui Albert Hoffmann s - i fac efectul imediat. Spre deosebire de THC i de familia amfetaminelor ns , care ac ioneaz aproape instantaneu, LSD-ul a nceput s - i fac sim it prezen a peste vreo 40 de minute de la ingerare, cnd, dintr-odat , modelele covorului persan au nceput s deseneze valuri n toat camera, fiecare pattern trimi ndu- i fractalii la treab prin toat camera. Halucina iile, care porneau de la elemente date, pe care mai degrab le transformau, n-aveau nimic n comun cu proiec iile pe care mi le construisem citind i uitndu-m la documentare. Senza ia de bucurie instant pe care am avut-o n primele momente, de punere n acord cu absolut toate obiectele nconjur toare, devenite dintr-o dat ni te entit i cu via proprie, a fost una ct se poate de lucid . De altfel, una dintre st rile de con tiin pe care le asociez LSDului este un soi de luciditate absolut , de parc cele cteva micropuncte picurate pe timbru ar fi dat la o parte rnduri de v luri din calea percep iei. Cum, aproape instinctiv, am sim it amndoi nevoia s ie im undeva n natur , ca ni te anim lu e activate de nevoile primordiale aer curat, soare, vegeta ie , am ie it pe str zile pe atunci pustii ale Bucure tiului, plimbndune f r oprire, cu setea unor copii care atunci descopereau pentru prima dat lumea. Fe ele oamenilor pe lng care treceam i pe care n alte condi ii le-am fi ignorat deveniser mult mai expresive, ca i cum li se ntip rise n tr s turi ntreaga lor esen . De i trecusem de nenum rate ori prin acelea i puncte ale ora ului,

am avut impresia c nu le v zusem cu adev rat pn atunci: casele, asemenea oamenilor, i spuneau printro simpl privire propria istorie, cinii maidanezi, ademeni i de cine tie ce frecven e, ne urmau prieteno i, iar semnele l sate prin tot esutul ora ului, de la graffitiuri, la anun uri i afi e, ncepeau s se lege ntr-o istorie ct se poate de coerent . Dincolo de rela ia imediat cu mprejur rile, a c rei intensitate ne-a trimis n c utarea unui loc retras i lini tit, prima ntlnire cu acidul a fost o experien fondatoare. Simt c mi-a crescut un organ de sim nou , i-am spus prietenului meu, ncercnd s g sesc cea mai potrivit metafor explicativ . Dilemele i ntreb rile pe care ncercasem s le rezolv ra ional de attea ori, dar f r prea mare succes, se limpezeau de la sine, prin accesarea unor straturi ale percep iei de existen a c rora nu avusesem pn atunci habar. De i, dup consumarea tripului al c rui efect imediat se poate ntinde pn la 8-10 ore nu am reu it s internalizez tot fluxul de informa ie nou , senza ia de uniune cu toat re eaua care ne nconjoar a r mas o constant . Ziua petrecut , cu pupilele dilatate ct casa, pe str zile Bucure tiului, a fost ca un burete de energie; niciodat , pn atunci, creierul meu nu mai func ionase cu o asemenea capacitate. Primul trip, a fost, f r ndoial , la nivel cognitiv i senzorial, una dintre experien ele mele fondatoare. Exist nc cteva coordonate care trebuie neap rat luate n calcul nainte s te pui fa n fa cu sinele, printr-o astfel de scurt tur chimic . n primul rnd, acidul destabilizeaz toate rela iile semantice pe care, n mod normal, le folosim automat, ca pe reflexe: banii sau limbajul scris, de pild , i tr deaz mai evident ca niciodat natura conven ional . ncercnd s cump r o sticl de ap deshidratarea este, de altfel, un posibil pericol, dat fiind c po i uita pur i simplu s bei ap n intervaluri lungi , am constatat amuzat ct de str ine mi erau buc ile alea de hrtie inscrip ionate cu cifre, pentru ob inerea c rora muncesc n fiecare zi. Am dat vnz toarei cea mai mare bancont pe care o aveam, a teptnd restul cea mai sigur cale de a c dea ntr-o ru inoas dilem de aritmetic elementar . ncercnd s citesc cteva rnduri dintr-o carte pentru copii, mi-am dat seama c literele nu se mai legau necondi ionat n fa a ochilor, crend automat sensuri, ci simple simboluri abstracte. De asemenea, acidul dizolv ideea de pericol: po i s vrei s treci strada ignornd semaforul sau po i s ri de la etajul 1, creznd c po i s zbori. Cum acidul ac ioneaz exact asupra configura iei pe care o g se te n fiecare dintre consumatorii lui, experien a este ct se poate de personal , iar tripul poate fi considerat o sesiune de autoterapie. Dac te prinde ns pe picior gre it, ntr-un context angoasant, n prezen a unor persoane pe care nu le-ai vrea neap rat n preajm , sau cu garda psihic foarte jos, terapia se poate transforma mai mult sau mai pu in n reversul ei, punndu-te fa n fa cu anxiet ile i fricile pe care, de regul , le ascundem sub pre . Chiar i atunci efectele sunt reversibile, prin ncercarea de a analiza cauzele defec iunii i prin comunicarea cu cei apropia i, care te pot ajuta s te reorientezi. Unul dintre lucrurile care nu trebuie uitate dup ce ai luat LSD este s nu ui i c ai luat LSD. Ca mai toate inven iile care se respect , acidul a fost folosit att ca leac, ct i ca arm de tortur : dac n multe clinici psihiatrice a mediat cu succes nenum rate cazuri, n altele a fost folosit ca metod de sp lare a creierului n numele progresului tiin ei. [4] Totul de afla prin stiin Depistarea consumului de LSD se face prin metode imunochimice (immunoassay). Metoda este u oar i ieftin , necesitnd aplicarea unei pic turi de urin pe suprafa a unui strip i urm rirea apari iei a dou linii n cazul unui test negativ sau a unei singure linii n cazul unui test pozitiv. LSD-ul se poate detecta n urin pn la 2-3 zile de la consum. Confirmarea unui test pozitiv prin metoda de immunoassay se face prin gaz-cromatografie sau spectrofotometrie. Testul utilizat de laboratorul Synevo se efectueaza pe un analizor automat si consta in determinarea calitativa a drogului LSD si a metabolitilor sai in urina, la o concentratie cut-off de 0.5 ng/mL.

Se foloseste metoda imunochimica bazata pe interactiunea cinetica a microparticulelor intr-o solutie ce este masurata prin modificarile in transmisia luminii. Se folosesc doua categorii de reactivi: unul contine anticorpi policlonali de capra anti-LSD, iar al doilea microparticule conjugate cu derivati LSD. Daca LSD nu este prezent in proba, anticorpii liberi se vor lega de conjugatele drog-microparticule si vor induce formarea de agregate. Pe masura ce se intensifica agregarea va creste absorbanta. In prezenta drogului, acesta va intra in competitie cu conjugatele drog-microparticule pentru anticorpii liberi iar agregarea si in consecinta absorbanta vor diminua. Continutul probei in LSD va fi determinat in functie de valoarea obtinuta pentru o concentratie cut-off cunoscuta a drogului. Pentru cadre medicale Specimen recoltat - o proba de urina spontana. Recipient de recoltare - eprubeta pentru urina. Cantitate recoltata - 10 mL. Prelucrare necesara dupa recoltare - nu este necesara adaugarea de aditivi sau substante conservante; pHul probelor de urina trebuie sa se mentina in intervalul fiziologic 5-8. Stabilitate proba - probele de urina sunt stabile 3 zile la 2-8 C; daca nu este posibila testarea lor in acest interval de timp, probele vor fi congelate. Limite si interferente: Un rezultat pozitiv indica prezenta drogului LSD si a metabolitilor sai in proba dar nu furnizeaza informatii despre gradul intoxicarii. Se recomanda ca rezultatele pozitive sa fie confirmate printro metoda mai specifica: gaz-cromatografie/spectrofotometrie de masa. [6]

Intelepciune la gram Consumul poate fi: - exceptional, in scopul de a incerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a continua insa; - ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta; - episodic, intr-o circumstanta determinata; - sistematic, caracterizandu-se prin dependenta. In toxicomanie, inclinatia de a consuma droguri conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori tiranica, a unui individ fata de un drog, care ii conditioneaza comportamentul, existenta, relatiile familiale si sociale. OMS defineste dependenta ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele. Toate drogurile adictive au doua lucruri in comun: ele produc initial un efect de placere ( high ) urmat de un recul al unor efecte neplacute. Acest lucru se intampla ca efect al supresiei productiei normale al unor substante chimice in creier, care in mod normal produc efectul de placere . Dupa suprimare, creierul intra intr-o stare de depresie. El necesita din punct de vedere fizic mai mult drog ca sa ajunga la normal si sa se simta bine din nou. Acest ciclu de placere/tensiune duce la o pierdere fizica a conrolului asupra utilizarii drogului. Exista variate necesitatati ale corpului cum ar fi: foame, sete, sex, prietenie. Cand aceste nevoi sunt satisfacute, sau cand durerea dispare, un semnal este trimis la celulele creierului, care fabrica o substanta

chimica drept semnal de recompensa . Aceasta substanta chimica ajunge si stimuleaza centrul recompensarii ( zona placerii ), ducand la o senzatie de placere, de high . Majoritatea drogurilor care duc la dependenta sunt capabile sa produce efecte de bine , mimand un mesager (o substanta) secretat in mod normal de creier care in mod obisnuit produce o senzatie de bine . Un exemplu sint narcoticele care mimeaza endorfinele (analgezic natural). Acest lucru scurtcircuiteaza mecanismele de supravietuire, pentru ca celulele centrului de recompensare din creier nu pot face diferenta intre un drog si o substanta naturala. Rezultatul este dependenta. Care sunt cauzele consumului? Curiozitatea Nu inseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai incercat, dar nu continua utilizarea sistematica duce la dependenta, iar in cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina) Teribilismul Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. Unii sunt tentati sa infrunte riscurile implicate, departe de a fi impiedicati de vorbe precum pericol . Poti sa iesi in evidenta si in mod pozitiv, fara sa consumi droguri! Cauta alternative! Presiunea grupului Este important sa stii sa spui NU asta dovedeste ca ai o personalitate puternica. Incearca sa fii tu insuti, chiar daca cei din jurul tau au alta opinie Probleme (in familie, scoala, cu prietenii) Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul parintilor, abuz sau neglijenta din partea parintilor sau a scolii). Trebuie inteles sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent si temporar problema, ea continuand sa existe si sa se agraveze. Neintegrarea in colectivitate si societate Consumul de droguri poate fi un raspuns la singuratate, la probleme privind integrarea in colectivitate sau dispretul fata de sine. Este important sa va ajutati unii pe altii, sa treceti peste probleme fara sa recurgeti la droguri DEPENDENTA DE DROGURI Fie ca e vorba de droguri (heroina, cocaina, canabis), fie de medicamente deturnate de la folosirea lor terapeutica (barbiturice, benzodiepin) sau de produse autorizate (alcool, tutun, cafea) dupa un timp consumul lor regulat produce starea de farmaco dependenta . Aceasta stare, diferita n functie de drog, se traduce prin reactii de adaptare ale organismului la produsul utilizat: dependenta fizica, psihica, toleranta si sevrajul. Dependenta fizica reprezinta consecinta interactiunii prelungite ntre organism si o substanta exogena, care determina nevoia fizica da a consuma substanta. ntreruperea consumului (sevrajul) provoaca tulburari ale starii fizice si psihice care constituie sindromul de abstinenta. Acest sindrom dispare la administrarea substantei, dependenta fiind mascata cnd drogul este consumat. Dependenta psihica este o stare psihica ce se caracterizeaza prin dorinta imperioasa de a retrai senzatiile datorate ingestiei unui produs cu efect psihotrop. Reducerea cantitatii de substanta provoaca manifestari psihice (n special iritabilitate, tulburarea perceptiei, halucinatii, etc.).. Toleranta exprima faptul ca organismulse obisnuieste cu o substanta si e necesara marirea dozei pentru a obtine aceleasi efecte. Persoana dependenta de un drog resimte, la putin timp dupa ce l consuma, o stare de placere (high) urmata, n momentul scaderii concentratiei de drog n snge, de o stare neplacuta care o face pe aceasta sa doreasca sa ia din nou substanta. Aceasta neplacere se poate accentua si se poate transforma chiar n suferinta fizica si agitatie psihica, stare cunoscuta sub numele de sevraj .

Sindromul de sevraj fizic se observa prin semnele clinice ale abstinentei la o substanta, si din nevoia de a lua aceiasi substanta pentru a evita simptomele sevrajului. Riscurile consumului de droguri: Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate ns , i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran i dependen ducnd la afec iuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, pl mnilor i sistemului nervos central. Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reac iilor biochimice normale din organism i dac nu se continu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinen ei (tremur turi, transpira ii, simptome asem n toare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt depresoare, ele ncetinesc reac iile organismului i produc o stare de somnolen , capacitatea de coordonare a mi c rilor este afectat iar persoana poate c dea i se poate accidenta cu u urin . Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducnd la o desc rcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au probleme cu tensiunea arterial . Consumatorii de LSD sufer de halucina ii i pot fi extrem de tulbura i dup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxio i sau foarte sup ra i nainte s ia drogul. [10] Sunt prea multe motive pentru care sa spunem NU! drogurilor 19 ani, V.B., Student Simteam ca ma strange o gheara invizibila de gat. Nu mi mai suportam familia, mama, fratele. Furasem totul din casa, sa vand, sa-mi procur doza. Acum nu mai am bani Nu stiu cum, fur, fac ceva, omor, si tot fac rost. Simti ca durerea oaselor te ameteste crunt, ca innebunetsi la propriu, iti dau lacrimile si te gandesti ca venele astea pline de intepaturi sunt atat de goale si cu fiecare clipa care trece, nu ai cu ce sa le umpli si sa-ti domolesti durerea asta fizica! Traiesc cu spaima ca maine voi fi mort daca nu mai iau! Nu pot scapa, am fost la dezintoxicare dar nu mai pot. Am vointa anihilata, nici macar dragostea fata de cei dragi nu a invins in cazul meu. Durerile astea fizice, crunte, faptul ca nu poti respira si starea de sevraj te omoara la propriu. Sunt sclav si orice as face, nu mai pot scapa. Tremur uite, si acum, vezi? (arata mainile care strang crunt o sticla de apa minerala, tremurand haotic). Am 19 ani , stii? Daca te uiti la mine, imi dai cu cel putin 10 ani mai mult. Mi-am furat singur tineretea si sigur mor. Ai mei sunt disperati, mama e in depresie de un an. Au incercat tot, si politie, si tot. Mai, cand nu iti iei doza (si acum sunt de cativa ani pe heroina) simti ca efectiv te spargi in mii de farame si pierzi contactul, simti ca nu mai ai puncte de reper si ti-e atat de erau . Trebuie sa iau doza, sa-mi revin chiar si pt cateva minute de falsa rezistenta deja nu mai e placere, e sclavie altfel te omori luandu-ti gatul. La inceput luam lsd sau iarba acum heroina inainte le combinam Cand imi iau doza, simt o indiferenta si o detasare nu iti mai pasa de nimic, esti linistit. Cand iti revii dupa ce trece efectul, doresti linistea aceea inapoi. Nu vrei sa ti mai tiuie urechile. Nu vrei sa mai vezi pisici pe pereti, fiare in minte scormonind in creierul deja gol. Culmea e ca, in momentul efectului, ti se acutizeaza simturile. Te simti cel mai cel. Apoi, trece efectul si nu mai simti nimic, dar NIMIC pt

nimeni, nici macar pt tine. Ce simti, e fizic durerea crunta, furia ca nu ai doza, indiferenta incepi sa te tai pe brate cu un cutit, ca sa maschezi durerea sevrajului cu alta durere, dar nu scapi. Poate scapa cei cu adevarat puternici. E marea mea dragoste, sunt cu totul al drogului. Nu-mi mai apartin mie insumi. Ma uit la voi, astia din jur si de pe strada. Dragoste? Neah. Viata frumoasa? Ce e aia? Ma intrebi de ce am inceput sa iau? Nu am sa-ti spun ca am inceput pentru ca tata o batea pe mama, sau pentru ca frate meu e bolnav psihic, sau pentru ca nu aveam bani de una si alta, nu! Nici macar pt ca aveam anturaj care se ocupa cu asa ceva. Nu, a fost alegerea mea si numai a mea. Am ales un drum de pe care nu vreau sa ma intorc, nici macar cu riscul mortii. O ide as vrea, dar durerea este mai puternica decat mine. Nevoia, simtul! Ma uit la mama si nu simt decat mila. Fata de ea, de mine, de toti cei din jur, caci le-am furat si lor vietile. Si cu toate astea, abia astept urmatoarea doza. Nu imi doresc deloc sa ma trezesc dimineata si sa nu am doza e atat de parsiv drogul![9] Concluzii. LSD-ul este cel mai potent halucinogen (de 3000 de ori mai potent decat mescalina), cu efecte psihodisleptice, chiar la doze mai mici de 25 - 50 g. Actioneaza in principal asupra SNC producand: alterari ale perceptiei, perturbari de gandire, modificari comportamentale. Efectele in general, sunt imprevizibile, fiind influentate de cantitatea consumata, personalitatea consumatorului, dispozitia si asteptarile acestuia, contextul utilizarii. LSD poate sa determine: - midriaza - anorexie; - hipertensiune arteriala; - cresterea alurii ventriculare (tahicardie); - hipertermie; - greata, varsaturi; - disconfort abdominal; - afectarea functiei psihomotorii, urmate de insomnie (dupa ce drogul a fost indepartat); - nivel crescut al glicemiei. Intoxicatia acuta. Cazuri letale atribuite efectelor directe ale LSD-ului nu au fost raportate; doza letala este considerabil mai mare decat cea pentru efecte halucinogene (din acest punct de vedere LSD este considerat un drog uimitor de sigur"). Totusi, accidente cu sfarsit letal si sinucideri sunt semnalate in cursul intoxicatiei sau dupa consumul de LSD (la acestea contribuie si comportamentul combativ si autodistructiv al subiectului). Manifestari cu risc vital pot fi cele cauzate de stimularea simpatica intensa, care determina: aritmii, hipertensiune arteriala, hipertermie severa, convulsii. Intoxicatia cronica. Starea indusa de consumul de LSD poarta numele de "trip" ("calatorie") si reprezinta o stare psihotica temporara (reactiile adverse manifestate sunt denumite "bad trip"). Manifestarile din intoxicatia cronica produsa de LSD sunt: - tulburari vizuale care apar constant si printre primele (ex. culorile devin mai intense, in faza euforica predominand rosu - galben si verde deschis, iar in faza depresiva predominand albastru si verde inchis. Se dezvolta imagini pulsatile, suprafetele netede sunt presupuse a fi adanci, obiectele fixe incep sa oscileze si sa "curga").

- apare sinestezia ("incrucisare a simturilor": subiectul aude culori si vede sunete). - hipersensibilitatea la sunete. - tulburari extreme ale dispozitiei (senzatiile si trairile subiectului, sentimentele lui se schimba in mod dramatic, subiectul poate simti in acelasi timp mai multe stari emotionale sau oscileaza rapid de la o stare la alta). - depersonalizare. - tulburari de percepere a timpului si spatiului. Nu este descris pentru LSD un comportament compulsiv, dominat de dorinta constrangatoare, irezistibila de administrare a drogului de o intensitate la fel de mare ca si in cazul altor droguri (amfetamine, cocaina, morfinomimetice), unii subiecti reducand consumul sau renuntand la el. Toleranta se dezvolta rapid (de la o doza initiala de 50 g administrata o data sau de doua ori pe saptamana, se ajunge la doze de 400 g si chiar 800 g), dar si dispare rapid (cateva zile). Dependenta fizica nu a fost descrisa pentru LSD. Nu s-au inregistrat manifestari de abstinenta. Consumul de LSD poate precipita episoade de schizofrenie, in special la indivizii cu tulburari psihice preexistente. Nu pot fi facute predictii referitoare la manifestarea HPPD ("flashback"-uri, "rememorari"), dar incidenta este de obicei de 1 la 20 de consumatori; desi acest tip de reactii cronice apare mai frecvent la consumatori la care s-a manifestat "bad trip" si care in mod constant folosesc abuziv substanta, au fost raportate totusi chiar si dupa o singura doza de LSD. "Flashback"-urile (de perceptie - in special tulburari vizuale, somatice - parestezii, tahicardie, si emotionale - sentimente de singuratate, panica si depresie) sunt scurte sau pot dura cateva ore; cele mai grave sunt cele de ordin emotional, din cauza persistentei sentimentelor de frica, singuratate si a altor stari emotionale care pot conduce la suicid. In pofida unor particularitati, legate de absenta comportamentului compulsiv de consum si absenta dependentei fizice si, implicit a sindromului de abstinenta, consumul de LSD este considerat o practica foarte grava, ce determina o alterare profunda a psihicului consumatorului si o decadere fizica si psihica, prezentand, in acelasi timp, si implicatii sociale. Masuri de urgenta: - plasarea subiectului intr-un mediu linistit (minimalizarea stimulilor externi care ar putea agrava starea psihotica), supravegherea si calmarea acestuia prin asigurari permanente privind caracterul temporar al starii traite. - administrare de anxiolitice (diazepam sau midazolam) pentru combaterea agitatiei si anxietatii grave (se vor evita antipsihoticele, care pot produce hipotensiune arteriala, scaderea pragului convulsivant si reactii extrapiramidale). - tratatament simptomatic corespunzator manifestarilor simpatomimetice (convulsii, hipertermie, hipertensiune arteriala, aritmii) - dupa stabilizare, consult psihiatric si, in functie de acesta, tratament de specialitate corespunzator. [8]

Bibliografie:
1. http://psihotronica.blogspot.com/2010/02/substante-ajutatoare-in-manipularea.html 2. http://discutiidespredrogurisiretetedroguri.blogspot.com/2011/01/lsd-cel-mai-cunoscut-droghalucinogen.html 3. http://www.dependenta.ro/drog_LSD.htm 4. http://totb.ro/?p=7581 5. http://www.rhrn.ro/index.php?l=ro&t=12&i=18&primalitera=l 6. http://www.sfatulmedicului.ro/analize/lsd_480 7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Intoxica%C8%9Bie_cu_LSD 8. http://www.sfatulmedicului.ro/Halucinogene/lsd_4301 9. http://antidroguri.tk/marturia-unui-toxicoman/ 10. http://antidroguri.tk/consumul/